Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{...

12
Tradifia ortodoxl despre viafa de dupl moarte JEAN.CLAUDE LARCHET Traducere din limba francezi de Marinela Bojin A;r7;k Bucuregti

Transcript of Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{...

Page 1: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

Tradifia ortodoxldespre

viafa de dupl moarte

JEAN.CLAUDE LARCHET

Traducere din limba francezi deMarinela Bojin

A;r7;kBucuregti

Page 2: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

Cuprins

l. Originea gi inlelesul duhovnicesc al morfii..................... 13l. Pricina dintdi a morfii: pdcatul strlmogesc ..............132. Cele doud fefe ale morfii.. ..,..223. Biruinfa lui Hristos asupra morfii........ .....................2g

2. Ceasul morfii ............39

l. Natura incerclrii ...................392. Ajutorul cu care sunt datori semenii gi Biserica ......41

II. Fenomenele gi experien(ele care preced moartea......441. Retrospectiva intregii vieli .....................442. Apaigii,vedenii gi graiuri strdine

gi mai presus de fire .............453. Primejdia ingeldrii.. ..............5g4. M5rturiile aduse de experienlele limit[.................... 59

3. Rlstimpul dintre prima gi a treia zi dup6 moarte:despS(irea sufletului de trup....... .................67l. Moartea este despdrfirea sufletului de trup..............672.Dupdmoarte, vreme de trei zile sufletul r[t[cegte

pe pim6nt ...........693. Moartea e un proces in desf5qurare ........734. Implicafiile morale ale unei asemenea uedinfe.......745. Desp5(irea sufletului de trup, o mare incercare ......756. Sprijinirea duhovniceascd a omului aflat

pe patul morfii ......................767. Starea sufl etului dup6 moarte ................ .... -..............7 78. Legdtura sufletului cu trupul stdruie

qi dupd moarte...... .............. g09. Statutul trupului dupl moarte ................................... g4

39s

Page 3: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

3.

4.

CUPRINS

396

Page 4: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

2.Totr oarnenii vorinvia..:............... ........289

4. Qum va fi viepirea,aceeade dtrp#inviere .............2975. infelesul qi rostrrl duhovnicesc il invierii ....,.......".2gg'

II. Judecata din urmi, judecata obgteasci .................... 302l. Cine este Cel ce judeci... .:A22.Toli oamenii vor fi judecati.............. ....3023. Se va judeca intreaga viald a omului...................... 303

6.,,infricoqdtoarea Judecatii a lui Hristos" ................. 3 I 47. Iudecatava fi dreapE, adevlrati gi nestrdmutati ..3158. incheierea JudecIlii ..............................316

11. V!a{a cea vegnici implrifia cerurilor gi iadul.............319l. impnr6fia cerurilor... .............................3212. Iadul...... .............3313. Apocatastaza............ ...........345

12. Gdtkeade moarte gi de viafa vegnic[ .......351l. Rostul cunoagterii celor ce vor fi in

CUPRINS

3. Leglturile dintre cei ce-au plecat de aici................283I 0. invierea morfilor gi Judecata din urml ........................ 287

I. Invierea morfilor.... ................2871. Cand va fi invierea de obgte qi cum vor invia

ceimodi........

lumea de dincolo. ...3512. Aducerea-aminte de moarte .................3553. Aducerea-aminte de lucrurile cele de pe urm[......3594. Noutatea deplinl gi minunati a cregtinismului......365

Bibliografie .................37t

397

Page 5: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

I

Originea gi inlelesul duhovnicesc al morfii

1. Pricina dintfli a morfii: picatul strlmogesc

Moartea nu e de la Dumnezeu, spun intr-un glas tofiSfintii Pdrin1il. in Sffinta Scriptur[ st[ scris limpede: ,,nuDumnezeu a fEcut moartea, nici cd Se bucurd de nimici-rea celor vii. El a fZcut toate lucrurile pentru ca ele s[ vie-ze, frpturlle lumii sunt mdntuitoare, in ele nu-i otrav5 de

pieire" (in1. Sol. l, 13-14). Realitatea mor{ii este de natu-rd negativ6: moartea exist[ doar prin pierderea vie(ii; ea

face parte dintre relele care exist[ numai ?ntrucdt lipseqte

sau a fost pierdut binele. Or, lumea creatd de Dumnezeu a

fost toat6 desdv6rgit bund, iar viafa i-a fost ddruitd omuluica un mare bine.

