SUSAN DENNARD

llHAJITOAHIA

Ail EUAH lJ LtJ I

Traducere din limba englezdAmonnen Fronrscu

NEMIRA

I

Totul iegise groaznic de prost.Niciunul dintre planurile de jaf , incropite la r epezeald, de

Safiya fon Hasstrel, nu iegise aga cum ar fi trebuit.tn primul rAnd, tr[su ra neagrdcu stindardul auriu stre-

lucitor nu era linta pe care o agteptaseri Safi gi Iseult. Ba,

mai riu, blestemata de trisuri era insoliti de opt rAnduri de

gilrzi ordsenegti, cdrora soarele orbitor al dupl-amieziilebitea drept in ochi.

in al doilea rAnd, Safi 9i Iseult nu aveau absolut nicioscipare. De sus, de pe aflorimentul de calcar, drumul prnfuitce se intindea dedesubt era singuracale spre oragul Yefraza.^'

A

$i, intocmai cum dinaintea stAncii cenuqii se intindea dru-mul, dinaintea drumului se tntindea la nesfArgit doar mareattrrcoa;z. StAnca de doudzeci de metri tnillime srirea in be-

taia valurilor aspre gi a vinturilor gi mai aspre.

tn al treilea rAnd (gi asta era pacosrea cea mai mare), de

tndati ce gilrzile trecuseri pe deasupra capcanelor ingropatede cele doui fete in pimAnt, oalele de lut, cu foc in pAntece,

explodaserI... Ei bine, glrzile aveau si scormoneasci fiecarecentimetru de stAnci.

- Pe toate po4ile iadului, Iz! izbucni Safi, uitindu-se

pe ochean. Sunt cite patru gilrzi pe fiecare rAnd. Opt ori

patru face...

Faga i se schimonosi . Cincispraece, yi'sprerece, gaptespucce "'

- Face treizeci gi doi, rispunse Iseult sec.

-Treizecigi doun de gilrziafurisite, cu treizeci gi dour de

arbalete afurisite, d" t."i ori mai mulli!Iseult se mullumi si incuviinleze din cap 9i-9i dadu la o

parte gluga mantiei maronii. Lumina soarelui ii scalde chi-

pul. Era intocmai opusul lui Safi: avea pirul negru ca noaP-

tea, nu ca spicul de griu, cum era al lui Safi, pielea ii era albl

ca luna, nu bronzatd ca a lui Safi, 9i avea ochi clprui, nu

albaEtri ca ai lui Safi.

Ochi cnprui, care acum o priveau pe Safi cAnd Iseult iilul ocheanul din mana.

- Urdsc sl-gi spun, dar am avut drePtate...

- Atunci, nu-mi spune!

- Dar... continue Iseult, tot ce 1i-am spus aseari a fost o

minciund. Sigtr nu era interesat de un simplu joc de ci4i'Iseult mai ginea ridicate doud degete inminuqate.

- Nu aveasi plrlseascl oragul in dimineala asta pe dru-

mul dinsp re miazdnoaPte, continui. $i pun pariu - cel

de-al treilea deget se lisa gi el in jos - ci nici mlcar nu-l

chema Caden.

Cadm.Dacl... nu, cindavea si punl mAna pe Pehlivanul

Preficut, Safi avea si-i zdrobeasci fiecare osicior din fala

aia perfecti.Safi bombeni ceva 9i se dedu cu capul de stAnci. i9i pier-

duse toli banii din pricina lui. Nu o parte' ci pe topi-

Seara dinainte nu fusese prima oari cind Safi pariase pe

toate economiile - ale ei gi pe ale lui Iseult - la un joc de

10

cl4i. Nu cd,ar fipierdut vreodati, fiindcd, vorba aceea, Napoli pdcdli o Vrdjitoare a Adeodrului.

Mai mult, numai cu banii cAqtigali tntr-o singurd rundd

la jocul de tarot cu cea mai mare mizd din oragul Yefiaza,

Safi gi Iseult gi-ar fi putut cumplra o casi doar a lor. Iseult

n-ar mai fi fost nevoite si doarmi in pod gi Safi si stea ininibugitoare a camerdde oaspeli a conducitorului de breasli.

Dar,filcindu-se voia Domnigei Destinului,Iseult nu pu-

tuse si i se aliture lui Safi la joc - obArgia ei nu-i ingiduia sn

punl piciorul in hanul de vile nobile tn care se linuse par-

tida. Iar cAnd Sora ei de Fir nu era alimri, Safi era predispusd

1a... greseli.

