Curs 9 Ciclul Contabil

Curs 9-10 Ciclul contabil

A. Ciclul contabil – prezentare generală

Ciclul contabil reprezintă o serie de etape necesare pentru producerea situațiilor financiare. Primii doi pași sunt strâns legați și sunt realizați pe parcursul perioadei de gestiune în care întreprinderea este implicată în tranzacții și evenimente.

Pasul 1 – Identificarea tranzacțiilor și evenimentelor care vor fi recunoscute (înregistrate) în contabilitate

Obiectiv – colectarea informațiilor, de obicei sub forma documentelor justificative, despre tranzacțiile și evenimentele care afectează situația financiară a întreprinderii.

Scopul acestui prim pas îl reprezintă identificarea tranzacțiilor și evenimentelor economico-financiare care determină modificări ale resurselor (activelor) și obligațiilor (datoriilor) întreprinderii și colectarea datelor despre acele tranzacții și evenimente.

Tranzacțiile și evenimentele care fac obiectul contabilizării sunt, de cele mai multe ori însoțite de documente primare, cel mai des întregistrate pe hârtie, care atestă tranzacția (vânzare, cumparare, închiriere etc.), părțile implicate, data, suma etc. (de exemplu, facturi fiscale, chitanțe, bonuri de consum, contracte de creditate etc.). Anumite evenimente precum acumularea dobânzilor datorate nu sunt surprinse de niciun document justificativ. Înregistrarea unor astfel de evenimente necesită referiri la contractul din care ele derivă. Documentele primare sunt esențiale pentru înregistrarea inițială a tranzacțiilor în registrul jurnal (înregistrarea cronologică). De asemenea ele sunt utilizate pentru urmărirea și verificarea ulterioară a tranzacțiilor, pentru auditarea situațiilor financiare precum si ca probe în justiție.

Pasul 2 – Înregistrarea cronologică a tranzacțiilor

Obiectiv – Identificarea evaluarea și înregistrarea cronologică a al tranzacțiilor și evenimentelor

Acest pas presupune înregistrarea și măsurarea efectului economic al tranzacțiilor într-o formă care facilitează transferul datelor în conturi. Tranzacțiile sunt înregistrate cronologic în Registrul jurnal, registru care constituie un mediu organizat de înregistrare a tranzacțiilor în format debit-credit. Fiecare înregistrare din registrul jurnal conține o descriere sumară a tranzacției, data tranzacției, conturile care trebuiesc debitate și creditate precum și sumele pentru care fiecare cont este debitat, respectiv creditat.

Pasul 3 – Înregistrarea în Registrul cartea mare

Obiectiv – Transferul informațiilor din registrul jurnal în registrul cartea mare

Transferul informațiilor din registrul jurnal în registrul cartea mare conduce la o reclasificare a informației contabile din format cronologic în format sistematic, adică pe fiecare categorie de cont în parte. Acest pas facilitează funcția contabilității de agregare, întrucât permite urmărirea și determinarea modificărilor pentru toate categoriile de resurse și obligații. Trebuie menționat faptul că există anumite întreprinderi care nu procedează la întocmirea de jurnale (pasul 2). În aceste situații, efectul tranzacțiilor și evenimentelor este înregistrat direct în registrul cartea mare.

Pasul 4 – Întocmirea balanței de verificare înainte de inventariere

Obiectiv – Verificarea corectitudinii înregistrării cronologice și sistematice a tranzacțiilor și evenimentelor

În general, o balanță de verificare reprezintă o listă a tuturor conturilor utilizate de o întreprindereîn decursul unei perioade. Pentru fiecare cont, se precizează separat soldul inițial (debitor sau creditor), rulajul debitor și rulajul creditor, total sume debitoare și creditoare precum și soldul final (debitor sau creditor). Balanța de verificare permite verificarea corectitudinii înregistrării cronologice și sistematice a tranzacțiilor și evenimentelor în care întreprinderea a fost implicată. Această verificare presupune compararea totalului debitor și creditor pentru fiecare categorie (solduri inițiale, rulaje, total sume și solduri finale). Inegalitatea dintre totalurile debitoare și creditoare într-una din aceste categorii constituie un indiciu că tranzacțiile nu au fost înregistrate corect. Totuși, egalitatea dintre totalurile debitoare și creditoare pentru fiecare din categorii nu constituie neapărat o garanție a înregistrării corecte a tuturor tranzacțiilor (de exemplu, anumite tranzacții s-ar putea sa fi fost omise, sau o tranzacție să fi fost înregistrată <corect> din punct de vedere tehnic - conturile debitoare și creditoare au fost determinate corect - dar pentru sumele diferite de cele din documentele justificative).

