James Allen

0r?41

e&fr' ago octtT?/

gfindPgb

'ruh-S.rt&t rd.ra

coLEcTtA

ffi

Tfaducerea: Clara Toma

coLEcTrA

Comori (re)Descoperite

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionalea RomAniei

Allen, JamesOmul este ata cum gAndegte / James Allen.- Bucure;ti : Sens Ascendent, zolTISBN 978-606-94j41-1-4'

159.9

Coperta gi tehnoredactare: Magda Cdpraru

Copyright Editura Sens Ascendent, 2OL7,

pentru prezentaversiune in limba rom6nd

wwrv. ascendent. simplesite. com

e-mail: sensascendent@gmail.com

CUPRINS"

Cuvdntul editorului..................... 5

Despre autor............................... 6

Introducere ............... ..................7

Raliunea qi caracteruI................. 8

Efectul gAndurilorasupra circumstanlelor............. l2Efectele gdndurilor asuprasdnS.tdfii qi corpului .'.................24

Gdndul qi scopul .....27

GAndul, factor al realizdrid......... 3 1

Viziuni qi idealuri................,..... 36

Liniqtea sufleteascd................... 4 1

Cuvdnt de incheiere ..................45

Rafiunea qi caracterul

Aforismul ,,GAndurile unui om ilfac sd, fie ceea ce este", nu numai c5"

include intreaga fiinld uman5, dar estegi complet referitor la orice evenimentdin via!6. Un om este de faPt ceea cegindegte, caracterul siu fiind sumatotali a gindurilor sale.

Cum planta r5.sare din sd.mAn!6,qi altfel nu poate exista, astfel fiecareom rS.sare din seminfele ascunse alegdndurilor, qi nu ar fi apdrut fbrd exis-ienla acestora. Acest lucru se aplicS. inaceeagi md"sur5. actelor ,,spontane" qi

,,nepremeditate" cAt qi celor executatein mod deliberat. Acfiunea poate fi con-sideratd inflorirea gdndului, in timp cefericirea Ei suferinfa sunt fructele sale;astfel inc6.t omul culege deopotrivS"fructele dulci cAt Ei pe cele amare dinpropria ,,grddind".

Omul reprezintd dezvoltarea Prinlege qi nu o crealie artiflcial5., cauza qi

efectul sunt absolute qi eterne in regat-ul ascuns al gAndurilor, precum qi inlumea lucrurilor materiale qi vizibile.Un caracter nobil qi bun, nu este un lu-cru ld"sat la voia intampl[rii, ci este re-zultatul natural al eforturilor continueale ra(iunii, efectul asocia(iei apreciateca g6.nduri divine. .Un caracter imoralqi inuman, prin acelaqi proces, este re-zultatul fluxului continuu de gAnduri.

Omul asa cum este, este creatde el insuqi. in arsenalul gAndurilor elfalsificd. armele prin care se auto-dis-truge. De asemenea, creeazd, uneltelecu ca-re construiegte pentru el insuqilocuinle divine pline de fericire, puteregi pace.

Prin alegerea qi aplicarea corectia gAndurilor, omul pS,qeqte spre per-fecfiunea divind,. Prin aplicarea greqitd.a gAndurilor el coboard, la nivelul ani-malelor. intre aceste doud extreme sesitueazS. toate gradele caracterului, giomul este creatorul Ei stS"pdnul lor.

Dintre toate adevS"rurile referi-tor la suflet, ce au fost dezvdluite, niciunul nu este mai imbucurS.tor decAtpromi-siunea divinS. gi increderea c5.

- omul este st5-pAnul gd"ndurilor sale,modelatorul caracterului qi creatorulcondifiei sale, a mediului gi a destinu-

lui. in calitatea sa de fiinle puternici,inteligenti qi cu putere de dragoste c6.t

gi stS.pAn al propriilor sale gAnduri,omul deline cheia pentru flecare situa-

lie gi are in el puterea de a se transfor-ma qi regenera, putere prin care poateface ceea ce doregte.

Omul este intotdeauna stiPinuls5.u, chiar gi cand se afld in cea maivulnerabild stare. Dar in sldbiciuneagi degradarea sa el este un stS.pAn ne-glijent, care nu qtie s5"-Ei administre-ze bine,,casa". Cand incepe s5. reflec-teze asupra stS.rii sale Ei cauti. o calesd. iasd din aceastS. stare, devine unstdpdn inlelept qi igi dirijeazi energiacu inteligenld. pentru a obline tezulta-te satisfr.c5.toare. Un astfel de stdpAncongtiincios, poate fi omul care desco-per5. in el insugi legea rafiunii. Aceastd"descoperire este integral o problemd. deaplicare a auto-analizei qi a experien-

tei.Cum numai dupd indelungate ci-

utdri se oblin diamantele Ei aurul, aga

Ei ornul poate descoperi adevirul inlegituri cu fiinfa sa, daci se uitiadinc in sufletul siu. igi Poate daseama cd el este creatorul caracteru-lui s5.u, modelatorul propriei sale vie{iqi iqi poate fEuri singur destinul, poa-

l0

te dovedi fE"rd gregeald faptul cd., dacdigi controleazd, gi ghideazd gAndurile,verific6.nd efectele asupra lui insuqi,asupra celorlalfi qi asupra vielii Ei aevenimentelor, va face cu multd. rd.b-dare legdtura dintre cauzd, qi efect prinpracticd" qi investigatii.