Mai ales gregeli cu felci zdravene gi limbi asculite, care o

fermecau cu complimente ce reugeau cumva sI treaci de

adevrnjile ei. De fapt, binuise ea ci Pehlivanul Preficut nu

fusese chiar intru toml cinstit cind igi ridicase cAgtigurile de

la banci locale... Sau cAnd igi petrecuse bragul dupn al ei ;io cihuzise in noaptea caldn... Sau cAnd se aplecase s-o slrute

cast, totugi salbatic Ai amelitor, pe obraz.

N-am sd rnai pariez niciodatd, se jurl ea, betAnd cu cilcA-

iele in roca de calcar. $i nici n-am sd maiflirtez niciodatd..

-Dacdvrem s-o facem, ii zise Iseult, intrerupAndu-i girul

gAndurilor, trebuie si aclionlm inainte cagdrzTle si ne cadi

in capcani.

- Nu mai spune!

Safi se uiti lung la Sora ei de Fir, care urmirea gdrzile

prin ochean. Vintul fi risfira prrul intunecat lui Iseult, ri-

dicAndu-i in aer quvilele scurte iegite din coada impletitn. tndepirtare, un pesciru$ tipa sAcAitor: ua-ha-ha-ha!

Safi ura pesciruqii. Mereu i se giinilau in cap.

11

- $i mai multe gdrzi,murmuri Iseult, zgomotul valurilor

aproape inecAndu-i cuvintele.

Apoi relui mai tare:

- tncn douilzeci de gdrzivin dinspre miazinoapte.

Safi rimase filrd suflare o fracliune de secund[. Acum,

chiar daci ea gi Iseult le-ar fi putut facetagecelor treizeci 9i

doui de gdrzicare insoleau trisura, celelalte doudzecile-ar

fi impresurat inainte si giseascl o scipare.

Plnmlnii i se rrezird din nou Iavia1d,, tnsetali de rdzbv

nare. Acum ii venea si arunce cu toate blestemele Pe care

le tnvilase.

- Avem doar doui variante, interveni Iseult, trigAndu-se

inapoi lingdtea. Fie ne predlm...

- Peste cadavrul p:utrezit al bunicii mele! replicd Safi,

scuipAnd cuvintele.

- ...fie tncercim si ajungem Iagdrzitnainte sl declangeze

capc.ana.Apoi nu ne rImAne decAt se ne croim drum tnainte.

Safi ti arunci o privire. Ca de obicei, chipul surorii ei de

Fir nu exprima nimic. Singura pirticici din corp care iitrddanelinigtea era nasul lung, zvlcnind la cdtevasecunde.

- Odati trecute de gdrzi, continul Iseult, tragAndu-gi

gluga inapoi pe cap 9i lesAnd umbra si-i acopere chipul, ne

linem de planul obignuit. Acum, si ne grlbim!Safi n-avea nicio nevoie sI-i spuni si se grlbeascd" - evi'

dmt ca avea si se grlbeascL -, dar iqi inghif replica t[ioasi.

Iseult le salva pielea din nou.

$i, in plus, daci maii auzea de multe ori ci SorI-sa avu-

sese dreptate, Safi avea s-o strAngi de gAt gi sI-i lase legul

pradi crabilor.

12

FIseult cilLca apdsat pe pietrigul drurnului, cAnd lui Safi,

care mergea tn urma ei, rlscolind praful cu cizmele, ii veni

o idee trisnet.

- Agteapti, Iz!

iqi aaa" jos mantia dintr-odati. Apoi, din cAteva tlieturide cu1it, iiretezd" gluga.

- FustI gi basma, zise. Ca lirincule, vom trece mai ugor.

Iseult o fixl cu privirea. Dupi care se opri in mijloculdrumului.

- Dar aga o sd ni se vadi faga.Iute, da-1i cu cAt mai multptrmAnt pe faln!

Pe cAnd Iseult se minjea, facAndu-gi o mutrr maronie ca

noroiul, Safi iqi legi gluga sub b*bie gi se infdquri in mantie.

Dupi ce iqi prinse haina in centuri, avAnd grija si-9i ascunde

teaca pe dedesubt, i9i dedu gi ea cu p5'rnAnt gi noroi pe obraji.

in mai putin de un minut, erau gata amAndoui. Safi o

cercetd iute pe Iseult... insi deghizareaii reugise. Destul de

bine. Sora ei de Fir ardta cao firincuti care aremare nevoie

de o baie.

