UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS GALAIFACULTATEA: tiina i Ingineria AlimentelorDEPARTAMENTUL: tiina Alimentelor, Ingineria Alimentelor, Biotehnologii Aplicate

Alimente dietetice

Coordonator tiinific: Conf. dr. ing. Georgescu Luminia Masterand: Nechifor Oana Specializare: I.M.A.P.A

ANUL UNIVERSITAR2013 - 2014

TEMA PROIECTULUI

Importana consumului de suc de mere n reducerea riscului de boli cardiovasculare

INTRODUCEREMerele sunt pe locul doi in topul celor mai populare fructe in SUA (pe primul loc fiind bananele) din care fiecare american mananca aproximativ 19 kilograme pe an. Consumul de mere este un tratament dulce dupa care te poti simti bine deoarece merele sunt insotite de vitamine care lupta cu bolile, antioxidanti si altele, ceea ce le face usor unul din cele mai sus clasate fructe pentru sanatatea ta.Merele au obtinut locul doi ca si activitate antioxidanta.Comparativ cu alte fructe frecvent consumate , merele sunt clasate pe locul al doilea pentru activitatea lor antioxidanta. Cu toate acestea, s-au clasat pe locul cel mai inalt in ce priveste proportia de compusi fenolici liberi, ceea ce inseamna ca acei compusi din fructe, pot fi mai usor absorbiti in fluxul tau sanguin.In special, o mare parte din puterea antioxidanta din mere este continuta in coaja, unde veti gasi antioxidanti precum catechine, procianidine, acid clorogenic, ploridizin si multi altii.Din moment ce merele sunt atat de bogate in antioxidanti, nu este de mirare ca acestea sunt asociate cu un risc scazut de boli cronice.Un studiu publicat in Nutrition Journal arata ca merele va ajuta la reducerea riscului de boli cardiace, cancer , astm bronsic si , de asemenea, pot fi asociate cu un risc mai mic de a dezvolta diabet zaharat. Intr-un studiu finlandez unde au participat 10.000 de oameni, consumul de mere a fost asociat cu un risc redus de diabet zaharat de tip II. Quercitina,un flavonoid din componenta cojilor de mere, a fost de asemenea asociata cu un risc scazut de a dezvolta diabetul de tip II.Merele au fost asociate cu pierderea in greutate la femeile supraponderale de varsta mijlocie din Brazilia. Aproximativ 400 de femei cu hipercolesterolemie, dar nefumatoare, au fost randomizate pentru unul din cele trei grupuri: un grup consuma prajituri de ovaz, al doilea grup mere si al treilea grup consuma pere. Fiecare subiect consuma unul din fiecare supliment de trei ori pe zi, timp de douasprezece saptamani. Participantii care au consumat oricare dintre fructe au avut o pierdere semnificativa in greutate dupa 12 saptamani de 1.21 kg, in timp ce consumatoarele de prajituri cu ovaz nu au avut o pierdere semnificativa in greutate.Consumatoarele de fructe , de asemenea, a avut un nivel semnificativ mai mic de glucoza in sange in comparatie cu cele consumatoare de prajituri cu ovaz.In laborator, s-a observat ca merele si compusii din ele au proprietati care pot explica efectele lor in protejarea impotriva bolilor. S-a descoperit astfel ca merele, si in special coja de la mere, are o activitate antioxidanta puternica si poate inhiba foarte mult cresterea de cancer la ficat si a cancerului de colon.Pe baza rezultatelor din toate aceste studii, se pare ca merele pot juca un rol important in reducerea riscului de o mare varietate de boli.Un mar pe zi pentru a pastra 5 boli cronice la distantaO multitudine de cercetari sugereaza ca a manca mere poate avea impact sanatos asupra dumneavoastra in multe alte moduri benefice.Sanatatea creierului: Merele sunt bune la protejarea celulelor neuronale impotriva neurotoxicitati oxidative indusa de stres si pot juca un rol important in reducerea riscului de afectiuni neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.Accident vascular cerebral: Consumul de mere este legata de un risc scazut de accidente vasculare.Diabet zaharat: trei portii de mere (sau alte fructe, cum ar fi afinele si strugurii), duc la un risc de 7 la suta mai mic de diabet. Acest lucru poate fi datorita rolului lor benefic in reglarea zaharului din sange deoarece merele contin compusi care pot: Reduce absorbtia de glucoza din tractul digestiv. Stimula celulele beta din pancreas pentru a secreta insulina. Creste absorbtia de glucoza din sange prin stimularea receptorilor de insulina.Cancer: Merele au o serie de proprietati care pot ajuta la reducerea riscului de cancer, inclusiv activitatea antimutagenica, activitatea antioxidanta, mecanismele anti-inflamatorii, antiproliferative