{NTREPRINDEREA } CONTABILITATEA1. Organizarea contabilitatii generale a economiei de piata Informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile de activitate. Dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia impune ]i dezvoltarea corespunz`toare a informa\iei economice ca ]i arie, con\ine ]i operativitate. Informa\ia economic` reprezint` o comunicare, un mesaj referitor la fenomenele ]i procesele economice. Expresiile concrete ale informa\iei poart` denumirea de date. Cea mai important` surs` de informare economic` o reprezint` eviden\a economic`. Eviden\a economic` constituie un sistem unitar de [nregistrare cronologic` ]i sistematic` a fenomenelor ]i proceselor economice [n scopul cunoa]terii activit`\ii desf`]urate. M`surarea ]i exprimarea elementelor ]i proceselor economice se face cu ajutorul etalonului de eviden\`. El poart` [mbrac` urm`toarele forme: etalon natural (cantitativ) etalon valoric (b`nesc) etalon timp (m`surarea timpului de munc` ) Eviden\a economic` [mbrac` 3 forme : - eviden\a operativ`; - eviden\a contabil`; - eviden\a statistic`; Eviden\a operativ` [nregistreaz` informa\iile [n momentul ]i la locul producerii fenomenelor ]i proceselor economice. Domeniile mai importante [n care se folose]te eviden\a operativ` sunt: consumul de materiale, prezen\a la lucru a salaria\ilor; realizarea contractelor [ncheiate cu furnizorii ]i beneficiarii; circula\ia numeralului; consumul de energie. Principalii furnizori de date sunt documentele economice. Documentele sunt acte scrise, [ntocmite [n momentul efectu`rii opera\iilor operative economico financiare, prin care se dovede]te efectuarea acestor opera\ii. Aceste [nscrisuri stau la baza [nregistr`rilor [n eviden\a contabil`, dob@ndind astfel calitatea de documente justificative pe baza c`rora se fac [nregistr`ri [n jurnale, fixe ]i alte documente contabile. Eviden\a contabil`, [nregistreaz`, urm`re]te ]i controleaz` laturile activit`\ii economoce care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului b`nesc. Potrivit legi contabilit`\ii (nr. 82 / 1991, republicat`, modificat` ]i completat`), unit`\ile patrimoniale, care au obliga\ia s` organizeze ]i s` conduc` contabilitatea proprie sunt :companiile na\ionale, societ`\ile na\ionale, regiile autonome, societ`\iile comerciale, institu\iile publice, unit`\ile cooperatiste, asocia\iile ]i celelalte persoane juridice cu sau f`r` scop lucrativ, precum ]i persoanele fizice autorizate s` desf`]oare activit`\i independente. Utilizatorii de informa\ii contabile sunt : investitorii prezen\i sau poten\iali, personalul angajat, furnizorii, clien\ii, guvernul ]i institu\iile sale, precum ]i publicul. 1

Contabilitatea se \ine [n limba rom@n` ]i [n moneda na\ional`. R`spunderea pentru organizarea ]i \inerea contabilit`\ii revine administratorului sau persoanei care gestioneaz` unitatea. Sistemul de contabilitatea din \ara noastr` este dualist. El se bazeaz` pe concep\ia organiz`rii contabilit`\ii pe dou` paliere intercorelate : contabilitatea financiar` (general`) ]i contabilitatea de gestiune (managerial`). Eviden\` statistic`, ca form` a eviden\ei economice, [nregistreaz` ]i prelucreaz` informa\iile privind fenomenele socio economice de mas`, de mare [ntindere. Ea folose]te instrumente de lucru proprii: recens`m@ntul, sondajul, ancheta etc. 2. {ntreprinderea Economia unei \`ri implic` activitatea unui num`r mare de unit`\i, subiec\i sau agen\i economici, [n calitate de participan\i la via\a economic` [ntreprinderea = form` de organizare a unei activit`\i economice, [n scopul ob\inerii de profit. Func\ii : func\ia de produc\ie , func\ia comercial`, func\ia financiar` - contabil`, func\ia de personal. Clasificarea intreprinderilor dup` diferite criterii : a) dup` domeniul de activitate : industriale, comerciale, agricole, de transport, de construc\ii b) dup` forma de proprietate : publice, private ]i mixte c) dup` dimensiunea lor : micro, mijlocii, mari, grupuri de intreprinderi (societatea mam` + filiale) d) dup` natura juridic` : publice (CN, SN, SA) ;societ`\ile comerciale (SNC, SCS,SRL, SA ) e) dup` modul de formare a capitalului : societ`\i de persoane (SNC, SCS) ; societ`\i de capital (SA, SCA) f) dup` apartenen\a na\ional` : na\ionale ]i multina\ionale 3. Procese economice desf`]urate [ntr-o intreprindere Procesele economice exprim` transform`rile cantitative, structurale ]i calitative din activitatea economic`. Ele se concretizeaz` [n totalitatea opera\iilor economice desf`]urate pentru realizarea obiectului de activitate. Categorii de procese economice : procesul de constituire a societ`\ii ]i de formare a capitalului ; procesul de aprovizionare ; procesul de produc\ie, comercializare, executare lucr`ri, prest`ri servicii ; procesul de v@nzare sau desfacere ; procesul de stabilire a rezultatului financiar ; procesul de stabilirea a obliga\iilor datorate bugetului de stat, bugetului asigur`rilor sociale ]i de s`n`tate 4. Reglementarea ]i organizarea contabilit`\ii Originile [nsemn`rilor contabile reprezint` [nceputurile civiliza\iei ]i activit`\ilor economice prima lucrare (1494 ) Luca Paciolo Tratat de aritmetic` de geometrie a propor\iilor ]i propor\ionalit`\ilor 2

prima lucrare [n limba rom@n` (1837) Pravila comer\ial` , (Emanoil Ioan Nikifor) [ncep@nd cu anul 1990, [n \ara noastr` s-a declan]at procesul de dezvoltare a sistemului contabil / Directivele Uniunii Europene ]i Standarde Interna\ionale de Contabilitate Prima etap` a reformei : Legea contabilit`\ii nr. 82 / 1991 1997 programul de dezvoltare a sistemului contabil Reglement`ri contabile armonizate cu Directive a IV a a Comnuit`\ilor Economice Europene (privind [ntocmirea conturilor anuale) ]i cu Standardele Interna\ionale de Contabilitate (IAS) - implementarea acestui program se face e]alonat Complet`ri Lege nr. 310 / 2002 ; OG nr. 61 / 2001

PATRIMONIUL AGEN|ILOR ECONOMICI1.Defini\ie Patrimoniul reprezint` totalitatea bunurilor ]i valorilor economice ale unui agent economic, precum ]i totalitatea drepturilor ]i obliga\iilor pe care acesta ]i le asum` [n leg`tur` cu bunurile ]i valorile economice pe care le posed`. Concep\ia juridic` Patrimoniul presupune 2 elemente independente : subiectul ( persoane fizice ]i juridice) ]i obiectul ( bunuri ]i valorile economice) B =D+O ecomonia de echilibru a patrimoniului D= B O; O = B- D Pn= B O; Pb = D +B+O Concep\ia economic` UTILIZ~RI = RESURSE (mod de [ntrebuin\are) (mod de finan\are) Concep\ia financiar` ACTIV = PASIV( structuri patrimoniale [ncorporate [n bilan\ul contabil) Bilan\ul contabil reprezint` un document de sintez` care se [ntocme]te la sf@r]itul exerci\iului financiar.

2. Structuri patrimoniale Structurile patrimoniale sunt compuse din elemente [ncorporate [n bilan\ care [ndeplinesc urm`toarele criterii: realizarea unui beneficiu viitor ]i are un cost sau o valoare. - categorii: elemente de A( active) ]i elemente de P ( pasive) Elemente de activ (ACTIVELE) 3

Activele reprezint` o resurs` controlat` de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute ]i de la care se a]teapt` s` genereze beneficii economice viitoare. Categorii de active : active imobilizate (imobiliz`ri) bunuri economice caracterizate prin durat` de folosin\` [ndelungat` - necorporale (intangibile) : cheltuieli de constituire, de dezvoltare, concesiuni, brevete, licen\e, marca, fondul comercial, programme informatice - corporale (tangibile) : terenuri ]i construc\ii, instala\iii tehnice ]i ma]ini, alte instala\ii tehnice, utilaje ]i mobilier, ]i imobiliz`ri corporale [n curs de execu\ie - financiare : - titluri de participare = form` de infiltrare [n capitalul unei societ`\i prin cump`rarea de ac\iuni /p`r\i sociale pe o perioad` lung` -interese da participare = interesele de\inute de o intreprindere [n ac\iuni, [n scopul garant`rii contribu\iei la activitatea intreprinderii respective -crean\e imobilizate = valori date temporar la alte intreprinderi pe o perioad` [ndelungat` sub form` de [mprumut sau garan\ie active circulante particip` la un singur circuit economic, recupereaz` valoarea printr-o singur` participare ]i r`m@n [n unitate o perioad` mai mic` de un an. - stocuri : materii prime ; materiale consumabile ; materiale de natura obiectelor de inventar ; produc\ia [n curs de execu\ie, semifabricate ; produse finite, m`rfuri, ambalaje, animale ]i m`rfuri - crean\e : clien\i, efecte comerciale de primit ]i de pl`tit, sume de [ncasat de la societ`\i [n cadrul grupului ; crean\e private capitalului subscris ]i v`rsat, alte crean\e - disponibilit`\i b`ne]ti: opera\ii [n numerar (cash) operatii f`r` numerar (scripturali) , acreditive active de regularizare ( cheltuieli [n avans) ACTIVELE se caracterizeaz` prin lichiditate , care reprezint` capacitatea elementelor de a se transforma [n bani ca urmare a particip`rii la circuitul economic. Elemente de pasiv ( PASIVELE) Pasivele reprezint` surse de finan\are a bunurilor economice ( a activelor) . Se [mpart [n mai multe categorii : datorii : financiare ([mprumuturi din emisiuni de obliga\iuni, credite bancare), comerciale (furnizori), fiscale (TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii), salariale, sociale, datorii fa\` de ac\ionari sau asocia\i, creditori diver]i 4

provizioane pentru riscuri ]i cheltuieli : sume ob\inute din profit cu scop de acoperire a pierderilor poten\iale sau a cheltuielilor previzibile [n exerci\iile financiare viitoare pasive de regularizare :(venituri [n avans, subven\ii pentru investi\ii) capital ]i rezerve: expresia b`neasc` a valorilor economice investite pentru producerea de noi valori cu scop de a produce profit. Capitalul poate fi : str`in ( surse externe de la alte intreprinderi,[mprumuturi bancare)]i propriu Capitalul propriu reprezint` surse ale ac\ionarilor/asocia\iilor ]i este format din : capitalul social , care este subscris nev`rsat (capitalul angajat/ promis pentru constituirea unei societ`\i) ]i subscris v`rsat ( aportul propriu-zis pus la dispozi\ia unei societ`\i) SA= societate pe ac\iuni capital social este [mp`r\it [n ac\iuni SRL- societate cu r`spundere limitat` - capital social este [mp`r\it [n p`r\i socialeCAPITAL SOCIAL = NR. DE AC|IUNI/ P~R|I SOCIALE x VALOAREA NOMINAL~ ( VN)

Capitalul social poate fi : - majorat prin aducerea de noi aporturi, prin opera\ii proprii ]i conversia obliga\iunilor [n ac\iuni - mic]orat, prin retragerea ac\ionarilor/asocia\iilor, acoperirea pierderilor precedente sau r`scump`rarea ]i anularea ac\iunilor proprii prime de capital, care sunt determinate de opera\ii de cre]tere a capitalului unei societ`\i rezerve din reevaluare ]i legale, care sunt mai mici dec@t valoarea creat` prin reevaluarea elementelor la activ. Prin reevaluare rezult` o valoare mai mic`/mare dec@t valoarea de intrare ; rezerva legal` este de 5% din profit ]i 20% din capital. rezerve : reprezint` rezultatul exerci\iului ]i rezultatul raportat ]i se constituie [n scopul conserv`rii capitalului c@nd activitatea se [ncheie cu pierdere ]i [n scopul major`rii capitalului social. Rezultatul raportat = rezultatul anilor preceden\i sub form` de profit nerepartizat sau pierderi neacoperite. Rezultatul exerci\iului se realizeaz` la sf@r]itul anului,c@nd se legalizeaz` cheltuielile.V(VENIT) C( CHELTUIELI)= R ( PROFIT/PIERDERE)

Structuri patrimoniale de venituri ]i cheltuieli Activitatea intreprinderii se [mparte [n mai multe activit`\i : activit`\i de exploatare, care sunt reprezentate de obiectul de activitate al intreprinderii. Venit/cheltuieli din exploatare. activitatea financiar`, care reprezint` opera\ii cu caracter financiar, bancar, valutar Venit/cheltuieli financiare. activitatea extraordinar`, care are caracter [nt@mpl`tor, nu apare [n mod curent ]i cu regularitate. Venit/cheltuieli excep\ionale. Rezultaul din exploatare = venitul din exploatare cheltuieli din exploatare 5

Rezultatul financiar = venitruri financiare - cheltuieli financiare Rezultatul curent/par\ial = rezultaul din exploatare + rezultatul financiar Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare Rezultatul final = rezultatul curent + rezultatul extraordinar Rezultatele apar [n CONTUL DE PROFIT }I PIERDERE, put@nd fi cu ( +) [n profit sau (-) [n pierdere.

