Beneficiile energiei regenerabile

En

er

gie

Dir

ec

ția

Ge

ne

ra

lă

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Anumiţi operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Numeroase alte informaţii despre politica Uniunii Europene în domeniul energiei regenerabile

sunt disponibile pe site-ul http://ec.europa.eu/energy/renewables/index_en.htm

O fișă catalografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2011

ISBN 978-92-79-16999-1

doi:10.2833/6009

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Manuscris finalizat în octombrie 2010.

Foto copertă: © iStockphoto

Imaginile sunt folosite prin amabilitatea: Uniunii Europene, iStockphoto, Kyran O’Neill

în numele Centrului de Convenţii din Dublin, Shutterstock

Printed in BelgiumTIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR

Cuvânt-înainte

Politica europeană în domeniul energiei regenerabile este acum mai importantă ca oricând.

Energia regenerabilă are un rol vital în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor forme

de poluare, precum și în sporirea siguranţei aprovizionării cu energie și susţinerea industriei

Europene din domeniul energiei ecologice, industrie ce ocupă poziţia de lider la nivel mondial.

Din acest motiv, liderii Uniunii Europene au decis adoptarea unor obiective naţionale obligatorii

pentru creșterea cotei de utilizare a energiei regenerabile, astfel încât aceasta să atingă 20 %

în întreaga Uniune până în 2020.

Aceste obiective, prevăzute în Directiva privind energia regenerabilă, reprezintă „capul de afiș”

al întregului cadru european de reglementare din acest domeniu. Planul european strategic privind

tehnologia din domeniul energetic oferă cadrul pentru dezvoltarea de noi iniţiative industriale; etichetele energetice și standardele

de proiectare ecologică pentru eficienţa energetică ajută la creșterea eficienţei energetice și la reducerea consumului de energie;

de asemenea, Directiva privind energia regenerabilă prevede reguli privind reducerea procedurilor administrative, instruirea forţei

de muncă din domeniu, criterii de durabilitate pentru biocarburanţi și biolichide, precum și alte reforme de reglementare,

pentru a asigura implementarea în masă a tehnologiei ecologice de care avem nevoie în vederea atingerii obiectivului de 20 %.

Acest cadru european ar trebui să determine orientarea tuturor spre un model mai durabil de aprovizionare cu energie.

Autorităţile naţionale și regionale trebuie să ia măsuri pentru reducerea obstacolelor, iar persoanele fizice, fie că sunt consumatori

de energie, lucrători sau producători de energie, pot să reducă activ consumul de energie și să îi confere un caracter durabil.

Această broșură schiţează cadrul de reglementare existent și explică diferitele tehnologii pe care Europa le are deja sau este în curs

de a le dezvolta, pentru ca obiectivul de 20 % să fie doar primul pas spre un viitor energetic caracterizat prin emisii de carbon

reduse. Am convingerea că locurile noastre de muncă, industria noastră, viitorul nostru și planeta noastră depind de aceasta.

Împreună putem schimba viitorul!

Günther Oettinger

Comisarul european pentru energie

1

Cuprins

Cererea de energie regenerabilă 4

Protecţia mediului 4

Creșterea siguranţei aprovizionării cu energie 5

Impulsionarea dezvoltării economice 5

Utilizările energiei regenerabile 6

Electricitatea 6

Încălzirea și răcirea 7

Transporturile 7

Energia regenerabilă în UE – viziunea 2020 8

Schimbările climatice și obiectivele de eficienţă energetică 10

Cum pot fi atinse obiectivele? 11

Principalele tipuri de energie regenerabilă 12

Bioenergia: biomasa, biogazul și biocarburanţii 12

Energia solară 14

Energia eoliană 17

Energia oceanelor 18

Hidroenergia 19

Energia geotermală și pompele de căldură 20

Planuri de viitor 21

Energia inteligentă 21

Planul strategic privind tehnologia din domeniul energetic 22

Perspective pentru 2020 și 2030 23

3

Milioane de oameni din întreaga Europă încearcă să trăiască mai

„curat”. Dorim să reducem poluarea și propria noastră „amprentă

de carbon”, dar acest lucru pare adesea dificil. La nivel european,

UE implementează politici care ne vor ajuta în acest sens.

Utilizarea energiei regenerabile este una dintre modalităţile

eficace de a asigura un caracter mai curat al aprovizionării

cu energie. Numeroși cetăţeni ai UE își doresc să fie mai bine

informaţi despre ce sunt sursele regenerabile de energie

și cum pot fi ele utilizate optim. Sperăm ca această broșură

să ofere informaţiile necesare.

Așadar, de ce este atât de atractivă energia regenerabilă?

Răspunsul este simplu. Energia regenerabilă ne va permite

să ne diversificăm sursele de energie și să reducem dependenţa

excesivă de gaz, cărbune și petrol. Ea este deci calea cea mai

sigură pe care o avem la dispoziţie pentru a reduce emisiile

de gaze cu efect de seră și a spori siguranţa aprovizionării

cu energie.

În plus, în contextul unei situaţii economice incerte, industria

tehnologiei energiei regenerabile se află într-o continuă

dezvoltare, asigurând locuri de muncă și dezvoltând noi

tehnologii, și ajută Europa să își menţină poziţia de lider

al inovaţiei industriale globale.

Protecţia mediului

Modul în care ne obţinem energia ocupă un loc important

în cadrul eforturilor de a reduce poluarea și schimbările

climatice. În prezent, energia noastră provine încă în cea mai

mare parte din combustibili fosili, care emană gaze cu efect

de seră atunci când sunt arși pentru a produce energie.

Pe de altă parte, sursele de energie regenerabile nu emit gaze

cu efect de seră sau emit doar cantităţi mici pe durata lor

de utilizare. Creșterea ponderii acestor surse în mixul nostru

energetic va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră și a „amprentei” noastre colective de carbon.

O cotă de 20 % a energiilor regenerabile (1) ar putea însemna

evitarea a 600-900 MtCO2 (milioane de tone de CO2) pe an.

De asemenea, energia regenerabilă va contribui la reducerea

poluării aerului, influenţându-ne astfel în mod direct sănătatea.