Era insd omul nemuritor? Mul(i Pdrinfi spun c[ da2,

considerind ci moartea era deplin strdinl de firea lui; altrii

' Sf. Vasile cel Mare, Dumnezeu nu este autorul relelor, T; Sf.Maxim Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,42; Sf. Grigorie Pa-

lama, 150 de capete despre cunogtin\a naturald, despre cunoa;terealui Dumnezeu, despre viala morald Si despre Jdptuire, 47 , 5l1' Omilii,xxxl, PG, 151,3968.

2 A se vedea: Sf. Atanasie cel mare, Cuvdnt impotriva elinilor,2gi 3; Sf. Vasile cel Mare, Durnnezeu nu este autorul relelor,T,PG 31,},14C; Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvdnt catehetic,5, 6, 8; VI[{5; Despre facerea omului, IV, PG 44,136D; XVII; l88B; Desprereciorie, XII, 2; Omilii la Sfintele PaSti sau la invierea lui Hristos,I,{: Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Il, 12; Sf. Ioan GurI de Aur,Omilii la statui,Xl,2.

t3

Page 6: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

TRADITI,A ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE

insd se feresc sE fac[ aceasti afirma1ie3. intemeindu-se pecuvintele din Facere (2,7), unde std scris: ,,Domnul Dum-nezeu l-a zidit pe om din {[rini luati din p6m6nt", gi do-rind s[ facd distincfie intre creat gi necreat, unii dintre pd-rin{i cred cd la origine trupul omului, potrivit naturii sale,era o frlmdnt6turi supus[ schimblrii, stricdcioas[ gi mu-ritoare. ,,Omul este dupl fire muritor, ca unul ce a fost fr-cut din cele ce nu sunt", spune Sfhnful Atanasie cel Ma-rea,_adlugind ci firea celor d.int0i oameni era,,stricdcioa-sd"5. Aqadar, unii PIrinli preferi sI spuni, in chip mai nu-anlat, ci omul a fost creat ,,spre nestricare"6 sau ci ,,fleaomeneasc[ fusese ziditi ca sd nu moarff'7 sau cI {inea denatura lui sd aibi ,,dorul continuu dupd vegnicia divin[,,8;ei vorbesc qi de ,,frgiduin(a" nestricdciunii gi a nemuri-riie, care n-au fost de la inceput un cigtig sigur qi perpe-tuu al omului, a$a cum s-ar fi intfimplat dac[ ele ar fi fostinsugiri proprii naturii sa1e.

3 De pild5, Sf Ioan Guri de Aur spune, pe de o parte, cd in Rai ,puera trupul omului aqa striclcios qi pieritot', (Omilii la statui,Xl, 2), dar,pe de alti parte, ci acolo omul era,jnvegm6.ntat in trup muritorr., insd nuera supus,pevoilor trup ein" (Omil ii la Facere, XVII, 7).

a Tratat despre intruparea Cuvdntului,I,ly.s lbidem,v.6 Dupe cuvdntul din in1. Sol. 2, 23, citatde Sf. Atanasie cel mare,

Tratat despre intntparea Cuvdntului, Y.7 Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvilnt catehetic, g; Omilii la Fe-

ricii,lII,5.8 Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvdnt catehetic,S; Sf. Atanasie

cel Mare, Cuvdnt impotriva elinilor,2; Sf. Grigorie palama, tST decapete despre cunoStinla naturald, despre canoa$terea lui Dumne-zeu, despre viaga morald .Si despre Jdptuire, 47 .