Acest pas reprezintă un pas facultativ în cadrul ciclului contabil.

Pasul 5 – Înregistrarea operațiilor de regularizare

Obiectiv – Ajustarea înregistrărilor din registrul cartea mare

Ajustările înregistrărilor din registrul cartea mare poartă numele de regularizări. Ele se fac într-un context mai larg de derulare a lucrărilor de închidere a situațiilor financiare. Astfel de ajustări se referă la:

- Înregistrarea amortizărilor activelor imobilizate;- Înregistrarea eventualelor ajustări privind pierderea de valoare a activelor;

- Înregistrarea eventualelor provizioane;- Delimitarea veniturilor încasate și a cheltuielilor plătite în avans;- Înregistrarea plusurilor și minusurilor la inventar;- Determinarea și înregistrarea dobânzilor datorate;- Închiderea conturilor de TVA;- Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli;- Determinarea și înregistrarea datoriilor privind impozitul pe profit.

Pasul 6 – Întocmirea balanței de verificare după inventariere

Obiectiv – Verificarea corectitudinii înregistrării cronologice și sistematice a tranzacțiilor și evenimentelor inclusiv a înregistrărilor de regularizare

Depinzând de necesitățile informaționale ale fiecărei firme, balanța de verificare după inventariere poate include următoarele informații:

- Soldul inițial (debitor sau creditor) ;- Rulajele (debitoare și creditoare);- Total sume (debitoare și creditoare);- Soldul final (debitor sau creditor)

al tuturor conturilor utilizate în decursul perioadei de gestiune.

La fel ca și în pasul 4, scopul balanței de verificare este să confirme egalitatea debit-credit, considerând de această dată toate înregistrările inclusiv cele de regularizare. Balanța de verificare după inventariere înlesnește efectuarea pasului 7 întocmirea situațiilor financiare.

Pasul 7 – Întocmirea situațiilor financiare

Obiectiv – să ofere informații utile utilizatorilor externi de informații financiare

Odată cu întocmirea situațiilor financiare, ciclul contabil este finalizat. În cele mai multe dintre cazuri, situațiile financiare sunt întocmite anual. Există însă și situații când ele sunt întocmite pe o bază semestrială sau trimestrială (situații financiare interimare).

Contul de profit și pierdere, tabloul variației capitalurilor proprii și bilanțul contabil se întocmesc direct pe seama informațiilor furnizate de balanța de verificare după inventariere. Întocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie presupune utilizarea informațiilor din bilanț și contul de profit și pierdere.

B. Ciclul contabil – exemplu

La începutul anului N, întreprinderea X S.A. prezintă următorul bilanț:

Active Valori Datorii și capitaluri proprii ValoriActive imobilizate 160.000 Capitaluri proprii 160.000Clădiri (valoare de intrare) 200.000 Capital social subscris vărsat 120.000Minus amortizări cumulate (40.000) Rezerve 40.000Clădiri (valori nete) 160.000Active circulante 40.000 Datorii ne-curente -Mărfuri 20.000 Datorii curente 40.000Creanțe clienți 15.000 Credite bancare pe termen scurt 10.000Disponibil bancar 5.000 Datorii furnizori 30.000Total active 200.000 Total datorii și capitaluri proprii 200.000

Pașii 1-3 vor fi prezentați împreună.

Pasul 1 – Identificarea tranzacțiilor și evenimentelor care vor fi contabilizate.

Pasul 2 – Înregistrarea tranzacțiilor înregistrul jurnal.

Pasul 3 – Înregistrarea în registrul cartea mare.

În decursul anului s-au înregistrat următoarele tranzacții:

(Tranzacția 1) Întreprinderea a cumpărat fără decontare imediată mărfuri în valoare de 10.000 RON. TVA 24%.

Analiza tranzacției 1:

i. Achiziție de mărfuri pe credit – 10.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <mărfuri> (371-Mărfuri) A + D, 10.000- Creștere la <TVA deductibilă> (4426 TVA deductibilă), A + D 10.000*24%=2.400

RON- Creștere la <datorii furnizori> (401 Furnizori) P + C (10.000+2.400=12.400RON)

iii. Înregistrarea înregistrul jurnal și registrul cartea mare

% = 401 Furnizori 12.400371 Mărfuri 10.0004426 TVA deductibilă 2.400

(Tranzacția 2) Întreprinderea a vândut mărfuri, fără decontare imediată, în următoarel condiții: preț de vânzare 40.000, costul mărfurilor vândute 25.000, TVA 24%.