Cererea de energie regenerabilă

(1) În raport cu consumul final brut de energie (CFBE).4

Creșterea siguranţei aprovizionării cu energie

Statele membre ale UE depind din ce în ce mai mult de

importurile de combustibili fosili (în special petrol și gaze

naturale) pentru transporturi și producerea de electricitate.

De fapt, aproximativ jumătate din energia pe care o consumăm

în UE provine din importuri. Mai mult, combustibilii fosili

reprezintă 78 % din consumul intern brut de energie al UE

(a se vedea graficul). Așadar, Europa urmărește să își extindă

gama de combustibili disponibili pentru producerea de energie

și să își diversifice sursele și numărul de furnizori de asemenea

combustibili. O asemenea diversificare reduce riscurile

de întrerupere a aprovizionării și de volatilitate a preţurilor

și încurajează eficienţa prin creșterea concurenţei în sectorul

energiei. O cotă de 20 % a energiilor regenerabile ar putea reduce

importurile de combustibili fosili cu 200 Mtep (2) pe an (3).

Consumul intern brut în funcţie de combustibil (UE-27, 2008)

Impulsionarea dezvoltării economice

Energiile regenerabile au, de asemenea, un uriaș potenţial

de stimulare a competitivităţii industriale a Europei.

Dezvoltarea de noi surse de energie cu emisii reduse

de carbon este vitală pentru a evita costurile ridicate generate

de schimbarea condiţiilor climatice și de poluare, iar păstrarea

poziţiei de lider a Europei în acest domeniu este vitală pentru

economie. Dezvoltarea industrială ecologică de înaltă

tehnologie creează noi locuri de muncă ecologice cu valoare

adăugată și fructifică atuurile tehnologice ale Europei.

Companiile europene domină în prezent sectorul tehnologiei

energiei regenerabile la nivel global, cu peste 1,5 milioane

de angajaţi și o cifră de afaceri de peste 50 de miliarde de euro.

În condiţiile continuării acestei dezvoltări susţinute, acest sector

ar putea oferi încă un milion de locuri de muncă până în 2020,

dublându-și sau chiar triplându-și cifra de afaceri.

(2) Milioane de tone de echivalent petrol.

(3) Raportată la consumul final brut de energie.

Sursa: Eurostat.

Gaze naturale | 24,5 %

Energie nucleară | 13,4 %

Surse regenerabile | 8,4 %

Altele | 0,2 %Combustibili solizi | 17 %

Petrol | 36,5 %

5

Electricitatea

Energia regenerabilă contribuie deja la producerea electricităţii

pe care o folosim zi de zi, când aprindem lumina sau când

ne uităm la televizor (a se vedea tabelul). Deschiderea pieţelor

UE de energie către o concurenţă sporită oferă consumatorilor

posibilitatea să aleagă acei furnizori de electricitate care folosesc

mai multe surse de energie regenerabile.

Contribuţia surselor regenerabile la producerea

de electricitate, 2008 [TWh (4) și %]

� Energia eoliană 20,9 %

� Energia solară (fotovoltaică și termală) 1,3 %

� Biomasa 19 %

� Hidroenergia 57,7 %

� Energia geotermală 1 %

Electricitatea totală produsă în UE-27 3 374 TWh

Totalul generat din surse regenerabile de energie

567 TWh

Ponderea surselor regenerabile de energie

16,8 %

Sursa: Eurostat.

Utilizările energiei regenerabile

(4) Terawatt-oră.

Energia regenerabilă se poate utiliza pentru toate cerinţele

noastre energetice: producerea de electricitate, transport

și încălzirea locuinţelor. Diferitele tipuri de energie regenerabilă

(a se vedea paginile 12-20) se pot folosi în diferite moduri,

nefiind toate adecvate pentru fiecare aplicaţie. Hidroenergia

și energia eoliană se folosesc exclusiv pentru generarea

de electricitate, în timp ce alte surse, precum biomasa

(materia organică), energia geotermală și cea solară, se pot

folosi pentru a produce atât electricitate, cât și căldură.

6

Încălzirea și răcirea

Sectorul încălzirii și cel al răcirii reprezintă jumătate din consumul

final de energie din UE, alimentând locuinţele, clădirile

și industria cu agent termic și producând apă caldă menajeră.

Anumite surse de energie regenerabilă, cum ar fi biomasa

(în prezent principala sursă regenerabilă de energie utilizată

pentru încălzire), energia solară și cea geotermală, au un potenţial

uriaș pentru încălzire și răcire. Totuși, cum sursele de energie

regenerabile reprezintă doar 12 % din sursele utilizate în sectoarele

încălzire și răcire, acest potenţial este departe de a fi atins.

Este nevoie de eforturi suplimentare pentru ca tehnologia

surselor de energie regenerabile să fie integrată în ramurile

principale ale industriei de încălzire și răcire. De asemenea,

este posibilă creșterea gradului de utilizare a centralelor

de cogenerare pe bază de biomasă, care produc simultan

electricitate și căldură, sporind astfel eficienţa energetică

globală.

Contribuţia surselor regenerabile de energie

la totalul necesarului de căldură (UE-27, 2008)

Mtep

� Biomasa 63,5

� Energia termică solară 1,1

� Energia geotermală 0,7

� Pompele de căldură (5) 2,2

Totalul generat din surse regenerabile de energie

67,5

Totalul necesarului de căldură 564,7

Ponderea surselor regenerabile de energie

12 %

Sursa: Eurostat.

Transporturile

De-a lungul timpului, sectorul transporturilor și-a mărit nivelul

de consum energetic și de emisii de gaze cu efect de seră,

devenind astfel vitală creșterea eficienţei carburanţilor și

reducerea emisiilor din domeniul transporturilor. Mai mult,

96 % din energia folosită pentru transport provine din produse

pe bază de petrol.

Biocarburanţii (combustibili obţinuţi din materie organică)

sunt principalul înlocuitor al benzinei și al motorinei în

transporturi, fiind disponibili la scară largă și putând fi utilizaţi

la vehiculele obișnuite. Utilizarea biocarburanţilor precum

biomotorina, bioetanolul și biogazul poate promova creșterea

utilizării energiei durabile în transporturi și reducerea

dependenţei de combustibilii fosili. De asemenea,

biocarburanţii emit, în general, mai puţine gaze cu efect

de seră decât combustibilii fosili și pot sprijini îndeplinirea

obligaţiilor UE privind reducerea acestor emisii.

