11.Sanatatea publika si managementul sanitar ca stiinta si obiect de studiu.Continutul si sarcinile.Insemnatatea disciplinei in pregatirea cadrelor medicale. Scopul Sntii Publice const n a reduce:disconfortul;boala;incapacitatea (invaliditatea);decesul prematur.Scopurile n Sntatea Public au determinat sarcinile principale propuse de Organizaia Mondial a Sntii:rezolvarea problemelor sntii n aspect politic;asigurarea accesului populaiei la servicii medicale calitative;asigurarea activitilor ce in de securitatea sntii;promovarea sntii i profilaxia maladiilor.Aceste sarcini au fost puse la baza dezvoltrii principiilor Noua Sntate Public":realizarea principiilor Declaraiei de la Alma-Ata;asigurarea motivaional a Sntii individuale;reorientarea scopurilor n sistemul de Sntate, reieind din condiiile actuale;asigurarea accesului i calitii serviciilor medicale;asigurarea securitii sntii;monitoringul sntii;gestionarea sistemului sntii ca sistem economic.Medicina social este o ramur a medicinei, care se ocup cu studiul strii de sntate a populaiei n corelaie cu factorii sociali, ce o influeneaz (diagnosticul strii de sntate a populaiei i factorii etiologici).Sarcinile medicinei sociale:1. Promovarea sntii, care prevede ca oamenii s fie tot mai sntoi, api de a participa la viaa social (se realizeaz prin dezvoltarea msurilor sanogeneticej.2. Ocrotirea sntii prin meninerea sntii i prevenirea bolii.3. Combaterea bolilor i a consecinelor lor.4. Redobndirea sntii, n realizarea creia contribuia medicilor, a serviciilor sociale i sanitare este substanial.2.Istoria dezvoltarii sanatatii publice si Managementului.Personalitati si Aportul lor in dezvoltarea disciplinii si ocrotirii sanatatii in republica.Un rol important n dezvoltarea Sntii Publice la diferite etape l-au jurai: iacob Felix i Gheorghe Banu, D. Enchescu (Romnia); N.A. Semaco i /1' Soloviov (Rusia); A. Gromaevschi (Ukraina); Alfred Groian (Germania), i ranceico Pocinoti (Italia) . a.In Republica Moldova Sntatea Public cuprinde urmtoarele etape de dezvoltare:Etapa I. Crearea infrastructurii (reelei), instituiilor medicale n localiti le mi ale i urbane i implementarea metodelor noi de studiere i promovare I Sntii (aa. 1945-1973). Un rol important n realizarea acestor direcii l-au |U( al efii de catedr Igien Social i Organizare a Ocrotirii Sntii profesorii universitari M. Ghehtman, N. Testemianu i V. Kant.Etapa II. Elaborarea i implementarea n practic a concepiei Lichidarea diferenelor eseniale dintre acordarea asistenei medicale populaiei urbane i rurale", prevzut pentru realizare pn n a.2000 - prof. N. Testemianu.Dezvoltarea asistenei medicale specializate, modul de plasare a instituiilor sanitare i determinarea capacitilor lor au la baz elaborrile tiinifice ale marelui savant Nicolae Testemianu i ale discipolilor si.Prof. Nicolae Testemianu, din 1973, a condus catedra Medicin Social i I Irganizare a Ocrotirii Sntii, care a fost creat n 1945 de predecesorul su prof. M. Ghehtman. Din 1986, catedra a fost condus de doctorul habilitat, profesorul universitar E. Popuoi.Sub ndrumarea acestor promotori ai medicinei sociale n Republica Moldova au fost publicate peste 5 000 de lucrri tiinifice i pregtit o pleiad ntreag de pedagogi i lucrtori tiinifici, dintre care 14 doctori habilitai i peste 60 de doci >i i in medicin.In 1971, sub conducerea profesorului N. Testemianu au fost iniiate cercetri tiinifice \ iznd perfecionarea asistenei medicale acordate populaiei rurale. Rezultatul final al acestor cercetri a fost fundamentarea teoretic a formelor optime li organizare a asistenei medicale in condiii de policlinic (ambulatoriu), spitaliceti i