Recunoașterea veniturilor

i. Vânzare de mărfuri pe creditii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <venituri din vânzarea mărfurilor> (707 – Venituri din vânzarea

mărfurilor) P + C, 40.000- Creștere la <TVA colectată> (4427 TVA colectată), P + C 40.000*24%=9.600 RON- Creștere la <creanțe clienți> (4111 Clienți) A + D (40.000+9.600=49.600RON)


4111 Clienți = % 49.600707 Venituri din vânzarea mărfurilor 40.0004427 TVA colectată 9.600

Recunoașterea cheltuielilor

i. Vânzare de mărfuri pe creditii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <Cheltuieli privind mărfurile> (607 – Cheltuieli privind mărfurile) A + D,

25.000- Scădere la <mărfuri> (371 Mărfuri), A - C 25.000


607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 25.000

(Tranzacția 3) Întreprinderea a plătit furnizorilor prin virament bancar suma de 3.000 RON.


i. Plată prin virament bancar – 3.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Scădere la <disponibil bancar> (5121 – Disponibil bancar) A - C, 3.000- Scădere la <datorii furnizori> (401 – Furnizori) P – D 3.000


401 Furnizori = 5121 Disponibil bancar 3.000

(Tranzacția 4) La data de 1 iulie, întreprinderea a contractat un credit bancar pe termen lung (5 ani) în următoarele condiții:

- Valoarea creditului 20.000;- Rata anuală a dobânzii – 20%;- Dobânda plătibilă anual, iar valoarea creditului rambursabilă la sfârșitul contractului

de creditare;


i. Contractare credit bancar petermen lung – 20.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <disponibil bancar> (5121 – Disponibil bancar) A + D, 20.000- Creștere la <datorii – credite bancare pe termen lung > (162 – Credite bancare pe

termen lung) P + C 20.000iii. Înregistrarea înregistrul jurnal și registrul cartea mare

5121 Disponibil bancar = 162 Credite bancare pe termen lung 20.000

(Tranzacția 5) Întreprinderea a înregistrat și plătit 4.000 RON reprezentând dobânda aferentă creditului bancr pe termen scurt.


i. Înregistrarea și plata donbândă – 4.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <cheltuieli privind dobânzile> (666 – Cheltuieli privind dobânzile) A + D,

4.000- Scădere la <disponibil bancar> (5121 Disponibilbancar) A - C 4.000


666 Cheltuieli privind dobânzile = 5121 Disponibil bancar 4.000

(Tranzacția 6) Întreprinderea a înregistrat salarii datorateîn valoare de 2.000 RON.


i. Înregistrarea salarii datorate – 2.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:

- Creștere la <cheltuieli privind salariile> (641 – Cheltuieli privind salariile) A + D, 2.000

- Creștere la <datorii față de salariați> (421 – Salarii datorate) P + C 2.000iii. Înregistrarea înregistrul jurnal și registrul cartea mare

641 Cheltuieli privind salariile = 421 Salarii datorate 2.000

(Tranzacția 7) Managerii au decis încorporarea unor rezerveîn valoare de 5.000 RON la capital social.


i. Încorporare rezerve la capital social – 5.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <capital social subscris vărsat> (1012 Capital social subscris vărsat) P +

C, 5.000- Scădere la <rezerve> (106 Rezerve) P - D 5.000


106 Rezerve = 1012 Capital social subscris vărsat 5.000

Pasul 4 – Întocmirea balanței de verificare înainte de inventar

Detaliile privind întocmirea balanței de verificare vor fi prezentate în cadrul pasului 6 – întocmirea balanței de verificare după inventariere.

Pasul 5 – Înregistrarea operațiilor de regularizare

La sfârșitul anului s-au înregistrat următoarele operații de regularizare:

(R1) S-a înregistrat amortizarea clădirilor și s-a efectuat un test de depreciere al activelor imobilizate:

- Metoda de amortizare – liniară;- Valoare reziduală la sfârșitul duratei de utilizare – 0.- Durata estimată de utilizare a clădirii – 50 de ani;- Anul încheiat reprezintă al 11-lea an de utilizare;- Valoarea de piață a clădirii la sfârșitul anului era de 180.000 RON

Amortizare anuală 200.000/50 ani = 4.000 RON/an. Întrucât întreprinderea a utilizat clădirea pentru 10 ani, ea are înregistrate amortizări cumulate de 40.000 RON (vezi bilanțul de deschidere), iar anul acesta va mai adăuga încă 4.000 RON. Drept urmare, valoarea amortizărilor cumulate după 11 ani va fi de 44.000 RON iar valoarea neamortizată va fi egală cu 200.000 – 44.000 = 156.000 RON. Din comparația cu valoarea de piață rezultă o apreciere în valoare de 24.000 RO, apreciere care nu este însă înregistrată datorită principiului prudenței.

