STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND MANAGEMENTUL ... 2.2.Analiza swot a turismului rural în județul...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ȘCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

ec. OLIVIA PAULA TIRPE

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND MANAGEMENTUL

STRUCTURILOR DE PRIMIRE DIN TURISMUL RURAL

ÎN JUDEȚUL BIHOR

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ. dr. EMILIAN MERCE

CLUJ-NAPOCA

2011

2

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................... 5

Motivația cercetării .............................................................................................................................. 5

Obiectivele cercetării ............................................................................................................................ 6

Partea I.Stadiul actual al cunoașterii în domeniu .................................................................. 8

Capitolul 1 ............................................................................................................................. 8

TURISM RURAL. ABORDARE CONCEPTUALĂ ........................................................... 8

Turism rural și agroturism. Definire, caracteristici, funcȚii ................................................................ 8

1.2. Structuri de primire în turismul rural ............................................................................................ 8

1.2.1. Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare al unitatilor de primire ....................................... 8

1.2.2 Cartea pensiunii turistice –principal instrument de management al unităţii turistice ................. 9

1.3.Turismul rural în românia .............................................................................................................. 9

1.4. Importanţa turismului rural ca fenomen economic, social și cultural ......................................... 10

1.4.1.Bazele turismului rural si motivaţiile sale ................................................................................. 10

1.4.2 Beneficiile sociale şi economice ale turismului rural pentru satul românesc ........................... 10

1.5.Managementul structurilor de primire prin informatizarea activităţilor din turismul rural ......... 11

1.5.1.Sistemul informatic al unităţilor de turism rurale ..................................................................... 11

PARTEA a II-a .................................................................................................................... 12

MATERIAL ŞI METODĂ .................................................................................................. 12

Capitolul 2 ........................................................................................................................... 12

AREALUL CERCETĂRII .................................................................................................. 12

2.1.ANALIZA DIAGNOSTIC A JUDEȚULUI BIHOR ................................................................... 12

2.1.1.Localizarea ................................................................................................................................ 12

2.1.2.Relieful ...................................................................................................................................... 12

2.1.3.Resursele de apă ........................................................................................................................ 12

2.1.4.Climă ......................................................................................................................................... 12

2.1.5.Populație .................................................................................................................................... 12

2.1.6.Resersele naturale și ................................................................................................................. 12

2.1.7.Resursele culturale , .................................................................................................................. 12

3

2.2.Analiza swot a turismului rural în județul bihor .......................................................................... 12

2.3. Descrierea și modul de organizare al celor 13 structuri de primire studiu de caz din județul bihor ............................................................................................................................................................ 13

2.3.1.Pensiunea Valea Izvorului ......................................................................................................... 13

2.3.2.Pensiunea Andreea .................................................................................................................... 13

2.3.3.Pensiunea Remeți ...................................................................................................................... 14

2.3.4.Pensiunea Melinda .................................................................................................................... 14

2.3.5. Hotelul La Contele Dracula ...................................................................................................... 14

2.3.6.Pensiunea Casa Bucătarului ...................................................................................................... 15

2.3.7.Pensiunea Corimen .................................................................................................................... 15

2.3.8.Pensiunea Axon ......................................................................................................................... 15

2.3.9.Davidof ...................................................................................................................................... 15

2.3.10.Raluca ...................................................................................................................................... 16

2.3.11. Vidra ....................................................................................................................................... 16

2.3.12.Pensiunea Zăvoi din localitatea Finiș ...................................................................................... 16

2.3.13.Cabana Art. .............................................................................................................................. 17

Capitolul 3 .......................................................................................................................... 17

METODE DE CULEGERE ŞI ANALIZĂ A DATELOR ................................................. 17

3.1.Documentarea ............................................................................................................................... 17

3.2.ANCHETA ................................................................................................................................... 17

3.3.METODE STATISTICE DE ANALIZĂ ȘI INTERPRETARE.................................................. 17

PARTEA a-III-a .................................................................................................................. 19

REZULTATE ŞI DISCUŢII ............................................................................................... 19

Capitolul 4 ........................................................................................................................... 19

EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII DE TURISM RURAL ÎN JUDEȚUL BIHOR ..................... 19

4.1. INDICATORI AI ACTIVITĂȚII TURISTICE RURALE ÎN JUDEȚUL BIHOR .................... 19

4.2.ARIA DE RĂSPÂNDIRE A STRUCTURILOR DE PRIMIRE DIN TURISMUL RURAL BIHOREAN ....................................................................................................................................... 19

Capitolul 5 ........................................................................................................................... 21

PERFECȚIONAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT ÎN CADRUL STRUCTURILOR DE PRIMIRE RURALĂ .................................................................................... 21

5.1. IDENTIFICAREA FACTORILOR CARE INFLUENȚEAZĂ PARTICIPAREA LA CURSURI A MANAGERILOR .......................................................................................................................... 21

5.1.1. Influenţa sexului participanţilor ............................................................................................... 21

5.1.2. Influenţa vârstei participanţilor ................................................................................................ 22

5.1.3. Influenţa calificării profesionale .............................................................................................. 23

5.1.4. Influenţa categoriei de clasificare ............................................................................................ 25

5.2. IDENTIFICAREA PERCEPȚIEI RESPONDENȚILOR ASUPRA NEVOII DE PERFECȚIONARE MANAGERIALĂ ............................................................................................. 26

5.2.1. Influenţa sexului participanţilor asupra opțiunii pentru creșterea competențelor manageriale 26

5.2.2. Influenţa vârstei participanţilor asupra opțiunii pentru creșterea competențelor manageriale 27

5.2.3. Influenţa calificării profesionale asupra opțiunii pentru creșterea competențelor manageriale28

5.2.4. Influenţa categoriei de clasificare asupra opțiunii pentru creșterea competențelor manageriale ............................................................................................................................................................ 30

Capitolul 6 ........................................................................................................................... 32

ANALIZA INDICATORILOR DE TURISM. STUDIU DE CAZ LA 13 STRUCTURI DE PRIMIRE DIN JUDEȚUL BIHOR ................................................................................................... 32

4

6.1. ANALIZA INDICATORILOR ÎN CADRUL FIECĂREI STRUCTURI DE PRIMIRE .......... 32

6.1.1.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Valea Izvorului ................................................... 32

6.1.2.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Andreea .............................................................. 33

6.1.3.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Remeți ................................................................ 33

6.1.4.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Melinda .............................................................. 34

6.1.5.Indicatori ai activității turistice la hotelul La Contele Dracula ................................................. 34

6.1.6.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Casa Bucătarului ................................................ 35

6.1.7.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Corimen .............................................................. 35

6.1.8.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Axon ................................................................... 36

6.1.9.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Davidof .............................................................. 37

6.1.10.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Raluca .............................................................. 37

6.1.11.1ndicatori ai activității turistice la pensiunea Vidra ................................................................ 38

6.1.12.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Zăvoi ................................................................ 39

6.1.13.Indicatori ai activității turistice la cabana Art ......................................................................... 39

6.2.ANALIZA COMPARATIVĂ A INDICATORILOR ACTIVITĂȚII TURISTICE ................... 40

Concluzii şi recomandări ..................................................................................................... 43

CONCLUZII ...................................................................................................................................... 43

CONTRIBUŢII PROPRII .................................................................................................................. 44

CONTINUAREA CERCETĂRII ...................................................................................................... 44

5

INTRODUCERE INTRODUCTION

Motivația cercetării Research motivation

Turismul rural prezintă o serie de avantaje: valorifică spaţiile agricole, resursele

naturale, patrimoniul cultural, tradiţiile săteşti, produsele agricole, realizează schimburi între

veniturile urbane şi cele rurale, creează direct şi indirect locuri de muncă, îmbunătăţeşte

infrastructura. Există o serie de motive economice, sociale şi culturale care recomandă

dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone rurale ca şi stimulator al economiei rurale. Acestea

sunt privite ca principale tendințe motivaţionale ale cunoaşterii activităţii de turism rural, în

condiţiile existenţei în România a unor posibilităţi remarcabile de derulare a acestui tip de

turism, argumentate prin prezenţa resurselor naturale și antropice într-un spaţiu rural

românesc cu multiple tradiţii etnofolclorice, monumente cultural-istorice, muzee etc.