de urgen n localitile rurale.Implementarea formelor noi de organizare a asistenei medicale specializate a fost consemnat eu Premiul de Stat (l(>K l).Etapa IU. Realizarea ivformcloi in perioada de tranziie de la sistemul Se tnaiCO (dezvoltai in lo.la I imune Sovietica) la sistemul Hrmaik (implementarea Asigurrilor Medicale obligalorii) n anii 1991 2003.Pentru realizarea reformei n sistemul de sntate a lost elaborat un set de documente legislative cu participarea catedrelor Sntate Public i Management ale USMF Nicolae Testemianu" (efi prof. I. Prisacari, E. Popuoi, D. Tintiuc).Etapa IV. Implementarea Asigurrilor Medicale Obligatorii (aa. 2001 - 2004). n aceast perioad au fost elaborate principiile, actele legislative i normative pentru realizarea activitilor instituiilor medico-sanitare publice n condiiile economice noi. La aceste activiti a contribuit substanial catedra Sntate Public i Management Nicolae Testemianu" (D. Tintiuc i colaboratorii).3.Bazele Legislative ale ocrotirii sntii n RM. Legea ocrotirii sanatatii. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA ocrotirii sanatatii Nr.411-XIII din 28.03.95 DISPOZITII GENERALE* Legislatia privind ocrotirea sanatatii se bazeaza pe Constitutie si consta din prezenta lege si din alte acte normative. * Structura si principiile fundamentale ale sistemului de ocrotire a sanatatii Sistemul de ocrotire a sanatatii este constituit din unitati curativ-profilactice, sanitaro-profilactice, sanitaro-antiepidemice,farmaceutice si de alta natura, avind la baza urmatoarele principii: a) conducerea descentralizata; b) responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, unitatilor economice si a factorilor de decizie pentru promovarea politicii statului in domeniul asigurarii sanatatiipopulatiei; c) responsabilitatea organelor si unitatilor medico-sanitare pentru accesibilitatea, oportunitatea, calitatea si volumul prestatiilor medico-sanitare, pentru calitatea pregatirii profesionale siperfectionarea calificarii personalului medico-sanitar si farmaceutic; d) utilizarea realizarilor stiintei, tehnicii si practicii medicale moderne in activitatea unitatilor medico-sanitare; e) apararea drepturilor personalului medico-sanitar si controlul asupra exercitarii obligatiunilor lui profesionale; f) orientarea profilactica a asigurarii sanatatii populatiei in toate sferele de activitate vitala; g) diversitatea formelor de asistenta medicala (de stat, prin asigurare, privata); h) gratuitatea si accesibilitatea asistentei medicale in institutii medicale de stat, trecerea la acordarea acesteia de catre medici de practica generala, conform unui program de stat, in limitele si volumul stabilit; i) libertatea pacientului de a alege medicul curant si unitatea curativa; j) responsabilitatea fiecarei persoane pentru sanatatea sa. *Orientarea profilactica a asigurarii sanatatii populatiei (1) Profilaxia este principiul fundamental in asigurarea sanatatii populatiei. (2) Autoritatile administratiei publice, unitatile economice sint obligate sa ia masuri sociale si medicale orientate spre profilaxia primara a maladiilor, in special spre salubritatea mediului inconjurator spre crearea si mentinerea unor conditii igienice favorabile de viata si de munca, spre mentinerea si ocrotirea sanatatii populatiei, a unor categorii ale ei (femei, copii, batrini), spre propagarea odihnei active si a culturii fizice de masa, spre alimentarea rationala si educatiasanitara a populatiei. * Finantarea ocrotirii sanatatii Ocrotirea sanatatii este finantata de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din fondurile de asigurare medicala (cotizatii de