Urmati indeaproape de Iseult, Safi dadu iute ocol stinciide calcar, linindu-gi respiragia... A-poi, expiri dintr-odatI,dar fdra,si incetineasci ritmul. Ga,rzlle mai aveau treizeci de

pagi pAnI la oalele cu foc ingropate sub plmAnt.

Safi ii facu stAngace cu mina unei gdrzi musticioase dinprimul rAnd. El ridici o mAnI, iar cei din spatele lui se opriribrusc. Apoi, una cAte una, arbaletele se tndreptari spre cele

doui fete.

Safi se preftrcu ci nu bagr de seami, iar cAnd ajunse indreptul grimijoarei de pietricele care m^rcalocul capcanei,

o tmprigtie printr-un salt lin. in,rr*" ei, Iseult fdcu acelaqi

lucru, dintr-o siriturr aproape imperceptibile.

13

Apoi mustlciosul, care era' evident, cipetenia gdtzilot,

ridici gi el arbaleta.

- Stali!

Safi se supuse, pocnind din cilcAie, dar incercAnd toto-

dati si imprdgtie pdmintul cit mai mult.

- Onga? intrebe ea, rostind cuvAntul arithuanian care

inseamndda.

La urma urmei, dacl tot trebuia si treaci drept llrinci,ar fi putut foarte bine si fie nigte lirinci imigrante.

- Vorbili limba dalmotti? le intrebi cipetenia, uitAndu-se

intii la Safi gi apoi la Iseult, care se opri stAngace ldngd,

prima.

- Virbim. PupAn.

Era de departe cea mai nereuEitd incercare de a imita ac-

centul arithuanian pe care Safiya il auzise din gura lui Iseult.

- Avem... necazuri? ridicn Safi mAna, ficAnd gestul uni-

versal care aratasupunere. Nu ne ducem decAt pAnI in ora-

gul Vefiaza.

Iseult tugi teatral, iar ei ii veni s-o strAngi de gAt. Nuera de mirare ci Iseult era cea care fura din buzunate, iar

Safi se ocupa de distragerea atenliei. Sora ei de Fir era o

actrrld. tngro zito are.

- Mergem la un vindecltor din oraq' se grnbi Safi sl spuni

inainte ca Iseult sI tugeasci iar, deloc credibil. S-ar putea si

aibl ciumi. Vedeqi, Domniile Voastre, mama noastri a mu-

rit de ciumi qi, oaaai, cAt a mai tuqit pe patul de moarte-..

Era atit sAnge...

- Ciumn? o intrerupse musticiosul.

- O, d4 incuviinle Safi gtiutoare. Sora mea e foarte bolnavl.

14

p

Iseult tuqi din nou, dar de data asta atat de convingltor,

incAt Safi tresiri de-a binelea... dupd care se apropie qon-

tic-gontAc de ea.

- O, siricuga de tine, ai nevoie de un vindecitor. Hai,

las-o pe sora ta si te ajute,

Cipetenia se intoarse spre oamenii lui, nemailuindu-le

tn seami pe fete 9i dAnd deja ordine cAt il linea gura:| .^ .

- Inapoi in formalie! Continuagi margul!

Pietrigul scrAgni, pagii duduiri. Fetele igi vdzuri de drum,

trecind printre gdrzile care strAmbau din nas. Ai fi zis cilnimeni nu-gi dorea si ia ,ciumil" deLalseult.

Safi tocmai o sprijinea in timp ce treceau prin dreptul

trisurii negre, cind portiera acesteia se deschise larg. Unbatrin shfidit iqi aplecl in afard,trupul invdluit intr-o man-

tie sAngerie. Ridurile ii tremurau in bntaia vintului.Era conducitorul Breslei Aurarilor, un brrbat Pe nume

YotiTtzzi,pe care Safi il vizuse doar de la depdrtare la hanul

unde fusese chiar cu o seari in urmi.Dar, cu toate astea, betrAnul conducitor de breasli nu o

recunoscu, bineinleles, gi, dupi ce le arunci o privire, strigicu vocea lui asculiti:

- Aeduan! Ia gunoiul Ista strlin de lAngi mine!

O silueti in alb veni din spatele trisurii negre. Mantia

ii fluturi in vAnt Ei, degi gluga ii umbrea chipul, nu avea

niciun culit ascuns in centura de la piept gi nici vreo sabie

la cingitoare.Era un cllugir carawen - un mercenar antrenat si ucidl

A , t. .l- 'lnca ctln copilane.

