Asistenta sociala a persoanelor cu Hiv/Sida

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sănătatea reprezintă „starea de bine din

punct de vedere fizic, pshic, mental şi social şi nu se reduce numai la absenţa bolii sau a unei

infirmităţi”1. Noţiunea de sănătate ţine cont de totalitatea factorilor care pot influenţa o persoană

din acest punct de vedere şi se face referire la toţi acei factorii de ordin biologic, psihologic,

ecologic şi social. De asemenea literatura de specialitate menţioneză ca factori2 ce condiţionează

starea de sănătate următorii:

Factori endogeni – vârsta, sexul, rasa

Factori exogeni – factori fizici ( lumină, temperatură, umiditate); factori chimici

(sunbstanţe chimice inhalate sau ingerate); factori biologici (virusuri, bacterii); factori

geografici (relief, climă)

Factori social-economici – mediul de reşedinţă, stadiul bunăstării, tradiţii, obiceiuri

Factori educaţionali şi culturali – nivelul şi durata de instruire, profesia, religia

Starea de boală a unei persoane face referire la „consecinţele ruperii concordanţei dintre

diferite funcţii sau componente ale organismului sau dintre acestea şi mediul extern”3.

„Boala poate fi explicată pe baza proceselor somatice aberante, asemeni dezechilibrelor

biochimice sau anormalităţilor neuro-psihologice”4. Boala este redusă la procese de nivel

elementar, precum tulburările cerebrale sau dezechilibrele biochimice şi rareori este recunoscut

rolul proceselor sociale ş psihice mai generale.

1 Vasile Miftode, Dimensiuni ale asistenţei sociale, editura...p2872 Idem, p. 2893 Idem, p. 2934 Ruxandra Crăciun, Asistarea (acompanierea ) bolnavului terminal în contextul familial. Situaşia din România, Edirura Lumen, Iaşi, 2006, p.45

Patologia SIDA

HIV este un virus. Virusurile infectează celulele organismelor vii şi se replică (face copii

proprii) în aceste celule. Un virus poate prejudicia celula în care se replică, ceea ce este unul din

factorii care determină îmbolnăvirea organismul infectat.

Oamenii se pot infecta cu HIV de la alţi oameni care deja îl au, iar odată ce sunt infectaţi ei

pot la rîndul lor să infecteze alte persoane. În general, aşa se răspîndeşte HIV.

HIV înseamnă "Virusul Imunodeficienţei Umane". O persoană cu HIV este numită corect

"persoană HIV pozitivă" sau "persoană care trăieşte cu HIV". Alţi termeni şi exprimări ar putea

fi clasificate drept discriminatorii.

Sistemul imun afectat nu este mai vulnerabil doar la HIV, ci şi la atacurile altor infecţii.

Organismul nu va mai putea lupta cu multe din bolile care nu prezentau nici o problemă în trecut.

Odată cu trecerea timpului persoana HIV pozitivă se îmbolnăveşte din ce în ce mai des

pînă în momentul (de regulă, cu cîţiva ani după infectare) în care se îmbolnăveşte cu de o boală

severă. Anume la acest stadiu se spune că acestă persoană are SIDA – la prima îmbolnăvire

serioasă, sau cînd numărul celulelor sistemului imun rămase în corp este mai mic de un anumit

nivel. Diferite ţări aplică metode puţin diferite la efectuarea diagnosticului SIDA.

SIDA – Sindromul de Imunodeeficienţă Dobândită – este provocată de virusul

imunodeceficienţei umane (HIV). „Prin distrugerea celulelor de bază ale sistemului umna, HIV

anihilează progresiv capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecţiilor şi a anumitor

forme de cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la apariţia unor infecţii

ameninţatoare de viaţă, anumite infecţii oportuniste, provocate de agenţi microbieni care de

obicei nu produc îmbolnăvirea la imul sănătos”5.

Incubaţia bolii este foarte lungă şi poate varia de la câteva luni la mai mulţo ani. La ora

actuală nu există niciun vaccin care să ofere protecţie împotriva viruslui HIV. Deşi nu există un

tratament care să vindece SIDA, există o serie de agenţi terapeutici care încetinesc evoluşia bolii

şi permit controlul şi prevenirea majorităţii infecţiilor oportuniste.

Fără tratament medical infecţia HIV, de obicei, progresează pînă la stadiul SIDA în

mediu timp de zece ani. Această medie estimată presupune că persoana are un regim alimentar

5 Idem, p 51

rezonabil. În regiunile cu resurse limitate cu alimentaţie proastă, HIV progresează mult mai

repede în SIDA şi, eventual, duce la deces.

Infecţiile oportuniste la persoanele cu SIDA produc simptome cum sunt tusea, accese

convulsive, demenţă, febră, pierderea vederii, cefalee severă, oboseală extremă, tulburări de

coordonare, crampe abdominale, dificultăţi sau dureri la înghiţit, comă.