asigurare obligatorie si benevola), din fondurile de binefacere si din alte fonduri de organizare a asistentei medicale a caror constituire nu este prohibita, din mijloacele sponsorilor si mijloacelor incasate de la serviciile cu plata.4.Sntatea public i individual. Definiia. Indicii ce caracterizeaz Sntatea public.Factorii determinani ce infleneaz sntatea populaiei i structura lor.Vorbind despre sntatea omului, unii autori acord o importana primordial aspectelor biologic i social: "Sntatea omului este o unitate a calitilor de ordin biologic i social determinate de influene biologice i sociale att native, ct i dobndite n timpul vieii, iar boala - contravenia acestei armonii, acestei uniti" (Iu. Lisin, 1987).Ali autori definesc sntatea drept o nsuire a organismului, care asigur pstrarea echilibrului n concordan cu vrsta i cerinele sociale i eliberarea de ne-satisfacere, disconfort i boli, ce contribuie la supravieuirea speciei.Specificarea mai detaliat a indicatorilor dup care e apreciat sntatea o vom efectua cnd ne vom referi la sntatea populaiei.Exist definiii n care sntatea populaiei e tratat ca proces, ca o msur a vitalitii, ca o nou calitate etc. Majoritatea savanilor consider ns c sntatea populaiei este o noiune statistic ce se caracterizeaz printr-o totalitate de indicatori demografici, indicatori ai dezvoltrii fizice i indicatori ai morbiditii i invaliditii.Prin urmare, sntatea populaiei este o noiune complex, sintetic, care poate fi evaluat dup urmtoarele criterii:1. Indicii medico-demografici:a) Indicii micrii naturale a populaiei: mortalitatea general i dup vrste; longevitatea; natalitatea, fertilitatea sporul natural al populaiei; sporul absolut al populaieib) Indicii micrii mecanice a populaiei: migraia populaiei (imigraia, emigraia etc).2. Indicii morbiditii i rspndirii bolilor (incidena, prevalenta),3Indicii invaliditii i invalidizrii4Indicii dezvoltrii fizice a populaiei. Factorii determinani ce infleneaz sntatea populaiei i structura lor.5.Demografia .Definitie, obiectul de studio.Compartimentele.Scopul studierii populatiei si modalitati de culegere a datelor.Demografia este un termen care provine de la grecescul demos"- popor i grafos" - a descrie. Demografia definete tiina, care se ocup cu studiul populaiei umane i care se caracterizeaz printr-un sistem de indicatori.Obiectul de studiu n demografie este populaia, care poate fi studiat sub diferite aspecte: medical, social, economic, politic, juridic etc.Scopurile:aprecierea sntii populaieievaluarea strii de sntate a popuaieielaborarea programelor de sntatepalnificare(nr. de pacieni, vaccinri, tipul instituiilor medicale)6.Structura populatiei dupa virsta , mediul de resedinta .Imbatrinirea populatiei.Repartiia teritorial a populaiei studiaz rspndirea populaiei pe un teritoriu dat, n mod obinuit aceasta se suprapune pe unitile administrativ-terito-riale. Repartiia teritorial se studiaz cu ajutorul urmtorilor indici:- ponderea populaiei cu domiciliul stabilit n mediul rural sau urban;- distribuia populaiei n funcie de tipul i mrimea localitilor;- indicii de densitate.Ponderea populaiei cu domiciliul stabilit n mediu U/R se calculeaz astfel: Pu Prr%U = sau %U = unde: P PP - populaia total,Pu- populaia care locuiete n mediul urban, Pr - populaia care locuiete n mediul rural.STRUCTURA POPULAIEI PE GRUPE DE VRSTADintre aspectele statisticii populaiei, structura acesteia pe grupe de vrst este elementul esenial. In analiza structurii populaiei pe grupe de vrst trebuie s se in cont, pe de o parte, de efectul de vrst" i, pe de alt parte, de efectul de generaie" {tabelul 33).Fenomenele de fertilitate i mortalitate cunosc