BILAN|UL CONTABIL 1. Defini\ie Bilan\ul este un instrument specific contabilit`\ii cu ajutorul c`ruia se prezint` existen\a elementelor patrimoniale ale unui agent economic. La baza [ntocmirii [ntocmirii acestuia se afl` principiul dublei reprezent`ri conform c`ruia ACTIV= PASIV. Forma de principiu a unui bilan\ este urm`toarea : Bilan\ contabil la data de ACTIV PASIV Specifica\ia [n expresie valoric` a Specifica\ia valoric` a surselor de bunurilor economice finan\are a bunurilor economice Rezultatul exerci\iului financiar (- ) Rezultatul exerci\iului financiar (+ ) TOTAL ACTIV TOTAL PASIV Dup` modul de a]ezare activului ]i a pasivului exist` 2 scheme ale bilan\ului : schema bilan\ului orizontal ( sub form` de cont ) se prezint` sub forma unui tabel cu dou` p`r\i, A]i P a]ezate fat` [n fa\`.Ecua\ia fundamental` este : A=P schema bilan\ului vertical ( sub form` de list` ) este desf`]urat [n@i A cu reptrezentarea elementelor de activ ]i [n continuare P cu reprezentarea datoriilor ]i a capitalului propriu. Ecua\ia fundamental` este : A D = C. Detalierea elementelor patriminialese realizeaz` astfel : pe grupe reprezint` structuri mai largi, reprezint` elemente patrimoniale pe subgrupe reprezint` diviziuni ale grupelor pe posturi bilan\iere = structura unic` ; prezint` un element individual din patrimoniu

6

Bilan\ul ca ]i document de sintez` este o component` complet` a unui set numit SITUA|II FINANCIARE ANUALE . Setul cuprinde : bilan\ contabil, cont de profit ]i de pierdere, situa\ia modificat` a capitalului propriu de trezorerie ( mi]carea banilor), politici contabile, note explicative. Prezentarea ]i ordonarea elementelor patrimoniale se realizeaz` dup` urm`toarele criterii : [n A se face dup` natur`, destina\ie, lichiditate [n P se face dup` natur`, proieminen\`, exigibilitate ( termen de decontare a datoriilor )2. Modific`ri ale posturilor bilan\iere

pentru bilan\ul orizontal : A= P - cre]terea unui element din A concomitent cu sc`derea unui din activ cu aceea]i sum` (x) : A +x x =P ( x se reduce) - cre]terea unui element din P concomitant cu sc`derea unui din P cu aceea]i sum` : A = P + x- x - cre]terea unui element din A concomitant cu cre]terea unui din P cu aceea]i sum` : A + x = P + x - sc`derea unui element din A concomitent cu sc`derea unui din P cu aceea]i sum` (x) : A x =P x

element element element element

pentru bilan\ul vertical : A C =D - cre]terea unui element din A concomitent cu sc`derea unui element din P cu aceea]i sum`: A +x x - D = ( x se reduce) - cre]terea unui element din capitalul propriu ( C ) concomitent cu sc`derea unui element din C cu aceea]i sum` : A D = C +x-x - cre]terea unui element din A concomitent cu cre]terea unui element din D cu aceea]i sum`: (A +x ) (D + x) = C - sc`derea unui element din A concomitent cu sc`derea unui element din D cu aceea]i sum`: (A -x ) (D - x) = C Aplica\ie : Se efectueaz` din contul de la banc` care este de 20.000 lei plata urm`toarelor datorii : - impozit pe profit- 5.000 lei ( impozitul ]i creditul reprezint` datorii, sunt PASIVE) - credite bancare- 10.000 lei - furnizori 5.000 lei ( A-X) ( D- X) = CBILAN|UL INI|IAL ACTIV PASIV

1. echipament tehnologic 2. materiale 3.m`rfuri 4. ambalaje

20.000 6.000 80.000 10.000

1. 2. 3. 4. 7

capital social rezerve furnizori credite bancare

90.000 10.000 80.000 50.000

5. clien\i 6. conturi bancare 7. casaTOTAL A Bilan\ul 1

23.000 90.000 1.000TOTAL B

Agentul ridic` de la banc` suma de 7.000 lei ]i o depune [n casieria unit`\ii Cele 2 elemente sunt : contul de la banc` A - 7.000 casa A+7.000 {ntotdeauna A = P Avem : A + X- X = P => A = P Rezult` c` la poz. 6 se ob\ine 83.000 iar la poz. 7, 1.000 devine 8.000Bilan\ul 2

Se decide [ncorporarea rezervelor la capitalul social : rezervele P 10.000 capitalul social P+ 10.000 A=P+XX Ne [ntoarcem la bilan\ul ini\ial la P , nu mai avem rezerve, dar cre]te capitalul social ajung@nd la 100.000, deci : A = P +10.000 -10.000 Totalul va fi de 230.000Bilan\ul 3

Se aprovizioneaz` cu materiale de la furnizori [n valoare de 4.000 lei Avem : materiale A + 4.000 furnizori P + 4.000 Rezult` : A + X = P + X => A = P Dac` ne [ntoarcem la bilan\ul ini\ial avem : A Materiale Total 10.000 234.000 P Furnizori Total 84.000 234.000

Bilan\ul 4

Pl`te]te din contul de la banc` o datorie fa\` de furnizori [n valoare de 74.000 Rezult` : contul la banc` A- 74.000furnizori P- 74.000 A X = P X => A = P

8

A La 6 obt. Total

9.000 160.000

P La 2 obt Total

10.000 160.000

GESTIUNEA DOCUMENTELOR CONTABILE Contabilitatea se caracterizeaz` prin fundamentarea ]i justificarea datelor ei pe baz` de acte scrise numite documente contabile. 1. Clasificare Documente contabile se grupeaz` [n : a) documente justificative : tipizate ]i netipizate b) registre contabile : Registrul jurnal ( se [nregistreaz` formule contabile), Registrul inventar, Registrul Cartea Mare ( apar conturile) c) documente de sintez` : Situa\ii anuale financiare care centalizeaz` datele [nregistrate [n contabilitate, de exemplu bilan\ul contabil Documentele justificative (primare) = acte scrise [ntocmite [n momentul efectu`rii opera\iilor economice prin care se atest` efectuarea acestor opera\ii (con\in date letrice ]i numerice exprimate [n etalon valoric sau natural) Func\iile documentelor justificative sunt de : - justificare a opera\iilor economico financiare - calcul ]i sintez` - transmiterea de date utilizatorilor - act probatoriu [n justi\ie Registrele contabile sunt formulare specifice folosite pentru [nregistrarea opera\iilor [n conturi. Ele furnizeaz` date privind mi]carea ]i starea patrimoniului, reprezent@nd fi]ierul de date pentru contabilitatea curent`. Documente de sintez` sunt documente complexe ob\inute prin centralizarea ]i generalizarea [ntregului [n contabilitate ]i determinarea unor indicatori economici (documente de raportare contabil`, anual` ]i periodic`, care prezint` elemente de A, D ]i C la sf@r]itul exerci\iului financiar semestrial ca de expl. bilan\ul, sistemul fluxurilor de trezorerie, conturile de profit ]i pierderi , politici contabile ]i note explicative.) 2.Structura documentelor Presupune existen\a a 2 categorii de elemente : - elemente comune : denumire, num`r ]i data documentului ; denumirea unit`\ii emitente, date fiscale de identificare ; p`r\ile ; con\inutul opera\iei ; date cantitative ]i valorice ; semn`turi - elemente specifice (domeniul de activitate) Formulare pot fi : - netipizate (forma ]i con\inutul nu sunt prestabilite ]i imprimate) - tipizate ( forma ]i con\inutul sunt stabilite de c`tre organele de Stat) 3.Completarea ]i circuitul documentelor {ntocmirea documentelor se face: clar, cite\, f`r` [ngro]`ri sau ]ters`turi ]i f`r` spa\ii libere [ntre r@nduri Verificarea documentului : - forma documentului = respectarea regulilor de [ntocmire 9

- calculele aritmetice - de fond = realitatea, necesitatea, oportunitatea ]i legalitatea opera\iilor economice consemnate Corectarea documentelor : gre]eala se bareaz` ]i se semneaz` de c`tre persoana care a [ntocmit documentul Circuitul documentelor : [ntocmirea prelucrarea (sortarea, exprimare valoric`, centralizare date, valorificare) analiza contabil` [nregistrarea [n contabilitate (cronologic`]i sistematic`) p`strare (clasare) arhivare (curent` ]i general`) 4. Fluxul informa\ional [n contabilitate - [nregistrarea opera\iilor economice DOCUMENTE - analiza opera\iilor economice ANALIZA CONTABIL~ - eviden\a cronologic` REGISTRU JURNAL - eviden\a sistematic` CARTEA MARE - corectitudinea ]i exactitatea [n conturi BALAN|A VERIFICARE - situa\ia patrimonial` BILAN| CONTABIL

DE

EVALUAREA PATRIMONIULUI {N CONTABILITATE 1.Defini\ie Evaluarea reprezint` exprimarea valoric`, prin intermediul banilor, a existen\ei ] i mi]c`rii elementelor patrimoniale. Ceea ce nu poate fi m`surat ]i exprimat [n bani nu poate face obiectul [nregistr`rilor contabile. {n vederea evalu`rii elementelor de patrimoniu se pot folosi : diferite costuri - sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate [n vederea ob\inerii produsului, lucr`rilor ]i serviciilor. - costul de achizi\ie folosit pentru evaluarea bunurilor achizi\ionate (cump`rate) din afara unit`\ii Ca = Pre\ de cump. + cheltuieli de transport aproviz. + cheltuieli efectuate [n vederea punerii [n func\iune - costul de produc\ie - folosit pentru evaluarea bunurilor fabricate [n unitate Cp = Costul de achizi\ie al mat. consumate + cheltuieli de prelucrare a materiilor prime [n vederea transform`rii [n produs finit pre\urile reprezint` expresia b`neasc` a valorilor marfurilor ]i se concretizeaz` [n valori care se [ncaseaz` pentru bunurile v@ndute. - pre\ul de v@nzare cu ridicata (al angrosi]tilor) - pre\ul de v@nzare cu am`nuntul (al detaili]tilor) tarifele - se folosesc pentru evaluarea lucr`rilor ]i serviciilor 2.Metode de evaluare 10

Evaluarea elementelor patrimoniale se efectueaz` [n 4 momente: la intrarea bunului [n patrimoniu, la ie]irea bunului din patrimoniu, cu ocazia inventarieii ]i la [nchiderea exerci\iului financiar Evaluarea la intarea bunurilor [n patrimoniu bunuri cump`rate (cu titlu oneros) = Ca bunuri ob\inute din produc\ie proprie = Cp bunuri aduse ca aport la constituirea societ`\ii de aport (valuare actual`) bunuri ob\inute cu titlu gratuit = valoare just` crean\ele ]i datoriile valoare nominal` bunuri exprimate [n valut` = [n lei la cursul zilei Evaluarea la ie]irea din patrimoniu = se face pentru bunurile v@ndute, consumate [n procesul de produc\ie, constatate lips` la inventar, deteriorate sau distruse pentru imobiliz`ri = valoare de intrare pentru stocuri : costul mediu ponderat(CMP),primul intrat-primul ie]it (FIFO), ultima intrare-prima ie]ire (LIFO) CMP = Val. stocului ini\ial + val. intr`rilor de stocuriCantitate stoc ini\ial + cantitate intrat`

Aplica\ii : 1).Un agent economic dispune de : 1.03. stoc ini\ial mat.prime 100 buc. la pre\ de 3 lei/buc 3.03. intrare mat prime de 2.000 buc. la pre\ de 3,3 lei/buc.= 6.600 4.03. intrare mat prime de 1.000 buc. la pre\ de 3,1 lei/buc.= 3.100 5.03. intrare mat prime de 6.000 buc. la pre\ de 3,5 lei/buc.= 21.000 10.03. intrare mat prime de 4.000 buc. la pre\ de 3,8 lei/buc.= 15.200 15.03 ie]ire 3.000 buc.( nu am pre\ ]i [l aflu prin formula CMP) 20.03 ie]ire 5.000 buc 25.03 ie]ire 4.000 buc CMP= 300 + ( 6.600+3.100+21.000+15.200) = 3,3 lei/buc. 1000 + (2000+1000+6000+4000) {n continuare afl`m valoarea ie]irilor [nmul\ind ( buc. x pre\) 3000 buc x 3,3 = 9.900 5000 buc x 3,3= 16.500 4000 buc x 3,3= 13.200 Se calculeaz` stocul final : Stocul final : Sf = Si+ i E(stoc final =stoc ini\ial + intrare ie]ire) =1000+13000-12000=2000 Sf- 2000 buc x 3,3 lei/buc =6.600 lei 2). Un agent economic [nregistreaz` [n luna iunie mi]c`rile de stocuri de mai jos. S` se evalueze ie]irile folosind metodele FIFO ]i LIFO 03. intr`ri 7000 kg.x 10 lei/kg 10.06 intr`ri 1000 kg. x 11 lei/kg 15.06 ie]iri 6000 kg 17.06 ie]iri 10000 kg 20.06 intrare 5000 kg 11