si activitatea de apoptoza-inductoare, precum mecanisme noi la evenimente epigenetice si imunitatea innascuta. Conform Jurnalului Planta Medica. Observatii epidemiologice arata ca un consum regulat de unul sau mai multe mere pe zi poate reduce riscul de cancer pulmonar si de colon. Boli de inima: Consumul de mere este asociat cu un risc mai mic de decese de la boli de inima, o asociere care este considerata a fi legata de continutul de antioxidanti si flavonoide.Mananca merele intregi, pentru mai multa sanatateIn timp ce sosul de mere si sucul de mere contin unele vitamine valoroase si antioxidanti, merele mancate intregi in forma lor naturala, va vor oferi un amestec mult mai mare de nutrienti si fibre. Acest lucru este important pentru un numar mare de motive. De exemplu, merele sunt alimente ce contin fibre si multe benefici in sanatate, inclusiv pentru inima, oferite de un tip de fibra numita pectina.In realitate, merele contin doar aproximativ doua trei grame de fibre. Chiar daca aceasta este o cantitate modesta de pectina, ea are un impact puternic asupra sanatatii noastre, din cauza interactiunii sale cu alti fitonutrienti din mere.mereleIn studii recente pe animale de laborator, scaderea de grasime din sange oferita de consumul de mere intregi, a fost redusa atunci cand merele au fost inlocuite doar cu pectina.Pe scurt, nu este numai fibra din mere care explica beneficiile cardiovasculare, ci interactiunea de fibre si alti fitonutrienti din acest fruct minunat.De asemenea, studiile arata ca un mar intreg consumat inainte de masa, poate duce la consumarea a 15 % mai putine calorii un efect care nu a fost asociat cu sucul de mere. Deasemenea consumul unui mar, da un sentiment mai mare de satietate dupa o masa.Unele persoane ar trebui sa consume merele cu moderatieFructoza, un tip de zahar, este legata de multe probleme cronice de sanatate, daca este consumata in exces. Cred ca cel mai bine este limitarea la 25 de grame pe zi, sau mai putin, la 15 de grame pe zi, daca aveti rezistenta la insulina sau la leptina.Merele consumate intregi, contin o cantitate ridicata de fructoza, circa 9,5 grame intr-un mar de marime medie. Sucul de mere din comert contine mult mai mult, si acesta e un alt motiv pentru a le consuma in forma lor naturala.In primul rand, fructoza din mere, este mult mai probabil sa contribuie la cresterea in greutate si la rezistenta la insulina, in acest ultim caz, se vor umple inofensiv depozitele de glicogen din muschi, sau se pot arde direct in timpul antrenamentului.Daca aveti rezistenta la insulina sau rezistenta la leptina (supraponderali, diabetici, hipertensivi, sau cei cu valori crescute ale colesterolului), atunci ar fi recomandabil sa limitati consumul de fructe la aproximativ 15 grame pe zi, care ar fi echivalent cu consumul de aproximativ un mar si un pumn de afine.Daca nu sunteti rezistenti la insulina sau leptina, (adica aveti greutatea normala fara diabet zaharat, hipertensiune arteriala sau colesterol ridicat) si va angajati in mod regulat in activitati fizice intense sau munca manuala, atunci aportul de fructoza mare este putin probabil sa provoace probleme de sanatate.Ce ar trebui sa mai cautam la un mar?Deoarece o mare parte din continutul antioxidant al unui mar se gaseste in coaja, ar fi bine sa nu-l cojiti. Din acest motiv, cautati sa cumparati mere ecologice, care vor fi fara pesticide si alte substante chimice. Merele sunt fructele cu cel mai mare numar de pesticide. Deci, daca va planificati sa mancati mai multe mere, sa fie organice. Daca ati cumparat mere conventionale, inmuiatile scurt intr-o solutie de 10 la suta otet la 90 la suta apa, poate ajuta pentru a elimina unele pesticide (si bacterii).Dar tineti cont de faptul ca multe pesticide sunt lipofile, prin urmare, pot intra prin suprafata adanc in carnea de fruct sau legume in cateva minute. Daca aveti proprii meri, puteti integra tehnici agricole de inalta performanta, care vor creste radical continutul de nutrienti si de asemenea, vor elimina practic orice boli ca merele sa fie protejate.Recomandari cand alegem merele:Nu alege merele sclipitoare si frumoase pe exterior, cauta-le pe acelea mai mici si mai pricajite (au mai mari sanse sa fie naturale).Pastreaza merele la 4 grade C, pentru a le mentine.Protejeaza merele taiate sau lovite, prin scufundare intr-o solutie de o parte un suc de citrice si trei parti apa.DATE NUTRITIONALE ALE MARULUIMar, in stare proaspata