Vehiculele care funcţionează cu electricitate produsă din

surse regenerabile de energie reprezintă un alt mod de a spori

utilizarea energiei regenerabile în sectorul transporturilor.

În prezent, aceste vehicule nu sunt utilizate la scară largă ,

dar se preconizează că numărul lor va crește rapid.

(5) Date obţinute din acele ţări care au raportat informaţiile disponibile. 7

Diferite surse regenerabile de energie se află în stadii diferite

de dezvoltare tehnologică și comercială. În condiţii favorabile,

energia eoliană, hidroenergia, biomasa și energia solară-termală

reprezintă alternative viabile din punct de vedere economic.

Alte tipuri, precum energia fotovoltaică (producerea

de electricitate pe baza luminii solare cu ajutorul panourilor

de silicon) au nevoie de o creștere a cererii pentru a-și

îmbunătăţi economiile de scară.

Așadar, deși sursele regenerabile s-au făcut observate și oferă

energie mai curată, este necesară creșterea cotei lor de piaţă

și impunerea lor ca opţiuni economice și larg utilizate.

Cifrele din această secţiune oferă informaţii privind situaţia

utilizării surselor regenerabile de energie la nivelul UE.

Mai multe detalii privind diferitele surse se pot găsi

în capitolele următoare și pe

http://ec.europa.eu/energy/renewables/index_en.htm

Pentru 2010, UE și-a stabilit obiective naţionale orientative

privind utilizarea energiei regenerabile pentru electricitate

și transport, ale căror atingere este improbabilă. În consecinţă,

UE a convenit în 2009 asupra unei directive mai stricte,

care a fost adoptată unanim de Consiliu și cu o mare majoritate

de voturi în Parlamentul European. Elementul-cheie al directivei

este reprezentat de obiectivele naţionale obligatorii, care,

în ansamblu, formează o cotă de 20 % la nivelul UE.

Statele membre ale UE trebuie să elaboreze planuri naţionale

de acţiune pentru a atinge valorile-ţintă și să stabilească

obiective specifice pentru sectoarele electricităţii, încălzirii

și răcirii, și biocarburanţilor. Planurile vor reflecta situaţia din plan

naţional, cum ar fi sursele de energie regenerabile disponibile

în fiecare ţară. Aceste planuri sunt disponibile pe paginile internet

ale platformei Comisiei Europene privind transparenţa energiei

regenerabile: http://ec.europa.eu/energy/renewables/

transparency_platform/transparency_platform_en.htm

UE este un lider mondial în ceea ce privește energia

regenerabilă, iar acest sector are deja o considerabilă

importanţă economică.

Odată cu maturizarea tehnologiilor energiei regenerabile,

producţia de energie regenerabilă a crescut constant,

iar costurile s-au redus. Totuși, dezvoltarea a fost neuniformă

la nivelul UE, iar sursele regenerabile continuă să deţină doar

o cotă mică în structura surselor de energie din UE. Deoarece

nu se iau în calcul pe deplin costurile externe ale combustibililor

fosili, cum ar fi impactul asupra mediului, energia regenerabilă

încă nu este competitivă.

Energia regenerabilă în UE – viziunea 2020

8

Dată fiind vulnerabilitatea particulară a sectorului transporturilor

și dependenţa acestui sector de petrol, directiva privind energia

regenerabilă prevede, de asemenea, o pondere minimă de 10 %

care trebuie atinsă de toate statele membre ale UE privind cota

energiei regenerabile (biocarburanţi și electricitate regenerabilă)

în consumul global al UE de benzină și motorină pentru

transporturi până în 2020.

Directiva conţine criterii detaliate de durabilitate pentru

biocarburanţii produși pe teritoriul său și în afara UE.

Pentru a putea beneficia de sprijin financiar sau pentru

a fi incluse în calculul valorii-ţintă, emisiile acestora

pe parcursul ciclului lor de viaţă trebuie să fie cu cel puţin

35 % mai mici decât emisiile combustibililor fosili începând

cu 2010 și cu 60 % până în 2018. Biocarburanţii nu pot fi produși

Hidroenergia | 19 %

Energia eoliană | 6,9 %

Energia solară | 1,2 %

Energia geotermală | 3,9 %

Biogazul | 5,1 %Deșeurile solide municipale | 10 %

Biocarburanţii | 6,9 %

Biomasa și deșeurile | 69 %Lemnul | 47 %

Producţia de energie primară din surse regenerabile

împărţită pe surse individuale (UE-27, 2008)

Sursa: Eurostat.

Ponderea energiei regenerabile în consumul

final brut de energie

Ponderea energiei regenerabile

în 2005

Obiectivul privind ponderea energiei

regenerabile pentru 2020

Belgia 2,2 % 13 %

Bulgaria 9,4 % 16 %

Republica Cehă 6,1 % 13 %

Danemarca 17 % 30 %

Germania 5,8 % 18 %

Estonia 18 % 25 %

Irlanda 3,1 % 16 %

Grecia 6,9 % 18 %

Spania 8,7 % 20 %

Franţa 10,3 % 23 %

Italia 5,2 % 17 %

Cipru 2,9 % 13 %

Letonia 32,6 % 40 %

Lituania 15 % 23 %

Luxemburg 0,9 % 11 %

Ungaria 4,3 % 13 %

Malta 0 % 10 %

Ţările de Jos 2,4 % 14 %

Austria 23,3 % 34 %

Polonia 7,2 % 15 %

Portugalia 20,5 % 31 %

România 17,8 % 24 %

Slovenia 16 % 25 %

Slovacia 6,7 % 14 %

Finlanda 28,5 % 38 %

Suedia 39,8 % 49 %

Regatul Unit 1,3 % 15 %

Total UE-27 8,5% 20 %

9

Schimbările climatice și obiectivele de eficienţă energetică

Obiectivele privind energia regenerabilă și sursele regenerabile

în transporturi vor contribui la atingerea obiectivului UE

de reducere cu cel puţin 20 % a emisiilor de gaze cu efect

de seră până în 2020, în raport cu nivelul din 1990.