25.06 ie]iri 3000 kg 27.06 intr`ri 10000 kg 30.06 ie]iri 9000 kg FIFO : 03.06 intrare 7000 kg x 10 lei/kg = 70 000 10.06 intrare 1000 kgx 11 lei/kg = 11000 15.06 ie]ire 6000 kg x10( prima intrare) = 60 000 ( FIFO) 17.06 ie]ire 1000 kg x 10( prima intrare) = 10 000 (FIFO) 20.06 intrare 5000 kg x 15lei/kg = 75 000 25.06 ie]ire( c@t a mai r`mas de la intrarea 5000) 1000 kg x 11= 11 000 -- 2000kg x 15 = 30 000 merg la urm`toarea intrare dac` o epuizez pe prima 27.06 intrare 10 000 x 13 lei/kg = 13 000 30.06 ie]ire 9 000 kg ]i avem : 3000 kg x 15 lei/kg = 45 000 6000 kg x 13 lei/kg = 78 000 123 000 FIFO LIFO : : 03.06 intrare 7000 kg x 10 lei/kg = 70 000 10.06 intrare 1000 kgx 11 lei/kg = 11000 15.06 ie]ire 6000 kg avem : 1 000 x11 = 11 000 5 000 x 10 = 50 000 61 000( LIFO) 17.06 ie]ire 1000 kg x 10 = 10 000 20.06 intrare 5000 kg x 15lei/kg = 75 000 (LIFO) 25.06 ie]ire 3000 kg x 13 = 39 000 27.06 intrare 10 000 x 13 lei/kg = 13 000 30.06 ie]ire 9 000 kg x 13 lei/ kg = 117 000 (LIFO) Sf = 1000 kg x 10 + 2000 x 15 + 1000 x 13 = 53 000 Evaluarea la inventariere Inventarierea = opera\ii de constatare faptic` a existen\ei ]i st`rii elementelor patrimoniale sub aspect cantitativ ]i calitativ. Se compar` situa\ia scriptic` cu situa\ia faptic` diferen\e valoare actual` numit` ]i valoarea de inventar Evaluarea la [nchiderea exerci\iului La [nchiderea exerci\iului financiar valoarea de intrare se compar` cu valoarea stabilit` pe baza inventarierii astfel: a) pentru elemente de Activ : diferen\e constatate [n plus = nu se [nregistreaz` [n contabilitate men\in@ndu-se la valoare de intrare diferen\e constatate [n minus = depreciere care poate fi ireversibil` (definitiv`) = amortizare ]i reversibil` (temporar`) = provizion de depreciere b) pentru elemente de Pasiv : diferen\e constatate [n minus = nu se [nregistreaz` [n contabilitate diferen\e constatate [n plus = se [nregistreaz` [n contabilitate prin constituirea unui provizion 3.Reevaluarea 12

Se poate efectua numai prin act normativ legislativ ]i numai [n situa\ia [n care s-a acumulat o modificare semnificativ` [n evolu\ia pre\urilor pe o perioad` de timp; valoarea de intrare se modific` ]i se [ntocme]te cu valoare actual`, rezultat` din opera\iile de reevaluare. Diferen\ele dintre aceste valori se [registreaz` [n contabilitate la capitaluri proprii sub form` de rezerve din reevaluare. De regul`, constituie obiect al reevalu`rii elemente patrimoniului de Activ sub forma imobiliz`rilor corporale ]i cele financiare. TAXA PE VALOAREA AD~UGAT~ reprezint` impozitul general de consum se aplic` [n propor\ie de 19%

TVA = PV PC = 19% ; ( PV-PC ) = 19%x PV 19%x PC Unde, TVA colectat TVA deductibil PV= pre\ de v@nzare PC= pre\ de cump`rare a)TVA colectat > TVA deductibil = TVA de plat` b) TVA colectat < TVA deductibil = TVA de recuperat

AMORTIZAREA - reprezint` recuperarea treptat` a valorii de intrare a imobiliz`rilor - se supun amortiz`rii imobiliz`rile corporale( excep\ie fac terenurile) ]i imobiliz`rile necorporale 1.Amortizarea linear` (Al) Valoarea de intrare ( Vi) Al = -------------------------------------------------Durata nominal` de utilizare ( DNU) 1 Cl ( cota linear`) = ------------- x 100(%) DNU Al = Cl x Vi 2. Amortizarea degresiv` ( Ad) 1,5 pentru DNU =1-5 ani Cd ( cota degresiv`) = coeficient 2 pentru DNU = 5-10 ani 2,5 pentru DNU = peste10 ani Ad = Cd x Vi 3. Amortizarea accelerat`/fiscal`

13

1 an = 50% 50% =se amortizeaz` lunar {n contabilitate amortizarea se [nregistreaz` lunar ca o cheltuial` . Pentru fiecare metod` de amortizare se [ntocme]te un plan de amortizare. Aplica\ie: Un agent economic cump`r` un utilaj [n valoare de 15.000 lei, amortizabil [n 5 ani 15.000 1). Al = ------------------ = 3.000 /an 5 1 Cl = ---------- x 100 = 20% 5 Al = 20% x 15.000 = 3.000PLAN DE AMORTIZARE Nr.cr t 1 2 3 4 5 Tota l Valoarea intrare 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 x de Amortizare linear` 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000 15.000 Amortizare cumulat` 3.000 6.000 9.000 12.000 15.000 x Val. r`mas` 12.000 9.000 6.000 3.000 0 x

2)

1 Ce = -------- x100 = 20 % 5 Cd = 20% x 1,5 = 30% Ad = 15.000 x 30% = 4.5000 Al > Ad Ad = 10.500 x 30% = 3.150 Ad > Al Al = 7.350 x30% = 2.205 Al < Ad

Primul an Al doilea an Al treilea an

PLAN DE AMORTIZARE Nr.cr t 1 2 3 4 5 Tota l Valoare amortizat` 15.000 10.500 7.350 4.900 2.450 x Cot` degresiv` 30 % 30% :3 x Amortizare anual` 4.500 3150 2450 2450 2450 15.000 Val. r`mas` 10.500 7.350 4.900 2.450 2.450 x

14

3). PLAN DE AMORTIZARE Nr.cr t 1 2 3 4 5 Tota l Valoare amortizat` 15.000 7.500 5625 3750 1875 x Cota amortizare 50% :4 de Amortizare anual` 7.500 1.850 1.850 1.850 1.850 15.000 Val. r`mas` 7.500 5.625 3750 1875 0 x

x

CONTUL1.Defini\ie Contul reprezint` instrumentul patrimoniale de activ ]i de pasiv 2. Structura contului titlul/denumirea contului ( ambalaje, rezerve) p`r\ile contului: debit-D, credit-C soldul ini\ial Si , debitor Sid, creditor Sic rulaje-R ( modific`ri ale elem. patrimoniale) debitoare- Rd, creditoare Rc total sume TS, debitoare Tsd, creditoare- Tsc Tsc = Sic + Rc sold final Sf, debitor Sfd, creditor Sfc Sfd = Tsd Tsc ; Sfc = Tfc Tsd prin care sunt [nregistrate elementele

Forma grafic` a unui cont este cea a literei T. D denumirea contului C Sid Sic Rd Rc Tsd= Sid+Rd Tsc= Sic+ Rc Sfd=Tsd- Tsc Sfc= Tsc- Tsd Sfd=0 Sfc= 0 se soldeaz` 3. Reguli de func\ionare a conturilor Contul activ - [ncepe s` func\ioneze prin a se debita - se debiteaz` cu existen\ialul sub forma de sold ini\ial ]i cu cre]terile sub form` de rulaje debitoare 15

- se crediteaz` cu sc`derile sub form` de rulaje creditoare - are [ntotdeauna sold final debitor sau se soldeaz` atunci c@nd Sfd= 0 Un cont se debiteaz` atunci c@nd [nregistr`m o sum` in debitul lui ]i se crediteaz` atunci c@nd [nregistr`m o sum` [n creditul lui. D cont activ C____ Sic Rc(-) Tsc= Rc ______________ Sid Rd (+) Tsd= Sid+Rd Sfd=Tsd- Tsc Sfd=0

Contul pasiv - [ncepe s` func\ioneze prin a se credita - se crediteaz` cu existen\ialul sub forma de sold ini\ial creditor ]i cu cre]terea rulajului creditor - se debiteaz` cu sc`derile sub form` de rulaje debitoare - are [ntotdeauna sold final creditor sau se soldeaz` atunci c@nd Sfc= 0 D cont pasiv C____ _Rd (-) Rc(+)Sic_______ Tsd= Rd Tsc= Rc________ __________________ Sfc = Tsc - Tsd Sfc = 0 Dubla [nregistrare Dubla [nregistrare presupune reflectarea concomitent` ]i cu aceea]i sum` a opera\iilor economice [n dou` conturi diferite ]i [n p`r\i opuse ale acestora, respectiv [n debitul unui cont ]i [n creditul altui cont. - contabilitatea [n partid` dubl` Coresponden\a conturilor = leg`tur` reciproc` stabil` [ntre conturi ca urmare a [nregistr`rilor opera\iilor economice [n conturi potrivit dublei [nregistr`ri. Ex: Agentul economic prime]te cu factur` fiscal` ( FF) materie prim` de la furnizori [n valoare de 4.000lei. furnizori P+C 4.000 materii prime A+D 4.000 D furnizori C D materii prime C 4.000 4.000 dubla [nregistrare coresponden\a conturilor Analiza contabil` , reprezint` procedeul de cercetare a fiec`rei opera\ii economice pe baza documentelor justificative, [n vederea determin`rii coresponden\ei conturilor ]i stabilirii formulei contabile 16

Ex: are loc o intrare de materii prime ce determin` o cre]tere a stocului de materii prime concomitent cu cre]terea datoriei c`tre furnizori. Formule contabile = forma grafic` spercific` de [nregistare a opera\iilor economico- financiare, pa baza principiului dublei [nregistr`ri ]i a coresponden\ei conturilor, [n ordinea [n care aceste opera\ii s-au efectuat. Ex: 4.000 materii prime = furnizori 4.000 a) curente simple : materiile prime = furnizori 4.000 - compuse Ex: Se recep\ioneaz` de la furnizori, materii prime 6000 lei ]i materiale consumabile 2000 lei furnizori P+C 8000 materii prime A+D 6000 materiale consumabile A+D 2000 % = furnizori 8000 materi prime 6000 materiale consumabile 2000 b) de corectare sau de stornare: [n ro]u = reluarea ueni formule stabilite anterior dar eronat` ]i [nregistrarea sumei [n ro]u (sau [n chenar) [n negru = inversarea formulei contabile eronate ]i apoi [ntocmirea formulei contabile corecte Ex: Se [nregistreaz` achitarea furnizorului din cont de la banc` [n valoare de 2500 lei. gre]it`: clien\i = cont la banc` 2500 [n ro]u: clien\i = cont la banc` 2500 corect` : furnizori = cont la b`nc` 2500 gre]it`: clien\i = cont la banc` 2500 [n negru: cont la banc` = clien\i 2500 corect` : furnizori = cont la b`nc` 2500 Articolul contabil = dac` la elementele formulei contabile ad`ug`m data ]i explica\ia descriptiv` (contabil`) ob\inem articolul contabil. Ex: data documentul explica\ia formula contabil` 15.11.2004 FF nr. 1111911 achizi\ie m. p. mp. =fz.4.000.000

4. Clasele de conturi Clasele de conturi sunt [mp`r\ite [n grupe formate din 2 cifre Grupele sunt [mp`r\ite [n conturi Conturile pot fi : - sintetice de grad I formate din 3 cifre - sintetice de grad II formate din 4 cifre - analitice folosite la nivel de unitate 17

Planul general de conturi - Clasa 1 Conturi de capitaluri= conturi de pasiv, cu excep\ia grupelor 112 ]i 117 - Clasa 2 Conturi de imobiliz`ri= conturi de activ , cu excep\ia gr. 28 ]i 29 (pasiv) - Clasa 3 Conturi de de stocuri ]i produc\ie [n curs de excu\ie = conturi de activ , cu excep\ia gr. 39 ( pasiv) - Clasa 4 Conturi de ter\i = combin` conturile de activ cu pasiv - Clasa 5 Conturi de trezorerie = conturi de pasiv cu excep\ia gr. 59 - Clasa 6 Conturi de cheltuieli = conturi de activ - Clasa 7 Conturi de venituri = conturi de pasiv - Clasa 8 Conturi de speciale = conturi [n partid` simpl` - Clasa 9 Conturi de gestiune = se folosesc [n contabilitatea de gestiune Exemple: 1). Un agent economic cump`r` un mijloc de transport de la un furnizor de imobiliz`ri [n val. de 20.000 lei. mijl. de transport A+ D = 20.000 furnizor de imobiliz`ri P+C= 20.000 mijloc de transport = furnizor de imobiliz`ri 20.000 2133 404 20.000 2). Se achizi\ioneaz` de la furnizori materiale consumabile [n valoare de 1000 lei ]i TVA 19%. furnizori P+C = 1190 materiale consumabile A+D = 1.000 TVA A+D = 190 / = furnizori 1.190 mat.cons. 1.000 TVA deductibil 190 / = 401 302= 4426= 1.190 1.000 190

3). Se v@nd c`tre clien\i m`rfuri [n valoare de 2.000 lei ]i TVA 19% clien\i A+D 2380 2380 venit din v@nz`ri P+C 2000 2000 TVA colectat P+C 380 380 5.Balan\a de verificare ( BV) Defini\ie :(balan\a conturilor ) este un procedeu specific al metodei contabilit`\ii care asigur` verificarea exactit`\ii [nregistr`rilor opera\iilor economice [n conturile sintetice ]i conturile analitice, precum ]i neutralizarea datelor contabile curente. 18 clien\i = / 2380 411= /

venit 2000 TVA 380

707 4427

Se prezint` sub forma unei situa\ii tabelare, [n care se [nscriu datele valorice preluate din conturi Con\ine toate conturile folosite de o unitate patrimonial` fiecare cont fiind [nscris cu : Se, R, Ts ]i Sf. Func\ii : - func\ia de verificare a exactit`\ii [nregistr`rilor opera\iilor economice [n conturi - func\ia de leg`tur` dintre conturile sintetice ]i bilan\ - func\ia de leg`tur` dintre conturile sintetice ]i conturile analitice - func\ia de centralizare a existen\elor, mi]c`rilor ]i transform`rile elementelor patrimoniale - func\ia de analiz` a activit`\ii economice Clasificare: dup` natura conturilor pe care le con\in - BV ale conturilor sintetice - BV ale conturilor analitice dup` nr. de egalit`\i pe care le cuprinde - BV cu o egalitate : Tsd = Tsc sau Sfd = Sfc - BV cu 2 egalit`\i : Tsd = Tsc ]i Sfd = Sfc - BV cu 3 egalit`\i : Sid = Sic; Rd = Rc; Sfd = Sfc - BV cu 4 egalit`\i : Sid = Sic; Rd = Rc; Tsd = Tsc Sfd = Sfc {ntocmire: - se trec opera\iile economice din eviden\a cronologic` (Registrul jurnal) [n eviden\a sistematic` (Registrul Cartea Mare), p@n` la data c@nd urmeaz` a se [ntocmi BV; - se totalizeaz` sumele din D]i C ]i se determin` Sf; - se transpun datele din cont [n BV Erori de [nregistrare erori de [nregistrare contabil` care pot fi identificate prin lipsa unor egalit`\i valorice (din cadrul BV) - erori de [ntocmire a BV (adunarea, transcrierea gre]it`) - erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor (calcule gre]ite) - erori de [nregistrare [n eviden\a sitematic` (transcrierea din RJ [n RCM) - erori de stabilire a sumelor din formulele contabile (adun`ri gre]ite [n RJ) erori de [nregistrare contabil` care pot fi identificate prin lipsa unor corel`ri valorice din cadrul BV - omisiunile de [nregistrare contabil` (opera\ii economice care nu au fost [nregistrate) - erori de compensa\ie (transcrierea gre]it` a unor sume [n plus sau [n minus) - erori de imputa\ie (sumele nu apar [n conturi corespunz`toare) - erori de [nregistrare [n eviden\a cronologic` (stabilirea gre]it` a unor conturi corespondente ; [nregistrarea unei opera\ii economice de 2 ori ; inversarea formulei contabile ; [ntocmirea corect` a formulei contabile, dar cu o alt` sum`) 19