1 mar mediu (182.00 g) GI: scazut

MACRONUTRIENTI DE BAZA SI CALORII

NutrientCantitateAportul alimentar de referin/ Valoarea zilnica (%)

Proteine0.47 g0.94

Carbohidrati25.13 g11.17

Grasimi total0.31 g-

Fibre alimentare4.37 g17.48

Calorii94.645.26

MACRONUTRIENTI SI CALORII DETALIAT

Carbohidrati

Amidon-

Zaharuri totale18.91 g

Monozaharide15.15 g

Fructoza10.72 g

Glucoza4.42 g

Galactoza0.00 g

Dizaharide3.76 g

Lactoza0.00 g

Maltoza0.00 g

Zaharoza3.76 g

Fibre solubile0.44 g

Fibre insolubile3.93 g

Alti carbohidrati1.86 g

Grasimi

Grasimi mononesaturate0.01 g

Grasimi polinesaturate0.09 g

Grasimi saturate0.05 g

Grasimi Trans0.00 g

Calorii din grasimi 2.78

Calorii de la grasimile saturate0.46

Calorii de la grasimile Trans0.00

Colesterol0.00 mg

Apa155.72 g

MICRONUTRIENTI

Vitamine

Vitamine Solubile in apa

Vitamine din complexul B

Vitamina B10.03 mg2.50

Vitamina B20.05 mg3.85

Vitamina B30.37 mg

Vitamina B60.07 mg4.12

Vitamina B120.00 mcg0.00

Biotina2.27 mcg7.57

Colina6.19 mg1.46

Acidul folic5.46 mcg1.36

Acidul pantothenic0.11 mg2.20

Vitamina C8.37 mg11.16

Vitamine Solubile in grasimi

Vitamina A (Retinoizi si carotenoide)

