lvtarea cavleaS6ndurilor Pozifive

povesf i penfru j.#::: viziun ii pozif ive

"#iE'@-.-:

Aquila

f-tuuprlns

Accepti-te ata cum ettil..................................................... 4Exerseazi 9i vei reugi! ................. .............. 5

Priveste partea buni a lucrurilor! ......,...... 6Figi alituri unii de allii!....... .....................7Fii ribditor!...... ............. 8

Rezolvi problemele discutind!.... ............ 9Acordi atengie celor dragi!........ ............. 10Impreuni este mai qor1........... ............. 11

Nu este frumos si bdrfim! ..................... 12E bine si diruietti! .................... ............ 13

Ajut cu plicere gi accept ajutorul celorlalgi ............ .......... MNu las pe nimeni si-mi strice 2iua1.................................. 15

Cadourile cele mai frumoase vin din inimi!.................... 16Nu victoria conteazi, ci si-gi dai toati silinga! ................. 17Nu obiectele sunt cele mai importante!........................... 1B

Familia asta nu ar fi la fel frri tine!.................................. 19

Nu lua firi si ceri! Cere si iti imprumut! ........................ 20Dragostea nu se misoari in cadouri scumpel.................. 21Prietenii adeviragi nu te lasi la greu|................................ 22Nu te teme si iei inigiativa!......... ...........23S-ar putea si aibi togi dreptate! .............24Nu te da bitut din prima! ..................... 25Daci te vid pe tine fericit gi eu sunt fericit!.....................26Ia apirarea prietenului tiu!......... ...........27Crede in tine! .................. ...................... 28

Fii cu ochii in patru, oriunde poli invila ceva nou! ........ 29Corpul tiu meriti alimente sinitoase! ............................ 30Privegte citre ginta ta si imagineazi-1i ceea ce iti dorqti!... 31Si incercim cum crezi tu ci e mai bine!.........,....,.,,,,,.,,,,32M5ine e o noui zi ca si incerci!....................................... 33Fii tu insigi! .................34indriznegte si ceri iertare!............ ..........35Cu togii gregim! ........... 36Protejeaza animalelel .................... ......,..37Ocrotegte plantele! i1i vor fi recunosc.itoarel ................... 3B

Fii un stipAn de animale responsabill .............................. 39Inr.ata si te aperil............. ...................... 40Invata sa te descurcil........ ...................... 41

.......................... 42,11 gflJa de sanatarea ta flzrcal.

l-asa trecutul in urma, triie;te in prezent! ...................,...43I4otiveazi-i pe cei1al1il .... .... .. .................44Ia decizii corecte ;i acgioneaza rapidl ................ ............... 45Nu a;tepta dupi al;iil Fii primul care ajuti! ....................46Bucurl-te de ceea ce prime;til ............... 47

Acomodeazi-te cu al;ii! ................................................... 48Fii bun la inimi!......................... ...........49Secretul sti in lncurajare.......... .............. 50Gindeste pozitiv!......................... .......... 51Nu amina schimbarea! .. .............. ..........52Nu te certa pentru nimicuri! ,..... .,......... 53RimAi calm, nu te neciji!...... ................ 54Imparte ce ai!.... ...........55Fii multumit de tine insutil.... ............... 56Fii cinstit! ....................57Nu judeca pe cineva inainte siJ cunogti! ........................ 58Accepti ajutorul altora! ............... ..........59Nu lenevi pdni tArziu! ....... .................... 60Executi cu plicere sarcinile tale!. ...........61Cauti solutii noi!........................ ...........62Tiiieste fiecare clipi!.................... ..........63Ai curaj si spui ce gAndeqtil....... ............64Scapi de frici 9i bucuri-te de frumusetea lumiil ............. 65Fii curajos, te asreapti multe aventuri! ............................ 66Fii spontan! Improvizeazi! .. .. ................. 67Fii grijuliu!........ ........... 68Fi-gi ziua mai veseli!................... ...........69Incearci si-i inveselesti pe cei din jurl ............. ................70Fii deschis si lncerci un gust nou,