'Cf. Sf. Atanasie cel Mare, Traiat despre tntruparea Cuvdntului,III,4; Sf. Maxim Mdrturisitorul, Ambigua,l0, pG 91, ll56D.

t4

Page 7: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

ORIGINEA $I iMELESUL DUHOVNICESC AL MORTII

Toti Sfin{ii P[rinfi sunt ins[ de acord cd nestricdciuneagi nemurirea celui dintdi om se datorau numai gi numaiharului dumnezeiesc. Pentru cd, dupl cum spune CarteaFacerii, indat[ ce l-a fr[m6ntat din 1irin5, Dumnezeu,,asuflat asupra lui suflare de via[d qi s-a flcut omul intru su-flet viu" (Fac. 2,7). Iar Pdrinfii socotesc aceastd suflaredeopotrivd sufletul omului gi Duhul dumnezeiesc'0. P6-

trunse de energiile dumnezeiegti, trupul qi sufletul lui Adamau cipdtat ?nsuqiri mai presus de fire. Sfrntul Grigorie Pa-

lama spune cI harul dumnezeiesc ,,implinea cu bogdfiabinefacerilor sale neajunsurile firii noastre"ll. Harul frceatrupul nestricdcios gi nemuritorl2. Sfbntul Atanasie celMare zice gi el cI omul tr6ia o ,,via(6 [...] cu adevlrat ne-muritoare", avdnd ,,harul Celui ce i l-a dat gi puterea pro-prie a Cuvintului"t3; iar in altd parte arati c[: ,,fiind duplfire stricdcioqi, (oamenii) ar fi scdpat de ceea ce sunt dupdfire"l4, ,,datoritd Cuvintului cate eracu ei'., din pricina C[-ruia,,striclciunea cea dupd fire nu s-ar fi apropiat de ei"15.

Dar pentru c[ omul a fost creat liber, finea de voia luisd pistreze harul primit gi astfel s[ stiruie in starea de ne-stricdciune gi nemurire d5ruitd de el sau, dimpotrivd, res-

'0 A se vedea Sf. Grigorie Palama. Omilii,LYlT.tt omilii,xxxvl, PG 151,452A.

'' Cf. Sf. Vasile cel Mare, Drunnezeu nu este autorul relelor, 7;

i:. Maxirn Mlrturisitorul, Tdlcuire la Rugdciunea donuteascdi Rds-

:tnsuri cdtre Talasie, Prolog; Sf. Grigorie Palama, 150 de capete de-::,e atnoEtittla naturald, despre cunoo$terea lui Dumnezeu, despre,.;;a ntorald gi despre jdptuire,46:, Omilii, XXXVI, PG 151,452A;'t,rilii.LIY.

-' Cuvdnt impotriva elinilor,2.i_' Tratat despre intruparea Cuvdntului, Y .t Ihidn,n.

l5

Page 8: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE

pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6. Agadar, atunci c0ndSfin{ii P[rinfi spun c[ omul a fost creat nestricdcios gi ne-muritor, aceasta nu inseamnd cd era cu neputinfi ca el s[cunoascd striclciunea qi moartea, ci cd ar fi putut prin ha-rul lui Dumnezeu qi prin libera sa alegere s[ n-aibd partede ele. Pentru ca nestricdciunea gi nemurirea sd-i devinipumrea proprii, trebuia ca omul si pizeasci harul dumne-zeiesc, stiruind in unirea cu Dumnezeu gi ascultAnd deporunca ce-i fusese dat[ tocmai in acest scop (cf. Fac.2,16-1717118. Astfel, Sfhntut Grigorie Palama scrie: ,,Dacdomul ar fi ascultat de porunca datd lui la inceput stdruindin harul ce-i fusese dat, ar fi avut parte astfel de des6v6r-gita unire cu Dumnezeu qi ar fi devenit vegnic ca Dumne-zeu, imbrEcAndu-se cu nemurirea" I e.

in fetut acesta infelegem de ce Parinfii spun adeseoricd la inceput, mai inainte de a plcitui, omul nu era nicimuritor, nici nemuritor. Sfhntul Teofil al Antiohiei scriein acest sens: ,,Dar imi vei spune: A fost f5cut omul, prinfire, muritor? Nu! Atunci, nemuritor? Nici asta n-o spun!Dar poate mi vei intreba: Nu era nimic din acestea? Nici

'u Cf. Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre intruparea Cuvdntului,III; Sf. Maxim Mirturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie, 6l; Sf. IoanDamaschin, Dogmatica, lI, 30.