Analiza tranzacției R1:

i. Înregistrare amortizări anuale – 4.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <amortizări cumulate> (2812 Amortizarea clădirilor) (A-) + C, 4.000- Creștere la <cheltuieli cu amortizările> (6811 Cheltuieli cu amortizările) A + D 4.000


6811 Cheltuieli cu amortizările = 2812 Amortizarea clădirilor 4.000

(R2) Valoarea de piață a mărfurilor deținute în stoc la sfârșitul anului era de 4.000 RON. Întrucât costul de achiziție al mărfurilor deținute în stoc era de 5.000 RON (calculat ca: sold inițial 20.000 + aprovizionări 10.000 – costul mărfurilor vândute 25.000 = sold final 5.000), întreprinderea trebuie să înregistreze o ajustare privind deprecierea mărfurilor de 1.000 de RON:


i. Înregistrare ajustare privind deprecierea mărfurilor – 1.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <ajustări privind deprecierea mărfurilor> (397 – Ajustări privind

deprecierea mărfurilo) (A-) + C, 1.000- Creștere la <cheltuieli cu ajustările privind deprecierea activelor circulante> (6814

Cheltuieli cu ajustările privind deprecierea activelor circulante) A + D 1.000iii. Înregistrarea înregistrul jurnal și registrul cartea mare

6814 Cheltuieli cu ajustările privind deprecierea activelor circulante

= 397 Ajustări privind deprecierea mărfurilor

1.000

(R3) Întreprinderea a înregistrat dobânda acumulată aferentă creditului bancar pe termen lung. Dobânda anuală = 20.000*20% = 4.000/an. Întrucât creditul a fost contractat la mijlocul anului (1 iulie) iar dobânda devine scadentă la 1iulie anul viitor, aceasta înseamnă că la sfârșitul anului

întreprinderea va trebui să înregistreze doar partea din dobânda anuală aferentă anului în curs (1 iulie – 31 decembrie): 4.000 *(1/2) = 2.000


i. Înregistrare dobânzi datorate – 2.000 RONii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creștere la <cheltuieli privind dobânzile> (666- Cheltuieli privind dobânzile) A + D,

2.000- Creștere la <datorii privind dobânzile> (1682 dobânzi aferente creditelor bancare pe

termen lung) P + C 2.000iii. Înregistrarea înregistrul jurnal și registrul cartea mare

666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

2.000

(R4) Închiderea conturilor de TVA

Conturile 4426 TVA deductibilă și 4427 TVA colectată sunt considerate conturi temporare în sensul în care ele sunt utilizate doar în decursul fără a apărea în bilanț. La sfârșitul anului se compară rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibilă cu rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată, în urma comparației rezultând fie o creanță netă privind TVA (dacă rulajul debitor al contului 4426 depășește pe cel creditor al contului 4427) fie o datorie netă privind TVA (în situația opusă). Creanța netă privind TVA se reflectă în contul 4424 TVA de recuperat în timp ce datoria netă este reflectată prin intermediul contului 4423 TVA de plată.


i. Închiderea conturilor de TVA ii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Scăderi la <TVA deductibilă> (4426 TVA deductibilă) A - C, 2.400- Scăderi la <TVA colectată> (4427 TVA colectată) P - D 9.600- Creșteri la <TVA de plată> (4423 TVA de plată) P + C 7.200 (9.600 – 2.400)


4427 TVA colectată = % 9.6004426 TVA deductibilă 2.4004423 TVA de plată 7.200

(R5) Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli


a. Închiderea conturilor de veniturii. Închiderea conturilor de venituri ii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Scăderi la <venituri din vânzarea mărfurilor> (707 Venituri din vânzarea mărfurilor)

P - D, 40.000- Creșteri la <rezultatul exercițiului> (121 Profit și pierdere) P + C 40.000


707 venituri din vânzarea mărfurilor = 121 Profit și pierdere 40.000

b. Închiderea conturilor de cheltuielii. Închiderea conturilor de cheltuieliii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Scăderi la <cheltuieli privind mărfurile> (607 cheltuieli privind mărfurilr) A - C,