INVENTARIEREA PATRIMONIULUIDefini\ie : - procedeu de verificare faptic` a existen\ei ]i st`rii mijloacelor economice, a crean\elor ]i datoriilor unei unit`\i patrimoniale Se efectueaz`: la [nceputul activit`\ii ; cel pu\in o dat` pe an; [n cazul fuzion`rii sau [ncet`rii activit`\ii. Etapele inventarierii : preg`tirea inventarierii (se iau o serie de m`suri organizatorice ]i se execut` unele lucr`ri contabile) constatarea ]i descrierea elementelor de patrimoniu supuse inventarierii - lista de inventariere = (+) ]i (-) de inventar - proces verbal de inventariere stabilirea ]i [nregistrarea [n contabilitate a diferen\elor constatate : - plusurile se [nregistreaz` ca o intrare [n patrimoniul prin debitarea cont. de activ - minusurile se [nregistreaz` ca o ie]ire din patrimoniu prin creditarea contului de activ Clasificare : dup` momentul [n care se efectueaz` : periodice ]i anuale dup` gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale: generale ]i par\iale

CONTABILITATEA CAPITALURILORCapitalurile reprezint` resursele unei intreprinderi necesare pentru desf`]urarea activit`\ii. Sunt de 2 feluri : capitaluri proprii ]i capitaluri str`ine K proprii = K social + prima de K + rez. de reevaluare + rez. +rezut. exerci\iului + rezultat reportat K social = exprim` finan\area unit`\ii din aporturile [n bani ]i natur` ale proprietarilor ; se constituie la [nfiin\area societ`\ii Capitalul social Forme ale capitalului social : - K subscris nev`rsat= reprezint` angajamentul asumat la [nfiin\area societ`\ii - K subscris v`rsat = aportul asocia\iilor/ac\ionarilor pus la dispozi\ia unit`\ii Este [mp`r\it [n ac\iuni sau p`r\i sociale ; au o valoare [nscris` pe ele numit` valoare nominal` K social = nr. ac\iuni / p`r\i sociale x VN Modificarea capitalului social : 20

- majorarea Ks : prin adunarea de noi aporturi prin opera\ii interne ; prin conversia obliga\iilor [n ac\iuni - mic]orarea Ks : prin retragerea asocia\iilor / ac\ionarilor prin acoperirea pierderilor precedente, prin r`scump`rarea ]i anularea ac\iunilor proprii. Prime de K = sunt determinate de aportul de cre]tere a K prin noi aporturi Prin cre]terea K pre\ul noilor ac\inilor este mai mare dec@t VN iar diferen\a dintre ele se nume]te prim` de emisiune Ex : La [nfiin\are o SC are un Ks = 30000 , divizat [n 10.000 ac\iuni. Societatea majoreaz` Ks cu 20000 lei. VN = 30000 / 10.000 = 3 lei / ac\iune Ks = 30000 + 20000 = 50000 lei VN = 50000 / 10.000 = 5 lei / ac\iune 2 lei / ac\iune prima de emisiune

Rezervele din reevaluare = plusul sau minusul de valoare creat prin reevaluarea elementelor de A, rezult@nd o valoare actual` mai mare sau mai mic` dec@t valoarea contabil` de intrare. Rezervele = se constituie [n scopul conserv`rii Ks c@nd activitatea [ntreprinderii se [ncheie cu pierderi, precum ]i [n scopul major`rii Ks Rezerva legal` = 5% profit brut = 20% Ks celelalte din profitul net Rezultatul exerci\iului : profit sau pierdere (V-C = rezult exerci\iului) Rezultatul reportat : profit nerepartizat sau pierdere neacoperit` Aplica\ie: 1) La [nfiin\area unui SA se [nregistraez` subscrierea Ks = 10.000 ac\iuni x 5 lei / buc. = 50.000 lei. Aportul la Ks se realizeaz` astfel: 10.000 lei, aportul [n bani prin contul bancar ]i 40.000 lei aport [n natur` format din : un teren = 10.000 lei, o cl`dire = 20.000 lei, un utilaj = 10.000 lei. {n urma realiz`rii aporturilor, Ks constituit trece din categoria Ks subscris nev`rsat [n categoria Ks subscris v`rsat. 456 = 101150.000 A+ P+ % = 456 50.000 5121 A+ 10.000 2111 A+ 10.000 212 A+ 20.000 2131 A+ 10.000 1011 = 1012 50.000 PP+ * Majorarea Ks se poate face : 1. Prin aducerea de noi aporturi SC emite 1.000 ac\iuni la un pre\ de emisiune = 5,5 lei / buc }tiind c` VN = 5 lei / buc 21

1.000 ac\iuni x 5 lei / buc = 5.000 1.000 ac\iuni x 5,5 lei / buc = 5.500 prima de emisiune = 500 456 = % 5.500.000 A+ 1011 P+ 5.000.000 1041 P+ 500.000 Noile aporturi se realizeaz` astfel: 5.000.000 lei, aport [n bani prin caserie ]i 500.000 lei, aport [n natur` sub form` de materie prim` % = 456 A+ 5311 AA+ 301 1011 = 1012 PP+ 2. Prin opera\ii interne Se hot`r`]te majorarea Ks cu 4.000 lei, din care - 500 lei din prime de emisiune existente - 1.500 lei din diferente din reevaluare existente -1.000 lei profit curent -1.000 lei din profit reportat % = 1012 P 1041 P+ P- 105 P129 P- 117 4.000 500 1.500 1.000 1.000 5.500 5.000 500 5.000

3. Prin conversia obliga\iilor [n ac\iuni SC a primit un [mprumut de 3.000 lei sub form` de obliga\iuni 500 oblig. x 6 lei /buc. La scaden\`, SC nu mai restituie suma, creditorul s`u devenind ac\ionar a 500 ac\iuni x 5 lei/ buc. 500 oblig. x 6 lei / buc = 3.000 lei 500 ac\iuni x 5 lei/ buc. = 2.500 lei Prima de conversie = 500 lei 161 =% 3.000 P1012 P+ 2.500 1044 P+ 500 * Diminuarea (mic]orarea) Ks : 1.Prin retragerea ac\ionarilor / asocia\ilor p@n` la limita permis` de lege Un nr. de ac\ionari se retrag din SC solicit@nd plata prin caserie a sumei ce li se cuvine de 5.000 lei. 1012 = 456 5.000.000 PP+ 456 = 5311 5.000.000 22

P-

A-

2. Prin acoperirea pierderilor precedente Se hot`r`]te acoperirea pierderii precedente (raportate) de 1.000 lei prin diminuarea Ks. 1012 = 117 -P A3.Prin r`scump`rare / anularea ac\iunilor proprii P r`scump`rare = VN Se r`scump`r` de la ac\ionari prin contul bancar 100 ac\iuni la P r`scump. de 5 lei/buc, ]tiind c`VN = 5 lei/buc, dup` care se anuleaz`. R`scump`rare 502 = A+ Anulare 1012 = P5121 500 A502 500 A-

P r`scump`rare.>VN Se r`scump`r` prin contul bancar 100 ac\iuni la P r`scump.=7 lei/buc, ]tiind c` VN = 5 lei/buc, dup` care se anuleaz`. 502 = 5121 700 (100ac\.x7) A+ AVN 100 ac\.x5.000 lei/buc = 500 P r`scump. 100 ac\. x 7 lei/buc = 700 diferen\` nefavorabil`=200 (ch) % = 1012 P6583 A+ 502 A700 500 200

P r`scump`rare< VN Se r`scump`r` prin contul bancar 100 ac\iuni la P r`scump. de 4 lei/buc, ]tiind c` VN = 5 lei/buc, dup` care se anuleaz` . 502 = 5121 400 (100 ac\.x 4) A+ AVN 100 ac\.x 5.000 = 500 P r`scump. 100 ac\. X 4 = 400 Diferen\` favorabil`= 100 (venit) 1012 = P% 502 A7583P+ 500 400 100

* Prime de capital Se emit 1.000 ac\iuni noi la P emisiune de 7/ buc, VN= 5lei/buc. Primele de emisiune se utilizeaz` astfel : 50% pentru cre]terea Ks ]i 50% pentru constituirea altor rezultate : 456 = % 7.000 23

A+ 1041 = P-

1011 P+ 5.000 1041 P2.000 % 2.000 1012 P+ 1.000 1068 P+ 1.000

* Rezerve : La sf@r]itul exerci\iului financiar s-a ob\inut un Profit brut = 10.000 lei. - Se constitue rezerva legal` care se utilizeaz` pentru acoperirea pierderii precedente. Rezerva legal` = 10.000 x 50% = 500 129 = A+ 1061 = P1061 500 P+ 117 500 A-

- Se constiute la sf@r]itul exerci\iului , o rezerv` statutar` de 2.000, care se utilizeaz` pentru cre]terea Ks 129 = A+ 1063 = P1063 2.000 P+ 1012 2.000 P+

* Subven\ii pentru investi\ii = surse atrase de la bugetului statului [n scopul realiz`rii unor obiective de investi\ii [n interes na\ional (drumuri, poduri, baraje, etc.) Se [nregistreaz` o subven\ie pentru investi\ii de primit, [n valoare de 100.000 445 = 131 100.000 A+ P+ Se [ncaseaz` prin contul bancar subven\ia de la buget, conform extrasului de cont 5121 = 445 100.000 A+ ASubven\ia se [nregistreaz` la venituri pe o perioad` de 10 ani, pe m`sura amortiz`rii investi\iei Valoarea anual`= 100.000 / 10 = 10.000 lei / an An110 131 = 7584 10.000 PP+ * Provizioane pentru riscuri ]i cheltuieli = surse ale societ`\ii constituite pentru a evita pierderile generate de manifest`ri a unor fenomene de risc [n perioada urm`toare. La sf@r]itul exerci\iul financiar N, se constiuie un provizion de litigii [n valoare de 300 lei. {n exerci\iul urm`tor N+1, provizioanele se anuleaz` exerci\iul N 1511 = 6812 3000 P+ A+ Exerci\iul N+1 7812 = 1511 3000 24

* Credite bancare pe termen mediu ]i lung Se [ncaseaz` prin contul bancar un credit bancar pe termen lung [n valoare de 2100 lei, rata dob@nzii = 10 %/an, ]i termen de rambursare = 3 ani. 5121 = 1621 2100 A+ P+ Plan de rambursare Rc= 2100/ 3=700 lei/an Nr. ani 1 2 3 TOTAL An 1 : A+ % = P-1682 P-1621 Valoare de rambursat 2100 1400 700 x 666 = P+ Suma Dob@nda total` din care : 910 210 840 140 770 70 2520 420 1682 210 Rata constant` 700 700 700 2100 Valoarea r`mas` 1400 700 0 x

5121 910 A-

210 700

An2 : 666 = A+ P+ % = P-1682 P-1621 An3 : 666 = % = P-1682 P-1621

1682 140 5121 840 A1682 70 5121 770 A140 700

70 700

CONTABILITATEA IMOBILIZ~RILORImobiliz`rile sunt bunuri / valori economice mobile ]i imobile, materiale sau nemateriale, destinate a fi utilizate [n cadrul societ`\ii comerciale pentru o perioad` [ndelungat`

25

Ele nu se consum` la prima utilizare, transmi\@ndu-]i treptat valoarea asupra bunurilor realizate cu ajutorul lor. Constitue elemente ale A ]i cuprind : elemente necorporale, corporale, [n curs de execu\ie ]i financiare Sunt reflectate [n planul de conturi clasa 2, conturi de A. 1. Categorii de imobiliz`ri a) imobiliz`ri necorporale Se supun amortiz`rii pe o perioad` de func\ie de durat` maxim 5 ani excep\ie face 205- [n

Ex.1 : Se efectueaz` prin cont bancar cheltuieli de constituire = 300 201 = 5121 300 +A ASe supun amortiz`rii (D=3 ani) Al = 300 /3 = 100 lei/an an 1an 3 6811 = 2801 100 +A +P dup` 3 ani se scot chelt. din eviden\` 2801 = 201 300 Ex.2: Se cump`r` cu FF de la furnizori, un proiect de cercetare (cheltuieli de cercetare-dezvoltare) [n valoare de 400 lei +TVA 19 %. % = 404 476 A+203 P+ 400 A+4426 76 Se supune amortiz`rii (D= 2 ani) : Al= 400/2 = 200 lei/an an 1,2 : 6811 = +A +P dup` 2 ani : 2803 = -P 2803 200 203 A400

VA = PV-PC = PV x 19% - PC x 19% (4427)TVA colectat` TVA deductibil`(4426)