poli descoperi bunitigi! ........... ...........71Toati lumea are nevoie de odihni! ............. .....................72Respecti-i pe oamenii mai in vArstil ............................... 7 3Di culoare acdvititilor coddiene!.................. ..................7 4invagi pe algii si iuleasci munca!................. ................... 75Foloseste aptiudinile tale! ................... ............................ 7 6Iubeste neconditionat!................ ........... 77Ai griji de altii ca gi algii si aibi griji de tine! .................. 73Fi economii!..... ...........79Fi ceea ce te face fericit!................ .........80Nu da ordine, obgii mai mult cu vorbe frumoase!........... 81Scapi de mdnie si te vei eliberal....................................... 82Nu conteazi ci e vechi, inci poate fi bun!....................... 83Nu te l5sa implorat, e o plicere si te joci!........................ 84Frumusetea nu este tot ce conteazi! ......,................,........ 85Trareazi-i pe algii cum ai dori si fii ftarar! ....................... 86Observi-1i dezvoltarea, e interesantil ..................... ......... g7

Nu te teme de schimbirile care gin de creEtere! ............... 88Observi evolutia lumii! ................Familia este cea mai importanti!... ........ 90Fii curajos!........ ........... 9lViata nu este o cursl!..,........... ..,.,.,.,......92Observi frumrsetea naturii!....... ........... 93

Acceptd-te aga cum egtil

Anamaria a ie;it foarte tristi de la gridinigi. Pigea in linigte langi mama ei, care astep-

ta ca micula si povesteasci intimplirile din ziua respectivS., insi vizAnd ochii inlicrimaliai fetigei, a decis si o intrebe:

- Ce s-a intAmplat, Anamaria?

- Claudia a rAs de minel se plXnse Anamaria.

- De ce a rAs de tine? s-a uitat mama curioasi" la fetigi.

- Mi-a spus ci sunt foarte scundi gi ci nici nu sunt in grupa mijlocie, ci doar in

grupa mici. Dar eu sunt in grupa mijlocie, numai ci nu sunt la fel de inalti ca gi ceilalgi

copii! a incept si plangi Anamaria in hohote. Mama didea din cap ingelegitor.

- Puiule, oamenii nu sunt la fel gi asta e in reguli, spuse mama, mingAind-o pe

Anamaria. Imagineazi-gi ce ciudati" ar fi lumea daci oamenii ar fi la fei peste tot.intr-adevir, egti mai scundi decAt ceilal;i, dar nu asta conteazi.. Tir, degi esti mici, esti

dqteaptil $i eu sunt scundi, dar mi descurc. Cer ajutor la nevoie, oriunde merg.

Auzind acestea, un zAmbet firav apiru pe fala Anamariei.

- intr-adevirl Nu ajungi la toate rafturile din magazin, zise fetiga.

- Nu, dar nu mi deraryeazi deloc. $i si nu te deranjeze nici pe tine! Accepti-te a;a

cum e;ti! Nu inilgimea conteazi, ci valoarea fiecirui om.Intre timp, au trecut pe iAngi un teren de joaci.

- Mami, pot sl mi urc pe cigiritoare? a intrebat Anamaria gi, dupi ce mama aprobi

dand din cap, fetiga se urci pAni in virf de unde striga fericiti: Acum sunt la inilgime!

4

.r

tr . .rf,xerseaza gl uel reusr!

Ioana incepu clasa I 9i era neridetoare si inveEe lucruri noi. inci din vacangi se apucisi scrie pe un caiet primit de la sora ei.

cand incepuri literele, Ioana isi pierdu entuziasmul pentru ci avea probleme cu scri-erea literei O. Nu ii iqea la fel de frumos ca si colegei ei, Arabela. A rot repetat, dardegeaba! Era gata si. renunte, dar sora ei o vizu si o intrebd":

- Care e problema, Ioana? zise sora ei mai mare privind literele strAmbe. Am inteles!