Zonele rurale şi aşezările mici, simt de obicei lipsa unui sistem de management

sofisticat, aşa cum se aplică la firmele din mediul urban, sau la nivel guvernamental, care

include mai puţine resurse şi probabil altfel de cunoştinţe tehnice în cercetare, planificare,

marketing si management operaţional.

Este de relevat faptul că cercetarea şi mai ales, organismele decizionale de la nivel

local, judeţean şi departamental au foarte puţine informaţii, obţinute mai mult prin deducţii,

decât printr-o înregistrare riguroasă şi sistematică a lor. În prezent nu există informaţii

directe asupra întregii activităţi de turism rural dar, în schimb, se poate dispune de informaţii

indirecte, uneori incomplete şi care, în mod frecvent nu sunt obţinute în timp util.

Actualmente nivelul de cunoștințe, de informare și de practici manageriale ale gospodarilor

români este unul foarte scăzut şi acest fapt se resimte în procesul de fundamentare a

6

deciziilor și de derulare a activităţii lor. Din acest punct de vedere considerăm că actuala

cercetare este necesară şi extrem de importantă pentru revitalizarea turismului rural și

implicit a structurilor de primire din județul Bihor.

Faptul că tema de faţă este de interes actual o demonstrează și cercetările realizate

până acum în acest sens la noi în ţară de către d-na Maria Morțan în teza de doctorat „

Studiu privind posibilităţile de dezvoltare a agroturismului în Depresiunea Beiuşului” având

conducător ştiinţific prof. Univ.dr. Boris Samochiş (UBB Cluj-Napoca, Facultatea De Științe

Economice), de asemenea contractul CNCSIS 240, 2002-2003, „Posibilităţi de dezvoltare a

spaţiului rural din zona Călacea-Satchinez, coordonat de Prof. Univ. Dr. Maria Goian

(Universitatea de Vest din Timișoara) și Programul ECOS-OUVERTURE ” Proiectul

Transhumanţa în România”, nr. 9604 CE019 PHARE, Fundaţia Caja Rioja .

Literatura de specialitate din ţara noastră cuprinde date insuficiente referitoare la

structurile de primire din turismul rural în județul Bihor. Alegerea acestei zone pentru

cercetare porneşte de la potenţialul natural, uman şi socio –cultural care se află în această

zonă în scopul valorificării acestuia în vederea dezvoltării economice a judeţului. Structurile

de primire rurală nu-şi pot menţine avantajul concurenţial pe piaţă, decât printr-un

management competent, care să antreneze resursele umane într-un proces de flexibilizare şi

diversificare a produselor şi serviciilor turistice rurale, realizate la parametri calitativi care să

satisfacă exigenţele turiştilor.

Scopul cercetării constă în fundamentarea şi elaborarea bazelor teoretice si metodice

pentru evidenţierea şi valorificarea resurselor turistice, determinarea potenţialului de creştere

a ramurii precum şi argumentarea unor propuneri de eficientizare a utilizării patrimoniului

atractiv al judeţului Bihor care să poată fi puse la baza unor măsuri strategice orientate spre

diversificarea economiei spaţiului rural.

Obiectivele cercetării The research objectives

7

Obiectivul de bază al tezei propuse a fost identificarea principalelor particularități ale

activității manageriale în cadrul structurilor de primire din județul Bihor.

Dintre obiectivele complementare ale tezei de doctorat s-au conturat următoarele:

• studiul evoluţiei structurilor de primire din turismul rural în județul Bihor;

• evaluarea situaţiei actuale a structurilor de primire din turismul rural la nivelul

judeţului pe baza informaţiilor statistice;

• analiza morfologiei zonei în care este amplasată fiecare structură de primire în

parte, în vederea evidențierii punctelor pozitive ce conduc la dezvoltarea turismului rural

bihorean;

• evaluarea resurselor existente cu ajutorul unei analize SWOT a zonei;

• identificarea datelor unităților de cazare;

• stabilirea serviciilor oferite de acestea;

• evaluarea aspectelor privind gestionarea resursele umane în cadrul unității;

• identificarea unor strategii de organizare și funcționare, dar și de diferențiere

pe piața turismului rural;

• evoluția indicatorilor turistici și financiari ai structurilor de primire (în

perioada 2008-2010);

• cunoașterea profilului managerilor acestor structuri (vârstă, sex , studii).

• elaborarea unor propuneri și recomandări pe baza rezultatelor obţinute.

8

Partea I.Stadiul actual al cunoașterii în domeniu

Capitolul 1

TURISM RURAL. ABORDARE CONCEPTUALĂ

Turism rural și agroturism. Definire, caracteristici, funcȚii 1.1. RURAL TOURISM AND AGROTOURISM.DEFINITION, CHARACTERISTICS,

FUNCTIONS

Ca definiţie unanim acceptată, turismul rural este un tip de servicii turistice în zone

rurale, de cazare şi servire a mesei, caracterizat printr-o ofertă de servicii localizate în mici

centre rurale.Clădirile au capacitate redusă, de obicei prezintă interes arhitectonic, fiind

decorate într-un stil rustic, care aminteşte de locuinţele tradiţionale. Se acordă o atenţie

deosebită gastronomiei locale tradiţionale şi de cele mai multe ori sunt conduse într-un

sistem familial.

"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi

condusă de populaţia locală, având la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi

uman" (H.Grolleau,1987)

1.2. Structuri de primire în turismul rural 1.2. RECEPTION FACILITIES IN RURAL TOURISM

1.2.1. Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare al unitatilor de primire 1.2.1. The legislative framework for the organization and operation of the receiving

units

Noţiunile de pensiune turistică rurală şi pensiune agroturistică sunt definite prin

Legea nr. 145/1994, reactualizate în 1999 ca urmare a Ordinului Autorităţii Naţionale pentru

Turism nr. 61, pentru a fi redefinite şi contopite într-o singură noţiune de "pensiune turistică

9

rurală" prin prevederile Hotărârii Guvernului nr.1267/2010 privind eliberarea certificatelor

de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, hotărâre care se aplică prin ORDINUL

MDRT NR. 1051/03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea

certificatelor de clasificare, a licențelor si brevetelor de turism.Ordinele anterioare acestuia ,

care au fost abrogate o dată cu intrarea lui în vigoare au fost Ordinul 899/09.02.2011,

Ordinul nr 1296/2010 prin care s-a abrogat la Ordinul 636/2008 privind clasificarea

structurilor de primire turistice.

1.2.2 Cartea pensiunii turistice –principal instrument de management al unităţii turistice

1.2.2 Paper-tourist guesthouse main tourist drive management tool

Cartea pensiunii turistice rurale constituie o necesitate obiectivă în scopul cunoaşterii

stării fenomenului pentru conducerea activităţii, în adoptarea unor decizii, în funcţie de

datele reale. Deci, CARTEA va reprezenta un document referitor la activitatea de turism

rural, desfăşurată de pensiunile şi gospodăriile turistice rurale, intr-o unitate de timp,

respectiv un an de zile.