25.000- Scăderi la <cheltuieli privind dobânzile> (666 cheltuieli privind dobânzile) A – C

6.000 (4.000+2.000);- Scăderi la <cheltuieli cu amortizările> (6811 Cheltuieli cu amortizările) A – C 4.000- Scăderi la <cheltuieli cu ajustările privind deprecierea> (6814 Cheltuieli cu ajustările

privind deprecierea activelor circulante) A – C 1.000- Scăderi la <cheltuieli privind salariile> (641 Cheltuieli privind salariile) A – C 2.000- Scăderi la <profitul perioadei> (121 Profit și pierdere) P - D 38.000


121 Profit și pierdere = % 38.000

607 Cheltuieli privind mărfurile 25.000

666 Cheltuieli privind dobânzile 6.000

6811 Cheltuieli privind amortizările 4.000

6814 Cheltuieli cu ajustările privind

deprecierea activelor circulante

1.000

641 Cheltuieli cu salariile 2.000

După închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se poate calcula profitul brut al întreprinderii:

Profit brut = Total venituri – total cheltuieli = 40.000 – 38.000 = 2.000

Profitul brut reprezintă punctul de pornire în calculul profitului impozabil al întreprinderii:

Profit impozabil = Profit brut + Cheltuieli nedeductibile – Venituri deductibile

Cheltuielile nedeductibile sunt cheltuieli înregistrate din punct de vedere contabil dar neadmise drept cheltuieli din punct de vedere fiscal (fapt pentru care ele sunt adunate la profitul brut în cadrul calculării profitului impozabil). În cazul nostru vom considera cheltuielile cu ajustările privind deprecierea activelor circulante drept cheltuieli nedeductibile fiscal.

Veniturile deductibile sunt venituri care sunt excluse de la impozitare datorită faptului că ele au fost impozitate anterior la alte surse (de exemplu, veniturile din dividende).

În cazul întreprinderii noastre

Profit impozabil = 2.000 + 1.000 – 0 = 3.000

Impozit pe profit = 16%*3.000 = 480

Profit net = Profit brut – Impozit pe profit = 2.000 – 480 = 1.520

(R6) Înregistrarea impozitului pe profit datorat


i. Înregistrarea impozitului pe profit datoratii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creșteri la <datorii privind impozitul pe profit> (4411 Datorii privind impozitul pe

profit) P + C, 480- Creșteri la <cheltuieli cu impozitul pe profit> (691 Cheltuieli cu imozitul pe profit) A

+ D 480iii. Înregistrarea înregistrul jurnal și registrul cartea mare

691 Cheltuieli privind impozitul pe profit = 4411 Impozit pe profit 480

Închiderea contului de 691

121 Profit și pierdere = 691 Cheltuieli privind impozitul pe profit 480

(R7) Repartizarea profitului – Întreprinderea a decis repartizarea profitului net de 1.520 la:

- Rezerve 920- Dividende 600


i. Înregistrarea repartizării profitului ii. Identificarea modificărilor generate de tranzacție și aplicarea regulilor de debitare și

creditare ale conturilor:- Creșteri la <rezerve> (106 rezerve) P + C, 920- Creșteri la <datorii privind dividende de plată> (457 dividende de plată) P + C 600- Scăderi la <rezultatul exercițiului> (129 Repartizarea profitului) (P1) - D 1.520


129 Repartizarea profitului = % 1.520106 Rezerve 920457 Dividende de plată 600

Pasul 6 – Închiderea conturilor din registrul cartea mare și întocmirea balanței de verificare după inventariere

Balanța de verificare

Cont (simbol/nume) Sold inițial Rulaje Total sume Sold finalDebit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

1012 Capital social subscris vărsat - 120.000 - 5.000 - 125.000 - 125.000106 Rezerve - 40.000 5.000 920 5.000 40.920 - 35.920121 Profit și pierdere - - 38.480 40.000 38.480 40.000 - 1.520129 Repartizarea profitului - - 1.520 - 1.520 - 1.520 -162 Credite bancare pe termen lung - - - 20.000 - 20.000 - 20.0001682 Dobânzi aferente creditelor bancare petermen lung

- - - 2.000 - 2.000 - 2.000

2121 Clădiri 200.000 - 200.000 - 200.000 - 200.000 -2812 Amortizări aferente clădirilor - 40.000 - 4.000 - 44.000 - 44.000371 Mărfuri 20.000 - 10.000 25.000 30.000 25.000 5.000 -397 Ajustări privind deprecierea mărfurilor