o mare variabilitate n funcie de vrst - efect de vrst". Generaiile i au i ele propria istorie - unele generaii sunt afectate de rzboaie, altele de calamiti naturale etc. - efect de generaie".n analiza populaiei se pot utiliza grupele de vrst cincinale (0-4; 5-9; 10-14; ...80-84; 85 i peste), decenale (0-9; 10-19; ...80 i peste) sau grupele mari de vrst (copii 1-14 ani; aduli 19-59 de ani i vrstnici 60 de ani i peste). Datorit prelungirii procesului de colarizare i a creterii speranei de via la natere, azi se folosesc tot mai mult grupele de vrst 0-19 ani - copii, 20-64 ani - aduli i vrstnicii de 65 ani i peste.Grafic, structura populaiei pe grupe de vrst se reprezint sub forma piramidei vrstelor. Piramida vrstelor poate fi construit pe ani de vrst sau pe grupe cincinale sau decenale de vrst.n piramid, populaiile sunt reprezentate prin suprafeele unor dreptunghiuri, care au ca laturi:- pe axa ordonatelor - mrimea intervalului de vrst utilizat (1,5,10 ani);- pe axa absciselor - numrul observat al populaiei (cnd intervalul de vrst este 1 an) sau numrul mediu al populaiei pentru intervalul luat n studiu de 5 sau 10 ani (vezi tabelul ce urmeaz).7.Concepte fundamentale cu care opereaza demografia.Metode de masurare a fenomenelor demografice.1.Eveniment demografic- un caz individual purtator al unei informatii cu caracter demografic.2.Fenomen demografic-frecventa aparitiei unor evenimente demografice intr-o populatie intr-o anumita perioada de timp. Nivelul fenomenului demografic se masoara in rate. Formula generala este: NR de evenimente demografice/ nr populatiei x 1000.3.Riscul- este probabilitatea unei persoane dintr-o populatie sau subpopulatie de a suferi de un anumit eveniment.Formula: nr de evenimente/ populatia de la inceputul intervaluluix 1000.4.Expus la risc- persoana dintr-o populatie expusa la un anumit risc.5.Cohorta- totalitatea persoanelor care sufera un eveniment in acelasi timp( pers care se casatoresc intr-un an calendaristic, divorteaza)6.Generatie- este un caz particular al cohortei, definit ca fiiind totaliattaea persoanelor nascute intr-un an calendaristicc8.Statica populatiei .Definitia, caracteristicile principale.Densitatea populatiei.Statica populaiei - analizeaz populaia sub raportul numrului, distribuiei demografice, structurii, dup diverse caracteristici demografice (sex, grup de vrst, stare civil etc.) i socio-economice (ocupaie, nivel de instruire etc.).Densitatea populatiei- se exprima prin frecventa populatiei (P) pe unitate de suprafata (K) si se calculeaza dupa formula: D= P/S , unde D-densitatea populatiei; P- populatia; S-suprafata exprimata in km2.9.Recensamintul populatiei.Regulile efectuarii, tipuri ale numarului de populatiei.Definiia recensmntului populaiei. Cercetare statistic, de obicei exhaustiv, care are ca scop nregistrarea populaiei, la un moment dat, sub raportul numrului i al unor caracteristici demo-economice: anul naterii, starea civil, categoria socio-profesional, naionalitatea, religia etc.Recensmntul populaiei este un exemplu tipic de anchet demografic.Anchetele demografice. Complexitatea fenomenelor demografice, condiionarea lor multipl au impus cu necesitate organizarea unor studii speciale denumite anchete demografice. Anchetele demografice constituie singurele modaliti de a obine date referitoare la condiionarea diverselor fenomene demografice, la legtura existent dintre variabilele demografice i cele socio-economice, psihologice, la motivaia unui anumit comportament demografic, la opinia individului sau a familiei n problemele de dimensiune i structura a familiei etc.Anchete demografice se pot efectua pe colectiviti