TVA colectat` > TVA deductibil` TVA de plat`(4423) TVA colectat` < TVA deductibil` TVA de recuperat (4424) b) imobiliz`rile corporale : - sunt tangibile - se supun amortiz`rii , excep\ie fac terenuri - se supun reevalu`rii Ex.1: Se cump`r` cu FF de la furnizor un teren la Ca (Vi) de 10.000 + TVA 19 %. % = 404 11.900 A+ 2111 P+ 10.000 A+4426 1.900 Ulterior, se vinde ter\ilor cu FF la pre\ de v@nzare de 15.000 lei + TVA 19 % ( venit) 26

461 A+

=

% 17.850 7583 P+ 15.000 4427 P+ 2.850

Se scoate din eviden\` terenul v@ndut : 6583 = 2111 10.000 AA+ Ex.2: Se prime]te sub form` de dona\ie un teren [n valoare de 8.000 lei. 2111 = 131 8.000 A+ P+ Se trece subven\ia la venituri pe o perioad` de 4 ani. Valoarea anual` = 8.000/4 =2.000 lei/an An1.an4 131 = 75822.000 PP+ Ulterior, se scoate din eviden\`: 6582 =

2111 8.000

Ex.3: Se realizeaz` [n produc\ie proprie o amenajare [n valoare de 1000 lei (cost produc\ie) 2112 = 702 1000 A+ P+ Se amortizeaz`(D= 4 ani): Al = 1000/4 = 250lei/an An1.an4: 6811 = 2811 250 A+ P+ Se scoate din eviden\`: 2811 = PA2112 1000

! Terenurile + amenaj`rile se supun reevalu`rii periodice. 2111 = 105 (dif.) scoaterea din eviden\` 6583 = 2111 (2112) 2811 = 2112 105 - terenuri: 105 = 1012 (cre]terea Ks) - amenaj`ri: 105 = 1068 (pentru constituirea altor rezerve) Mijloace fixe : Vi > 8.000 ]i DNU > 1 an Ex.4: Se cump`r` cu FF de la furnizor, un utilaj la valoarea de intrare (Ca) de 2000 lei, TVA 19 %. % = 404 2380 A+2131 P+ 2000 A+4426 380 Este amortizabil [n 8 ani, dar dup` 5 ani se vinde ter\ilor la Pv de 800 lei+ TVA 19 %. Al = 2000/8 = 2.0 lei/an an1..an5: 6811 = 2813 250 A+ P+ an6: 461 = % 952 27

A+

7583P+ 800 4427P+ 152

Se scoate din eviden\` amortizat : 5x 250 = 1250 R`mas = 2000 1250 = 750 % = 2131 20.00 2813PA1250 6583A+ 750 Ex.5: Se realizeaz` [n produc\ie proprie un aparat de m`sur` la Vi (Cp) de 4.000 lei, amortizabil [n 4 ani. Dup` 2 ani se reevalueaz, [nregistr@nd o rezerv` din reevaluare de 500 lei. La data amortiz`rii integrale se scoate din eviden\`. 2132 = 722 4.000 A+ P+ Al = 4.000.000 / 4 = 1.000.000 lei/an an1, an2: an3: 6811 = A+ 2131 = A+ 2813 1.000 P+ 105 500 P+

Al = (4.000-2.000)+ 500/2 = 2.500/2 = 1.250 lei/an an3,an4: 6811 = A+ 2813 = P2813 1.250 P+ 2132 4.500 A-

c) imobiliz`ri [n curs de execu\ie dac` la data de 31 dec. avem imobiliz`ri neterminate, acestea se [nregistreeaz` ca imobiliz`ri [n curs . Ex.1: Se cump`r` cu FF de la ter\i [n exerci\iul N, o construc\ie neterminat` la Ca 25.000 lei+ TVA 19%. % = A+23111 A+4426 404 P+ 29.750 25.000 4.750

{n exerci\iul urm`tor, N+1, se finalizeaz` construc\ia [n produc\ie proprie, [nregistrat` la Vi = 40.000 lei. 212 = % 40.000 2311 25.000 722 15.000 Ex.2: {n exerci\iul N se [nregistreaz` un proiect nefinalizat, [n valoare de 3.000 lei. {n exerci\iul N+1, proiectul se finalizeaz`, fiind [nregistrat la un Cp de 5.000 lei. an N 233 A+ = 721 P+ 3.000 D 28 721 C

An N+1

203 = A+ 721P+ 2.000

% 5.000 233A-3.000

3.000 2.000

___ Sfc5.000

d) imobiliz`ri financiare aceste imobiliz`ri nu se amortizeaz` Ex.: Se achizi\ioneaz` de la ter\i, titluri de participare la Ca de 4.000, cu plata imediat` prin cont bancar. 261 = 5121 4.000 A+ A!Plata ulterior : 261 = 269 4.000 A+ P+ 269 = 5121 4.000 PALa sf@r]itul exerci\iului se [ncaseaz` prin cont bancar dividende [n valoare de 10.000 lei.(dividend=venit) 5121 = A+ 761 P+ 10.000

{n exerci\iul urm`tor se v@nd titlurile c`tre ter\i la Pv de 6.000 cu [ncasare imediat`. Titlurile v@ndute se scot din eviden\` . 5121 = A+ 6641 = A+ 7641 6.000 P+ 261 4.000 A= P+ 461 A7641 6.000 6.000

! [ncasare ulterior: 461 A+ 5121 = A+

Crean\e imobilizate = [mprumuturi acordate societ`\ii la care societatea de\ine titluri de participare, [n vederea [ncas`rii dob@nzii . Ex. Se [ncaseaz` o crean\` imobilizat` [n valoare de 8000 prin cont bancar, dob@nd` 10%/ an, termen de [ncasare 4 ani. 2671 = 5121 A+ A8000

Plan de [ncasare (amortizare financiar`) Rata = 8000 / 4 = 2000 lei / an Nr ani Crean\e de Suma annual` Dob@nda (10%) 29 Rata Valoarea r`mas`

1 2 3 4 Total an an an an 1: 2: 3: 4: 8000 6000 4000 2000 x x x x

[ncasat 8000 6000 4000 2000 x 10/100 = 800 10 /100 = 600 10 /100 = 400 10 /100 = 200

total` 2800 2600 2400 2200 10000

800 600 400 200 2000

2000 2000 2000 2000 8000

6000 4000 2000 0 x

an1: 2672 = 763 +A +P 5121 = % A+ A- 2672 A- 2671 an 2: 2672 = 763 A+ P+ 5121 = % A+ A-2672 A-2671 an 3: 2672 = 763 A+ P+ 5121 = % A+ A-2672 A-2671 an 4: 2672 = 763 A+ P+ 5121 = % A+ A-2672 A-2671 2800 800 2000 600 2600 600 2000 400 2400 400 2000 200 2200 200 2000

800

2.Metode de amortizare Liniar`: Al = Vi/ DNU sau Cl = 1/DNU x 100 (6811 =2812) Degresiv` : Cd = Cl x 1,5 , pentru DNU = [ 2,-5]2, pentru DNU =[ 5,-10] 2,5, pentru DNU = peste 10 ani. Ex. : Un utilaj are o VI = 10.000 lei, DNU = 5 ani; Cl = 1/5 x 100 = 20% Cd = 20% x 1,5 = 30% Al = 10.000/ 5 = 2.000 lei/an Al Ad calcul`m Al

30

Nr. ani 1 2 3 4 5 Total

Valoarea de Cd intrare 10.000 7.000 4.900 3.266,667 1.633,334 30% 30% x

Amortizar e linear` 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 10.000

Amortizare degresiv` 3.000 2.100 1.633,333 1.633,333 1.633,334 10.000

Valoare r`mas` 7.000 4.900 3.266,6 67 1.633,3 34 0 x

Amortizar e suplim. +/+1.000 +100 -366,667 -366,667 -366,666 x

an 3: 4.900 x30 /100 = 1.470 < Al 4.900 / 3 = 1.633,333 lei/an. an 1: 6811 = 2813 2.000 A+ +P 6912 = 4412 1.000 A+ +P an 2: 6811 = 2813 2.000 A+ P+ 6912 = 4412 100 A+ P+ an 3: 6811 = 2813 2.000 A+ P+ 4412 = 791366.667 PP+ an 4,5 : 6811 = 2813 2.000 A+ P+ 4412 = 791366,667 PP+ ! - cu semnul + = cheltuieli cu impozitul pe profit am@nat (6912) - cu semnul - = venituri cu impozitul pe profit am@nat (791) Accelerat` : primul an = 50 %, II an Al = valoarea r`mas` dup` primul an/ nr. ani r`ma]i. Ex.: Un aparat de m`sur` ale VI = 1000, DNU = 5 ani. Nr. ani Valoarea de intrare Cota de Amortizar amortiz ea liniar` are 200 200 2.00 200 200 1000 Amortiza rea accelerat ` 500 125 125 125 125 1000 Valoarea r`mas` 500 375 250 125 0 x Amortizar ea suplim. +/+300 -75 -75 -75 -75 x

1 1000 50% 2 500 3 375 4 256 5 125 Total x an 1: 6811 = 2813 200 A+ P+ 6912 = 4412 300 A+ P+

31

an 2, .., an 5 : 6811 = 2813 A+ P+ 4412 = 791

200 75

3.Provizioane pentru deprecierea imobiliz`rilor Constituire 6813 A+ 6863 A+ Anulare = 290(291,293) P+ = 296 P+

CONTABILITATEA STOCURILOR }I PRODUC|IEI {N CURS DE EXECU|IEStocurile sunt active circulante ce se consum` de la prima utilizare, transmi\@ndu-]i integral valoarea asupra produc\iei realizate. - sunt conturi de activ Clasa 3-cont de stoc ]i produc\ie [n curs de execu\ie Gestiunea stocurilor se realizeaz` prin: - inventar intermitent : E= Si+I Sf - inventar permanent : Sf = Si+ i- E Evaluarea stocurilor se realizeaz` utiliz@nd 2 categorii de costuri: costuri efective ( intr`rile ]i ie]irile sunt [nregistrare la acela]i cost efectiv utiliz@nd FIFO, LIFO, CMP) - pre\ standard (intr`rile ]i ie]irile sunt [nregistrate la un pre\ fix ]i separat se [nregistreaz` diferen\ele dintre costurile efective ]i pre\ul standard) Aceste diferen\e pot fi: nefavorabile cost efectiv > pre\ standard favorabile - cost efectiv < pre\ standard Pentru ambele situa\ii se utilizeaz` cont 348 Ex 1: O societate comercial` are pe stoc la 01.03. N, 1000 Kg. materii prime la pre\ul de 2 lei / Kg Mi]c`ri [n timpul lunii: 07.03 cump`r` de la furnizori a 2000 Kg de la 3 lei / gk; + TVA 19% 10.03 consum` [n produc\ie 2500 kg 15.03 cump`r` cu FF a 4000 kg. X 5 lei / Kg, TVA 19%; 25.03 lips` la inventar, 1500 kg, care se imput` gestionarului la pre\ de imputa\ie de 7 lei / Kg, TVA 19%. Se recupereaz` crean\a din contul bancar S` se [nregistreze intr`rile ]i ie]irile, folosind pentru ie]iri cele 3 metode de evaluare

290 (291,293) = 7813 PP+ 296 = 7863 PP+

32

a) CMP = 2 000 + (6 000 + 20 000 ) / 1000 + ( 2 + 4 ) = 28 000 / 7 = 4 lei / Kg 07.03 301 4426 10.03 15.03 % = 401 7 140 6 000 1 140 10 000 23 800 20 000 3 800 6 000 (1500 Kg x 4 lei / Kg) 12 495 10 500 1 995 12 495 10 000 1 995 12495 7.140 6.000 1.800 ( 2 500 Kg x 4 lei / Kg)

601 = 301 % = 401 301 4426

25.03

6588 = 301 461 =% (4282) 7588 4427

(pierdere) - 4282 b) FIFO 07.03 % = 401 301 4426 461 5121

4282 = % 7588 4427

= 4282

10.3 2500 Kg 1000 Kg x 2 lei / Kg = 2 000 - 1 500 Kg x 3 lei / Kg = 4 500 6 500 601 = 301 6 500 15.03 % = 401 301 4426 23.800 20.000 3800

25.03 : 1500 Kg 500 Kg x 3 lei / Kg = 1 500 - 1 000 Kg x 5 lei / Kg =5 000 6500 6588 = 301 6 500

461 = % 12 495 7588 10 495 4427 1 995 Sf = 3 000 Kg x 5 lei / Kg = 15 000 lei c) LIFO 33

10.03 :

2 500 Kg 2000 kg x 3 lei / Kg = 6 000 - 500 Kg x 2 lei /Kg = 1000 7 000 601 = 301 7 000

25.3

1 500 Kg - 5 lei / kg = 7 500 6588 = 301 7500 Sf = ( 500 kg x 2 lei / Kg) + (2500 Kg x 5 lei / Kg) = 1 000 + 12 500 13 500 lei

=

Ex.2: a) O societate comercial` are [n stoc la [nceputul lunii produse finite 1000 buc, [nregistrate la pre\ standard de 5 lei / buc, cu diferen\e de pre\ favorabil de 1000 lei valoare produs la Pst = 1000 buc x 5 lei / buc = 5 000 (Sid 345) val dif favorabila = 1 000 (Sid 348) val produs la Cof = 4 000 lei b) Se realizeaz` [n timpul lunii 3 000 buc produse finite, care se [nregistreaz` la pre\ul standard de 5 lei / buc. 345 = 711 15 000 ( 3 000 buc x 5 lei / buc) A+ P+ c) Se v@nd cu FF c`tre clien\i 2 000 buc, la pre\ de v@nzare de 8 lei / buc + TVA 19 % 411 = % 19 040 A+ 701 P+ 16 000 (2 000 buc x 8 lei / buc) 4427 P+ 3040 d) Se descarc` gestiunea la pre\ul standard a celor 2 000 buc v@ndute 711 = 345 10 000 ( 2 000 buc x 5 lei / buc) e) La sf@r]itul lunii se determin` costul efectiv al celor 3 000 buc realizate, de 5, 2 lei / buc Val produs finit la Pst = 3 000 buc x 5 lei / buc = 15 000 Val prod.finit la Cef = 3 000 buc x 5,2 lei / buc = 15 600____________ Diferen\` nefavorabil` = 600 384 = 711 A+ P+ 600

f) Se determin` diferen\a de pre\ aferent ie]irilor de 2 000 buc cu ajutorul unui coeficient de repartizare ( K): K = (Sid 348 + Rd 348) / (Sid 345 + Rd 345) F = 1000 + 600 / 5 000 + 15 000 = -400 / 20 000 = -0.02 34