t7 Cf. in1. Sol. 6, 18: ,,pdzireal-egii inseamni sd ai nestricdciune".18 in aceast6 privinti, Sfintii Plrinfi subliniazd at6t responsabilitatea

omului, legati de liberul s6u arbitru (care presupune alipirea lui de bu-nivoie de Durnnezeu), cdt gi bunitatea lui Dumnezeu, Care nu voiegtemoartea omului, ci nemurirea lui. A se vedea, Sf. Atanasie cel Mare,Tratat despre tnfiuparea Cuvdntului, IIL IV; Sf Ioan Gur[ de Aur,Omilii la Facere, XVII, 3; Sf. Grigorie Palama, 150 de capete desprecuno$tinta nqturald, despre cunoa$terea lui Dumnezeu, despre vialamorald Si despreJdptuire,4T; Omilii,XXXI, PG l5l, 388D.

'e Omilii,Lvn. Cf, Sf, IoanDamaschin, Dogmatica,Il, ll.

16

Page 9: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

ORIGINEA SI INTELESUL DUHOVNICESC AL MORTII

asta n-o spun. Prin fire, omul n-a fost flcut nici muritor,nici nemuritor. Dacd l-ar fi ficut dintru inceput nemuri-tor, l-ar fi flcut Dumnezeu; gi iardgi, daci l-ar fi f[cut mu-ritor, s-ar fi crezut cd Dumnezeu este pricina mo(ii lui.Aqadar, nu l-a fEcut nici nemuritor, nici muritor, ci, duplcum am spus mai inainte, capabil gi de una gi de alta. Dac[omul inclina spre nemurire, pdzind,porunca lui Dumnezeu,avea sE primeascd de la Dumnezeu ca platd nemurirea qiavea sd ajungi dumnezeu; qi iardqi, dacl se indrepta sprefaptele morfii, neascultdnd de Dumnezeu, el insuqi aveasd fie pricina morfii sale, cd Dumnezeu l-a fficut pe om li-ber, cu voin[[ liber["20. La r0ndul sEu, Sfrntul Atanasiecel Mare spune qi el: ,,$tiind cd libertatea de alegere a oa-menilor poate inclina in am6ndou[ plrtile, (Dumnezeu) avoit sd Ie asigure de mai inainte harul dat lor prin lege.C[ci, agez6ndu-i in raiul SIu, le-a dat lor lege. Aceasta pen-tru ca, dacd vor pistra (ce au primit) qi vor rdm6ne buni,sa aibd [...] fEgeduin{a nestricdciunii [...]. Iar dacd vor c6l-ca porunca gi, intorc6ndu-se, se vor face rdi, sd qtie cd voravea si sufere in moarte stricdciunea cea dup[ fire gi nuvor mai viefui in rai, ci murind vor rdmdne in afara lui, inmoarte qi stricdciune"2t. Sffintul Grigorie Palama socoteq-te chiar cI porunca i-a fost datl omului tocmai ca sI sepoatl feri de stricdcir,rne gi moarte, plstrAndu-qi totodatllibertatea de a alege"; el subliniazd, faptul cI a fi muritor

20 Trei cdrtri cdtre Autolic.II, XXVII. Cf.Il,24:,,Omul a fost frcutla mijloc: nici cu totul muritor, nici desiv6rgit nemuritor; in el erau cuputinl[ amdndoul".

2t Tratat despre intmparea Cuvdntului,III. Cf. Sf. Ioan Damas-chin - D ogm atica, II, 30.

t' omilii,xxxr, pG 151,388D. cf. omilii,Lry; 150 de capete de-tere cunoqtinla naturald, despre cunoa$terea lui Dumnezeu, despre via-i; morald Si desprefiptuire,5l.

t7

Page 10: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

TRADTTIA ORTODOXA DESPRE VI.ATA DE DUPA MOARTE

ori nemuritor, stric[cios ori nestriclcios (inea in fapt dealegerea omului2l, pentru ci Dumnezeu l-a creat liber s5-gihotdrasc[ destinul2a.