1.3.Turismul rural în românia 1.3.RURAL TOURISM IN ROMANIA.

Dacă urmărim evoluția numărului de pensiuni turistice rurale din România, se poate

observa o creștere continuă a acestuia în perioada analizată (2004-2009) mai exact în primul

an 2005 numărul pensiunilor crește cu 64 de unități ceea ce reprezintă o creștere cu 7,2%

față de anul precedent (2004); în anul 2006 se remarcă cea mai mare creștere din perioada

studiată și anume o creștere absolută cu 367 de unități adică o creștere de 38,4 %.

10

Fig.1.Evoluția numărului de pensiuni turistice rurale din România, 2004-2009 Fig.1Evolution of rural Romanian guesthouses, 2004 – 2009

Sursa:Anuarul Statistic al României , 2010 Source: Statistical Yearbook of Romania, 2010

1.4. Importanţa turismului rural ca fenomen economic, social și cultural 1.4. THE IMPORTANCE OF RURAL TOURISM AS AN ECONOMIC, SOCIAL AND

CULTURAL PHENOMENON

1.4.1.Bazele turismului rural si motivaţiile sale 1.4.1. Basis of rural tourism and its motivations

Acest tip de turism prezintă o serie de avantaje: valorifică spaţiile agricole, resursele

naturale, patrimoniul cultural, tradiţiile săteşti, produsele agricole, realizează schimburi între

veniturile urbane şi cele rurale, creează direct şi indirect locuri de muncă, îmbunătăţeşte

infrastructura.

Există o serie de motive economice, sociale şi culturale care recomandă dezvoltarea

iniţiativelor turistice în zone rurale ca şi stimulator al economiei rurale.

1.4.2 Beneficiile sociale şi economice ale turismului rural pentru satul românesc 1.4.2. Social and economic benefits of rural tourism for the Romanian village

Activitatea turistică poate să rezolve unele dintre problemele economice şi de muncă

în care este implicată populaţia rurală. Avantajele care se obţin în urma practicării turismului

rural pot fi de natură economică şi de natură socio-culturală. Dintre acestea putem

11

menţiona:stabiliyarea forţei de mună, crearea de noi locuri de muncă, diversificarea modului

de utilizare al forţei de muncă, promovarea şi dezvoltarea serviciilor, reabilitarea

patrimoniului şi atragerea de invesţiţii.

1.5.Managementul structurilor de primire prin informatizarea activităţilor din turismul rural 1.5. MANAGING THE RECEPTION UNITS BY INFORMATISATION ACTIVITIES IN

RURAL TOURISM

Site-urile existente în acest domeniu pentru pensiunile rurale sunt încă la început, dar

cu bune orientări de perspectivă, încă nu se poate spune că există site-uri de acest gen

concepute în scopul realizării unor afaceri şi, datorită acestui fapt, constituie o

oportunitate.(Alecu, 2006).

1.5.1.Sistemul informatic al unităţilor de turism rurale 1.5.1. Informatic system of rural tourism establishments

La nivelul spaţiului rural românesc în actuala etapă este practic dificil de conceput o

activitate exercitată la un nivel de coordonare. La nivelul tuturor unităţilor de cazare din

mediul rural ar trebui implementat un sistem de prestaţii adecvat pensiunii agroturistice, care

presupune existenţa unui calculator cu o memorie accesibilă volumului de ca: Acest sistem

permite un dialog simplu între calculator - reprezentantul unităţii agroturistice, care se

materializează în colecţiile de date ce ar fi exploatate ulterior pentru obţinerea diferitelor

situaţii şi calculul indicatorilor statistici.(Alecu, 2006)

12

PARTEA a II-a

MATERIAL ŞI METODĂ

Capitolul 2

AREALUL CERCETĂRII

2.1.ANALIZA DIAGNOSTIC A JUDEȚULUI BIHOR 2.1. DIAGNOSTIC ANALYSIS OF BIHOR COUNTY

Astfel printr-o analiză diagnostic a județului Bihor au fost prezentate elemente legate de:

2.1.1.Localizarea

2.1.2.Relieful

2.1.3.Resursele de apă

2.1.4.Climă

2.1.5.Populație

2.1.6.Resersele naturale și

2.1.7.Resursele culturale , ale arealului cercetat.

2.2.Analiza swot a turismului rural în județul bihor 2.2.SWOT ANALYSIS OF RURAL TOURISM IN BIHOR COUNTY

Prin intermediul acestei analize se prezintă principalele puncte tari și slabe specifice

mediului intern al turismulului rural bihorean dar și oportunitățile și amenințările ce

caracterizează mediul extern al acestuia.

13

2.3. Descrierea și modul de organizare al celor 13 structuri de primire studiu de caz din județul bihor 2.3. THE DESCRIPTION AND ORGANIZATION OF THE 13 RECEPTION FACILITIES

FROM BIHOR COUNTY

În acest subcapitol se regăseşte descrierea modului de organizare al fiecăreia dintre

cele treisprezece structuri de primire din județul Bihor, analizate în studiul de caz. Astfel,

cercetarea a avut loc pe întreaga suprafață a județului Bihor în cinci mari zone de practicare

a turismului rural: zona Bulz-Remeți-Coada Lacului, au fost alese unitățile:

2.3.1.Pensiunea Valea Izvorului

Structurile de primire -material

• Situată în Remeți• Capacitate de cazare de 14

locuri /9 camere• Clasificată cu 3 flori

• Situată în Remeți –zona Valea Iadului

• Capacitate de cazare de 10-15 locuri în 5 camere

• Clasificată cu 3 flori/prima pens.clasificată din BH.

• Bazin cu păstrăvi

• Premiul I la concursul “ Margareta de aur” datorită valorificării tradițiilor și frumuseților locale

Fig.2.6. Pensiunea Valea IzvoruluiSursa:arhiva personală

Fig.2.13.. Pensiunea AndreeaSursa:arhiva personală

Fig.2. Valea Izvorului/ Andreea

2.3.2.Pensiunea Andreea

14

2.3.3.Pensiunea Remeți


• Situată în Coada Lacului- Leșu

• Capacitate de cazare de 56 locuri /21 camere

• Clasificată cu 2 flori

• 2 terenuri de tenis amenajate și o piscină

• Situată în Remeți



• Deține propria brutărie ca și avantaj concurențial

Fig.2.24. Pensiunea MelindaSursa:arhiva personală

Fig. 2.18.Pensiunea RemețiSursa:arhiva personală

Fig.3.Remeți/Melinda

2.3.4.Pensiunea Melinda - din zona Vad-Borod (Vadu Crișului, Șuncuiș, Aușeu):

2.3.5. Hotelul La Contele Dracula


• Situată în satul Bălnaca- Vad Borod

• Capacitate de cazare de 42 locuri /18 camere + 1 ap

• Clasificată cu 3 flori• Specialități culinare tradiționale

speciale (100% din cei care se cazează servesc și masa)

• Situat în Șuncuiuș-Vadu Crișului

• Capacitate de cazare de 50 locuri

• Clasificat cu 3 stele

• Centru spa și posibilitatea practicării sporturilor extreme

Fig.2.39. Pensiunea Casa BucătaruluiSursa:arhiva personală

Fig.2.33.Hotel La Contele DraculaSursa:arhiva personală

Fig.4.Contele Dracula /Casa Bucătarului

15

2.3.6.Pensiunea Casa Bucătarului

2.3.7.Pensiunea Corimen


• Situată în Aușeu• Capacitate de cazare de

20 locuri /10 camere• Clasificată cu 3 flori• Turism de tranzit

• Situată în Vadu Crișului• Capacitate de cazare de

24 locuri /7 camere• Clasificată cu 2 flori• Se adresează tinerilor

elevi și studenți

Fig.2.50. Pensiunea AxonSursa:arhiva personală

Fig. 2.46.Pensiunea CorimenSursa:arhiva personală

Fig.5.Corimen/Axon

2.3.8.Pensiunea Axon - din zona Băile Felix-Hidișel:

2.3.9.Davidof


• Situată în Băile Felix



• Turism balnear

• Situată în Băile Felix



• Turism balnear

Fig.2.57. Pensiunea RalucaSursa:arhiva personală

Fig. 2.53.Pensiunea DavidofSursa:arhiva personală

Fig.6.Davidof/Raluca

16

2.3.10.Raluca

2.3.11. Vidra


• s

• Situată în Finiș• Capacitate de cazare de 16

locuri /6 camere• Clasificată cu 3 flori• Amenajată în stil tradițional

/ livada cu pomi fructuferi si 50 de nuci

• Situată în Hidișel• Capacitate de cazare de 30

locuri /10 camere• Clasificată cu 3 flori• Turism tranzit / balnear

Fig.2.65. Pensiunea ZăvoiSursa:arhiva personală

Fig. 2.60.Pensiunea VidraSursa:arhiva personală

Fig.7.Vidra/zăvoi

2.3.12.Pensiunea Zăvoi din localitatea Finiș


• Situată în Vârtop/Arieșeni

• Capacitate de cazare de 20 locuri /8 camere și 2 ap.


• Amplasată vis-a-vis de pârtia de schiFig. 2.74.Cabana Art

Sursa:arhiva personală

Fig.8 Cabana Art

17

2.3.13.Cabana Art.

Capitolul 3

METODE DE CULEGERE ŞI ANALIZĂ A DATELOR

3.1.Documentarea 3.1.DOCUMENTATION

Documentarea statistică prin observări indirecte ale unor documente care au

înregistrat stări anterioare ale fenomenului (date INSSE, date ANTREC –Bihor),

analiza diagnostic și analiza SWOT.

3.2.ANCHETA 3.2.INVESTIGATION

Ancheta desfășurată în județul Bihor la nivelul structurilor de primire a presupus:

• întocmirea calendarului de desfăşurare a anchetei

• contactarea administratorilor structurilor de primire;

• culegerea datelor pe teren;

• întocmirea modelului bazei de date;

• codificarea informaţilor;

• predarea chestionarelor şi a bazei de date individuale;

• prelucrarea datelor;

analiza şi interpretarea informaţiilor

3.3.METODE STATISTICE DE ANALIZĂ ȘI INTERPRETARE 3.3.STATISTICAL METHODS OF ANALYSING AND INTERPRETATION

Pentru prelucrarea şi interpretarea informaţiei s-a folosit metoda indicatorilor

statistici, respectiv analiza comparativă a fenomenelor cercetate pe baza acestora. Astfel

principalii indicatori calculați în cadrul structurilor de primire cercetate au fost :

18

• capacitatea de cazare (exprimată în număr de camere și număr de locuri) mai

exact :

CCFL = nr. de locuri funcţionale * nr. de zile de funcţionare a unităţii într-un an

• și numărul de înnoptări (NZLO-numărul de zile - locuri ocupate într-un an);

• GOL (gradul de ocupare al locurilor)=NZLO/CCFL(capacitatea de cazare

funcțională exprimată în locuri);

• VM (venit mediu pe loc disponibil) =V (venituri totale) /CCFL ;

• VMZ (venit mediu zilnic/venit mediu pe loc ocupat) = V/NZLO;

• CM (cost mediu pe loc disponibil) = C (cheltuieli totale)/CCFL;

• CMZ (cost mediu zilnic/cost mediu pe loc ocupat) = C(cheltuieli totale)/

NZLO;

• Profitul = V – C;

• PM = VM – CM;(profitul mediu pe loc diponibil)

• PMZ = VMZ – CMZ;(profitul mediu pe loc ocupat)

• Rata de rentabilitate a structurilor de primire = Profit / V (venituri totale)

• și Pragul de rentabilitate = ( C * CCFL)/tarif listat.

S-au testat opt legături cauzale pentru a determina metode de perfecționare a

managementului structurilor de primire. Astfel analiza informațiilor s-a realizat cu ajutorul

testului Hi-pătrat, a variabilei Pearson și a indicatorilor relativi de structură.

19

PARTEA a-III-a

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Capitolul 4

EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII DE TURISM RURAL ÎN JUDEȚUL BIHOR

4.1. INDICATORI AI ACTIVITĂȚII TURISTICE RURALE ÎN JUDEȚUL BIHOR 4.1.INDICATORS OF RURAL TOURISTIC ACTIVITY IN BIHOR COUNTY

Capitolul 4 este o analiză a evoluţiei activităţii de turism rural în judeţul Bihor, la

structurile de primire rurale. Pe baza studiului efectuat, a datelor obţinute, au fost calculaţi

şi interpretaţi indicatorii statistici ce caracterizează activitatea de turism rural în judeţul

Bihor, din perspectiva managementului structurilor de primire, şi anume: numărul

pensiunilor turistice rurale, capacitatea de cazare existentă, capacitatea de cazare în

funcţiune, sosirile şi înnoptările în pensiunile turistice rurale. Toţi aceşti indicatori au

tendinţa de creştere pentru întreaga periodă studiată (2006-2009), se obsevă o uşoară

scădere, datorită recesiunii economice,în 2009 faţă de ceilalţi ani, a numărului de sosiri şi

înnoptări.

4.2.ARIA DE RĂSPÂNDIRE A STRUCTURILOR DE PRIMIRE DIN TURISMUL RURAL BIHOREAN 4.2.RANGE OF THE ACCOMMODATION IN RURAL TOURISM IN BIHOR COUNTY

Zona Băile Felix și Băile 1 Mai are un număr de 109 pensiuni turistice rurale care

reprezintă 46,5% din totalul pensiunilor din tot județul.Structurile de primire din această

zonă sunt distribuite astfel : 53 în Băile Felix, 18 în Sânmartin, 13 în Băile 1 Mai, 23 în

Haieu, 1 în Cordău și 1 în Rontău.

20

Fig. 9: Distribuția pensiunilor turistice rurale pe zone în județul Bihor Fig.9.Distribution of rural touristic guesthouses in the main areas from Bihor County

Sursa:prelucrare proprie după date ANTREC Source:own processing after data from ANTREC

O altă zonă importatntă pentru turismul rural, cu multe pensiuni turistice rurale în

jutețul Bihor este Depresiunea Beiușului :cu un număr de 27 de pensiuni reprezentând 11,5

% din totalul pensiunilor rurale din juteț, distribuite după cum urmează : 9 în Tărcaia, 4 în

Câmpani, 3 în Remetea, câte 2 în Drăgănești, Finiș și Nucet, și căte 1 în Buntești, Băița,

Budureasa, Rieni și Lunca.

În zona Ponor-Padiș-Boga- Pietroasa care de altfel este o foarte bine cunoscută

zonă a Munților Apuseni se regăsesc 19 pensiuni turistice rurale distribuite îin

următoarea ordine: 12 în comuna Pietroasa ( mai exact 3 în satul Pietroasa , 7 în Chișcău,

1 în Motești și 1 în Gurani) , 6 în Boga și 1 în Padiș .Această zona reprtezintă 8,1 % ca

răspîndire a pensiunilor rurale de pe toată suprafața Bihorului.