10 000 x (- 0.02) = 200

711 = 348 200

Ex.3: Se achizi\ioneaz` m`rfurif , f`r` FF, [n valoare de 1000 , TVA 19%. Ulterior, se prime]te FF % = 408 371 A+ P+ 44 28 A+ 1190 1000 190 408 P- = 401P+ 1190 4426A+ = 4428A- 190

Ex.4: Un depozit are pe stoc la [nceputul lunii 01.06. , 1 000 kg m`rfuri la pre\ul de 5 lei / kg. Mi]c`ri [n cursul lunii: 10.6 - cump`r` cu FF 2 000 kg x 7 lei / kg, TVA 19% 15.06 v@nd c`tre clien\i a 2 500 kg x 8 lei / kg; se descarc` gestiunea de marf` v@ndut` 20.06 cump`r` cu FF 4 000 kg x 8 lei / kg , TVA 19 % 25.06 - dona\ii c`tre ter\i a 1 000 kg ; se [nregistreaz` TVA colectat aferent dona\iei; 28.06 lips` la inventar de 200 kg, neimputabil` Pentru evaluarea ie]irilor se utilizeaz` LIFO 01.06. Si 1 000 Kg x 5 lei kg = 5 000 (Sid 371) = 401 371 16 660 14 000 ( 2 000 Kg x 7 lei / kg) 2 660 ( 2 500 Kg x 10 lei / kg)

10.06 I %

426 15.06 E Vz.

411 = % 29 750 707 25 000 4427 4 750

Se descarc` gestiunea 2 500 Kg - 2 000 Kg x 7 lei / Kg = 14 000 - 5 000 Kg x 5 lei / Kg = 2 500 16500 607 = 371 16 500 20.06- I % = 401 371 4426 25.06- E 28.06 E 38 080 32 000 ( 4 000 Kg x 8 lei / kg) 6 080 ( 1000 Kg x 8 lei / kg) 1 600 304 (200 kg x 8 lei / kg)

6582 = 3718 000 635 = 44271 520 6588 = 371 635 = 4427

Sf = ( 500 Kg x 5 ) + ( 2800 Kg x 8 ) = 2 500 + 22 400 = 24 900 Regularizare TVA : (la sf@r]itul lunii) 35

D 2 660 6 080 8 740

4426

C __________

D

4427

C 4 750 1 520 304_____________

6 574 4426 > 4427, TVA de recuperat ( 4424) %= 4426 4427 4424 8 740 6 574 2 166

CONTABILITATEA DATORIILOR }I CREAN|ELORCombin` conturile de active/pasive Se realizeaz` cu ajutorul clasei 4( contul de ter\i) Ex.- datorii 1) Se [nregistreaz` o datorie fa\` de un furnizor , prin cump`rarea de materie prim` cu FF, la cost de achizi\ie de 3 000 lei + TVA 19 % Se achit` datoria: a) prin cont; b) prin caserie; c) cu bilet la ordin % = 401 3 570 301 3 000 4426 570 a) 401 = 5121 b) 401 = 5311 c) 401 = 403 403 = 5121 se [nchide 3 570 3 570 3 570 3570

2) Se [nregistreaz` o datorie fa\` de un furnizor de imobiliz`ri prin cump`rarea cu FF a unui mijloc de transport la costul de achizi\ie de 30 000 + TVA . Se achit` prin contul bancar [nainte de termen, beneficiind de o reducere financiar` de 2% Ca = 30 000 Red financiar` = 30 000 x 2% = 600 Val net` = 29 400

36

TVA = 29 400 x 19 % = 5 586 Total FF = 30 000+ 5 586 = 35 586 % = 404 2133 4426 35 586 30 000 5 586

404 = % 35 586 5121 34 986 767 600 ( venit ob\inut) 3) Se [nregistreaz` o datorie extern` prin cump`rarea din import a materiei prime [n valoare de 1 000 $ la cursul ini\ial de 2,7 . Se achit` datoria din cont astfel: a) la cursul de 2,75 lei / $ b) la cursul de 2,65 lei / $ 301 = 4012700 (1000 $ x 2,7 ) a) 1 000$ x 2,7 = 2700 1 000 $x 2,75 = 2750 dif. nefavorabil` = - 50 (cheltuial`) % = 5124 401 665 2750 2700 50

b) 1 000 $ x 2,7 = 2700 1 000 $ x 2,65 = 2650 dif favorabil` = 50 (venit) 401 = % 2700 5124 2650 765 50 Ex. -crean\e 1) Se [nregistreaz` o crean\` fa\` de un client de produse finite la un pre\ de v@nzare de 3 000 lei + TVA. Se [ncaseaz` crean\a: a) prin cont b) prin caserie c) prin bilan\ la ordin 411 = % 3 570 701 3 000 4427 570 a) 5121 = 411 b) 5311 = 411 3 570 3 570 37

c) 413 = 411 5113 = 413 5121 = 5113

3 570 3 570 se va credita 3 570

2) Se [nregistreaz` v@nzarea cu FF a unui mijloc de transport la pre\ul de v@nzare de 30 000 + TVA. Se [ncaseaz` crean\a prin cont bancar [nainte de termen acord@ndu-se clientului o reducere financiar` de 2 %. 461 = % 35.586 7583 30.000 4427 5.586 461 35.586 34.986 600

% = 5121 667

3) Se [nregistreaz` o crean\` extern` prin v@nzarea la export de m`rfuri [n valoare de 1.000 $ la curs ini\ial de 2.7lei/$. Se [ncaseaz` crean\a prin cont astfel : a) la cursul de 2,75 lei/$ b) la cursul de 2,65 lei/$ 411 = 707 2700 a) 1.000 $ x 2,7 = 2700 1.000 $ x 2,75 = 2750 dif. fav. 50 (venit) 5124 = 411 765 % 2750 2700 50

b) 1.000 $ x 2,7 = 2700 1.000 $ x 2,65 = 2650 dif. nefav. = - 50 (cheltuial`) % = 5124 665 411 2700 2650 50

Datoriile ]i crean\ele salarialeEx.: La data chenzinei I se ridic` avansul din contul bancar de 5.000, care se achit` angaja\ilor prin casierie. 581 = 5121 5.000 5311 = 581 5.000 425 = 5311 5.000 La sf@r]itul lunii se [nregistreaz` un fond de salarii brut de 20.000 ( din care 18.000 salarii de baz` , 2.000 spor de vechime )

38

641

=

421

20.000 6451 = 4311 4.400 6452 = 4371 600 6453 = 4313 1.400 635 = 447.1. 100 635 = 447.2. 150

Societatea pl`te]te: - CAS : 20.000 x 22% = 4.400 - Fond Somaj : 20.000 x 3% = 600 - CASS: 20.000 x 7% = 1.400 - Fond de risc: 20.000 x 0,5 %= 100 - Comision CM: 20.000 x0,75% = 150 Re\ineri angajat: -CAS : 20.000 x 9,5% = 1.900 (4312) -FS : 18.000x 1% = 180 (4372) -CASS: 20.000 x 6,5% = 1.300 (4314) - Impozit pe venit 16% = 3.000 (444) - Chirii = 120 (427) - Imputa\ii = 500 (461/4282) 421 = % 4312 4372 4313 444 427 461 425 12.000 1.900 180 1.300 3.000 120 500 5.000

Crean\e ]i datorii fa\` de bugetul statuluia) Impozitul pe profit (16%) Profit brut = V. realizate Cheltuieli efectuate Profit impozabil = Pr.b. contabil deduceri fiscale + Ch. nedeductibile fiscale Impozit pe profit = profit impozabil x 16% Profit net = profit brut impozit pe profit b) Deducerile fiscale = sume de bani care nu se impoziteaz`( rezerva legal`, dividende de la alte societ`\i, cheltuieli de protocol care se [ncadreaz` [n 39

% = 5121 13.750 4311 4.900 4371 700 4312 1.400 447.1. 100 447.2. 150 4313 1.900 4372 180 4314 1.300 444 3.000 427 120 421 rest de plat` 8.000 581 = 5121 8.000 5311 = 581 8.000 421 = 5311 8.000

plafonul legal de 2%din profitul brut, cheltuieli cu sponsoriz`ri care nu dep`]esc plafonul legal de 5% din profitul brut) c ) Cheltuieli nedeductibile , se impoziteaz` ]i sunt reprezentate de cheltuieli cu amenzi ]i penalit`\i, cheltuieli cu lipsuri neimputabile, cheltuieli cu impozitul pe profit din lunile anterioare, cheltuieli de protocol ce dep`]esc plafonul legal de 2 % din profitul brut., cheltuieli cu sponsoriz`ri ce dep`]esc plafonul legal de 5% din profit brut. Ex: O societate [nregistreaz` [n luna ianuarie: venituri = 10000 cheltuieli = 6000 dividende de la alte societ`\i [n valoare de 300 amenzi [n valoare de 500 lei. Produsul brut contabil = 10000 lei 6000 = 4000 (profit) Declara\iile fiscale = 300 Cheltuieli nedeclarate fiscal = 500 lei Profit impozabil = 4000 300+ 500 = 4200 Impozit pe profit = 4200 x 16 % = 672 (se [nregistreaz`) Profit net = 4000 672 = 3 328 691 = 441 672 441 = 5121 672 441 ( se [nchide) d) TVA impozit indirect (19%) * TVA colectat > TVA deductibil TVA de plat` (4427) P (4426)A (4423)P 4427 = % 4426 4423 4423 = 5121 * TVA colectat< TVA deductibil TVA de recuperat (4427)P (4426)A (4424) A % = 4426 4427 4424 5121 = 4424 d) Impozit pe dividente (5%) Ex: la sf@r]itul exerci\iul se repartizeaz` din profitul net dividendele brute [n valoare de 20 000 129 = 457 20 000 Impozitul dividende = 20 000 x 5 % = 1 000 457 = 446 1 000 446 = 5121 1 000 (5311) Subven\ii de exploatare sume nerambursabile [ncasate de la bugetul de stat Ex: Se [nregistreaz` o subven\ie de primit [n valoare de 1000 445 = 741 1000 40

5121= 445 1000

Opera\ii de regularizare se efectueaz` la sf@r]itul exerci\iului c@ndavem venituri ]i cheltuieli care se refer` la exerci\iul financiar urm`tor Ex: Se [nregistreaz` chiria anticipat` pe 3 luni [n valoare de 600 + TVA 19% Furnizor 411= % 472 4427 5121 = 411 e]alonat 1,2,3 472 = 706 600 : 3 = 200 714 600 114 714 200 Client %= 401 714 471 600 4426 401 = 5121714 612 = 471 200

114

CONTABILITATEA TREZORERIEITrezoreria reprezint` totalitatea opera\iilor efectuate [n vederea asigur`rii mijloacelor b`ne]ti necesare pentru buna desf`]urare a activit`\ii. Cuprinde: investi\ii financiare pe termen scurt, decont`ri cu numerar , decont`ri f`r` numerar, credite bancare pe termen scurt ]i avansuri de trezorerie Se realizeaz` cu clasa 5 conturi de activ a) Investi\ii financiare pe termen scurt = titluri de valoare (ac\iuni ]i obliga\iuni), achizi\ii pe termen scurt [n scopul realiz`rii de c@]tiguri prin revizuirea lor. Ca > Pv diferen\e nefavorabile (cheltuial`) Ca < Pv diferen\e favorabile (venit) Ex. 1: Se cump`r`1 000 ac\iuni x 5 lei / buc, cu plata ululterioar` prin cont. Se rev@nd cele 1 000 ac\iuni la Pv de 6 lei / buc cu [ncasarea imediat` prin cont. 503 = 509 5 000 A+ P+ 509 = 51215 000 Ca (5 ) Pv dif. nefav. (-1 000) cheltuieli % = 506 4 000 5311 3 000 664 1 000 b) Decont`rile cu numerar caseria (5311 A) Registru de cas`: Sf = Si +{ - P (zi) Ex.: SC are la [nceputul zilei un disponibil la 1 000 lei ,[ncas`ri [n timpul zilei: 3 000 lei de la clien\i 2 000 lei de la debitori Pl`\i [n timpul zilei: 1 000 lei avans chenzinal 3 000 lei c`tre furnizori Sid 5311 = 1 000 5311 = % A+ 411 461 D Sid 1 000 3 000 2 000 6 000 5 000 3 000 2 000 5311 C 1 000 3 000___ 4 000 % = 5311 425 A401 4 000 1 000 3 000

Sfd 2 000

c) Decont`ri cu numerar (5121 (B) A) extras de cont { (c) , P (d) Ex.: SC are la [nceputul zilei un disponibil de 200 lei; [ncas`ri: 1000 de la clien\i; pl`\i 800 lei impozit pe Pr. Sid 5121 = 200 5121 = 4111000 441 = 5121 800 D 5121 C Sid 200 1000 800 1200 800 Sfd 400 d) Avansuri de trezorerie sume pl`tite din caserie angaja\ilor care efectueaz` deplas`ri [n interes de serviciu Ex: Se acord` unui delegat un avans de trezorerie de 1000 dintr-un disponibil de 1500 lei. Delegatul justific` avansul astfel: 952 transp. ]i cazare (inclusiv TVA) Suma nejustificat` se restituie la caserie. 542 = 53111 000 952 - TVA = 152 - Cheltuieli de deplasare = 800

42

% = 542 952 625 800 4426 152 5311 = 542200 ( 1 000 800 ) e) Credite bancare pe termen scurt [mprumuturi [ncasate de la b`nci cu termen de ramburs < 1 an ]i purt`toare de dob@nzi (cheltuieli) Ex: Se [ncaseaz` prin cont un credit de 10 000 , rata dob. 10 %, termen de rambursare 1 an. Dup` 1 an se restituie creditul 5121 = 5191 10 000 Dob. = 10 000 x 10 % = 1 000 lei / an 666 = 5198 5198 = 5121 5191 = 5121 1 000 1 000 10 000

f) Provizioane pentru deprecierea contului de trezorerie se constituie la sf@r]itul exerci\iului c@nd se constat` o depreciere a valorii elementelor de\inute (valoare de inventar stabilit` [n func\ie de cota\ia bursier` < val de intrare). 6863 = 590 590 = 7863 (exer N) (exer N +1)

CONTABILITATEA VENITURILOR }I CHELTUIELILOR- Cheltuieli 121 = % ; Cls 6- A Cheltuielile constituie diminu`ri ale beneficiilor econmice , [nregistrate pe parcursul exerci\iului contabil sub form` de ie]iri sau sc`deri ale valorii activelor sau cre]teri ale datoriilor, care se concretizeaz` [n reduceri ale capitalului propriu, altele dec@t cele rezultate din diminuarea acestora de c`tre ac\ionari - Venituri % = 121 ; Cls 7- P

Veniturile constituie cre]teri ale beneficiilor economice , [nregistrate pe parcursul exerci\iului contabil sub form` deintr`ri sau cre]teri ale activelor sau descre]teri ale datoriilor, care se concretizeaz` [n cre]teri ale capitalului propriu, altele dec@t cele rezultate din contribu\ii ale ac\ionarilor.