- - - 1.000 - 1.000 - 1.000

401 Furnizori - 30.000 3.000 12.400 3.000 42.400 - 39.4004111 Clienți 15.000 - 49.600 - 64.600 - 64.600 -421 Salarii datorate - - - 2.000 - 2.000 - 2.0004411 Impozit pe profit - - - 480 - 480 - 4804423 TVA de plată - - - 7.200 - 7.200 - 7.2004426 TVA deductibilă - - 2.400 2.400 2.400 2.400 - -1 Contul 129 Repartizarea profitului este un cont de activ. În analiza contabilă am optat însă pentru formularea (P – D) întrucât am considerat că elementul care se modifică este rezultatul exercițiului care în acest caz fiind profit este un element de pasiv (capitaluri proprii) iar prin repartizare el se diminuează (P – D). Utilizarea contului 129 este pur informațională: dacă repartizarea profitului s-ar înregistra prin intermediul contului 121 Profit și pierdere, atunci contul 121 s-ar închide și nu ar mai apărea în bilanț. De aceea, se folosește contul 129 repartizarea profitului care apare în capitalurile proprii cu semnul minus (pe o linie care în calculul totalului capitalurilor proprii se scade).

4427 TVA colectată - - 9.600 9.600 9.600 9.600 - -457 Dividende de plată - - - 600 - 600 - 6005121 Disponibil bancar 5.000 - 20.000 7.000 25.000 7.000 18.000 -519 Credite bancare pe termen scurt - 10.000 - - - 10.000 - 10.000607 Cheltuieli privind mărfurile - - 25.000 25.000 25.000 25.000 - -641 Cheltuieli privind salariile - - 2.000 2.000 2.000 2.000 - -666 Cheltuieli privind dobânzile - - 6.000 6.000 6.000 6.000 - -6811 Cheltuieli cu amortizarea - - 4.000 4.000 4.000 4.000 - -6814 Cheltuieli cu ajustările privinde deprecierea

- - 1.000 1.000 1.000 1.000 - -

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

- - 480 480 480 480 - -

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

- - 40.000 40.000 40.000 40.000 - -

Total 240.000 240.000 218.080 218.080 458.080 458.080 289.120 289.120

Pasul 7 - Întocmirea situațiilor financiare

Bilanț

Informații ValoriA. Active imobilizateI. Imobilizări necorporale -II. Imobilizări corporale

Clădiri (valoare de intrare)- Amortizări cumulate

= Valori nete

200.000(44.000)156.000

III. Imobilizări financiare -B. Active circulante

I. StocuriMărfuri (valoare de intrare)- Ajustări privind deprecierea= Valoare netă

II. CreanțeCreanțe clienți

III. Investiții financiare pe termen scurtIV. Casa și conturi la bănci

Disponibil bancar

5.000(1.000)4.000

64.600

18.000C. Cheltuieli înregistrate în avans -D. Datorii curente

Datorii furnizoriSalarii datorateImpozit pe profit datoratTVA de platăDividende de platăCredite bancare pe termen scurt

39.4002.0004807.20060010.000

E. Active circulante nete/Datorii curente nete (B+C-D-I) 26.920

F. Total active minus datorii curente (A+E) 182.920G. Datorii – sume care devin scadente în mai mult de un an

Credite bancare pe termen lung 20.000H. Provizioane -I. Venituri în avans -J. Capital și rezerve

Capital social subscris vărsatRezerveRezultatul exercițiuluiRepartizarea profitului

125.00035.9201.520(1.520)

Cont de profit și pierdere ValoriVenituri din exploatare 40.000Venituri din vânzarea mărfurilor 40.000Cheltuieli din exploatare (32.000)Cheltuieli privind mărfurile (25.000)Cheltuieli privind salariile (2.000)Cheltuieli cu amortizarea (4.000)Cheltuieli cu ajustările activelor circulante (1.000)Rezultatul din exploatare 8.000Venituri financiare -Cheltuieli financiare (6.000)Cheltuieli cu dobânzile (6.000)Rezultatul financiar (6.000)Rezultatul activităților curente (8.000 – 6.000) 2.000Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare -Rezultatul activităților extraordinare -Rezultatul brut 2.000Cheltuieli cu impozitul pe profit (480)Rezultatul exercițiului 1.520

Curs 9 Ciclul Contabil

Documents

Transcript of Curs 9 Ciclul Contabil