$i eu am avut probleme cu litera aceasra. Colega mea o ficea mai bine decAt mine.Dintr-odati, Ioana gi-a ridicat capul, curioasi:

- Intr-adevir? intrebi fetiEa.

- Da! Eram foarte invidioasi pe Denisa, insi. mama mi-a spus ci, in loc si mi tot

pling, si fac multe exercilii de scriere, iar scrisul meu se va imbuniriEi ;i astfel va ajungemai frumos decit al Denisei.

- $i aga a fost? intrebi Ioana curioasi..

- Nu! A fost gi mai frumos! a spus rAzA.nd sora Ioanei. in ciasa a treia am cistigat unconcurs de caligrafie.

Ioanei ii dispiru supirarea gi un zA.mbet al speranlei i se ari.td, pe chip:

- Voi exersa gi eu la fel de mult ;i voi c6;tiga concursu.l de caligrafie! exclaml ea.

- l$a s5" fie! a spus sora ei, bitAnd palma cu ea.

Ioana a luat caietul si a inceput si scrie din nou. Supirarea ei a rrecut de tot si acumscria literele O incet, cu mare atenlie gi r5"bdare, iar acesrea deveneau din ce in ce maifrumoase, cu cAt exersa mai mult.

.:al

{H

t:irt..lt-{ l

iEt.'li.t<ri'j

?riuegte partea bund a lucrurilorl

Era o zi de toamni ploioasi, rece si mohorAti, iar Cristina stitea plictisiti la birou si

privea pe fereastri.

- Ce pot face pe o asa vreme? Cred ci. nimic, rispunse tot ea.

Dinu-odati s-a deschis usa camerei si intri Nicoleta, sora ei, care era curioasi si. vadi ce

face Cristina. A pregitit cizmele de cauciuc pentru joaci ;i a invitat-o afari si se joace im-preuni prin biltoacele din curte, dar Cristina era posaci, nu avea chef de nimic. Ncoletai-a spus ci e plictisitor si fii copil mare; ea iubea si fie copil.

Curtea era plini de biltoace. Nicoleta zburda fericiti printre ele gi cAteodati sirea incAte una dintre ele. CXnd apa ii stropea haina de ploaie roz, fetita incepea si rAdi cu pofti.

Cristina o privea de la fereastri.

- Ce bine era cAnd mi bucuram si eu de ploaiel C6.t de mult zburdam pe afari, in

haina mea albastri de ploaie, cu goricei! se gAndea ea. Dupi ploaie aveam obiceiul sinumir ri.mele. Cristinei cu siguranti" ii este frici de ele.

Cum se gindea ea asdel, deodati i s-a ff.cut chef si meargi afari. S-a imbri"cat cuneribdare cu haina roz si a incallat cizmele pregitite. Concursul de sirit in biltoaceincepuse indati. CAnd fetele au obosit de la atita sirit, s-au apucat si numere rAmele

iegite din pimint. Nicoleta gipa de fericire la gisirea fiecirei rAme de parci ar fi dat peste

o comoari, iar entuziasmul ei a molipsit-o ;i pe Cristina.inci mai ploua, dar asta nu o mai deranja deloc pe Cristina. S-a distrat enorm cu

surioara ei in curte.

6

^l

Fili alaturi unii de algil

Matei ;i mama lui tocmai terminaseri" de mancat cina si se pregiteau si povesteasci.cum si-au petrecut ziua.

- Mami, inchipuie-ti ci pirintii Sofiei divorteazi ;i asta este foarte nasoi, povestiMatei cu un aer de copil ce stie lucruri importante.

Mama il privi nedumeriti, pentru ci la 5 ani copiii nu sriu ce e un divo4, si-l intrebi:

- Dragul meu, ru stii ce inseamni ci piringii cuiva divorteazi?