Din păcate persoanele care suferă de SIDA prezintă un risc crescut de a dezvolta diferite

forme de cancer, cum ar fi cancere ale sistemului imun numite limfoame. În astfel de cazuri este

mai dificil de tratat la bolnavii cu SIDA.

HIV poate infecta orice persoană care se implică în următoarele comportamente de risc:

Contact sexual (heterosexual sau homosexual) neprotejat cu o persoană infectată sau cu

cineva al cărui status HIV este necunoscut; prezenţa unei alte boli cu transmitere sexuala

- ca sifilisul, herpesul genital, infecţiile cu clamidii sau gonoreea tind să crească

susceptibilitatea de achiziţionare a infecţiei cu HIV prin contact sexual cu un partener

infectat. Orice contact sexual cu o persoană al carui status HIV este necunoscut este un

comportament cu risc; la fel şi contactele sexuale cu parteneri multipli sau cu prostituate.

Folosirea în comun a acelor sau seringilor;

Folosirea acelor sau seringilor nesterilizate pentru injecţii sau orice procedură care

penetrează pielea, inclusiv acupunctura, folosirea drogurilor intravenoase ilicite,

injectarea de vitamine sau steroizi, proceduri stomatologice, perforarea urechilor sau altor

părţi ale corpului, tatuarea6

HIV nu se transmite prin:

Simpla convieţuire cu o persoană infectată

Imbraţişări, atingeri, strânsul mâinii

Tuse, strănut

Folosirea în comun a grupurilor sanitare, a duşurilor şi a băilor publice

Salivă, lacrimi,fecale, urină, secreţii nazale

Inţepături de insecte (tântari)

6 www.sanatate.ro

Cine a descoperit virusul HIV?

Descoperitorii virusului HIV sunt consideraţi a fi Luc Montagnier şi Robert Gallo care au

diagnosticat retroactiv infecţia la inceputul anilor '80 la bolnavi decedaţi fără diagnostic

Există leac pentru HIV?7

Este îngrijorător faptul că rezultatele sondajelor arată că mulţi oameni cred că există "un

leac" pentru SIDA – ceea ce îi face să se simtă mai siguri, şi posibil să-şi asume riscuri, pe care

altfel nu le-ar fi asumat. Aceşti oameni nu au dreptate, întrucît deocamdată SIDA nu se

lecuieşte.

Există medicamente antiretrovirale care încetinesc progresul HIV în SIDA, şi care pot să-i

menţină pe oamenii sănătoşi timp de mai mulţi ani. În unele cazuri, după cîţiva ani, se pare că

medicamentele antiretrovirale nu mai au efect, însă în altele cazuri oamenii pot ieşi din stadiul

SIDA şi să trăiască cu virusul HIV foarte mult timp. Însă aceşti oameni trebuie să administreze

zilnic medicamente foarte puternice pe toată durata vieţii lor, şi uneori aceste medicamente au

efecte adverse foarte neplăcute. Dar pînă în prezent nu este nici o cale de a lecui HIV, şi la

moment unica posibilitate de a rămîne în siguranţă este evitarea infectării.

Asistenţa socială a persoanelor cu SIDA

„Pe lângă implicarea serviciilor medicale în asistarea persoanelor cu SIDA, este absolut

necesară şi implicarea serviciilor de asistenţă socială, întrucât consecinţele bolii nu sunt doar de

ordin medical, ci şi de ordin social, emoţional şi economic. Asistenţa socială vine atât în sprijinul

persoanelor suferinde, cât şi în sprijinul supraveţuitorilor, prin consiliere, terapie, dezvoltarea

reţelei sociale, medierea în relaţia cu instituţiile publice”8.

Asistenţa socială a persoanelor bolnave de SIDA reprezintă un domeniu complex ce

implică diverşi factori:

Tipul şi stadiul bolii

Natura, cantitatea şi calitatea pierderilor suferite

Efectele cumulative ale bolii

Circumstanţele şi magnitudinea pierderilor

Vârsta la care apare boala

7www.aids.md/ro

8 Revista de asistenţă socială, Nr.4/2006, Editura Polirom, Bucureşti, p.3

Experienţa schimbărilor suferite

Lipsa sau prezenţa ajutorului exterior

În cazul acestor persoane nu putem vorbi doar despre durerea fizică deoarece la aceasta se

adaugă durerea emoţionlă şi psihologică legată de pierderile suferite : sănătate, loc de muncă,

venituri, statut social.

Kastenbaum (1977) prezintă câteva caracteristici ale persoanelor suferinde: retragerea

socială, dificultatea de a accepta realitatea pierderilor suferite, dezorganizarea stilului de viaţă,

anxietate, depresie, panică, teamă, exstenţa unor gânduri de suicidere, pesimism, preocuparea în

legătură cu detalierea morţii. Existenţa factorilor stresori măreşte riscul complicaţiilor. Această

categorie de factori face referire la : lipsa suportului social, istoria bolii, relaţiile interpersonale

tensionate, tipuri de pierderi suferite.