generale, pe eantioane, colectiviti reprezentative din populaie sau pe loturi.Caracteristicile recensmntului, enumerate de VI. Trebici, sunt:- scop statistic;- este iniiat pe baza unor cote normative (hotrri de guvern);- se refer la un teritoriu bine definit (de obicei o ar);- universalitate (nregistreaz absolut toate persoanele care triesc n teritoriul stabilit);- simultaneitate (toate nregistrrile se fac pentru un moment fix: ziua i ora la care se refer nregistrarea - indiferent de momentul concret, real al nregistrrii).Datorit volumului mare de munc, perioada de timp n care se fac nregistrrile acoper 2-3 sptmni, dar toate se refer la un moment fix. Datorit acestei caracteristici recensmntul este un exemplu tipic de cercetare general (global) i de moment (se nregistreaz toat populaia la un moment dat, fix), informaiile se obin direct de la populaie- metodologia este unic, standardizat;- beneficiaz de mediatizare;- exist un control al calitii date.or;- ritmicitate (se repet periodic). Clasificarea recensmintelorClasificarea recensmintelor, de obicei, se face n funcie de 2 criterii:a) gradul de cuprindere a populaiei- recensminte generale - cuprinde ntreag populaie- recensminte pariale - cuprinde numai o subpopulaieb) modul de culegere a datelor- autoinregistrarea- culegerea informaiilor prin interviuDeosebim diferite tipuri ale numrului de populaie n baza recensmintelor. > Numrul nregistrai n baza recensmintelor.> Numrul estimat sau calculat. n anii care urmeaz unui recensmnt, numrul populaiei se calculeaz pornind de la cifra exact a populaiei stabilit la recensmnt, la care se adaug nscuii vii i se scad decedaii. Aceast metod de calcul este valabil n ipoteza, n care migraia este considerat nul.10.Dinamica populatiei.Definitia.tipuri de miscarii ale populatiei , caracteristica lor.Populaia, sub raportul numrului i structurii ei n funcie de diversele caracteristici demografice i economice, este n permanent schimbare - fenomen cunoscut sub denumirea de dinamica populaiei" {figura 13).Aadar, n dinamica populaiei deosebim micarea natural (determinat de puterea populaiei de reproducere i de mortalitate) i mecanic (migratoric), care cuprinde deplasarea locuitorilor n interiorul unei ri - migraia intern, sau n afara granielor rii - migraia extern.11.Miscarea naturala a populatiei.Grupele de indicatori.Reproducerea populatiei.Din punct de vedere demografic nasterea poate fi definita ca fiind actul prin care produsul de conceptie este extras sau eliminat complet din corpul mamei dupa o per de gest de cel putin 28 sapt. Nascutul viu este produsul de conceptie extras sau eliminat complet din corpul mamei care,indiferent de durata gestatiei si care dupa separarea de corpul mamei prezinta un semn de viata:respiratie,bataie cardiaca,pulsatua cordonului ombilical sau contractia musculara dependenta de vointa,fie ca placenta a fost eliminata sau nu,iar cordonul ombilical a fost sectionat sau nu. Conform definitiei prezentate,dak in momentul separarii de corpul mamei copilul a avut un semn de viata,care in minutele urmatoare dispare,medicul consemneaza intii nasterea unui nascut viu apoi un deces 0-1 an. Nascutul mort este produsul de conceptie care provine dintro sarcina de peste 28sapt si care,dupa separarea completa de corppul mamei,nu manifeste nici un semn de viatsa.Atunci cind durata sarcinii nu poate fi stabilita se pot utiliza indicii indirecti ai acesteea si anume greutatea>1000g si lungimea>35cm. Avortul este produsul de conceptie care provine dintro sarcina cu o durata sub 28sapt si care,dupa extragerea completa din corpul mamei,nu prezinta nici un semn de viatsa.Sau cu masa