- Nu, a rispuns Matei, frri si se gAndeasci. Dar David a spus ci" asta esre foartenasol gi ceea ce este nasol este haios.

- David nu are dreptate. Un divort nu e nici nasol si nici haios, ci un lucru greu si

dureros. Sofia cu siguranti suferi ;i cred ci s-ar bucura daci voi nu ati mai rAde de ea,

ci agi ajuta-o.

- Cum a; purea s-o ajut? intrebi Matei.

- De exemplu, nu vi mai bategi joc de ea. Voi sunteEi un grup in gri.diniti si este

important si gineli unii la altii, si vi ajutati si si vi respectati. N-o lisagi pe Sofia si fietristi, ci chemagi-o la joaci tot timpul!

Matei se juca cu resturile de corn de pe farfurie.

- Ai dreptate, mami, nici mie nu mi-ar plicea daci ceilalti ar ride de minel De mAi-ne am s-o protejez pe Sofia! Voi fi asemenea unui soldat si am s-o api.r! a spus Matei.

- $tiu asta, fiindci ru esti un biiat destept care srie si fie alS.turi celor din jur cAnd lee greu, a spus mama in timp ce siruta crestetul copilului.

Fii rabdatorl

Felicia era bolnavi, iar boala o qinea in casi pe cAnd afari ningea frumos . Ea arzeaglasurile copiilor ce se bucurau de zilpadl, si voia si li se aliture. Fetita incerci. si isi con-vingi mama si o lase putin afari. Mama ii spuse ci. e prea slibiti pentru a iesi si risca sise imbolniveasci mai ri.u.

- Cum pot fi puternici daci nu fac altceva decXt si stau in pat? se bosumfli Felicia.

- CAnd am fost mici, incepu mama, am auzit despre un iepuras cdruia ii pliceamult supa de carne. MAnci atit de multi, incXt deveni puternic si musculos.

- Mami, asfel de iepurasi nici nu existil rise Felicia.

- Ba da, cum si nu! S-a angajat la circ gi a cilitorit foarte mult. Poate ci de atunci a

vizitat lumea intreagi, zimbi mama.

- Mami, gtiu ci imi povestegti toare acesrea ca si mi.ninc supa de carne gititi astizi,

spuse Felicia.

- psxls da, poate nu, cine stie? gopti mama la urechea fetilei ;i mai adS.ugi: ba chiar

mai mult, dacd. min3.nci supa de carne si te faci puternici ca ;i iepura;ul din poveste,s-ar putea si mergem putin afari. deseari, dupi ce copiii s-au dus la culcare. Poate ci nuvom siri ca si ei' dar ne plimbim purin.

Felicia sdri bucuroasa din pat:

- \,{Lllums56, mami! Multumesc, mami! strigi. fetita.

- Mai rabdi" putin, te rog, ;i du-te inapoi in pat! a rugar-o mama. Aduc imediat supade carne iepurasului meu puternic.

Ttezolud problernele discutAndt

David 9i Alin, doi colegi de gri.dinigi, au vrur si se joace cu acela;i soldat de juciriegi s-au luat la bitaie din acesti cauzi. Au fost despirgigi de doamna educaroare care aincercat s5.-i linisteasci.:

- Copii, nu este frumos si. vI bateti. $tigi de ce?

Alin rispunse nervos ci nu vor mai primi cadouri de Criciun.

- $i asta este adevirat, zAmbi doamna educaroare. Dar nu numai din aceasti carzl".

Putegi si vi loviti foarte tare 9i bitaia nu are nici un sens. Daci ave,ti probleme, trebuiesi le discutap! Cu pumnul gi cu for;a nu se rezolvi nimic! De ce v-ati certat?

- AmXndoi voiam si ne jucim cu soldatul, a rS.spuns ruginat Alin.

- $i cum trebuia si procedati? a intrebat amabil doamna educatoare.

- pulsam si ne juci.m impreuni cu soldatul, spuse David.