Sprijinul social este văzut ca fiind deosebit de important în revenirea şi depăşirea stărilor

dureroase cauzate de prezenţa bolii. Acesta reprezintă un răspuns exterior şi o oportunitate de

reconectare la mediul exterior. Lipsa suportului social este o variabilă crucială în procesul de

adaptare a supraveţuitorilor la pierderile multiple cauzate de SIDA.

Fiecare individ răspunde în felul său la aflarea unei veşti precum aceea că este infectat cu

virusul HIV sau că este deja bolnav de SIDA. De-a lungul timpului cercetările de specialitate au

descoperit care sunt cele mai răspândire reacţii întâlnite în astfel de cazuri : negarea, depresia,

ruşinea şi vinovăţia, ideaţia de suicidere, anxietatea, abuzul de substanţe chimice, crize ale

relaţiilor interpersonale, comportamente de evitare, supărarea, diminuarea capacităţii de gândire

şi de concentrare, sentimente de nefericire, neajutorare.

Menţionam mai sus că persoanele care sunt infectate cu virusul HIV sau cele care deja se

află într-unul din stadiile bolii se confruntă cu diferite pierderi, acestea fiind:

Perderea istoriei personale (degradarea stării de sănătate)

Pierderea securităţii psihosociale

Pierderea rolurilor sociale şi a statusurilor comunitare

Pierderea bunăstării emoţionale

Pierderea interesului pentru viaţă

Pierderea stimei de sine

Pierderea rolurilor sociale

Pierderea sprijinului social

Intervenţia serviciilor de asistenţă socială se poate realiza prin intermediul consilierii, al

cărei scop este acela de a ajuta atât beneficiarii direcţi cât şi familiile acestora să găsească soluţii

privind rezolvarea problemei. Este necesar ca personalul care oferă acest tip de ajutor să deţină

unele calităţi precum: temperament calm, atitudine noncritică, încredere în sine, abilitatea de a

empatiza şi manifestarea unei preocupări sincere penru celălalt şi răbdare.

În cadrul şedinţelor de consiliere mare accent trebuie pus pe încredere şi confidenţialitate.

Este necesară crearea unui mediu securizant pentru client, un mediu în care acesta să se simtă

confortabil şi în siguranţă. Confidenţialitatea are scopul protejării informaţiilor referitoare la

situaţia clientului.

În sprijinul menţinerii unui echilibru psihosocial persoanele cu SIDA se pot constitui în

grupuri de suport. Obiectivul acestora este acela de a dezvolta un mediu securizant unde

beneficiarii îşi pot împărtăşi experienţa proprie, dificultăţile şi problemele întâmpinate, dar şi

modalităţile de soluţionarea a acestora.

În final, după acestă sumară prezentare a bolii SIDA dar şi a implicaţiilor la care sunt

supuse persoanele infectate, este important să reţinem că SIDA este o boală extrem de grea,

dureroasă şi de multe ori de lungă durată, ceea ce implică o multitudine de pierderi în diferite

„domenii”. Accentuăm încă o dată că asistenţii sociali, în urma pregătirii de specialitate care o

primesc pe parcursul efectuării studiilor superioare, trebuie să fie capabili să ajute persoanele

care se află în această situaţie, dar şi familiile acestora. Nu este suficient ca aceste persoane să

primească unele compensaţii materiale, ele au nevoie de integrare socială, de înţelegere şi să fie

ascultaţi, să fie auziţi. Asistenţii sociali care lucrează pe acestă ramură trebuie să aibă şi unele

cunoştinţe de psihologie, medicină socială a bolnavului cronic sau cu HIV/SIDA.

În final, după acestă sumară prezentare a bolii SIDA dar şi a implicaţiilor la care sunt

supuse persoanele infectate, este important să reţinem că SIDA este o boală extrem de grea,

dureroasă şi de multe ori de lungă durată, ceea ce implică o multitudine de pierderi în diferite

„domenii”. Accentuăm încă o dată că asistenţii sociali, în urma pregătirii de specialitate care o

primesc pe parcursul efectuării studiilor superioare, trebuie să fie capabili să ajute persoanele

care se află în această situaţie, dar şi familiile acestora. Nu este suficient ca aceste persoane să

primească unele compensaţii materiale, ele au nevoie de integrare socială, de înţelegere şi să fie

ascultaţi, să fie auziţi. Asistenţii sociali care lucrează pe acestă ramură trebuie să aibă şi unele

cunoştinţe de psihologie, medicină socială a bolnavului cronic sau cu HIV/SIDA.