Folosind fiecare experienfd., chiarqi cele mai banale, precum intAmpldri-le de zicuzi, camijloc pentru obfinereacunostinlelor despre el insusi, omul vaobline infelepciunea gi infelege putereace le define. Astfel dacd" va ,,cd"uta, vagd.si" qi dac5. va ,,bate la uq5., aceasta seva deschide".

Numai cu r5.bdare, practicd qipersisten{d. poate un om intra pe uqatemplului cunoaqterii.

Efectul gindurilgt- asuPracirCumstan(elorw

Mintea unui om poate fl asemuitd'cu o gr5.dind, ce poate fl intrefinutd cugrUe sau lS.satd in paragind; dar fle cdeste ingrijitS., fie cd nu, va continua s5.

se dezvolte. Dacd sunt cultivate semin-

!e nefolositoare, in acea grddind vorcreqte buruieni ce vor continua s5. sereproduci.

Ca un grddinar care igi cultivipimAntul, av6.nd grue s5. nu fie n6-p5"dit de buruieni, plantand flori Eipomi fructiferi, tot aqa iEi poate cultivaomul mintea, eliminAnd toate buruie-nele, gdndurile nefolositoare Ei impureqi poate cultiva gAnduri folositoare 9ipure.

Urmdrind acest proces, omul, maideweme sau mai tdrziu, descoperS" cd.

este grS.dinarul gef al sufletului s5.u,

directorul viefii sale. De asemenea, i se

relevd. fluxul de g6,nduri cu o acuratele

t2 13

din ce in ce mai mare, in timp ce gAn-durile - forfele Ei elementele rafiunii,opereazi" pentru a forma caracterul,circumstanfele Ei destinul.

GAndurile si caracterul reprezintdun singur element. Deoarece caracte-rul se poate manifesta gi descoperi pesine, prin mediul inconjurd.tor gi princircumstanfe, condiliile externe dinviafa unui om vor fi intotdeauna inarmonie cu starea interioarS.. Asta nuinseamnd. c5, circumstanlele unui omsunt oricAnd un indiciu al caracteru-lui sdu, ci c5" aceste circumstanle suntatAt de strAns legate de elementele vi-tale, incAt sunt indispensabile dezvol-terii.

Oriee om ajunge acolo undeajunge prin legea firii sale; ginduritecare i-au clidit caracterul l-au adusaici, gi in viafa sa nu existi nici unelement al gansei, totul este rezul-tatul unei legi, care nu face greqeli.Acest lucru este la fel de adevdrat atAtpentru cei care nu simt ,,armonia" cumediul inconjurS.tor cAt qi pentru aceiacare sunt mulfumi{i de ei insugi.

Ca fiinfd progresivd qi care evolu-eazd, omul este acolo unde este deoare-ce are puterea de a invdla Ei se dezvolta;qi cu cit invafi lecfiile spirituate pe

care le confine fiecare ocazie pentruel, omul trece mai departe Ei face localtor circumstante. Omul este depen-dent de circumstanle at6.ta timp cAtconsiderS" c5. este crea{ia condiliilor ex-terne, dar cdnd realizeazd, c5" el insuqieste putefea creativS., poate comandaterenului qi seminlelor ascunse in fi-in{a sa din care rd.sar circumstan{ele;atunci devine propriul sd"u std.p6.n.

Circumstanlele apar din g6.nduri,dupd cum qtie orice om care a practi-cat auto-controlul gi auto-purificarea,deoarece a observat ci modificareaacestor circumstanfe s-a produs exactin procentul stabilit de mintea sa. Esteadevdrat c5. atunci cAnd un om igi 4e-mediaz5. defectele caracterului, qi flace

schimbdri, observ6.nd progrese, el tre-ce rapid printr-o succesiune de vicisi-tudini.

Sufletul este atras de lucrurilepe care le iubeqte gi de cele de carese teme; atinge inilfimea aspirafii-lor pe care le apreciaz6,, cade la ni*velul dorin{elor cettzurate iar circum-stanlele sunt mlloacele prin care su-fletul le primeqte.

Fiecare simAnfd-gdnd, odatd" ce

a fost cultivatd., prinde rdddcini acolo,infloreqte mai devreme sau man tdrzi:u

I4

printr-o acliune qi sunt obfinute fruc-tele reprezentate prin oportunitdli qicircumstanfe. Gd.ndurile bune sunt cafructele bune, gi gd.ndurile rele ca fruc-tele stricate.

Lumea exterioard" a circumstanfe-lor se contureazS. ea insugi prin lumeainterioard. a gindului, qi ambele con-difii pldcute gi neplS.cute sunt factoricare se indreaptd. cdtre binele final alindividului. Ca qi culegdtorul recoltei,omul invafd atdt sd sufere cdt qi s5. fiefericit.

Ca urmare a celor mai personaledorinfe, aspirafii, gAnduri, prin care eliqi permite sd. fie dominat (ce urmea-zd. drumul qerpuit al imaginilor impuresau drumul drept al voinlei puternice),omul in cele din urmd ajunge sd. culea-gd roadele prin indeplinirea condifiilorexterne din viala sa. kgea evolu{iei qia modificS.rii se obfine oriunde.

Omul nu ajunge in inchisoaredatoritd sorlii sau circumstanfelor, cidatoritd. gd.ndurilor qi dorinlelor sale.Un om cu mintea pur5" nu va comite ocrim5. din cauza forfelor externe. Gan-dul criminal std" ascuns, inactiv, si esterelevat la ora potrivitd..

Circumstanfele nu fac omul, ciele doar il pun in adevirata lui lumi-

l5