OPRERE|IUNI {N AFARA BILAN|ULUI CONTABIL ( CONTURI SPECIALE)43

Clasa 8 reflect` datoriile ]i obliga\iile extrapatrimoniale ]i func\ioneaz` [n partid` simpl`( nu au cont corespondent). Ele se debiteaz` cu majorarea drepturilor / obligatiunilor ]i crediteaz` cu diminu`rile acestora. Soldul debitor reflect` existen\a acestor elemente la un moment dat. Ex1: SC C se angajeaz` s` achite societ`\ii B suma de 3 000 dac` clientul lui B, societatea A, nu achit` suma la scaden\` [n baza unui bilet la ordin. 801 (D) = 3 000 Societatea A []i achit` datoria fa\` de B ]i angajam lui C [nceteaz` 801 (C) = 3 000 Ex 2: B prime]te de la C angajamentul de a achita suma de 3 000 , pe baza bilet la ordin, dac` A nu-]i achit` suma: 802 (D) = 3 000 deoarece A achit` lui B , angajmentul lui C [nceteaz` 802 ( C) = 3 000 Ex3: A [nchiriaz` un mijloc fix [n valoare de 2500 8031 (D) = 2500 La expirarea contractului se restituie mijlocul fix proprietarului 8031 ( C ) = 2500 Ex 4: A prime]te [n custodie mij. fixe 8033 (D ) = 20 000 Se [napoiaz` proprietarului mij. fixe 8033 (C ) = 20 000 Ex 5: A prime]te spre prelucrare materii prime.: 8032 (D) = 10 000 Se restituie materiile prime proprietarului 8032 (C) = 10 000 Ex6: Se urm`resc debitorii sco]i din activ: 8034 (D) = 2 000 Ulterior, debitorii se reactiveaz` (reapar) 8034 ( C) = 2 000 Ex7: A pretinde de la clien\i penalit`\i: 8035 ( D) = 1 000 Clientul achit` penalit`\i : 8035 ( C) = 1 000 Ex8: A datoreaz` o chirie: 8036 (D ) = 500 Se achit` datoria ( chiria ): 8036 ( C) = 500 Ex 9: A prime]te de la clientul s`u un bilet la ordin [n valoare de 3 000 lei, pe care [l depune la banc` pentru [ncasarea sumei 8037 ( D) = 3 000 8037 ( C ) = 3 000 Ex 10: A prime]te temporar un mijloc de transport [n valoare de 5000 pentru a sta\iona [n incinta sa: 8038 ( D) = 5000 8038 ( C ) = 5000 Ex 11: A ]i B fuzioneaz` , A absoarbe B 44

Societatea B Activ 892 = % 37 000 212 25 000 371 10 000 5121 2 000 Societatea A % = 891 212 371 5121 891 = % 456 281 401 Pasiv % = 892 37 000 456 28 000 281 2 000 401 7 000

MONOGRAFIA CONTABILAMonografia contabil` prezint` principalele procedee ]i mijloace de lucru folosite de contabilitate pentru realizarea obiectului ei, modul cum se culeg , se prelucreaz` ]i se [nregistreaz` datele contabile , ansamblul lucr`rilor contabile efectuate [ntr-o perioad` de timp. S-a avut [n vedere urm`toarele etape: - reflectarea opera\iilor [n documentele contabile - prelucrarea ]i [nregistrarea datelor din documente [n conturi sintetice ]i analitice - centralizarea ]i verificarea [nregistr`rilor din conturi cu ajutorul balan\ei de verificare - prezentarea bilan\ului, ca parte component` a situa\iilor financiare anuale Monografia este structurat` pe urm`toarele p`r\i: - partea I con\ine o scurt` prezentare a intreprinderii, a structurii organizatorice ]i a procesului de produc\ie, precum ]i informa\ii generale la modul de organizare a contabilit`\ii - partea a II-a cuprinde situa\iile soldurilor conturilor sintetice analitice la 30.11.N - partea a III-a prezint` opera\iile economice care au avut loc [n luna decembrie , exerci\iul N , dup` fiecare enun\ s-au men\ionat documentele justificative care stau la baza [nregistr`rilor contabile precum ]i pozi\ia din Registrul- jurnal unde se reg`sesc. - partea a IV-a cuprinde Registrul-jurnal [n care sunt eviden\iate cronologic opera\iile economice prin articole contabile - partea a V-a prezint` eviden\a sistematic` , respectiv Registrul Cartea mare , sub forma T-urilor tuturor conturilor sintetice ]i analitice utilizate [n cadrul monografiei - partea a VI-a propune opera\ii economice desf`]urate [n luna ianuarie exerci\iul N+1, [n vederea [ntocmirii documentelor contabile aferente ] i [nregistr`rii [n contabilitate

45

Exemplu Se constituie firma A, care efectueaz` urm`toarele opera\iuni: l.Cheltuieli de constituire - 1500, pltite de acionari, astfel [nc@t apare o datorie a firmei ctre acetia. Prin actul constitutiv prevede ca aportul este integral in bani si vrsarea capitalului se face imediat dup subscriere. 2.Luna noiembrie: achiziii materiale consumabile = 1000 + 19TVA conf. FF si NIR. 3.Incheie un contract cu furnizorii de servicii de telecomunicaii, pltind o garanie de 2.000din cont bancar. 4.I ncheie un contract cu furnizori de energie si apa. 5.Incheie un contract de inchiriere a unei cldiri si achita prin viramen 714 -chiria pe 3 luni, din care 114 = TVA. 6.Incheie un contract cu o agenie de publicitate pentru promovarea numelui firmei = 1000 fara TVA si va deveni operaional din ianuarie anul urmtor, urmnd ca societatea sa plteasc un avans in decembrie. 7. Angajeaz 2 persoane cu salarii brute negociate 1000 8.Consum de materiale consumabile = 300 9.Cumpara 2 calculatoare - 3500 fiecare, soft-ul aferent = 6545 (inclusiv TVA), durata de amortizare = 3 ani, se aplica regimul de amortizare lineara, pt. soft - amortizare lineara pe 5 ani. 10.Se ridica de la banca 5 00 si se pltete numerar avansul chenzinal. 11.Plai prin virament bancar ctre furnizori de materiale consumabile =400 si ctre furnizorii care ii nchiriaz cldirea = 714 12.Receptioneaza obiecte de inventar - 1500 fara TVA conf. FF. Se constata unele defecte minore ale obiectelor pt. care se cere reducere comerciala de 10%; 1500x10%-150 1500 - 150 = 1350 de plata 13.Se dau in folosina obiectele de nventar in condiiile in care valoarea de intrare se trece integral pe cheltuieli. 14.Se factureaz servicii clienilor = 479 + TVA: 4879 x 19% = 779 4879 - 779 = 4100 = materiale achiziionate. 15.Se ncaseaz in numerar creane de la clieni - 1124,55 si se depune la banca 1000. 16.Inregistreza FF de la furnizori de servicii de telecomunicaii de 178,5 fara TVA: 178,5x19% -28,5 TVA =150 17.Intocmeste un proiect de investiii pt. care are nevoie de finanare pe termen lung de 20000 si demareaz formalitile pt. obinerea unui credit bancar pt. aceasta suma. 18.Se plateste din cont bancar 535,5 in avans unui furnizor cu care s-a incheiat un contract de cumparare materiale consumabile. 19.Consemneaz salariile angajailor 2000 la care se adaug contribuie societii. 46

20 .Retineri din salarii = 215,6

Registrul jurnal Nr. crt. 1a. l.b. l.c. l.d. 2. Ct. Ct. Doc. debit. credit. justif. Subscr. capit. Act 456 1011 constituire 5121 456 Vars. capit. EC Trec. la c. v. 1001 1012 Chelt. const. 201 456 Achiz.rnat.cons, FF, NIR 401 % 302 4426 EC 267 5121 Plata garanie Plata chirie FF % 401 avans 612 471 4426 Explicaia Consum mat. Achiz. calc. BC FF 602 214 208 4426 581 531 1 425 401 % 303 4426 603 411 302 404 Suma debit. 10000 10000 10000 1500 1000 190 200 200 400 114 Suma credit. 10000 10000 10000 1500 1190

3.

200 714

8. 9.

70.00 5500 2375 500 500 500 1l 40 1350 256,5 1350 4879

300 14875

10.a. Ridicare EC 10.b. numerar. Dep. Reg.casa 10.c. nr. casierie Lista av. avans Plata furnizori EC 11 12. Receptie ob. FF inventar 13. 14. Dare in folosinta ob. clieni Serv. BC FF

5121 581 5311 51 1 2 401

500 500 500 1140 1606,5

303 % 704 4427 4111 5311 581 401 5121

1350 4100 779 1124,5 1000 1000 178,5 535,5

Reg. casa 15a. Incasare EC 15.b. creane Dep. numerar 16. Fact serv. telef. FF 18 Avans furniz. EC

5311 581 5121 %. 626 4426 4091

1124,5 1000 1000 150 28,5 535,5

47

19.

Inreg. fond sal. CAS FS CASS FR CCM

Stat salarii

641 6451 6452 6453 635 635

4311 4371 4313 447.1 447.2 % 425 4312 4372 4314 444 401

2000 440 60 114 10 15 1055,6

2000 440 60 114 10 15 500 190 20 113 215,6 357

20.

Ret. salarii

Stat sal.

421

21.

22. 23. 24

25 a.

25 b.

% 605 4426 EC Plata comision 627 5121 Dobanda banca EC 5121 766 Regulariz. TVA Decont de % 4426 TVA 4427 4423 nchid. cont 121 % chelt. 612 602 603 626 641 6451 6452 6453 635 605 627 Inchid. cont % 121 venit. 704 766

Inreg. energie

FF

300 57 60 779 2242 5015 200 300 1350 150 2000 440 60 140 25 300 50 4160 4100 60 50 60 3021

ANALIZA INDICATORILOR STABILITI PE BAZA BILANULUI CONTABILAjuta la conturarea unei imagini asupra activitii unei intreprinderi si furnizeaza informaii utile urmtoarelor grupe de utilizatori: 48

-

conducerii societii salariailor partenerilor societii potenialilor investitor organelelor fiscale

Analiza poate fi: 1.Analiza pe baza bilanului contabil propriu-zis; - in baza datelor furnizate de bilanul contabil analiza poate fi: *statistica * dinamica * combinata Analiza statistica privete bilanul din 2 puncte de vedere: funcional si financiar. Bilanul funcional grupeaz patrimoniul societii in utilizatori si resurse: UTILIZATORI = RESURSE (in loc de ACTIV = PASIV). In ACTIVUL bilanului funcional avem: - active imobilizate = utilizri stabile; - stocuri si creane = utilizri de exploatare; - disponibiliti bneti = trezorerie activa. In PASIV avem urmtoarele: - provizioane, capitaluri proprii, mprumuturi pe termen mediu si lung = resurse stabile - datorii pe termen scurt = resurse de exploatare - credite bancare < 1 an = trezorerie pasiva Bilantul funcional conduce la calculul urmtorilor indicatori: 1. FR (fond de rulri) = RESURSE STABILE - UTILIZRI STABILE 2.NFR (nevoia de fonduri de rulri) = UTILIZRI DE EXPLOATARE RESURSE DEEXPLOATARE

3.TN (trezoreria neta) = FR - NFR sau TN = TREZORERIA ACTIVA -TREZORERIAPASIVA

Bilanul financiar grupeaz patrimoniul societii astfel: - ACTIV: active imobilizate = utilizri > 1 an. - active circulante = utilizri < I an. - PASIV: - capitaluri proprii, amortizri, imprumut pe termen mediu si lung = resurse > 1 an. - datorii pe termen scurt = resurse < 1 an. Bilanul financiar conduce la calculul urmtorilor indicatori: 1. SOLVABILITATEA = capacitatea societii de a-si onora datoriile