Originea gi cauza rnorfii trebuie agadar clutate, potrivitSfinfilor Pdrinfi, numai gi numai in voia omului, in greqitafolosire a libertlfii sale, in plcatul sdvirgit in rai25. inv51I-tura lor urmeazd, cuvdntului Sffintului Apostol Pavel, carespune: ,,printr-un om a infrat pdcatul in lume - qi, prin p6-cat moartea" (Rom. 5,121' cf. 1 Cor. 15,21). Astfel, Sfrn-tul Teofil al Antiohiei scrie: ,,(aqa s-a int6mplat) cu cel din-tili zidit: neascultarea i-a adus izgonirea din rai; [...] dinpricina neascultlrii, omul [...] la sfirqit a fost dobordt demoarte"'o. Tot aga spune gi Sfhntul Maxim M5rturisitorul:,,Moartea cea dup[ fire a adus-o in Adam pov0rnirea voiillbere"'' . La intrebarea: ,,De unde toate neputinfele, bolilegi celelalte rele din care oe vine moartea?", Sfhntul Grigo-

23 omilii, xxxl, pG r5l, 388D; XXIX, pG r5r, 396c. cf. sf.Ioan Guri de Aur, Omilii la Facere, XVII, 7.

'a omilii,xxxl PG 151,388D.

" Cf. Rom. 5,12. Epistola cdtre Diognet,Xll,2; Sf. Iustin Martirulgi Filosofirl, Dialogul cu iudeul Tryfon,124;Sf.Irineu de Lyory Contraereziilor, IV, 38, 4; Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre lntrupareaCuvdntului,III, IV, V; Sf. Vasile cel Mare, Dumnezeu nu este autorulrelelor, T; Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvdnt catehetic, 8; Despre

focerea omului, XX; Despre feciorie, XJI, 2; Dialogal despre suJlet qi

inviere; Sf. Ioan GurI de Atx, Omilii la Facere, XVII, 7; Omilii la Ro-

mani,X,2; Sf. Maxim Mlrturisitorul Ambigua, PG 91, 7j, 1093A;42,1 1 56D; Rdspunsuri cdtre Talasie, 6l ; Sf, Ioan Damaschin, Dogmatica,II, 30; IIII, l; Sf. Grigorie Palam4 Cdtre maica Xenia,9-10; 150 de ca-pete despre cuno;tinlq naturald, despre cunoaqterea lui Dumnezeu, de-

spre viala morald Si desprefiptuire,46,50,5l; Omilii,Xl.26 Trei cdrli cdtre Autolic,Il,25.27 Rdspunsuri cdtre Talasie,42.

18

Page 11: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

ORIGINEA $I INTELESUL DUHOV}IICESC ALMORTII

rie Palama rlspunde: ,,Din neascultarea noastrd de pova{adumnezeiasc5, din cdlcareaporuncii lui Dumnezeu, din celdintAi pdcat sdvdrEit in rai. Bolile, sldbiciunile, multele gi

irnpovdrdtoarele incerciri de tot felul, pdcatul le-a ndscut.Din pricina lui ne-am imbrdcat in vegmdntul de piele alacestui trup pieritor, ros de boli qi suferinfe, qi-am fost mu-ta{i in lumea aceasta nestatornici gi trecltoare gi osdndili lao via{i pdnditd de multe rele gi nenorociri. Iar boala in careplcatul a impins tot neamul omenesc e-o cale necdjicioaslqi povdrnitE, la capdtul cdreia ne-agteapt[ moartea"28.

Plec6ndu-qi urechea la goapta Celui-rdu qi dorind sd fie,,ca niqte dumnezei" (Fac. 3, 5), adici voind si fie dumnezeiin afar5 de Dumnezeu, Adam qi Eva s-au lipsit ei ingiqi deharul dumnezeiesc, pierzdndpe dati darurile sale, prin careerau, in chip minunat,maipresus de fire2e. ,,Cdlcareaporun-cii - scrie Sfhntul Atanasie cel Mare - i-a intors pe ei la sta-reacea dupl fire"3o, adic[ la {5rina din care au

-fost pl[md-

dili'' (Fac. 2,7), aqa cum ii spune Dumnezeu lui Adam: ,,tevei intoarce in p5mAntul din care egti luat; cdci p[mdnt eqti

9i in p6m6nt te vei intoarce" (Fac. 3, 19).