Se pot evidenția încă 3 zone destul de reprezentative pentru turismul rural bihorean

și anume Valea Iadului (13 pensiuni : 5 în Remeți, 1 în Bulz și 2 în Stâna de Vale)

reprezentând 5,5%, zona Vadu Crișului-Șuncuiuș (9 structuri de primire : 4 în 10 Hectare

, câte 2 în Vadu Crișului și Bratca, și1 în Șuncuiuș ) reprezentând 3,8% și Vârtop ( valea

superioară a Arieșului) cu 7 structuri de primire turistică rurală reprezentând 2,9% din

totalul structurilor de acest gen din tot județul.

46.50%

11.50%

8.10%

5.50%

3.80%

2.90%

20.40%

Distribuția pensiunilorBaile Felix

Depresiunea Beiusului

Zona Ponor-Padis

Valea Iada

Vadu Crisului - Suncuius

Zona Vartop

Altele /Others

21

Capitolul 5

PERFECȚIONAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT ÎN CADRUL STRUCTURILOR DE PRIMIRE RURALĂ

5.1. IDENTIFICAREA FACTORILOR CARE INFLUENȚEAZĂ PARTICIPAREA LA CURSURI A MANAGERILOR 5.1. IDENTIFICATION OF THE FACTORS INFLUENCING MANAGERS

PARTICIPATION AT TRAINING

Măsura în care variabilele alese ca și cauze detreminate în ceea ce privește

participarea la cursuri a administratorilor de structuri de primire rurală, din judeșul

Bihor , precum și opțiunea lor pentru perfecționarea competențelor manageriale în

domeniu, se prezintă în subcapitolele următoare

5.1.1. Influenţa sexului participanţilor Tabelul/Table 1

Frecvenţele observate privind participarea la cursuri în funcţie de sexul respondenţilor

Frequencies observed on attending courses by gender of respondents

Participarea la cursuri Course participation

Sex / Gender 0(Feminin/Female) 1(Masculin/Male) Total

Nu / No 6 11 17 Da / Yes 48 33 81 Total / Total 54 44 98

Sursa:prelucrare proprie după date statistice din chestionare Source: own processing statistical data from questionnaire

22

Tabelul/Table 2

Frecvenţele teoretice privind participarea la cursuri în funcţie de sexul respondenţilor

Theoretical frequencies on attending courses by gender of respondents



Nu / No 9,37 7,63 17 Da / Yes 44,63 36,37 81 Total / Total 54 44 98

Sursa:prelucrare proprie după date statistice din chestionare Source: own processing statistical data from questionnaires

χχχχ2

C = 3,26 <χχχχ2

0,05;1 = 3,84

⇒ participarea la cursuri de formare profesională nu a fost influenţată de sexul participanților, ), pentru o

probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 1

5.1.2. Influenţa vârstei participanţilor 5.1.2. Age influence of participants

Pentru o mai bună sistematizare a datelor în ceea ce priveşte participarea la cursuri şi

vârsta respondenţilor, s-au utilizat intervale de vârstă pe clase.

Tabelul/Table .3 Frecvenţele observate privind participarea la cursuri în funcţie de vârstă

Frequencies observed on attending courses depending on their age

Participare la cursuri Courses participation

Vârtsă/Age <15 15-24 25-44 45-54 55-64 >65 Total

Nu/No 0 1 8 5 3 0 17 Da/Yes 0 4 44 18 13 2 81 Total/Total 0 5 52 23 16 2 98


Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare între

cele două caracteristici, se prezintă ca în tabelul 5.5.

Tabelul/Table 4

23

Frecvenţele teoretice privind participarea la cursuri în funcţie de vârstă

Theoretical frequencies on attending courses depending on their age


Vârtsă/Age <15 15-24 25-44 45-54 55-64 >65 Total

Nu/No 0,00 0,87 9,02 3,99 2,78 0,35 17 Da/Yes 0,00 4,13 42,98 19,01 13,22 1,65 81 Total/Total 0 5 52 23 16 2 98


χχχχ2

C = 0,92 <χχχχ20,05;4 = 9,49

⇒ participarea la cursuri de formare profesională nu a fost influenţată de vârsta participanților, ), pentru o probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 4

Explicația rezultatului din tabelul 5.6, că nu există determinare între cele două

variabile, constă în faptul că administratorii structurilor de primire din județul

Bihor,indiferent de vârsta lor, au beneficiat în egală măsură de o informare continuă din

partea doamnei președinte a ANTREC Bihor, Maria Tătar, care le-a oferit acestora ocazia în

cadrul unei școli de turism private dar și prin diferite proiecte derulate în ultimii 2 ani, de

accesa cursuri de formare și perfecționare profesională.

5.1.3. Influenţa calificării profesionale 5.1.3.The influence of professional qualification

Un alt factor luat în considerare în ceea ce priveşte influenţa asupra participării la

cursuri de calificare profesională a fost nivelul de educaţie. Pentru a determina dacă între

cele două caracteristicii există legătură s-a apelat din nou la testul Hi-pătrat, pornindu-se de

la ipoteza nulă, că între cele două variabile nu există nici o determinare.

24

Tabelul/Table 5 Frecvenţele observate privind participarea la cursuri în funcţie de nivelul de educaţie

Observed frequencies of participation in courses according to level of education



cele două caracteristici, se prezintă ca în tabelul 5.8.

Tabelul/Table 6

Frecvenţele teoretice privind participarea la cursuri în funcţie de nivelul de educaţie

Theoretical frequencies regarding courses attending by educational level


După cum se poate observa valoarea Sig calculată, este mai mică decât 0,01, de unde

se poate deduce că între cele două variabile există o legătură distinct semnificativă, fapt

confirmat şi cu ajutorul testului Hi-pătrat. Astfel valoarea Hi-pătrat calculată (18,10) este

mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (16,81), pentru o probabilitate de eroare de 1%,

astfel ipoteza nulă se respinge.

Astfel putem deduce că o dată cu creșterea nivelului de instruire al managerilor, crește și

numărul celor care au participat la cursuri de formare profesională în turism.

Participarea la cursuri

Participation in

courses

Nivelul de educaţie / Education level

Licență Master Postliceal Maiștri Învățământ secundar superior

Școla de arte și meserii

Gimnaziu Total

Nu / No 10 4 0 1 2 0 0 17 Da / Yes 31 4 7 0 36 2 1 81 Total / Total 41 8 7 1 38 2 1 98


Participation in

courses



Școala de arte și meserii

Gimnaziu Total

Nu / No 7,11 1,39 1,21 0,17 6,59 0,35 0,17 17 Da / Yes 33,89 6,61 5,79 0,83 31,41 1,65 0,83 81 Total / Total 41 8 7 1 38 2 1 98

25

5.1.4. Influenţa categoriei de clasificare 5.1.4.The influence of clasification category

Un ultim factor luat în considerare în ceea ce priveşte influenţa asupra participării la

cursuri de calificare profesională a fost categoria de clasificare a structurilor de primire.

Pentru a determina dacă între cele două caracteristici există legătură s-a apelat din nou la

testul Hi-pătrat, formulându-se ipoteza nulă, că între numărul de flori/stele al structurilor de

primire și participarea administratorilor acestora la cursuri, nu există nici o determinare.