La acest lucru trebuie să se adauge o mai mare eficienţă

a utilizării energiei – de aici rezultând obiectivul creșterii

cu 20 % a eficienţei energetice a UE în comparaţie

cu previzionările pentru 2020 – și al reducerii consumului

de combustibili fosili.

Directive-cheie ale UE privind energia

și schimbările climatice:

• Energia produsă din surse de energie regenerabile

(Directiva 2009/28/CE).

• Performanţa energetică a clădirilor – reformare

(Directiva 2010/31/UE).

• Impozitarea produselor energetice și a electricităţii

(Directiva 2003/96/CE).

• Cogenerarea (Directiva 2004/8/CE).

• Directiva revizuită privind comercializarea

cotelor de emisie de gaze cu efect de seră

(Directiva 2009/29/CE).

• Decizia privind efortul statelor membre de a reduce

emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele

neincluse în sistemul de comercializare a cotelor

de emisie (Decizia nr. 406/2009/CE).

pe terenuri cu un grad ridicat de biodiversitate (pădure primară,

pășuni, zone protejate) sau pe terenuri convertite din zone

cu stocuri mari de carbon (terenuri mlăștinoase și suprafeţe

dens împădurite). De asemenea, conform directivei, statele

membre și Comisia Europeana trebuie să monitorizeze impactul

asupra solului, apei și aerului, precum și aspectele sociale.

În plus, pentru utilizarea biocarburanţilor din „a doua generaţie”

(cum este bioetanolul din paie) și a electricităţii în transporturi,

directiva prevede un sistem de bonificaţii.

Criteriile de durabilitate pentru biocarburanţi stabilite

în directivă reprezintă primele reguli obligatorii create

în lume pentru durabilitatea utilizării oricăror resurse naturale.

Aceste criterii au generat deja discuţii privind asigurarea utilizării

durabile a resurselor în sectoare precum agricultura, precum

și în alte ţări și regiuni din lume.

10

Cum pot fi atinse obiectivele?

Obiectivele necesită o creștere substanţială în toate cele trei

sectoare de energie regenerabilă – electricitatea, încălzirea

și răcirea, precum și transporturile. La rândul său, acest aspect

necesită efortul concertat al tuturor guvernelor din UE,

al industriei și al publicului. UE sprijină energia regenerabilă

prin politicile sale, prin legislaţie, finanţare și cercetare încă

din anii ‘80. În plus, implementarea legislaţiei comunitare

în statele membre va duce la creșterea sprijinului,

la îndepărtarea barierelor administrative de tipul regulilor

de planificare excesiv de complicate, la îmbunătăţirea

accesului electricităţii din surse regenerabile la reţelele publice

și la o mai bună informare a consumatorilor privind produsele

și instalarea acestora.

Printre alte iniţiative ale UE se numără „convenţia primarilor”,

prin care peste 1 800 de primari din întreaga UE s-au angajat,

în numele comunităţilor lor locale, să depășească valorile-ţintă

ale UE pentru 2020 privind reducerea emisiilor de carbon;

de asemenea, asistenţa tehnică oferită prin iniţiativa ELENA,

administrată în comun de Comisia Europeană și Banca

Europeană de Investiţii, pentru a ajuta autorităţile locale

și regionale să mobilizeze finanţarea pentru proiectele

de energie durabilă.

Implicarea – „ManagEnergy” și campania

„Energie durabilă pentru Europa”

UE are mai multe programe pentru promovarea implicării

mai largi a publicului în domeniul energiei regenerabile.

Printr-un site interactiv, ateliere de formare și evenimente

de relaţionare, iniţiativa ManagEnergy a Comisiei Europene

sprijină autorităţile locale și regionale și colaboratorii

acestora, cum ar fi agenţiile din domeniul eficienţei

energetice și al energiei regenerabile. Campania „Energie

durabilă pentru Europa”, iniţiată de Comisia Europeană,

urmărește sensibilizarea publicului larg cu privire la energia

durabilă, inclusiv prin Săptămâna UE a energiei durabile

și Zilele energiei, și îi ajută pe toţi cei implicaţi să participe

la schimbarea tabloului surselor de energie.

Aflaţi cum vă puteţi implica:

www.managenergy.net

www.sustenergy.org

11

Bioenergia: biomasa, biogazul și biocarburanţii

Biomasa provine din diferite tipuri de materie organică,

precum plantele energetice (seminţele oleaginoase, plantele

cu conţinut de zahăr) și deșeurile forestiere, agricole sau urbane,

inclusiv lemnul și deșeurile menajere. Biomasa se poate folosi

pentru încălzire, răcire, producerea de electricitate și de biocarburanţi

folosiţi în transporturi.

Prin utilizarea biomasei se reduc semnificativ emisiile de gaze

de seră. Dioxidul de carbon pe care îl eliberează biomasa

în timpul arderii este contrabalansat de cantitatea absorbită

în perioada cultivării plantei respective. Există însă mereu

anumite emisii din procese precum cultivarea și producerea

de combustibili, ceea ce face ca biomasa să nu fie complet

lipsită de emisii de carbon.

Diferite tipuri de biomasă folosesc diferite tehnologii și procese

pentru producerea de energie organică, după cum se arată mai jos.

Biomasa solidă (cum sunt lemnul și paiele) se poate trece prin

diferite procese, inclusiv ardere, piroliză, hidroliză sau gazeificare,

în urma cărora se produce bioenergie.

Biogazul se poate produce din deșeuri organice prin

fermentare și se poate obţine din gazul provenit din gropile

de gunoi. El poate alimenta vehiculele adaptate la funcţionarea

pe bază de gaz.

Argumente în sprijinul utilizării biomasei

• Diversifică sursele de aprovizionare cu energie.

• Înlocuiește combustibilii convenţionali cu emisii

ridicate de CO2.

• Contribuie la reciclarea deșeurilor.

• Protejează și creează locuri de muncă în regiunile rurale.

• Menţine poziţia de lider a UE în domeniul bioenergiei.

Principalele tipuri de energie regenerabilă

Biomasa: LahtiStreams

Această centrală electrică inovatoare care folosește

gazeificarea combustibililor solizi recuperaţi

a fost concepută de Lahti Energia Oy din Finlanda.