Agadar, P6rin{ii rdsdriteni, spre deosebire de mulli P[-rinli latini, nu socotesc relele pe care le-au avut de indurat.\dam gi Eva in urma picatului drept o pedeapsi a luiDumnezeu. Ele sunt mai curAnd urmlri, aga-zicAnd, fi-

t' o*ilii,xxxl, pG 15l, 3888C. Cf. Sf. Ioan Gur[ de Arx, omilii.r statui, XI,2; Sf. Teofil al Antiohiei, Trei cdrfi cdtre Autolic,1l,25.

t' Cf. Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvdnt catehetic,S; Sf. IoanDamaschin, Dogmatica,II, 30; Sf. Ioan Gurd de Aur, Omilii la Face-';. XVI,4; Sf, Grigorie Palama, 150 de capete despre cunoStinla na-

=.rald, despre cunoa$terea lui Durnnezeu, despre viala morald. Si de-: : re fiptuire, 46, 48, 66; Omilii, 16.

:rr ?' Tralat despre inffuparea Cuvantului,IY .tt cf. ibidn*.

l9

Page 12: Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte - cdn4.libris.ro ortodoxa despre viata... · TRADITT{ ORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE pingflndu-I, sI cadi din aceastd starel6.

TRADITIAORTODOXA DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE

reqti ale lipsirii lor de bunlvoie de comuniunea cu Dum-nezeu prin care se flceau pirtagi ai insugirilor dumneze-ieqti. Desp6r[indu-T, de Bine, au llsat relele s[ pltrundlin firea omeneascd"; mai bine zis, depdrtindu-se qi lip-sindu-se de Viaf[, gi-au agonisit moartea. Sfhntul Grigo-rie de Nyssa scrie in acest sens: ,,Dup[ ce a plrdsit binele,omul s-a afundat in rele tot rnai ad6nc. De acum, dep5rta-rea de viatd a adus moartea, retragerea luminii, intuneri-cul, lipsa virtulii, riutatea; pe scurt, intreg girul (S formeale binelui a fost inlocuit de relele contrare lor"". Tot elspune c[: ,,in chip viclean, Vrljmaqul a vfudt rdutatea insufletul omului, reugind pe aceasti cale si stingi gi si sl5-beascd puterea binefacerii dumnezeieqti a harului, in locullui siligluindu-se indatl tocmai contrariul lui. Iar contra-riul vie{ii e moartea"3a. Tot a$a spune qi Sfiintul Vasile celMare: ,,Moartea este urmarea fireascl a plcatului; pe mi-sur[ ce te depdrtezi de Dumnezeu, Cel ce este insigi via-[a, te apropii de moarte, cdci moartea este lipsa vie{ii. in-dep^drtAndu-se de Dumnezeu, Adam a cdzut pradd mor-tii"". La rdndul siu, Sfhntul Maxim M6rnrisitorul scrie:

,,Nevr6nd primul om sI se hrineascd (cu Cel ce este Pii-nea Care dE viafi), pe drept cuvtnt a cdzut din via{a dum-nezeiascd gi a dobdndit o alta, ndscitoare de moarte"36.

32 Amintim cd, potrivit celor mai mulli dintre Pnrin(ii risdriteni, inprimul r6nd riul ia fiin1i numai prin voia diavolului sau a omului, iar ?n

al doilea rAnd el nici nu are o subzisten{5 de sine, nefiind nimic altcevadec6t lipsa binelui. A se vedea mai cu seamS: Sf Vasile celMare, Dunrnezeu nu este autarul relelor,2; Sf. Grigorie de Nyssa, Marele'cuvdntcatehetic, 5, 6, 7 ;Dionisie Areopagitul, Despre numele divine,V, 1 9-35;Sf. Maxim Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Tqlasie, Prolog.

33 Marele cuviint catehetic,S.3a lbidem,6.3s Dumnezeu nu este autorul relelor,T.36 Ambigua,42.

20