Safi incremeni qi, feri se stea pe gAnduri, igi trase bralul

cu care o sprijinise pe Iseult, care tresiri flri se scoate un

15

sunet. Gerzile aveau sI le cadi in capcanl din clipa in clipi,iar fetele era:u gata pe pozilii: Inipi.az,i. Finalizeazd.

- Arithuanieni, spuse cilugirul.Glasul ii era hodorogit, dar nu de trecerea anilor, ci

fiindcn nu prea-l folosea.

- Din ce sat?

Ficu un singur pas spre Safi.

Ea incerci si-gi stipAneasci impulsul de a da lnapoi.Instinctul ei de Vrajitoare a Adevirului ii dedu deodatighes - o senzalie de iritare, de parcd" i-ar fi smuls cinevapielea de pe ceafd,.

$i nu vorbele lui stArniseri puterile magice ale lui Safi.

Ci prezenla lui. CIluglrul era tindr, insi ceva era putredlael. Ceva prea netndurltor - prea primejdios - pentru a putea

fi de tncredere.

El igi dedu gluga de pe cap, scolandu-gi la iveali chipulpalid gi p5rul scurt, castaniu. Apoi, pe cAnd adulmeca aerul

din preajma lui Safi, ceva ro$u ii inundi nirile.I-ui Safi i se ficu stomacul ghem.

Vr,ijitor al Singelui.Cilugdrul era un afurisit de Vrijitor al SAngelui. O crea-

turi mitologici, o fiinli care poate si miroasi sAngele cuiva,

adici si miroasi trucurile vriiitoresti si sn-i dea de urmi si

dela capiltul lumii. Daci le-ar fi luat mirosul lui Safi 9i lui .

Iseult, ar fi intrat intr-o mare, ft7are...

Bum!Bum!Bum!Praful de pugcd bubui in oalele cu foc. Gdrzile diduserl

peste capcani.Safi aclioni instantaneu, la fel gi c5lugirul. Sabia lui iegi

din teacd guierAnd. La fel qi cugitul ei. Ea ii pardt tiigul, im-pingAndu-i sabia intr-o parte.

16

pEl reveni pe pozilli gi sdri inainte. Safi se dndu inapoi. O

lovi cu cnlciiele pe Iseult, care tngenunche dintr-o singurimigcare, iar Safi i se rostologi pe spate.

Inipiaz,i. Finalizeazd. Asta era metoda de luptr a fetelor.

Stilul lor de via1i.

Safi ateriz| din saltul ei gi scoase sabia tocmai cdnd Iseult

tqi eliberi coasele in formi de semiluni. Departe, in spatele

lor, exploziile inci bubuiau. Se auzeau strigite, caii loveau

din copite gi nechezau speriaqi.

Iseult se nipusti si-l loveasci pe cilugir in piept. Acesta

fdcu un salt inapoi 9i siri pe acoperigul trisurii. Degi urmi-rise sd creezeun moment de diversiune, Safi nu reugi decAt

sd se trezeasci cu ciluglrul plonjAnd deasupra 1or.

Era bun. Cel mai bun luptdtor cu care se confruntase.

Dar ele erau gi mai bune.

Safi se indepdrti cu o sdriturd tocmai cAnd Iseult ti tnie

calea adversarului. Coasele ei ii spintecari braqele, pieptul,

burta in iuregul luptei, apoi, intocmai ca o tornadi, se potoli.

tn timpul ista, Safi attepta. IJrmirea ceva ce nu putea fiadevilrat, gi totuqi era: fiecare tiieturi din trupul ciluglruluise vindeca infala ochilor ei.

Acum nu mai era nicio indoiala: cilugirul ista de trei oriblestemat era un Vrnjitor al SAngelui iegit din cele mai negre

cogmaruri ale lui Safi. Astfel ci ficu singurul lucru care-i

trecu prin cap azvirli culitul drept in pieptul ciluglrului.Culitul ii trecu printre coaste gi i se implAntn adAnc in

inimi. El se impletici, genunchii i se lovirr unul de celalalt,

iar cu ochii roqii o fixi pe Safi. Buzele i se strinseri. Cu un

mir{rt,igi smulse culitul din piept. SAngele ii 1A9ni din rana...

...care se vindeca vilz|nd cu ochii.

17