Tehnologia a fost deja demonstrată pentru utilizarea

biomasei solide ecologice în procesul de cogazeificare

pentru producerea de electricitate pe bază

de cărbune. Acest proiect folosește însă tehnologia

purificării gazului fierbinte și un cazan pe gaz

cu un ciclu de abur la valoare ridicată, având

un randament general al producerii de electricitate

de peste 35 % în modul condensat, respectând astfel

limitele directivei UE privind incinerarea deșeurilor.

Centrala produce astfel cu 40 % mai multă electricitate

la fiecare tonă de combustibili solizi recuperaţi decât

cu cele mai noi cazane pentru incinerarea deșeurilor mixte.

www.lahtistreams.com

12

Biocarburanţii și biolichidele își au originea în resursele regenerabile

care folosesc biomasa (materie organică sau plante). În prezent,

biocarburanţii reprezintă singura resursă de energie larg răspândită

care poate înlocui combustibilii fosili în sectorul transporturilor.

Există două tipuri principale de biocarburanţi: biomotorina

și bioetanolul. Ambii sunt combustibili lichizi, obţinuţi în prezent

mai ales din recolte agricole sau plante.

Biomotorina se produce mai ales din plante oleaginoase

precum rapiţa sau floarea soarelui, fiind rezultatul reacţiei dintre

uleiurile vegetale și metanol.

Bioetanolul se produce în special prin fermentarea zahărului

din sfecla de zahăr, diferite cereale, fructe sau chiar vin.

Biocarburanţii din a doua generaţie, promovaţi explicit de

noua directivă, sunt obţinuţi în prezent din materia primă

constând din biomasă celulozică. Se vor putea obţine astfel noi

metode de producere a biocarburanţilor din produsele agricole,

forestiere, lemn, pulpă și hârtie, inclusiv produsele secundare,

precum și din deșeuri, prin procese mai complexe.

Argumente în sprijinul utilizării biocarburanţilor:

• Sunt singura sursă regenerabilă larg răspândită

care poate fi o alternativă la combustibilii fosili

folosiţi în transport.

• Contribuie la reciclarea deșeurilor.

• Permit diversificarea surselor de energie pentru

ţările care nu sunt producătoare de petrol.

• Reduc emisiile de CO2 și alte forme de poluare.

• Creează locuri de muncă, în special în sectorul

agricol și forestier.

Toţi biocarburanţii și toate biolichidele produse cu sprijin din

partea fondurilor publice din UE sau care contribuie la atingerea

obiectivelor statelor membre în ceea ce privește energia

regenerabilă folosită în transporturi trebuie să respecte criteriile

de durabilitate prevăzute în directiva privind energia regenerabilă.

Biocarburanţii: iniţiativă tehnologică

pentru producerea durabilă

a biocarburanţilor

Comisia Europeană și industria UE au demarat o iniţiativă

importantă în domeniul tehnologiei energiei, pentru

producerea durabilă a biocarburanţilor. Industria va dezvolta

noi modalităţi de a converti reziduurile de biomasă în etanol

și în alte produse utile folosind tehnologii avansate și inovatoare.

Șase proiecte demonstrative de amploare vor viza întregul lanţ

al conversiei, de la utilizarea biomasei, etapele de prelucrare

intermediare și până la convertirea acesteia în produse finite

în unităţi demonstrative la scară largă.

Aceste șase proiecte sunt:

Kacelle www.kacelle.eu

LED www.ledproject.eu/en/home

FibreEtOH www.upm.com/en/about_upm/media/upm_stories/

upm_is_looking_into_ethanol_production/

BIOLYFE www.biolyfe.eu

OPTFUEL www.optfuel.eu

BIO-DME www.biodme.eu

13

Energia solară

Soarele este sursa primară de energie a lumii, iar sistemele

de energie solară pot valorifica razele soarelui ca pe o sursă

de energie ecologică și cu temperatură ridicată pentru

a genera căldură sau electricitate.

Transformarea radiaţiilor solare în scopul încălzirii și al răcirii

are o gamă largă de aplicaţii, inclusiv pentru obţinerea apei

calde menajere, încălzirea clădirilor și proceselor industriale,

răcirea asistată de soare, desalinizarea și piscinele.

Chiar și cele mai simple sisteme de energie termică solară

pot asigura necesarul de apă caldă menajeră într-o anumită

măsură (uneori ridicată). Deși sistemele de acest tip sunt,

evident, mai productive în regiunile cu mult soare, randamentul

acestor noi echipamente le permite acestora să contribuie

cel puţin la furnizarea apei calde sau asigurarea încălzirii oriunde

în UE (uneori în combinaţie cu sistemele de cazane existente).

Energia solară se poate folosi și într-un sistem de răcire pentru

a crea aer condiţionat cu sisteme de absorbţie a căldurii

(după modelul frigiderului).

Energia termică solară: SOLERA

Acest proiect vizează dezvoltarea unor sisteme

solare de încălzire și răcire cu grad ridicat de integrare

pentru locuinţe, clădiri mici de birouri și hoteluri.

Obiectivul este de a utiliza căldura solară pe timp

de vară pentru instalaţiile de aer condiţionat, procesul

de răcire realizat de acestea bazându-se pe energia

termică. Sistemul poate furniza și încălzire directă.

SOLERA urmărește să demonstreze fezabilitatea

tehnică, fiabilitatea și caracterul economic al acestor

sisteme. Acestea sunt concepute sub formă

de pachete integrate care vor valorifica radiaţiile

solare disponibile mai bine decât sistemele folosite

în prezent.

www.solera-project.eu

14

Pentru a produce electricitate, energia solară trebuie

să fie transformată sau concentrată. Motivul este că,

în momentul în care ajung pe Pământ, radiaţiile solare

au o densitate adecvată pentru încălzire, dar nu și pentru

generarea unui ciclu termodinamic cu randament suficient

de mare pentru a putea produce electricitate.

Argumente în sprijinul energiei solare:

• Diversifică aprovizionarea cu energie.

• Nu produce zgomot, emisii nocive sau gaze poluante.

• Creează locuri de muncă în plan local și stimulează

economia locală și dezvoltarea tehnologică.

• Folosește o sursă de energie gratuită și inepuizabilă.

• Poate genera atât căldură, cât și electricitate.