BIBLIOGRAFIE:

VASILE MIFTODE, Dimensiuni ale asistenţei sociale : forme şi strategii de

protecţie a grupurilor defavorizate, Editura Eidos, Botoşani, 1995

RUXANDRA CRĂCIUN, Asistarea (acompanierea) bolnavului terminal în

contextual familial. Situaţia din România, Editura Lumen, Iaşi, 2006

Revista de Asistenţă Socială, Nr. 4/2006, Editra Polirom, Bucureşti, 2006

www.sănătatero

www.aids.md/ro

UNIVERSITATEA „ AL. IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE POLITICE

ASISTENTA SOCIALA

REFERAT

MEDICINA SOCIALA

„SANATATE SI BOALA - HIV/SIDA”

Asistenta Sociala

STUDIUL DE CAZ

I. Date de identificare tanar

1. Numele si prenumele tanarului: T. V.

2. Locul si data nasterii: 13.11.1989

3. Parintii: T. I., S. V.

4. Institutie de ocrotire (Hot. CPC/Sendinta Civila) Centru de Plasament de tip Hospice

Gulliver Iasi; HP 1701/R2/18.12.2007, CPC Iasi

5. Educatie: absolvent al Sc. “C. Paunescu” Iasi, SAM – tehnici poligrafice, legatorie.

6. Religie: ortodoxa.

7. Sanatate: SIDA, STD, CI; Microlitiaza renala, Intelect laminar.

8. Certificat de incadrare intr-un grad de handicap: CPH adulti 11009/16.11.2007

II Istoricul social al Familiei Tanarului

T. V. a fost ocrotit in Leaganul de copii nr. 1, in martie 1990. In luna octombrie 1990 este

exeternat in familie. Revine in Leagan in 1991 unde sta pana in august 1992. Din august pana in

septembrie 1992 este la Sectia de Recuperare Distrofici.

La data de 04.06.1996 este transferat la Casa Gulliver – actualul Centru de Plasament de

tip Hospice “Gulliver” unde se afla si in present.

Mama copilului S.-N. V. (nascuta la data de 25.04.1970 in com. Voinesti, Iasi, a trait

intai in concubinaj cu T. I. (nascut la 13.11.1969 in com. Voinesti, jud. Iasi,) si s-a casatorit legal

cu acesta in 1991, sotii T. au domiciliul stabil in sat Slobozia, com. Voinesti, jud. Iasi.

Din relatia celor doi sau nascut 8 copii dupa cum urmeaza:

1. T. B.: 13.11.1989, Iasi absolvent a 8 clase, in prezent fara loc de munca

2. T. V. – tanarul in cauza

3. T. I. V.: 13.03.1991, Iasi in prezent fara loc de munca

4. T. C.: 16.01.1994, Iasi, Voinesti, elev

5. T. A.: 28.01.2000, elev

6. T. M.: 17.12.2002, Iasi prescolar, gradinita

7. T. M.: 17.12.2002, Iasi prescolar, gradinita

8. T. R.-M.: 10.03.2006, Iasi, anteprescolar

Observatii

Toti copii locuiesc impreuna cu parintii. V. este singurul copil institutionalizat.

In prezent doamna T. este insarcinata.

Ambii parinti si copii lor sunt de religie penticostala.

III Conditii de locuit si veniturile familiei natural

Membrii familiei locuiesc intr-o casa de valatuci cu 2 camere si hol, construita pe

pamantul proprietate personala a bunicului patern al tanarului, constructive pentru care familia

nu detine acte. Locuinta este electrificata, modest mobilata si incalzita cu lemne. Apa din fantana

nu este potabila, familia T. nu detine animale in gospodarie.

Veniturile familiei provin din ajutorul social, alocatia complementara si de stat a copiilor,

vanzarea a diferite produse alimentare si nealimentare si produse de olarit (activitati pentru care

familia nu detine autorizatie – dificil de cuantificat).

IV Date privind Relatia Tanarului cu Familia Naturala

Pe parcursul institutionalizarii in centru V. a fost vizitat de membrii familiei (parinti,

frati) iar atunci cand a fost posibil acesta a fost in vizita la acestia.

In perioada 2007 si pana in prezent tanarul V. a fost in vizite la domiciliul parintinlor de

mai multe ori pe perioade scurte de timp (3-5 zile), deoarece satarea de sanatate a acestuia si

situatia socio-financiara a parintilor nu au permis sederea mai indelungata.

NOTA: Desi avand o situatie financiara modesta, atunci cand V. a fost acasa, familia a

facut eforturi importante pentru a asigura acestuia o alimentative corespunzatoare si un confort

care in mod current nu exista in familie.

V Demersurile effectuate pe caz pentru reintegrarea in familia naturala si integrarea

profesionala a tanarului

Demersurile intreprinse in instrumentarea cazului tanarului in cauza au fost orientate in 2

directii:

1. Pe de o parte evaluarea posibilitatii reintegrarii in familie a tanarului, dat fiind faptul ca

parintii au manifestat interes pentru situatia copilului lor si l-au vizitat in centru sau l-au luat in

vizita acasa ori de cate ori acest lucru a fost posibil, iar intre tanar si familie exista o relatie de

atasament.

2. Pe de alta parte evaluarea posibilitatilor de integrare profesionala a tanarului, deoarece acesta a

absolvit in 01.2007 cursurile Scolii Speciale “Const. Paunescu” Iasi – SAM Tehnici poligrafice

si legatorie.