Tabelul/Table 7 Frecvenţele observate privind participarea la cursuri în funcţie de categoria structurii

Frequencies observed on attending courses by unit category


Tabelul/Table 8 Frecvenţele teoretice privind participarea la cursuri în funcţie de categoria structurii

Theoretical frequencies on attending courses by unit category


χχχχ2C = 1,53 <χχχχ

20,05;3 = 7,81

⇒ participarea la cursuri de formare profesională nu a fost influenţată de categoria unității )


Course participation

Categoria/category 1

floare/flower 2

flori/flowers 3

flori/flowers 4

flori/flowers Total

Nu / No 1 3 12 1 17 Da / Yes 3 26 47 5 81 Total / Total 4 29 59 6 98


Course participation


floare/flower 2

flori/flowers 3

flori/flowers 4

flori/flowers Total

Nu / No 0,69 5,03 10,23 1,04 17 Da / Yes 3,31 23,97 48,77 4,96 81 Total / Total 4 29 59 6 98

26

Explicația lipsei de determinare și în acest caz, este aceeași ca și în cazul ipotezelor de

mai sus, adică faptul că o bună parte din structurile de primire din turismul rural bihorean

sunt membre ANTREC Bihor, i-a ajutat pe cei implicați în managementul lor, indiferent de

categoria de clasificare a unităților pe care le conduc, să înțeleagă cât este de importantă

formarea profesională în domeniu. Mai mult decât atât , ca aceștia să se poată clasifica a fost

nevoie să facă dovada unor calificări în domeniu, moment în care ANTREC Bihor a venit în

sprijinul lor atât cu consultanță juridică cât și cu posibilitatea accesării unor astfel de cursuri.

5.2. IDENTIFICAREA PERCEPȚIEI RESPONDENȚILOR ASUPRA NEVOII DE PERFECȚIONARE MANAGERIALĂ 5.2. IDENTIFICATION OF THE RESPONDENT PERCEPTION REGARDING THE

NEED OF MANAGEMENT TRANING

Similar cu analiza realizată în capitolul anterior s-a utilizat și în acest caz testul Hi-

pătrat pentru a putea identifica principalele cauze care influențează opțiunea

administratorilor din turismul rural bihorean de a-și crește competențele și abilitățile

manageriale. S-au ales ca și variabile determinante sexul,vârsta, nivelul de educație și

categoria de clasificare a unității. În cadrul subcapitolelor 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3. și 5.2.4 se poate

observa în ce măsură aceste cauze sunt determinante pentru opțiunea de perfecționare

managerială

5.2.1. Influenţa sexului participanţilor asupra opțiunii pentru creșterea competențelor manageriale

5.2.1. Influence of the participants gender upon the option for increasing the

managerial skills

Un posibil factor analizat în ceea ce priveşte influenţa asupra opțiunii pentru creșterea

competențelor manageriale fost sexul respondenţilor. În tabelul 5.13 se poate observa că

27

peste 50% dintre cei care ar dori să participe la diferite training-uri de specializre, sunt de

sex feminin.

Tabelul/Table 9

Frecvenţele observate privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie de sexul

respondenţilor

Frequencies observed on management training option by gender of respondents



Nu / No 2 4 6 Da / Yes 52 40 92 Total / Total 54 44 98


Tabelul/Table 10

Frecvenţele teoretice privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie de

sexul respondenţilor

Theoretical frequencies on management training option by gender of respondents



Nu / No 3,31 2,69 6 Da / Yes 50,69 41,31 92 Total / Total 54 44 98


χχχχ2

C = 1,22 <χχχχ20,05;1 = 3,84

⇒ dorinta de perfecționare a compentelor manageriale nu a fost influenţată de sexul

participanților, ), pentru o probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 1

5.2.2. Influenţa vârstei participanţilor asupra opțiunii pentru creșterea

competențelor manageriale/. Age influence of participants upon the option

for increasing the managerial skill

28

Tabelul/Table 11

Frecvenţele observate privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie de vârstă

Frequencies observed on management training option depending on their age


Vârtsă/Age <15 15-24 25-44 45-54 55-64 >65 Total

Nu/No 0 0 1 4 1 0 6 Da/Yes 0 5 51 19 15 2 92 Total/Total 0 5 52 23 16 2 98

Sursa:prelucrare proprie după date statistice din chestionare

Tabelul/Table 12

Frecvenţele teoretice privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie de

vârstă

Theoretical frequencies on management training option depending on their age


Vârtsă/Age <15 15-24 25-44 45-54 55-64 >65 Total

Nu/No 0,00 0,31 3,18 1,41 0,98 0,12 6 Da/Yes 0,00 4,69 48,82 21,59 15,02 1,88 92 Total/Total 0 5 52 23 16 2 98

Sursa:prelucrare proprie după date statistice din chestionare

Source: own processing statistical data from questionnaires

În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două variabile s-a

observat că valoarea Hi-pătrat calculată (7,13) este mai mică decât valoarea Hi-pătrat

teoretică (9,49), pentru un probabilitate de eroare de 5%, şi gradele de libertate 4, astfel

ipoteza nulă nu se respinge, între cele două variabile neexistând legătură .

5.2.3. Influenţa calificării profesionale asupra opțiunii pentru creșterea competențelor manageriale

5.2.3. The influence of professional qualification upon the option for increasing the

managerial skills

Un alt factor luat în considerare în ceea ce priveşte influenţa asupra opțiunii pentru

creșterea competențelor manageriale a fost nivelul de educaţie. Pentru a determina dacă între

29

cele două caracteristicii există legătură s-a apelat din nou la testul Hi-pătrat, pornindu-se de

la ipoteza nulă, că între cele două variabile nu există nici o determinare.

Tabelul/Table 13 Frecvenţele observate privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie

de nivelul de educaţie Observed frequencies of management training option according to level of education



cele două caracteristici, se prezintă ca în tabelul 5.20

Tabelul/Table 14

Frecvenţele teoretice privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie de nivelul de educaţie

Theoretical frequencies regarding management training option attending by

educational level


χχχχ2

C = 10,15 <χχχχ20,01;6= 14,07

⇒ opțiunea pentru perfecționare managerială în turism nu a fost influenţată de educația participanților ), pentru o probabilitate de eroare de 1% şi grade de libertate 6

.


Participation in

courses



Școla de arte și meserii

Gimnaziu Total



Participation in

courses



Școala de arte și meserii

Gimnaziu Total


30

5.2.4. Influenţa categoriei de clasificare asupra opțiunii pentru creșterea

competențelor manageriale/ The influence of clasification category upon the

option for increasing the managerial skills

Un ultim factor luat în considerare în ceea ce priveşte influenţa asupra opțiunii pentru

perfecționare managerială, a fost categoria de clasificare a structurilor de primire. Pentru a

determina dacă între cele două caracteristici există legătură s-a apelat din nou la testul Hi-

pătrat, pornindu-se de la ipoteza nulă, că între numărul de flori/stele al structurilor de primire

și participarea administratorilor acestora la cursuri, nu există nici o determinare.

Tabelul/Table 15 Frecvenţele observate privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie de

categoria structurii Frequencies observed on management training option by unit category



cele două caracteristici, sexul respondenţilor şi participarea la cursuri de formare

profesională, se prezintă ca în tabelul 5.23.

Tabelul/Table 16 Frecvenţele teoretice privind opțiunea pentru perfecționare managerială în funcţie de

categoria structurii Theoretical frequencies on management training option by unit category




floare/flower 2

flori/flowers 3

flori/flowers 4

flori/flowers Total

Nu / No 0 1 4 1 6 Da / Yes 4 28 55 5 92 Total / Total 4 29 59 6 98



floare/flower 2

flori/flowers 3

flori/flowers 4

flori/flowers Total

Nu / No 0,24 1,78 3,61 0,37 6 Da / Yes 3,76 27,22 55,39 5,63 92 Total / Total 4 29 59 6 98

31

În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două caracteristici s-a

observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare decât de 0,05, ceea ce

înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură .

Acest fapt a fost confirmat şi prin calcul valorii Hi-pătrat (1,83) care este mai mică

decât valoarea teoretică Hi-pătrat (7,81), pentru o probabilitate de eroare de 5% şi grade de

libertate 3, astfel ipoteza nulă se acceptă.