- Sau ne puteam juca cu el pe rind, bolborosi AIin.

- Vedegi, copii, amAndoi sunte,ti foarte dqtep;i, le-a spus doamna educaroare, mXn-giindu-i pe cap. Cum bitaia este un lucru urit, soldatul se duce acum si se odihneascipu;in pe raftul cel mai inalt. Ranile lui, primite in bitalie, trebuie si se vindece. Se vaintoarce numai atunci cXnd Alin ;i David se vor impica si se vor putea juca frumos im-preuni, spunse doamna educatoare gi a pus soldatul pe un raft mai inalt, unde copiii nuajungeau. Alin gi David au dat mXna imediat:

- Pace, pace, prietenie, supirarea-i o prostie! au cintat impreuni. gi au hotirAt ci

imediat ce soldatul isi va reveni, primul care se va juca cu el va fi Alin. in acest timp,David se va juca cu implratul, dupi care copiii vor face schimb.

:,.1i:ag 1: '

Acordd atentie celor dragil

victoria gi oana, doui surori, erau in vacanla de primi.vari, dar de plictiseali in-cepuri si se cerre. Mama interveni gi le intrebi de ce se ceartj".

- victoria nu face altceva decit si citeasci. si nu vrea si se joace cu mine cu casa depipugi.

- Oana, Victoria are de citit, ea este elevi. Tir trebuie si intelegi ci fiecare dintre voiare altceva de ficut.

- Dar daci victoria citeste, eu mi plictisescl se planse oana in continuare.Mama se gAndi pugin si pe urmd" spuse:

- V-"_r plicea si petrecem o dupi-masi in familie? Si facem totul impreuni?Auzind acestea Mctoria a pus jos cartea si a ascultat-o pe mama cu mare atentie.

- Ce v-ar plicea si. faceli cel mai mult?

. Fetele incepuri si faci planuri: si iasi la terenul de joaci, si minxnce ingheEati, si sejoace cirgi sau jocuri de societate.

- Bine, didu mama din cap. Prima dati. mergem la o ingherati, dupi" care mergemla_terenu.l de joaci. cand ajungem acasi vom juca cirgi pani Ia cini., dupi. care vom-faceo baie ;i ne vom juca cu jocurile de societate. Va fi bine a;a? intrebi mama.

- p6211s bine! au spus fetele deodati.

Dupi-masa a trecut repede. Nu era loc pentru plictiseali sau cearti., deoarece feteleerau atente Ia nevoile fiecireia si igi fbceau timp pentru rot ce si-au propus.

t

ItflEEr*l*

I

^\!'

10

^t

r$'

Irnpreunh este mai ugorl

Lavinia se iuci din plin toara ziua ;i toara camera era impinzira de jucirii. Cand vdzumama dezordinea ii spuse fetei:

- Fetip mea, este timpul si strAngi juci"riile! Imediat facem baie, dupi care vomservi cina si vom merge la culcare.

La auz',s.1acestor cuvinte feti;a incepu si bati din picior ;i si spuni ci ea inci nu s-a

siturat de joaci.Mama a incercat si o potoleasci cu ribdare.

- Draga mea, mAine te vei putea juca din nou. G-ai jucat destul pentru azil Cu

sigurangi qti obositi deja.

- Problema este ci vreau si mi mai joc ;i inci nu vreau si fac ordine in cameri,strigi Lavinia.

Atunci, in cameri. apiru tata.

-Am o ideel PAni ce marna iti va pregdti baia, eu te ajut si faci ordine. Ai si vezi,impreuni este mai qorl in timp ce punern juci.riile la Ioc, ne mai juci.m pugin cu ele, insecret. Cred ci mama nu igi va da seama, fhcu tata cu ochiul.

- Ce bine! imbrigigi fetiga gAtul tatei. Haide, tS.ticule, igi arit unde este locul plpqii

Maia. Vrei siJ pui tu la loc pe Rex, leul cel curajos?