2.1: V. a dorit initial sa revina in familie si sa locuiasca impreuna cu parintii si fratii sai.

Dupa evaluarea socio-economica a familiei si discutiile purtate cu parintii sai atat de AS

cat si de V., tanarul a inteles ca familia nu dispune de conditii necesare ingrijirii sale tinand cont

si de starea sa de sanatate.

In perspective revenirii in familiei naturale si a obtinerii unui loc de munca in municipiul

Iasi, apreciem ca drumul de la domiciliul familiei si pana la locul de munca constituie o

problema (tinand cont de starea de sanatate a tanarului in cauza) atat din punct de vedere

financiar cat si al accesului pe perioade ploioase sau cu zapada.

V. si-a exprimat cu obtine secunda dorinta de a ramane in Centrul de Plasament de tip

Hospice “Gulliver” pana la gasirea unei alte posibilitati de integrare sociala.

1.2 Pe parcursul anului 2007 si pana in prezent tanarul a beneficiat de consiliere in

CPTHG cu privire la modalitati de obtinere a unui loc de munca, prevederile Legii Somajului in

Romania, alte prevederi legate de obtinerea drepturilor pentru persoanele adulte cu handicap.

In mod practice V. a depuns un CV pentru obtinerea unui loc de munca part-time la

Fundatia “Alaturi de voi” Iasi in cadrul programului desfasurat de acesta in parteneriat cu

DGASPC Iasi – pentru atelierul de legatorie si in prezent asteapta sa vada daca va fi selectionat

pentru interviu.

VI. Concluzii si propuneri

Tinand cont de faptul ca familia naturala nu indeplineste conditiile socio-economice

pentru reintegrarea tanarului in cauza, avand in vedere starea de sanatate a acestuia propunem:

Mentinerea masurii de plasament a tanarului in sistemul de protective actual (CPTHG)

pana la gasirea unei posibilitati de integrare socio-profesionala.

Continuarea mentinerii legaturii cu familia naturala.

Pregatirea tanarului pentru momentul iesirii din sistemul actual de protective, (formarea,

intarirrea, exersarea abilitatilor de viata independent) apreciind faptul ca tanarul ar putea

sa traiasca relative independent ulterior iesirii din sistemul actual de protective, cu

conditia pregatirii sale exhaustive pentru acest moment si oferirirea oportunitatii de a-si

exersa anterior abilitatile de viata autonoma (intr-un sistem de control relativ).

Situatia socio-economica a familiei:

Familia locuieste intr-o casa cu doua camere si bucatarie racordata la reteaua electrica,

camerele fiind incalzite cu sobe pe baza de lemne. Venitul familiei consta in ajutorul social,

asociatia de stat si cea complementara.

Descrierea problemei:

Din spusele celor 2 soti: T. I. si T. V., parintii copilului T. V. am constatat ca ar dori ca

fiul lor sa ramana in centru.

Planul individual de interventie:

Propunem reintegrarea in familie a minorului T. V..

Planul individual de protectie

Numele si prenumele copilului: T. V.

Cererea pentru instituirea unei masuri de protectie speciala din 18.06.2006, efectuata de

catre Tuiga Viruta – mama.

Referire din partea: primariei com. Voinesti

Obiectivul general: asigurarea ingrijirii de specialitate a copilului cu nevoi medicale speciale

(imunodeficienta dobandita) intr-un centru de plasament, in care sa beneficieze de ingrijire,

asistenta medicala continua, sprijin emotional, consiliere, educatie nonformala si informala,

abilitare si reabilitare in conformitate cu nevoile lui specifice.

Finalitatea: integrarea socio-profesionala, obtinerea calificarii de legator, operator

calculatr/incadrarea in munca.

Masura de protectie plasament rezidential la Centrul de plasament de tip Hospice.Gulliver. in

baza Hotararii (Comisia pentru Protectia Copilului/Instanta Judecatoreasca) nr.

3641/R2/08.11.2005.

Institutia/Persoana responsabila pentru aplicarea masurii de protectie: Sef Serviciu

Protectie Rezidentiala.

Reprezentatul legal al copilului: seful de centru.

Domiciliul: rezident in cadrul C.P. “Gulliver” str. Azilului, nr. 1, Iasi

Data realizarii/revizuirii Planului individualizat de protectie 01.12.2007 Dosar nr.

036/04.06.1996

Manager de caz: Serviciul de Evaluare Complexa: A. M.

Membrii echipei: Asistent social: R. L.

Psiholog: I. G.

Logaped: P. C.

Medic: G. P.

Educator specializat: B. I.

Prestatii

Tipul Cuantumul/cantitatea Autoritatea

locala/Institutia OFA

responsabila

Data

inceperii

Perioada de

acordare

Hrana 140 RON DGASPC

11,5 RON Directia

Muncii

D.G.A.S.P.C.