• Necesită un nivel minim de întreţinere.

Energia termică solară: Solugas

Proiectul Solugas constă în prezentarea unui sistem

de energie solar-hibridă, care permite încălzirea solară

directă a aerului sub presiune într-o turbină cu gaze.

Turbina va fi conectată la un generator care va introduce

electricitatea produsă în reţea.

Printre principalele inovaţii tehnologice se numără

un câmp heliostat dotat cu tehnici inovatoare de control

al fluxului, un turn de testare dedicat, un receptor nou,

un sistem de tubulatură pentru gazele fierbinţi și de

control al fluxului, precum și o turbină cu gaze special

adaptată datată cu un sistem de comandă și injecţie

nou-conceput.

www.solugas.com

15

Energia solară se poate transforma în electricitate folosind celule

solare fotovoltaice (FV) pentru transformarea directă a luminii

în electricitate. Acest lucru se poate realiza și folosind energie

solară concentrată (ESC); aceasta presupune utilizarea unor

colectoare solare parabolice sau a unor turnuri solare pentru

focalizarea luminii, astfel încât aceasta să încălzească un singur

punct, creându-se astfel abur pentru punerea în mișcare a unei

turbine. Instalaţiile FV se pot conecta la baterii pentru stocarea

energiei, sau la reţeaua electrică, pentru a o alimenta.

Căldura ESC se poate stoca astfel încât să se poată produce

electricitate și în absenţa luminii solare.

Energia solară fotovoltaică: MetaPV

MetaPV este primul proiect european demonstrativ

care pregătește sisteme tehnologice și de

management pentru viitoarele reţele de distribuţie,

pentru a facilita pătrunderea energiilor regenerabile.

Noile sisteme fotovoltaice pot contribui la susţinerea

reţelei electrice prin control activ al energiei,

management energetic facilitat și adaptare

la funcţionarea independentă, evitându-se

necesitatea de instalare a unor reţele noi sau

de sporire a capacităţii celor existente.

Proiectul este în pregătire în provincia belgiană

Limburg și constă în 128 de sisteme rezidenţiale de

câte 4 kW și 31 de sisteme industriale de câte 200 kW.

www.metapv.eu

16

Energia eoliană

Energia eoliană este una dintre cele mai promiţătoare

tehnologii de energie regenerabilă, fiind un domeniu în care

au avut loc numeroase realizări care au sporit randamentul

generării de electricitate. Între 1991 și 2006, capacitatea

cumulată a energiei eoliene din UE a crescut, în medie,

cu 33 % pe an.

Între 1995 și 2009, capacitatea cumulată a instalaţiilor de energie

eoliană din UE a crescut de la 2 497 MW la 74 767 MW (6).

Turbinele eoliene moderne extrag energia din vânt prin

transferarea momentului cinetic al aerului aflat în mișcare

către paletele rotorului. Puterea care poate fi generată

de turbine depinde de densitatea aerului, de viteza vântului

și de dimensiunea turbinei. Rotoarele celor mai multe turbine

sunt orientate spre vânt și se mișcă în funcţie de direcţia

vântului. Energia este concentrată într-un ax rotativ și este

transformată în electricitate.

Argumente în sprijinul energiei eoliene:

• Este o sursă de energie ecologică, fără emisii

de dioxid de carbon.

• Furnizează energie indigenă la costuri scăzute.

• Reprezintă deja o importantă industrie a exporturilor.

• Deși modifică peisajul, în jurul său se pot desfășura

nestingherite activităţi agricole/industriale.

• Se poate implementa atât pe uscat, cât și în larg.

Energia eoliană: Twenties

Twenties este cel mai mare proiect de cercetare

finanţat de UE în domeniul energiei eoliene.

Obiectivul proiectului este de a realiza un progres

semnificativ în dezvoltarea și implementarea de noi

tehnologii care să permită consolidarea poziţiei

energiei eoliene în sistemul electric al Europei.

Folosind șase demonstraţii, proiectul va analiza

modalităţile de înlăturare a barierelor din calea conectării

energiei eoliene continentale și din larg la sistemul

de electrificare. Prin aceste demonstraţii se urmărește

prezentarea beneficiilor pe care le oferă noile tehnologii

când li se adaugă soluţii inovatoare de management

al sistemelor.

www.twenties-project.eu

(6) www.ewea.org/fileadmin/ewea_documents/documents/

statistics/100401_General_Stats_2009.pdf 17

Energia oceanelor

Oceanele acoperă trei sferturi din suprafaţa planetei, energia

oceanelor reprezentând deci una dintre cele mai abundente

surse regenerabile de energie. Această energie vine din

mișcările apei, cum sunt valurile, mareele și curenţii oceanici,

dar și din diferenţele de salinitate și temperatură. Mai este însă

nevoie de timp până când această sursă de energie să poată

concura cu sursele regenerabile mai avansate.

Tehnologiile privind energia valurilor diferă în funcţie

de poziţia dispozitivului de transformare a energiei în raport

cu ţărmul. Aceste dispozitive pot fi ancorate sau încorporate

în ţărm sau pot fi amplasate în mare în apropierea ţărmului sau

în larg, valorificând puterea sporită a valurilor din apele adânci.

Europa este lider mondial în ceea ce privește tehnologia

energiei valurilor. Prin investiţiile realizate de unele ţări europene

în cercetare și dezvoltare sau în proiecte demonstrative,

UE ar trebui să aibă o poziţie competitivă solidă în momentul

în care se va contura o piaţă comercială pentru această

tehnologie.

Sistemele de maree valorifică fluxul și refluxul natural al apei

pentru a genera electricitate. Acest lucru se poate realiza fie

prin baraje care să controleze creșterea și scăderea nivelului

mării, fie prin turbine care să extragă energie din curenţii

mareelor printr-un proces comparabil cu obţinerea energiei

eoliene.

Argumente în sprijinul energiei oceanelor:

• Nu necesită combustibil.

• Nu se produc deșeuri.

• Nu are impact major asupra mediului.

• Mareele sunt pe deplin previzibile.

• Are un potenţial major pentru dezvoltare tehnologică.