Explicația generală a lipsei de cauzalitate între cele patru variabile alese și dorința de

perfecționare a competențelor manageriale, constă în faptul că resursa umană implicată în

managementul turistic rural din județul Bihor, indiferent de vârstă, sex sau categorie de

clasificare a unității, este bine informată, chiar pregătită în ceea ce privește cursurile de

formare profesională. Mai mult decât atât, acești manageri sunt dornici de o îmbunătățire a

abilităților lor manageriale, conștienți fiind de beneficiile pe care le-ar implica acest lucru în

afacerea lor.

32

Capitolul 6

ANALIZA INDICATORILOR DE TURISM. STUDIU DE CAZ LA 13 STRUCTURI DE PRIMIRE DIN JUDEȚUL BIHOR

6.1. ANALIZA INDICATORILOR ÎN CADRUL FIECĂREI STRUCTURI DE PRIMIRE 6.1. ANALYSIS OF INDICATORS IN EACH RECEIVING STRUCTURE

S-a relizat analiza numărului de înnoptări pentru fiecre lună în parte a fiecărui din

cei trei studiați( 2008,2009, 2010) în cadrul fiecăreia dintre cele 13 structuri de prime:

6.1.1.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Valea Izvorului Tabelul/Table 17

Profitul realizat la pensiunea Valea Izvorului (RON) Profit made by Valea Izvorului houseguest(RON)

Anul/Year 2008 2009 2010 Ritm/rate 2009/2008

Ritm/rate 2010/2008

Sursa/Source Total Total Total % % PROFIT/Profit 21475 12454 15325 -42,01% -28,64% Venituri totale Total incomes

38395 27790 31465 -27,63% -18,05%

Cheltuieli totale Total expenses

16920 15336 16140 -9,37% -4,61%

Sursa: calcule proprii după datele statistice ale pensiuniiValea Izvorului Source:own calculations after statistical data from Valea Izvorului guesthouse

Din datele prezentate în tabelul 17 se observă că în anii 2008, 2009, 2010 pensiunea

Valea Izvorului a obţinut profit chiar dacă acesta înregistrează o scădere în 2009 , când se

înregistrează un profit mai mic cu 42,01 % față de anul 2008, în timp ce în anul 2010 are un

profit cu 28,64 % mai mic față de anul de bază. Aceste scăderi înseamnă un minus al

contului de profit și pierdere de 9021 RON în anul 2009, iar în anul 2010 se înregistrează o

scădere de 6150 RON față de anul 2008.

33

6.1.2.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Andreea Tabelul/Table 18

Profitul realizat la pensiunea Andreea (RON)

Profit made by Andreea houseguest(RON)


Ritm/rate 2010/2008

Sursa/Source Total Total Total % % PROFIT/Profit 73 440 58318 33380 -27,4% -57,55% Venituri totale Total incomes

97980 78360 49020 -20,1% -49,97%


24540 20042 15640 -18,4% -36,27%

Sursa: calcule proprii pe baza datelor statistice de la pensiunea Andreea Source:own calculations after statistical data from Andreea guesthouse


Andreea a obţinut profit chiar dacă acesta înregistrează o scădere de la un an la altul astfel

în 2009 se înregistrează un profit mai mic cu 27,4 % față de anul 2008, în timp ce în anul

2010 se observă un profit cu 57,55 % mai mic față de anul de bază. Aceste scăderi înseamnă

un minus al contului de profit și pierdere de 15122 RON în anul 2009, iar în anul 2010 se

înregistrează o scădere de 40060 RON față de anul 2008.

6.1.3.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Remeți Tabelul/Table 19

Profitul realizat la pensiunea Remeți (RON)

Profit made by Remeți houseguest (RON)

Anul/Year 2009 2010 Sursa/Source Total Total

PROFIT/Profit 19980 16150 Venituri totale Total incomes

32130 26460


12150 10310

Sursa: calcule proprii pe baza datelor statistice ale pensiunii Remeți Source:own calculations after statistical data from Remeți guesthouse

34

În urma analizei datelor din tabelul reiese că în anii 2009, 2010 pensiunea Remeți a

obţinut profit, acesta înregistrând o scădere în 2010 de 19,17% adică o descreștere a

contului de profit și pierdere cu 3839 RON față de anul 2009.

6.1.4.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Melinda Tabelul/Table 20

Profitul realizat la pensiunea Melinda (RON)/Profit made by Melinda

houseguest(RON)


Ritm/rate 2010/2008


208815 198350 135958 -5,06% -34,9%

Cheltuieli totale

Total expenses

129465 119010 81574 -8,08% -37%

6.1.5.Indicatori ai activității turistice la hotelul La Contele Dracula Tabelul/Table 21

Profitul realizat la hotelul La Contele Dracula (RON)

Profit made by La Contele Dracula hotel(RON)


Ritm/rate 2010/2008

Sursa/Source Total Total Total % % PROFIT/Profit 310730 316719 297004 1,9% -4,42% Venituri totale Total incomes

821730 829019 806864 0,88% -1,8%


511000 512300 509830 0,25% -0,022%

Sursa: calcule proprii din datele statistice ale hotelului La Contele Dracula Source:own calculations after statistical data from La Contele Dracula hotel

Din datele prezentate în tabelul 21 se observă că în anii 2008, 2009, 2010 hotelul La

Contele Dracula a obţinut profit, acesta înregistrând o creștere în 2009 1,9% adică o

creștere a contului de profit și pierdere cu 5989 RON, în timp ce în anul 2010 se

înregistrează un profit mai mic cu 4,42% față de anul de bază 2008. Această scădere

înseamnă un minus la bilanț de 13726 RON în anul 2010 față de anul 2008.

35

6.1.6.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Casa Bucătarului Rezulatele obținute de acestă structură de primire se pot regăsi în tabelul:

Tabelul/Table 6.22

Profitul realizat la pensiunea Casa Bucătarului (RON)

Profit made by Casa Bucătarului guesthouse (RON)


Ritm/rate 2010/2008

Sursa/Source Total Total Total % % PROFIT/Profit 122320 127745 131340 4,4% 7,37% Venituri totale Total incomes

358020 365245 372640 2,01% 4,08%


235700 237500 241300 0,7% 2,37%

Sursa: calcule proprii după date statistice pensiunea Casa Bucătarului Source:own calculations after statistical data from Casa Bucătarului guesthouse


Casa Bucătarului a obţinut profit .Tendința acestui profit este în creștere astfel în anul 2009

el înregistrează o creștere față de anul 2008 cu 4,4%. În anul 2010 creșterea continuă,

pensiunea înregistrând un profit cu 7,37% mai mare față de anul de bază (2008).

6.1.7.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Corimen Tabelul/Table 6.23

Profitul realizat la pensiunea Corimen (RON)

Profit made by Corimen houseguest(RON)


Ritm/rate 2010/2008

Sursa/Source Total Total Total % % PROFIT/Profit 27450 32550 27060 18,57% -1,43% Venituri totale Total incomes 47850 56010 45450 17,05% -5,02%


20400 23460 19380 15,0% -5,0%

Sursa: calcule proprii după date statistice pensiunea Corimen Source:own calculations after statistical data from Corimen guesthouse

36

Din datele prezentate în tabelul 6.28 se observă că în anii 2008, 2009, 2010 pensiunea

Corimen a obţinut profit , acesta înregistrând o creștere în 2009 18,57% adică o creștere a

contului de profit și pierdere cu 5100 RON, în timp ce în anul 2010 se înregistrează un

profit mai mic cu 1,43 % față de anul de bază 2008. Această scădere înseamnă un minus

efectiv de 1380 RON în anul 2010 față de anul 2008.