Directia muncii

C.P. de tip Hospice

“Gulliver”

10.08.1996 Perioada de

mentinere activa a

masurii de

plasament

Imbracaminte,

incaltaminte,

cazarmament,

produse igienico-

sanitare, rechizite

scolare

conform legislatiei in

vigoare

D.G.A.S.P.C.

C.P. de tip Hospice

“Gulliver”

10.08.1996 Perioada de

mentinere activa a

masurii de

plasament

Asistenta

financiara (bani

de buzunar)

21 RON D.G.A.S.P.C.

C.P. de tip Hospice

“Gulliver”

10.08.1996 Lunar

Asistenta de

specialitate

conform nevoilor

copilului

C.P. de tip Hospice

“Gulliver”

Spitalul “Sf. Maria”

10.08.1996 conform nevoilor

copilului

Servicii pentru copii

Tipul Institutia

responsabil

a

Obiective generale Data

inceperii

Perioada

de

desfasurar

e

Responsabil de

caz protectie

speciala/persoan

a responsabila

Protecita copilului DGASPC

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

- asigurarea unor

conditii cat mai bune

de gazduire

- acordarea de

asistenta sociala,

psihologica, juridica

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent social

Educatie formala si

nonformala/informal

a

DGASPC

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Scoaal “C.

Paunescu”

- stimularea

motivatiei pentru

invatare

- dezvoltare

aptitudinilor de

comunicare

- formarea

deprinderlor si

abilitatilor de a

administra eficient

spatiul de locuit

- dezvoltarea

simtului artistic

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Psiholog

Sanatate DGASPC

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Spitalul

“Sf. Maria”

Mentinerea starii de

sanatate la

parametrii optimi

Monitorizarea

afectiunilor cronice

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Medic

As. medical

Reabilitate C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Consiliere si terapie

psihologica,

logopedica

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

Psiholog

Logoped

plasament

Socializare si

petrecerea timpului

liber

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Participarea

copilului la activitati

de socializare si

recreere organizate

in centru si

comunitate.

Sarbatorirea zilei de

nastere

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent social

Educator

Mentinerea legaturii

cu familia

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Facilitatea

comunicarii cu

parintii si familia

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent social

Dezvoltarea

deprinderilor de

viata

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Formarea/

Consilierea

deprinderilor de

viata independenta

(autogospodarirea

autonomie sociala,

cunoasterea

comunitatii in care

locuiesc)

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent social

Reintegrarea in

familie

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Mentinerea relatiilor

cu familia prin

vizita,

corespondenta,

telefon

10.08.199

6

Perioada

de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent social

Servicii pentru familie

Tipul Institutia

responsabila

Obiective generale Data

inceperii

Perioada de

desfasurare

Responsabil

de caz

Protectia copilului DGASPC

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Scoaal “C.

Paunescu”

Mentinerea

legaturii dintre

parinti si copil

(vizite,

corespondenta,

comunicare prin

telefon)

10.08.1996 Perioada de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent

social

Educatie formala si

nonformala/informala

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Transmiterea

informatiei catre

parinti despre

evolutia

rezultatelor scolare

ale copilului

Informarea si

consilierea

parintilor pe tema

imbunatatirii si

comunicarii

interfamiliale

10.08.1996 Perioada de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent

social

Psiholog

Servicii pentru persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament

Tipul Institutia

responsabila

Obiective

generale

Data

inceperii

Perioada de

desfasurare

Responsabil

Protectia copilului DGASPC

C.P. de tip

Hospice

“Gulliver”

Scoaal “C.

Paunescu”

Identificarea

persoanei de

referinta a

copilului

Incurajarea

mentinerii

legaturii copilului

cu persoana de

referinta

10.08.1996 Perioada de

mentinere

activa a

masurii de

plasament

Asistent

social si

psiholog CP

Educatie formala si

nonformala/informala

Sanatate

Reabilitate

Altele

Program de interventie specifica pentru nevoi emotionale

Obiective Activitati Durata Responsabil

de

specialitate

Persoane

implicate

Resurse Modalitati

de evaluare

Evaluare

periodica

Termen scrut

stimulare

efectiva

Consiliere

psihologica

individuala de

grup.

Sprijinirea

diferentiate de

restructurare si

remodelare prin

jocul

afectivitatii si

relationarii

01.06.2007

01.12.2007

Psiholog

Educator de

referinta

copilul

Cabinet

psihologic,

casete,

betisoare

parfumate,

ulei, lampa

Conversatia

Observatia

Labilitate

afectiva

Termen

mediu

stabilitate

emotionala

Consiliere

psiho

individuala

Eficientizarea

capacitatii de

comunicare si

cooperare

Strategii de

identificare a

atitudinilor si

sentimentelor

negative

01.06.2007

01.12.2007

Psiholog

Educator de

referinta

copilul

Cabinet

psihologic

Conversatia

Observatia

Instabilitate

emotionala

Termen lung

imbunatatirea

imaginii de

sine

Joc de rol, joc

directiv.