49

2. LICHIDITATEA = capacitatea societii de a-si transforma activele in bani. Analiza dinamica urmrete fluxurile pe parcursul unui exerciiu financiar care pot fi fluxuri de fonduri sau fluxuri de trezorerie. Analiza combinata: Indicatorii calcula\i in urma analizei combinate:ACTIVE CIRCULANTE LICHIDITATEA GENERALA = ------------------------------------------------------DATORII CURENTE CAPITALURI PROPRII SOLVABILITATEA PATRIMONIALA = ---------------------------------------------------TOTAL PASIV x 100 PROFIT BRUT RATA PROFITULUI = ---------------------------------------------------CIFRA DE AFACERI (CA) CA PRODUCTIVITATEA MUNCII = -----------------------------------NR. DE PERSONAL

2. Analiza pe baza contului de profit si pierdere Cuprinde 2 parti: 1 .tabloul soldurilor intermediare, care e format din urmtorii indicatori:1.1 .MARFA COMERCIALA(MC) = VENITURI DINVNZRI - CHELTUIELI CU MRFURI 1.2 .PRODUCIA EXERCITATA (PE) = VENITURI DIN PRODUCIA VNDUTA + VENITURI DIN PRODUCIA STOCATA -VENITURI DIN PRODUCIA DE IMOBILIZRI 1.3. VALOAREA ADUGATA (VA)=MC+ PE -CONSUMUL DE BUNURI SI SERVICII 1.4 EXCEDENTUL BRUT DE EXPORT (EBE) = VA +VENITURI DIN SUBVENII CHELTUIELI CU PERSONALUL 1.5 REZULTATUL EXPLOATRII (RE) - EBE + VENITURI DIN AMORTIZRI SI APROVIZIONARI- CHELTUIELI CU AMORTIZRI SI APROVIZIONRI 1.6 REZULTATUL CURENT NAINTE DE IMPOZIT = REZERVE +VENITURI FINANCIARE - CHELTUIELI FINANCIARE 1.7REZULTATUL EXCEPIONAL (Re) VENITURI EXCEPIONALE CHELTUIELI EXCEPIONALE

2. calculul unor indicatori compui:EBE

50

2.1. PROFITABILITATEA ECONOMICA = -------------------------CA EBE 2.2. RENTABILITATEA ECONOMICA = ---------------------------CAPITALURI RC 2.3. PROFITABILITATEA FINANCIARA = -------CA

RC 2.4. RENTABILITATEA FINANCIARA= ---------------------------------CAPITALURI PROPRII

51

NO|IUNI GENERALE DESPRE CALCULATORElemente de baz` Un calculator personal (PC Personal Calculator) este un sistem electronic programabil de prelucrare a datelor, proiectat pentru a fi folosit de un singur utilizator. Un calculator personal este alc`tuit din punct de vedere func\ional din dou` componente : hardware ]i software. Hardware totalitatea componentelor unui calculator (tastatur`, mouse, monitor, hard-disk..) Software totalitatea programelor prin intermediul c`rora utilizatorul beneficiaz` de posibilit`\i de operare ale unui calculator. Din punct de vaderea a arhitecturii unui sistem de calcul ( ansamblu integrat de componente func\ionale privite ca un tot unitar), un calculator este alc`tuit din urm`toarele componente: - unitate central` - echipamente periferice Unitatea central` - constituie componenta de baz` a sistemului ]i este format` din: unitatea aritmetic` ]i logic`- ce efectueaz` opera\iile aritmetice ]i logice; memoria intern` - care p`streaz` programele ]i datele [n curs de prelucrare; unitatea de comand` ]i control cu rol [n dirijarea func\ion`rii [ntrergului ansamblu. Echipamentele periferice realizeaz` leg`tura calculatorului [nconjur`tor. Se disting urm`toarele categorii mai importante: cu mediul

echipamente periferice de intrare- care permit citirea datelor (introducerea datelor [n sistem ) .Exemple: tastatura, mouse-ul; echipamnte periferice de ie]ire- cu ajutorul c`rora sunt vizualizate rezultate sau programe. Exemple: monitorul, imprimanta; echipamente periferice de stocaj- cu rol [n pastrarea timp [ndelungat a unei mari cantit`\i de date ]i informa\ii. Exemple: unita\i de disc magnetice, unita\i de CD-ROM; echipamente periferice de comunica\ie ce permit transmiterea datelor prin intermediul liniilor de comunica\ii. Exemple: cuplor, modem. Elemente constructive

52

Din punct de vedere constructiv ]i dup` modul de amplasare, cele mai importante grupuri de componente ale unui calculator sunt: -unitatea de sistem ( placa de baz`, microprocesor, memorie) -sistemul de stocare a datelor ( hard-disc, dischet`,compact-disc) -componentele de conectare.(tastatura, mouse-ul, display-ul, imprimanta, echipamente de redare sunete) Placa de baz` Placa de baz` este piesa central` a celor mai multe calculatoare, reprezent@nd coloana vertebral` a [ntregului sistem at@t din punct de vedere fizic c@t ]i logic. Modelul abordat [n cazul PC-urilor este un model mixt realizat printr-o plac` de baz` cu sloturi de extensie. Microprocesorul Microprocesor, considerat creierul fiec`rui calculator personal, este coordonatorul tuturor operatiilor de prelucrare a datelor.{n esen\`, microprocesorul determin` viteza ]i puterea calculatorului. Memoria Memoria este [np`r\it` [n sistem de stocare primar sau memorie intern` ]i sistem de stocare secundar. Memoria intern` este constituit` dintr-o serie de celule numite loca\ii de memorie, identificate pe baza unor adrese. Parametri care caracterizeaz` memoria sunt: capacitatea total` - exprim` volumul de informa\ii care poate fi stocat. Se exprim` in megabytes, prescurtat MB (Ex: 4MB, 8MB, 16MB) lungimea cuv@ntului desemneaz` m`rimea zonei (locatiei) adresabile, fiind dependent` de tipul calculatorului (8, 16, 32, 64, etc.) timpul de acces reprezint` intervalul de timp de la furnizarea adresei [n registru de adrese p@n` la ob\inerea informa\iei [n registrul de date. Se exprim`, de obicei [n nanosecunde (Ex: 80ns, 70ns, 10ns, 8ns) Hard-discul {n majoritatea sistemelor, hard-discul este principalul dispozitiv de stocare masiv`. Acesta p`streaz` toate fi]ierele de date ]i poate extinde memoria RAM prin memoria virtual`. Hard-discul este un dispozitiv combinat, av@nd o parte electronic` ]i una mecanic`.

53

Pentru a putea fi folosit un hard-disc trebuie formatat, adic` trebuie definit` o structur` recunoscut` de sistemul de operare. Formatarea unui hard-disc presupune trei etape: formatarea la nivel inferior sau formatarea fizic`- care const` [n crearea sectoarelor fizice pe disc. parti\ionarea- presupune segmentarea discului [n mai multe regiuni sau discuri logice numite parti\i formatarea la nivel superior sau formatarea logic`- care reprezint` adaptarea discului la cerin\ele sistemului de operare Discheta Discheta reprezint` principalul mediu de interschimb a informa\iilor pentru PCuri ]i un sistem de salvare foarte popular. La acesta se mai adaug` ]i alte c@teva calit`\i, cum ar fi: accesul aleatoriu ]i faptul c` reprezint` un mediu deta]abil de caculator. Pe de alt` parte prezint` dezavantaje , ]i anume : capacitatea redus` ]i viteza de lucru mic`. Mediul tradi\ional de stocare pentru dischete este discul sub\ire, flexibil, numit ] i floppy disk Unit`\iile de disc flexibil au [n structura lor urm`toarele componente: dou` capete de citire/scriere necesare utiliz`rii ambelor fe\e un dispozitiv de ac\ionare a capetelor de citire/ scriere un motor de antrenare a dischetei un bloc de comand` care asigur` coordonarea func\ion`rii componentelor Compact-discul Plec@nd de la un simplu mediu audio, CD-ul s-a transformat [ntr-un mediu de stocare ]i transfer de date important, numit CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory). Principalul avantaj al CD-ROM-ului este capacitatea mare de stocare a informa\iei, capacitatea maxim` ajung@nd la 700 MB. Densitatea mare de stocare se bazeaz` pe tehnologii optice. Discul folosit pentru stocarea optic` este o oglind` pe care datele sunt codificate prin ad@ncituri create cu ajutorul unui fascicul laser. Spre deosebire de sistemele de stocare magnetice, CD-ROM-ul folose]te o singur` pist` de date sub forma unei spirale. Parametri care determin` performan\ele unui CD-ROM sunt: capacitatea de stocare timpul de acces 54

rata de transfer. Tastatura Tastatura are 5 grupe de taste, corespunz`toare urm`toarelor zone: tastele func\ionale (F1, F2, F3,..F12) tastele alfa-numerice tastele speciale tastele direc\ionale tastele numerice Mouse-ul Mouse-ul este un dispozitiv de intrare foarte frecvent, utilizat [n ultimul timp datorit` aplica\iilor bazate pe ferestre ]i meniuri, devenind preferat fa\` de tastatur`. Exist` cinci opera\ii ce se pot executa cu mouse-ul: indicare- se deplaseaz` cursorul mouse-ului astfel [nc@t s` ating` un obiect clic pe butonul st@nga se indic` un obiect, se apas` butonul st@ng, dup` care se elibereaz`i transport sau tragere(dragging) se fixeaz` un obiect ]i se men\ine butonul st@ng ap`sat p@n` la definitivarea opera\iei dublu clic-se indic` un obiect, apoi se apas` butonul din st@nga de dou` ori [n succesiune rapid` clic pe butonul drept- dup` indicarea obiectului. Dispozitivul de sus\inere a mouse-ului se nume]te pad Sistemul de afi]are Cel mai cunoscut dispozitiv care are capacitatea de a afi]a semnale de ie]ire din calculator este monitorul video. Dispozitivul propriu-zis care produce imaginea, adic` ecranul, care este numit display. Imprimanta Imprimanta reprezint` unul dintre cele mai utilizate dispozitive periferice de ie]ire, oferind utilizatorului posibilitatea de a ob\ine copii pe h@rtie. Din punct de vedre al tehnologiei folosite, imprimantele sunt grupate [n: imprimante matriciale imprimante cu jet de cerneal` imprimante cu laser.

55

Sistemul de operare WindowsPrezentare general` Windows este un sistem de operare complet ]i fiabil, care ofer` prin intermediul unei interfe\e grafice atractive ]i u]or de utilizat, urm`toarele func\ii: comunicarea dintre utilizator ]i calculator alocarea eficient` a resurselor fizice ale calculatorului (microprocesor, memorii, dispozitive periferice) gestionarea eficient` a datelor (introducere, prelucrare, stocare, extragere rezultate) execu\ia simultan` a mai multor programe (multitasking) instalarea ]i configurarea automat` a dispozitivului hard (Plug and Play) lucrul [n re\ea. Deschiderea ]i [nchiderea calculatorului Deschiderea se face de la butonul Power,( cel mai deosebit ca design sau culoare), care se gaseste pe unitatea centrala Se deschide monitorul de la butonul O-I (oprire, pornire) {nchiderea calculatorului : START TURN OFF TURN OFF Se [nchide apoi unitate ]i monitorul de la butoanele de la care s-au deschis. Cum lucreaz` WINDOWS Principalele elemente la interfe\ei grafice Windows pictogramele (iconi\ele), sunt: zona Desktop,

dosarele( folder), ferestrele, meniurile, casetele de dialog, butoanele, zona clipboard, care pot fi activate ]i manipulate u]or cu ajutorul mouse-ului, dar ]i cu tastele. Desktop-ul Termenul este folosit pentru a desemna fundalul ce acoper` ecranul, din momentul lans`rii [n execu\ie a aplica\iei Windows. Pe aceast` suprafa\` sunt plasate obiectele cu care se interac\ioneaz` [n mod uzual. Exist` un grup de elemente principale care apar implicit pe Desktop: My Computer (calculatorul meu) este un driver care afi]eaz` descrierea fizic` a componentelor hardware din configura\ia calculatorului: floppy discul, hard discul, imprimanta ]i panoul de control (Control Panel), utilizat pentru set`ri hardware.

56

Recycle Bin (co]ul de gunoi) permite aruncarea ]i eventual recuperarea fi]ierelor. Un fi]ier ajunge [n co]ul de gunoi dac` se ]terge sau dac` este tras cu mouse-ul. Butonul Start ]i bara de task-uri aflate pe ultima linie a ecranului, servesc la mai buna organizare a sesiunii de lucru. Ac\ionarea butonului Start determin` activarea meniului cascad` din care se pot selecta ]i lansa [n execu\ie programele dorite. Pe Taskbar se plaseaz` iconuri programelor folosite frecvent (pot fi activate ulterior cu clic) sau programele ale c`ror ferestre au fost minimalizate temporar [n timpul sesiunii de lucru; se poate comuta de la un program aflat pe bara de taskuri, la alt program. De asemenea, se poate plasa ora exact` ]i butonul de control al volumului pl`cii de sunet. Dosar (folder) - acesta este corespundentul conceptului de director din MS-DOS. Un dosar con\ine fi]iere ]i alte dosare. Dosarele sunt [nl`\uite [ntr-o structur` arborescent`. Ele pot fi create, ]terse, copiate,mutate sau redenumite. Pictogramele (iconuri) sunt figuri de dimensiuni mici [mpr`]tiate pe toat` suprafa\a de lucru WINDOWS a ecranului, numit` desktop. Exist` cinci tipuri de pictograme, fiecare fiind rezervat unui anumit tip de informa\ie: document, program, dosar , dispozitiv, comand` rapid`. Pictogramele sunt [nso\ite de un text explicativ. Cu butonul drept al mouse-ului activat pe o pictogram` ob\inem informa\ii despre con\inutul ei. Stocarea informa\iilor (fi]ierele) Toate informa\iile prelucrate de calculator sunt p`strate pe supor\i magnetici: dischete, hard disc, compact disc, fi]iere. Fi]ierul r