PAni ci.nd mama a pregS.tit baia, Lavinia si tata au rerminat de fi.cut ordine in cameri",fiindci impreuni totul este mai usor si mai distractivl

.g

Nu este frrmor sh bArfimt

Ayan se gribi si ajungi la poarta scolii unde il astepta tatil siu. De cum il vizu ince-pu si povesteasci, spunandu-i tatalui ci a aflat de ce au pierdut meciul de fotbal. Ayanafirmi cu convingere ci a fost vina unui singur coleg, Stefan. Tatll il intrebi" mirat cuma ajuns la aceasti concluzie.

- A lipsit de ia anrre nament toati siptimana. A spus ci este bolnav, insi ceilaltil-au vizut in magazin, la cumpirS.turi cu mama lui. Daii. venea regulat la antrenamentnu ar fi ratar acel gut si echipa noastri. ar fi cxgtigat, deci, evident, este numai vina luici. am pierdurl

Auzind cele spuse de Ayan, tatil il certi. spunandu-i ci acum el barfeste, lucru carees 3 extrem de urit. Ayan incerci si se apere spunAnd ci Stefan a fost zirit Ia magzzin.

. 3,n i-a mai spus ci daci. a fost vdzutla magazin nu inseamni ci nu era bolirav. $ibolnavii minanci si au nevoie de medicamenre care tor de Ia magazin se cumpiri.

Ayan se supiri tare cAnd vizu ci. rata nu ii di dreptate.

- Au nevoie, da. insi" si asa a ratat acel sut despr. care ti-am povestit.

- Fiule, fotbalul inseamni. munci. de echipi. Togi se stri"duiesc; victoria nu depindedoar de un singur om, ci de efortul depus de togi. Suntegi dezami.giti si incercati si gisigiun tap ispisitor. Crezi ci este corect? Data trecuti cand ai fost bolnav, nici tu nu ai pututsi mergi la antrenament timp de doui sipti.mini. cand ati castigat meciul, nu trebuiasi ai parte de glorie, fiindci. nu te-ai antrenar. Nu e aga?

- Ai dreptate, tati, a rispuns Ayan incet. Nu voi mai birfi niciodati si ii voi cere

iertare lui Stefan!

I

.:. I it

12

-t

E bine sd ddruiegtil

Mama Veronicii a sosit si o ia acasi. pe fetigi de la gridiniti. Copiii veneau in gir dela baie cand au inceput si o anunle pe fetigi, strigXnd-o.

Mama o a;tepti cu ri.bdare pe Veronica, care a inceput si se imbrace.

- Cum a fost ziua de azi? intrebi mama.

- A fost buni, ne-am jucat in curte ;i am vizionat un spectacol in sala de sport.

- Ce fel de spectacol? intrebi. curioasi mama.

- A fost despre copiii mai siraci dec6"t noi, cirora le lipsesc foarte multe lucruri. Uniinu au haine frumoase si nu au atit de multe jucirii, ca 9i mine.

- Da, din pi.cate asta ata este, a dat mama din cap.

- Tiebuie si fie foarte trist si. fii sirac, se lntristi Veronica.

Mama didu din cap:

- $tii ce, draga mea? Am o idee! Hai si. stringem juciriile tale vechi si si. le oferimcopiilor siraci.

Chipul Veronicii se lumini.

- Ce idee bunil Si ne gri.bim acasi.l

Ajunse acasi au strAns toate juciriile vechi ale fetei gi le-au pus intr-o cutie.

- Nu vi ingrijorati, veEi ajunge in locuri frumoase unde se vor juca din nou cu voi!

le-a ;optit Veronica juciriilor si a inchis curia. Pe urmi fetita spuse mamei emorionare

;i fericiti:

- Credeam ci mi voi despirgi cu greu de aceste jucirii, insi mi simt atit de binelintr-adevir e bine si. diruiesti 9i altora, zAmbi cu drag.

13