“Cultivarea

respectului de

sine”

Programe

pentru

01.06.2007

01.12.2007

Psiholo

Educator de

referinta

Copil

Cabinet

psihologic

Conversatia

Observatia

Stima de

sine scazuta

cunoasterea de

sine si a

semnificatiei

experientei

interpersonale

Incurajarea

dezvoltarii

stimei de sine,

creativitatea si

interactiunea

sociala

Program de interventie specifica pentru deprinderi de viata independente

Obiective Activitati Durata Responsabil

de

specialitate

Persoane

implicate

Resurse Modalitati

de evaluare

Evaluare

periodica

Termen scrut

cunoasterea

bio-psiho-

sociale la

adolescenta

Jocuri de

autodescoperire,

autocunoastere

(periodic)

joc de rol

studiu de caz

(ocazional)

01.06.2007

01.12.2007

Educator de

referinta

copil

Alimente,

haine,

sapun,

prosop,

sampon,

tacamuri

Joc de rol

Conversatia

Observatia

Participare

activa

Termen

mediu rolul

actelor de

identitate si

cum pot fi ele

utilizate

In ce situatii este

important fiecare

document (C.N.,

C.I.)

- documentele de

identitate nu se

lasa din mana

joc de rol

01.06.2007

01.12.2007

Educator de

referinta

copil

Carte,

masa,

cazare,

sofer

Conversatia

Observatia

Explicatia

Cunoaste

importanta

actelor de

identitate

Termen lung

formarea

deprinderilor

pentru

activitati

individuale si

de munca

- activitati pentru

invatarea

gestionarii

timpului, pentru

formarea

deprinderilor de

munca

01.06.2007

01.12.2007

Educator de

referinta

copil

Caiete,

pix, foi de

scris

Conversatia

Observatia

Explicatia

-

Program de interventie specifica pentru nevoi educationale

Obiective Activitati Durata Responsabil

de

specialitate

Persoane

implicate

Resurse Modalitati

de evaluare

Evaluare

periodica

Termen

scrut sa

cunoasca

aspecte

legate de

igiena,

educatie

sexuala

Baie zilnica

Lectura

Informare cu

privire la boilel cu

transmitere

sexuala

Consiliere

individuala

01.06.2007

01.12.2007

Psiholog

Educator de

referinta

Copilul

Baie, carti,

sapun,

prosop,

sampon

Conversatia

Observatia

Si-a format

deprinderile

legate de

igiena

personala

Termen

mediu rolul

sa-si

insuseasca

principiile

morale de

viata

Informatii cu

privire la

principiile morale

de viata

Codul bunelor

maniere

Joc de rol

Terapie

comportamentala

01.06.2007

01.12.2007

Psiholog

Educator de

referinta

Copilul

Cabinet

pishologic

Carti

Materiale

instructiv-

educative

Conversatia

Observatia

Explicatia

Termen lung

pregatirea in

vederea

orientarii

socio-

profesionale

Informatii cu

privire la

existenta

atelierelor

protejate in cadrul

scolii speciale din

cadrul Scolii

Speciale

Consiliere

01.06.2007

01.12.2007

Psiholog

Educator de

referinta

Copilul

Scoala

Speciala –

ateliere

Conversatia

Observatia

Explicatia

Program de interventie specifica pentru recreere si socializare

Obiective Activitati Durata Responsabil

de

specialitate

Persoane

implicate

Resurse Modalitati

de evaluare

Evaluare

periodica

Termen scrut

sa sa participe

la festivitatile

organizate in

cadrul

centrului

- discoteca la

sfarsit de

saptamana

- activitati

organizate la

clubul tinerilor

- serbari,

aniversari

01.06.2007

01.12.2007

Educator de

referinta

Copilul

Voluntari

Asistent

social

Statie, C1,

clubul

tinerilor,

dulciuri,

telefon,

transport

Conversatia

Observatia

Explicatia

Observatia

Termen mediu

rolul Sa

utilizeze

corect actele

de identitate

(C.N., C.I.)