Energia oceanică:

PULSE STREAM 1200

Acest proiect vizează demonstrarea unui convertor

inovator al energiei din maree la scară completă

în apele Regatului Unit. Principalul obiectiv este

testarea unei tehnologii de maree certificate,

de înaltă performanţă, având o putere de 1,2 MW,

pentru a avea certitudinea că aceasta este pregătită

pentru valorificarea comercială. Prototipul din cadrul

demonstraţiei folosește aripi portante oscilante.

Utilizarea de aripi portante permite captarea energiei

prin parcurgerea unei suprafeţe vaste și de mică

adâncime. La o anumită adâncime, sistemele cu aripi

portante oscilante pot fi de până la patru ori mai

puternice decât rotoarele de flux cu un singur ax.

http://cordis.europa.eu/fetch?CALLER=FP7_PROJ_EN&

ACTION=D&DOC=1&CAT=PROJ&QUERY=012992e1e698:

f601:09e2354e&RCN=94495

18

Hidroenergia

Hidroenergia se produce folosind mișcarea unei mase de apă,

cum ar fi un râu, un canal sau un curent de apă. Sistemele

hidroenergetice obţin energie utilă din energia potenţială a

apei, al cărei curs se caracterizează printr-o anumită diferenţă

de nivel (denumită și „înălţimea coloanei de lichid”).

Pentru asemenea sisteme este nevoie de o zonă de captare

a precipitaţiilor, o presiune hidraulică, o conductă sau

un dispozitiv care să transporte apa la o turbină și o carcasă

a turbinei care să conţină echipamentul de generare a energiei

și de reglare a apei. După utilizare, apa revine la cursul său natural.

Sistemele de hidrogeneratoare mici sunt definite,

în general, ca având o capacitate nominală mai mică de 10 MW,

iar cele mari au baraje mari și rezervoare pentru stocare.

Hidrogeneratoarele mici sunt utile pentru producerea

de electricitate, în special în zone izolate. Cele mari se apropie

de punctul de saturaţie, fapt ce determină orientarea

spre hidrogeneratoarele mici, încă nevalorificate pe deplin.

Argumente în sprijinul hidrogeneratoarelor mici:

• Diversifică aprovizionarea cu energie.

• Contribuie la dezvoltarea locală.

• Ajută la întreţinerea bazinelor hidrografice.

• Favorizează electrificarea rurală.

• Au un randament energetic ridicat.

Hidroenergia: Shapes

Obiectivul general al proiectului Shapes (Small Hydro

Actions for the Promotion of Efficient Solutions – Demersuri

hidroenergetice la scară mică pentru promovarea soluţiilor

eficiente) este de a facilita și a consolida cooperarea celor

care activează în sectoarele de piaţă și de cercetare

ale hidrogeneratoarelor mici din UE. Acest lucru ar trebui

să contribuie la eficientizarea activităţii viitoare de cercetare

și dezvoltare, precum și la promovarea rezultatelor acestei

activităţi, pentru a spori utilizarea hidrogeneratoarelor mici

și a dezvolta know-how-ul din cadrul UE, precum

și pe pieţele noi din ţările în curs de dezvoltare.

Printre obiectivele principale ale Shapes se numără

furnizarea de informaţii pentru cercetarea europeană

prin evaluarea și coordonarea activităţii de cercetare

și dezvoltare și prin analiza posibilelor sinergii cu alte

tehnologii din domeniul energiei regenerabile.

www.esha.be/index.php?id=97

19

Energia geotermală și pompele de căldură

Energia geotermală se folosește de sute de ani pentru băi

și pentru încălzirea apei. Ea se obţine din căldura naturală

a pământului sub formă uscată, de vapori sau lichidă și se poate

folosi pentru generarea de electricitate și pentru încălzire.

Printre resursele geotermale de adâncime se numără sistemele

hidrotermale (apă caldă și/sau vapori conţinuţi în rocă faliată

sau poroasă), sistemele geotermale sub presiune (straturi

acvifere de apă caldă sub presiune ridicată) și sistemele

geotermale cu roci fierbinţi (formaţiuni geologice uscate,

dar neobișnuit de fierbinţi).

În Europa, pompa de căldură este cea mai promiţătoare

modalitate de utilizare a energiei geotermale. Aceasta constă

în extragerea căldurii din lichidul geotermal fierbinte aflat

la mică adâncime și transferul acestei călduri în apă sau în aer,

care se folosește pentru furnizarea căldurii. Chiar și la adâncimi

mici, de 50-100 m, există în pământ suficientă căldură

care poate fi extrasă folosind pompele de căldură – adesea

amplasate în grădinile caselor din zonele suburbane –

și folosită direct pentru încălzirea gospodăriei. Pompele

de căldură care folosesc aerul ambiant sau resursele de apă

reprezintă o altă modalitate de captare a căldurii ambiante

în scopul utilizării acesteia în locuinţe și în alte tipuri de clădiri.

Argumente în sprijinul energiei geotermale:

• Reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

• Folosește o sursă de energie inepuizabilă.

• Poate furniza căldură în mod direct.

• Necesită o suprafaţă de teren mai mică decât

alte resurse de energie.

• Este disponibilă în mod continuu.

Energia geotermală: GROUND-MED

Proiectul GROUND-MED prezintă generaţia următoare

de sisteme cu pompă de căldură geotermală (GSHP)

pentru încălzire și răcire în opt locaţii de demonstraţie

din sudul Europei. Ar trebui să se demonstreze un

randament sezonier – raportul dintre energia utilă

produsă și energia consumată în medie într-un

întreg sezon de încălzire – de peste 5,0.

Cum randamentul este influenţat de toate

componentele sistemului, se vor dezvolta,

instala și evalua sisteme cu pompă de căldură

geotermală integrate care să încorporeze

următoarele soluţii tehnologice:

1. pompe de căldură-prototip pentru surse de apă,

cu randament sezonier îmbunătăţit;

2. schimbătoare de căldură de foraj și sisteme

de încălzire/răcire care pot funcţiona cu diferenţe

de temperatură minime;

3. componente de sistem auxiliare care necesită

un consum energetic minim.

www.groundmed.eu20

Europa are o industrie de clasă mondială și un cadru

de reglementare stabil creat prin directiva privind energia

regenerabilă. Dezvoltarea tehnologică beneficiază de finanţări

europene de miliarde de euro prin programele-cadru ale UE

pentru cercetare și dezvoltare, Programul European pentru

Redresare Economică și Banca Europeană de Investiţii. Statele

membre pot folosi, de asemenea, fondurile structurale și,

începând din 2013, veniturile din programul de comercializare

a emisiilor pentru a sprijini dezvoltarea energiei regenerabile.