Alfa-caroten0.00 mcg

Beta-caroten49.14 mcg

Echivalente Beta-caroten59.15 mcg

Criptoxantin20.02 mcg

Luteina i zeaxantina52.78 mcg

Licopen0.00 mcg

Vitamina E0.33 mg2.20

Vitamina K4.004.44

Minerale

Bor497.21 mcg

Calciu10.92 mg1.09

Clorura-

Crom1.69 mcg4.83

Cupru0.05 mg5.56

Fluor0.01 mg0.33

Iod-

Fier0.22 mg1.22

Magneziu9.10 mg2.27

Mangan0.06 mg3.00

Fosfor20.02 mg2.86

Potasiu194.74 mg5.56

Sodiu1.82 mg0.12

Zinc0.07mg0.64

ACIZI GRASI ESENTIALI

Omega-3 0.02 g0.83

Omega-6 0.08 g

Grasimi mononesaturate

14:1 Myristoleic0.00 g

15:1 Pentadecenoic0.00 g

16:1 Palmitol0.00 g

17:1 Heptadecenoic0.00 g

18:1 Oleic0.01 g

20:1 Eicosenoic0.00 g

22:1 Erucic0.00 g

24:1 Nervonic0.00 g

Acizi grasi polinesaturati

18:2 Linoleic0.08 g

18:2 Conjugated Linoleic (CLA)-- g

18:3 Linolenic0.02 g

18:4 Stearidonic0.00 g

20:3 Eicosatrienoic0.00 g

20:4 Arachidonic0.00 g

20:5 Eicosapentaenoic (EPA)0.00 g

22:5 Docosapentaenoic (DPA)0.00 g

22:6 Docosahexaenoic (DHA)0.00 g

Acizi grasi saturati

4:0 Butyric0.00 g

6:0 Caproic0.00 g

8:0 Caprylic0.00 g

10:0 Capric0.00 g

12:0 Lauric0.00 g

14:0 Myristic0.00 g

15:0 Pentadecanoic0.00 g

16:0 Palmitic0.04 g

17:0 Margaric0.00 g

18:0 Stearic0.01 g

20:0 Arachidic0.00 g

22:0 Behenate0.00 g

24:0 Lignoceric0.00 g

AMINOACIZI ESENTIALI

Alanina0.02 g

Arginina0.01 g

Acid aspartic0.13 g

Acid glutamic0.05 g

Glicina0.02 g

Histidina0.01 g1.11

Izoleucina0.01 g0.80

Leucina0.02 g0.73

Lizina0.02 g0.78

Fenilalanina0.01 g1.12

Prolina0.01 g

Serina0.02 g

Treonin0.01 g1.03

Valina0.02 g1.19

ALTE COMPONENTE

Cenusa0.35 g

SUCUL DE MERE. BENEFICIIDe ce suc de mere?Sucul de mere este unul dintre cele mai sntoase produse pe care ni le ofer natura. Beneficiile sucului de mere pentru sntate l recomand drept o butur potrivit att pentru copii, ct i pentru aduli.n sucul de mere se regsesc numeroase ingrediente care mbuntesc sntatea, precum vitamina C, care ajut organismul s lupte cu o gam variat de factori nesntoi, cel mai important fiind scorbutul. De asemenea, unele studii au artat c vitamina C poate ajuta n lupta impotriva rcelii.Beneficiile sucului de mereMerele sunt, in general, principala surs de fibre naturale! Sucul de mere conine o cantitate nsemnat de fier i majoritatea ingredientelor de care organismul are nevoie zilnic, avnd n acelai timp un coninut sczut de calorii. Sucul este bogat n pectin, subsant care purific organismul de toxine. Aceast substan a fost recunoscut a avea in mod substanial efecte pozitive asupra plmnilor, ajutnd persoanele cu probleme respiratorii, chiar i fumtorii. i lista cu beneficiile sucului de mere este din ce n ce mai mare.Sucul de mere poate fi util mpotriva: anemiei, tulburrilor de stomac, reumatismului, arterosclerozei, diabetului, obezitii, etc. Poate ajuta la prevenirea bolilor de rinichi i ficat, colitei cronice i formrii de acid uric in organism. Sucul de mere ndeprteaz metalele grele i srurilor radionuclide din organism. De asemenea, poate fi de ajutor n tratarea dizenteriei, bolilor respiratorii acute i laringitei. Conine i elemente care ajut la ntrirea oaselor, ceea ce l face extrem de util pentru femei i copii.