- explicarea

continutului

actelor de

identitate si

utilitatea lor

- joc de rol

01.06.2007

01.12.2007

Asistent

social

Copil

Acte de

identitate

Conversatia

Explicatia

Termen lung

Sa-si dezvolte

autonomia si

independenta

sociala

Mentinerea

legaturii cu

familia

- sa-si dezvolte

autonomia si

independenta

sociala

- la plimbare

- la cumparaturi

- vizite in

familie,

mentierea

contactului

periodic cu

membrii

familiei,

planificarea

intalnirilor cu

01.06.2007

01.12.2007

Asistent

sociala

Educator de

referinta

Copil

Voluntari

Bani de

buzunar

Conversatia

Observatia

membrii familiei

Program de interventie specifica pentru reabilitarea logopedica

Obiective Activitati Durata Responsabil

de

specialitate

Persoane

implicate

Resurse Modalitati

de evaluare

Evaluare

periodica

Termen scrut

Formarea

deprinderilor

lexico-grafice

- exercitii de

dezvoltare a

auzului

fonematic

- scris-citit

- copiere

01.06.2007

01.12.2007

Logoped

Educator de

referinta

Copilul

Cabinet

logopedic

Conversatia

Observatia

Rezultatul

la evaluari

Deprinderile

lexico-

grafice sunt

in curs de

formare

Termen mediu

rolul

dezvoltarea

vocabularului

- memorarea

poezii

- povestire

01.06.2007

01.12.2007

Logoped

Educator de

referinta

Copilul

Cabinet

logopedic

Conversatia

Observatia

Rezultatul

la evaluari

Utilizarea

corecta a

semnelor de

punctuatie se

realizeaza cu

ajutor

Termen lung

Sa-si

dezvoltarea

structurilor

verbale

complexe

- compunere

- povestire

- redactarea

unei scrisori

- redactarea

biletului de

voie

01.06.2007

01.12.2007

Logoped

Educator de

referinta

Copilul

Cabinet

logopedic,

caiet, pix

Conversatia

Observatia

Rezultatul

la evaluari

Program de interventie specifica pentru ingrijire

Obiective Activitati Durata Responsabil

de

specialitate

Persoane

implicate

Resurse Modalitati

de evaluare

Evaluare

periodica

Termen mediu

Formarea

deprinderilor

pentru hranire

independenta

Exercitii pentru

aplicarea

notiunilor de

igiena

alimentara

01.06.2007

01.12.2007

Educator de

referinta

Copilul

Vesela,

hrana

Conversatia

Explicatia

Termen lung

Formarea

deprinderilor

pentru igiena

personala

Toaleta zilnica

cu sprijin

Folosirea

corecta a

sapunului si

periutei de

dinti

01.06.2007

01.12.2007

Educator de

referinta

Copilul

Sapun

Pasta dinti

Periuta

dinti

Conversatia

Observatia

GHID DE OBSERVAŢIE

Subiectul va participa la activităţile derulate pe parcursul a trei întâlniri

consecutive timp de o lună de zile. Se vor observa modul în care copilul participă la

activităţile desfăşurate şi modul în care relaţionează cu ceilalţi colegi. Activităţile care se

vor desfăşura vor fi foarte diverse: jocuri de rol, jocuri pentru copii şi activităţi practice.

Copilul manifestă de fiecare dată neimplicare şi negativism până când cunoaşte

toate regulile jocurilor şi ce trebuie făcut la fiecare întâlnire mai apoi, reuşind foarte greu

să se integreze şi să participe activ la activităţi.

Prezintă mai multă implicare în activităţile care cer lucruri practice participând

activ la jocurile desfăşurate şi activităţi de decupare, colaj şi lipit.

Vocabularul folosit de acest copil este foarte modest, prezentând numeroase

carenţe educaţionale: scrie numai cu litere de tipar şi are dificultăţi majore în

reproducerea unor informaţii, respectiv memorare. Răspunde cu greutate la întrebările

care îi sunt adresate, avînd nevoie de căteva secunde/minute să proceseze informaţiile.

Faţă de colegii mai mari decât el simte o puternică frică de a relaţiona,

implicându-se în activităţi şi stând alături doar cu cei de o vârstă cu el sau mai mici decăt

el. Faţă de personalul angajat în instituţie şi faţă de voluntari prezintă o formă de

ataşament anxios fiind când foarte apropiată de aceştia, iar în unele situaţii respingându-i

pe toţi.

GHID DE INTERVIU

2. Iti place aici in centru ?

3. Te simti in largul tau ?

4. Cum te intelegi cu colegii tai din centru ?

5. Dar cu personalul centrului ?

6. Care este relatia cu colegii de la scoala ?

7. Cat de des iti vezi familia ?

8. La ce perioda de timp mergi acasa ?

9. Te intelegi bine cu parintii tai ?

10. Dar cu fratii tai ?

11. Unde te simti mai bine ?

12. Ai vrea sa te intorci in familie ?

13. Ce ai mai vrea sa schimbi de la viata ta ?

Analiza interviului

Subiectului ii place in centru, se intelege bine cu colegii si cu personalul centrului.

A afirmat ca se simte bine cand participa la activitatile din cadrul centrului, personalul

avand foarte mare grija de el si multa rabdare, lamfel si colegii. Acesta se simte in largul

lui in cadrul centrului dar mai mult iar placea sa stea acasa cu familia lui, dar in acelasi

timp el constientizeaza ca familia lui nu are posibilitati financiare incat sa poata sa aiba

grija si de el. Cu fratii nu a avut probleme, se inteleg destul de bine. In viata lui si-ar dori

sa schimbe faptul ca este institutionalizat in centru, vrea ca familia lui sa aiba

posibilitatea de al intretine si pe el ca sa se poate bucura si el de parintii si fratii lu.