Energia inteligentă

Programul „Energie inteligentă – Europa” (Intelligent Energy –

Europe, IEE) este în fruntea promovării energiei regenerabile.

O componentă a programului-cadru pentru competitivitate

și inovare al UE, IEE alocă 727 de milioane de euro pentru

perioada 2007-2013. Programul contribuie la înlăturarea

barierelor, în special a celor administrative, care întârzie

autorizarea și construirea de noi proiecte de energie

regenerabilă, încetinind astfel dezvoltarea pieţei.

Printre obiectivele programului se numără:

• Creșterea nivelului de înţelegere și a cererii pentru

randament energetic.

• Promovarea surselor de energie regenerabile

și a diversificării energiei.

• Stimularea diversificării combustibililor

și a randamentului energetic în transporturi.

Bine aţi venit în noua dumneavoastră

casă fără emisii de carbon!

Locuinţele reprezintă o parte semnificativă a emisiilor de dioxid

de carbon, dar acest lucru s-ar putea schimba în viitor prin crearea

locuinţei neutre din punctul de vedere al emisiilor sau cu zero emisii.

Aceste „locuinţe ecologice” nou concepute își generează propria

energie din surse regenerabile și au o izolaţie extrem de bună

pentru a preveni pierderile de căldură. Poate că locuinţele de acest

tip nu reprezintă încă norma, dar nu ar fi de mirare să locuim

într-o asemenea casă peste câţiva ani, folosind electricitate

furnizată de cazanul cu biomasă al casei și de panourile solare

și reducându-ne astfel semnificativ „amprenta de carbon”.

Planuri de viitor

21

Planul strategic privind tehnologia din domeniul energetic

Pentru a contribui la asigurarea preţului accesibil al tehnologiilor

cu emisii de carbon reduse și la competitivitatea acestora,

Uniunea Europeană a creat „planul european strategic privind

tehnologia din domeniul energetic”. Acesta se concentrează

asupra iniţiativelor industriale europene: grupurile conduse

de industrie, care urmăresc consolidarea participării industriei

la cercetarea și demonstrarea energetică, impulsionează

inovarea și accelerează implementarea tehnologiilor

energetice cu emisii de carbon reduse. Iniţiativele industriale

europene vizează sectoarele pentru care munca la nivel

de UE generează cea mai mare valoare adăugată și tehnologiile

în cazul cărora obstacolele, riscurile și anvergura necesară

a investiţiilor se pot aborda mai bine în mod colectiv.

Pentru mai multe informaţii, accesaţi:

Planul SET: http://ec.europa.eu/energy/technology/set_plan/set_plan_en.htm

Energii regenerabile: http://ec.europa.eu/energy/renewables

Iniţiativa industrială europeană în materie de bioenergie: http://www.biofuelstp.eu/eibi.html

Iniţiativa europeană pentru captarea, transportul și stocarea CO2:

http://www.zeroemissionsplatform.eu

Iniţiativa europeană pentru reţelele electrice: http://www.smartgrids.eu

Iniţiativa tehnologiei comune privind pilele de combustie și hidrogenul:

http://ec.europa.eu/research/fch

Iniţiativa privind energia nucleară durabilă: http://www.snetp.eu

Randamentul energetic – iniţiativa „Smart Cities” (Orașe inteligente):

http://ec.europa.eu/energy/efficiency

Iniţiativa europeană privind energia solară: http://www.eupvplatform.org http://www.rhc-platform.org/cms

Iniţiativa europeană privind energia eoliană („European Wind”):

http://www.windplatform.eu

Grupul de coordonare al planului SET (Grupul SET): http://ec.europa.eu/energy/technology/set_plan/steering_group_en.htm

Alianţa Europeană de Cercetare în Domeniul Energiei (European Energy Research Alliance, EERA):

http://www.eera-set.eu

Sistemul de informare al planului SET (SETIS): http://setis.ec.europa.eu

22

Sursele regenerabile de energie vor produce tot mai multă electricitate în următorii ani, din estimări reieșind că producţia

de electricitate regenerabilă ar putea crește de aproximativ trei ori în perioada 2004-2020. Încălzirea regenerabilă câștigă

și ea teren, preconizându-se o creștere constantă până în 2030. Ambele prognoze sunt demonstrate clar în graficul de mai jos.

Estimarea modelului Green-X privind creșterea energiei din surse regenerabile în UE-27, 2006-2030 [GWh/an (7)]

Informaţii suplimentare: http://ec.europa.eu/energy/index_en.html

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Importuri de biocarburanţi

Biocarburanţi avansaţi

Biocarburanţi tradiţionali

Pompe de căldură

Încălzire și apă caldă folosind energia termică solară

Biomasă solidă (în afara reţelei)

Căldură geotermală (reţea)

Deșeuri organice (reţea)

Biomasă solidă (reţea)

Biogaz (reţea)

Energie eoliană în larg

Energie eoliană la ţărm

Maree și valuri

Electricitate pe bază de energie termică solară

Energie fotovoltaică

Hidrogeneratoare mici

Hidrogeneratoare mari

Electricitate pe bază de energie geotermală

Deșeuri organice

Biomasă solidă

Biogaz

Sursa: Modelul Green-X de la Institutul Fraunhofer și EEG (Grupul pentru Economia Energetică – Universitatea Tehnologică din Viena).

4 500 000

4 000 000

3 500 000

3 000 000

2 500 000

2 000 000

1 500 000

1 000 000

500 000

0

20062007

20082009

20102011

20122013

20142015

20162017

20182019

20202021

20222023

20242025

20262027

20282029

2030

Perspective pentru 2020 și 2030

(7) Gigawatt-oră pe an. 23

Comisia Europeană

Beneficiile energiei regenerabile

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2011 — 23 p. — 21 x 21 cm

ISBN 978-92-79-16999-1

doi:10.2833/6009

MJ-3

2-1

0-4

59

-RO

-C