Sucul de mere un excelent anti-oxidantSucul de mere este considerat un foarte bun anti-oxidant, folosit de organism pentru tratarea i prevenirea bolilor. Este foarte bun pentru organism i atunci cnd facei sport. Unele rapoarte arat c, atunci cnd lucrai din greu, organismul poate produce pn la 10 ori mai muli oxidani dect n timpul unei zile normale. Aceasta duce la probleme pentru corpul dumneavoastr, care contribuie la oboseala muscular i deteriorarea musculaturii n timpul exerciiului. De asemenea, se pare c anti-oxidanii ajut organismul n prevenirea diferitelor tipuri de cancer n curs de dezvoltare. Consumat cu moderaie, sucul de mere poate ajuta la pierderea n greutate i la reducerea colesterolului. Beneficiile sucului de mere pentru boala AlzheimerNumeroase studii efectuate recent sugereaz c este posibil ntrzierea declinului cognitiv provocat de naintarea n vrst, inclusiv n cazurile cnd cauza este boala Alzheimer. Dr. Thomas B. Shea, de la Centrul de Neurobiologie Celular al Universitii din Massachusetts, alturi de echipa sa de cercettori au efectuat studii de laborator in 2009 care au artat c sucul de mere ajut cobaii s se descurce mai bine la testele de labirint i previne declinul cognitiv, care de altfel fusese observat la aceti cobai cu vrste naintate. Cel mai recent studiu, efectuat de dr. Shea alturi de echipa sa de cercettori, a artat c oarecii de laborator care au consumat suc de mere zilnic, timp de o lun, produc o cantitate mai mic de proteine beta-amyloid, responsabile pentru formarea leziunilor pe creier, care apar de obicei la pacienii cu Alzheimer. Aceste rezultate ofer noi dovezi a existenei unei legturi ntre factorii de risc nutriionali i cei genetici n cazul bolilor degenerative ale sistemului nervos care sunt provocate de naintarea n vrst i sugereaz c un consum regulat de suc de mere poate ajuta nu numai n pstrarea funciilor mentale, dar i n ncetinirea evoluiei bolii Alzheimer declara dr. Shea.BOLILE CARDIOVASCULAREBolile cardiovasculare n Europa:Bolile cardiovasculare (BCV) reprezint principala cauz de deces, internare n spital i handicap fi zic la nivelul populaiei adulte i vrstnice din Europa. BCV sunt cauza direct a mai mult de 4,35 milioane de decese anuale la nivel European (dintre acestea 1,9 milioane nregistrndu-se la nivelul Uniunii Europene) n anul 2000, BCV a reprezentat cauza a 43% dintre decesele nregis trate n rndul brbailor i respectiv 55% din decesele din rndul femeilor.Majoritatea covritoare a deceselor de cauz CV sunt strns legate de procesul fiziopatologic de aterotromboz, iar afectarea coronarian reprezint cea mai frecvent cauz de decese CV, urmat de accidentul vascular cerebral (AVC).Dei manifestrile acute ale BCV contribuie ntr-o mare msur la datele de mortalitate, formele cronice ale bolii au un impact covritor att asupra calitii vieii pacienilor ct i asupra sistemelor de sntate - cheltuielile efectuate de sistemele de sntate din rile europene pentru BCV au fost de 168 757 milioane de Euro la nivelul anului 2003.Rata mortalitii CV variaz cu vrsta, statutul socio-economic, etnia i regiunea geografic fiind mai crescut la vrstnici, brbai i la persoanele cu stare socio-economic precar (Europa Central i de Est i n rndul emigranilor de origine asiatic). n aceste condiii, se noteaz diferene ntre rata mortalitii i morbiditii prin BCV n rndul rilor europene, corelate cu diferenele socio-economice i factorii majori de risc CV (FRCV) (fumatul, hipertensiunea arterial, obezitatea, dislipidemia i diabetul zaharat).ncepnd cu 1970, rata total a mortalitii CV a sczut progresiv att n rndul adulilor ct i al vrstnicilor la nivelul Europei de Vest. Date recent publicate subliniaz faptul c tendina descresctoare nregistrat n anumite populaii din Europa Central este datorat schimbrilor stilului de via, notate la nivel populaional, n principal n ceea ce privete alimentaia i fumatul, similare celor petrecute cu ani n urm n regiunile vestice ale Europei.Prevenia bolilor cardiovasculareReprezint astzi, cu certitudine, principalul mijloc de reducere a ratei de apariie a manifestrilor i complicaiilor cardiovasculare, motiv pentru care este unul dintre punctele centrale ale portofoliului Societii Europene de Cardiologie.Obiectivele principale ale preveniei BCV sunt: reducerea incidenei primului eveniment clinic CV i a recurenelor datorate bolii coronariene, AVC ischemic sau bolii arteriale periferice, prevenirea handicapului determinat de un eveniment cardiovascular acut, a morii subite, cu scopul fi nal prelungirii supravieuirii dar i a creterii calitii vieii. Din punct de vedere al strategiilor de prevenie, se delimiteaz dou ci distincte dar cu aciune complementar n realizarea dezideratelor preveniei CV: n primul rnd strategia individualizat a riscului nalt adresat pacienilor cunoscui cu BCV sau cu risc crescut de a dezvolta n viitor BCV, iar n al doilea rnd strategia populaional aplicat global la nivelul populaiei. Numeroase studii tiinifice, pornind de la studii observaionale la trialuri clinice randomizate susin eficiena interveniilor de schimbare a stilului de via (n principal oprirea fumatului, dieta i creterea nivelului de activitate fizic), tratamentului HTA, dislipidemiei i DZ.Toate aceste msuri reduc morbiditatea i mortalitatea la cei cu BCV i de asemenea reduc riscul dezvoltrii acestor afeciuni.

SUCUL DE MERE. ROL IN REDUCEREA RISCULUI DE BCVStrategii individualizate de prevenie CV: AlimentaiaAdoptarea unei alimentaii sntoase este important nu doar n prevenia BCV ci i n reducerea riscului pentru alte afeciuni determinate de tulburrile de nutriie. Recomandrile privind igiena alimentaiei sunt multilpe, dar dovezile tiinifice se refer n primul rnd la: reducerea consumului de grsimi saturate la un nivel de sub 10% din aportul energetic zilnic i reducerea grsimilor trans-saturate la sub 2% din aportul energetic (concomitent cu nlocuirea lor cu grsimi poli- i mono-nesaturate); ncurajarea consumului crescut de fructe i legume mai mult de 400g zilnic; limitarea aportului de sare sub 6g/zi; ajustarea aportului caloric n vederea meninerii unui index de mas corporal ( IMC)