6.1.8.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Axon

Tabelul/Table 24

Profitul realizat la pensiunea Axon (RON)/Profit made by Axon guesthouse (RON)


Ritm/rate 2010/2008

Sursa/Source Total Total Total % % PROFIT/Profit 138350 137880 142265 -0,34% 2,8% Venituri totale Total incomes

229150 231730 238590 1,1% 4,1%


90800 93850 96325 3,3% 6,08%

Sursa: calcule proprii după datele statistice ale pensiunii Axon Source:own calculations after statistical data from Axon guesthouse


Axon a obţinut profit .Tendința acestui profit este în creștere chiar dacă în anul 2009 el

înregistrează o ușoară scădere față de anul 2008 cu 0,34% (această scădere se datorează

creșterii mai accentuate a cheltuielilor în raport cu creșterea veniturilor). Această problemă

se remediază în anul 2010, pensiunea înregistrând un profit cu 2,8% mai mare față de anul

de bază.

Profitul acestei structuri nu a fost afectat de criza economică datorită faptului că în

afara oaspeților care vin să caute recreere în mediul rural, pensiunea se bucură de înnoptări

din partea turiștilor care doar tranzitează zona, în interes de serviciu.

37

6.1.9.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Davidof Tabelul/Table 25

Profitul realizat la pensiunea Davidof (RON)

Profit made by Davidof houseguest(RON)

Anul/Year 2008 2009 2010

Ritm/rate 2009/2008

Ritm/rate 2010/2008


128070 119691 118047 -6,55% -7,83%


89649 82437 81293 -8,05% -9,33%

Sursa: calcule proprii după date statistice pensiunea Davidof Source:own calculations after statistical data from Davidof guesthouse


Davidof a obţinut profit chiar dacă acesta înregistrează o mica scădere de la un an la altul

astfel în 2009 se înregistrează un profit mai mic cu 3,04% față de anul 2008, în timp ce în

anul 2010 pensiunea are un profit cu 4,34 % mai mic față de anul de bază. Aceste scăderi

înseamnă un minus efectiv de 1167 RON în anul 2009, iar în anul 2010 se înregistrează o

scădere de 1667 RON față de anul 2008.

6.1.10.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Raluca Tabelul/Table 26

Profitul realizat la pensiunea Raluca (RON)

Profit made by Raluca houseguest(RON)

Anul/Year 2008 2009 2010 Ritm/rate Ritm/rate Sursa/Source Total Total Total % %

PROFIT/Profit 40198 34235 18505 -14,83% -53,97% Venituri totale Total incomes

63910 54635 38325 -14,52% -40,04%


23712 20400 19820 -13,97% -16,42%

Sursa: calcule proprii după date statistice pensiunea Raluca Source:own calculations after statistical data from Raluca guesthouse

38


Raluca a obţinut profit, acesta înregistrând o scădere atât în 2009 14,83% adică o scădere a

contului de profit și pierdere cu 5963 RON, în timp ce în anul 2010 se înregistrează un

profit mai mic cu 53,97% față de anul de bază 2008. Această scădere înseamnă un minus al

contului de profit și pierdere de 21693 RON în anul 2010 față de anul 2008.

6.1.11.1ndicatori ai activității turistice la pensiunea Vidra Rentabilitatea pensiunii Vidra

Tabelul/Table 27 Profitul realizat la pensiunea Vidra (RON)

Profit made by Vidra houseguest(RON)

Anul Year

2008 2009 2010 Ritm/rate 2009/2008

Ritm/rate 2010/2008


124950 147000 101900 17,64% -18,45%


45700 51300 42400 12,25% -7,22%

Sursa: calcule proprii după date statistice pensiunea Vidra Source:own calculations after statistical data from Vidra guesthouse


Vidra a obţinut profit, astfel în 2009 se înregistrează un profit mai mare decât în anul

2008,cu 20,75%, în timp ce în anul 2010 unitatea are un profit cu aproape 25 % mai mic

față de anul de bază. Aceste fluctuații înseamnă un plus la contul de profit și pierdere de

16450 RON în anul 2009, iar în anul 2010 se înregistrează o scădere de 19750 RON față de

anul 2008.

39

6.1.12.Indicatori ai activității turistice la pensiunea Zăvoi Tabelul/Table 28

Profitul realizat la pensiunea Zăvoi (RON)

Profit made by Zăvoi guesthouse (RON)

Anul Year

2008 2009 2010 Ritm/rate 2009/2008

Ritm/rate 2010/2008


60495 59880 58645 29,99% -3,06%


18330 14864 16664 23,3% -9,09%

Sursa: calcule proprii după date statistice pensiunea Zăvoi Source:own calculations after statistical data from Zăvoi guesthouse

Din datele prezentate în tabelul 6.46 se observă că în toți anii 2008, 2009, 2010

Pensiunea Zăvoi a obţinut profit, în anul 2009 profitul fiind cu 63,73 % mai mare faţă de

anul 2008, fiind considerat cel mai bun an financiar sau cel mai profitabil de când

funcționează pensiunea. În anul 2010 cu 0,44% mai mic față de anul de bază, 2008 ceea ce

înseamnă că nu s-a înregistrat o scădere semnificativă față de anul de bază doar față de anul

precedent și anume se remarcă o scădere de aproximativ 64% .

6.1.13.Indicatori ai activității turistice la cabana Art Tabelul/Table 29

Profitul realizat la Cabana ART (RON)

Profit made by ART chalet (RON)

Anul Year

2009 2010

PROFIT profit

17699 28979

Venituri totale total incomes

106893 138960

Cheltuieli totale total expenses

89194 109981

Sursa: calcule proprii după date statistice cabana Art Source:own calculations after statistical data from Art chalet

40

Din datele prezentate în tabelul 6.50 se observă că în anii 2009, 2010 Cabana ART a

obţinut profit, în anul 2010 profitul atingând o valoare de 1,63 ori mai mare faţă de anul

2009.

6.2.ANALIZA COMPARATIVĂ A INDICATORILOR ACTIVITĂȚII TURISTICE 6.2.COMPARATIVE ANALYSIS OF TOURIST ACTIVITY INDICATORS

S-a realizat în cele ce urmează o analiză comparativă între cele 13 structuri de

primire, din punctul de vedere al acestui indicator (GOL), la nivelul fiecărui an. Figura 6.1

exprimă GOL la fiecare unitate în anii 2008, 2009, respectiv 2010.

Fig.10. Evoluția GOL la nivelul anilor 2008, 2009 și 2010 la cele 13 unități Fig10.Occupancy of accommodation evolution in 2008,2009 and 2010 for the

reception units

Sursa: calcule proprii după datele statistice ale unităților Source:own calculation after statistical data from units

41

Din figura 6.1 se remarcă faptul că două unități și anume cabana Art și pensiunea

Remeți nu au avut activitate în anul 2008. (observație valabilă pentru toți indicatorii calculați

la nivelul acestui an). Pe de altă parte se remarcă câteva structuri fruntașe la categoria grad

de ocupare al locurilor și anume: pensiunea Vidra are cel mai mare GOL pe 2008(69,41%),

aceasta este urmată de pensiunea Andreea (65,71%) și pensiunea Zăvoi (57,15%) și de

hotelul La Contele Dracula cu un GOL de 43,47%.

Se poate preciza că pensiunea Vidra înregistrează aceste cifre datorită faptului că

zona în care este amplasată pensiunea (Hidișel aproape de șosea) permite practicarea atât a

turismului de tranzit cât și a turismului balnear, care aduce un flux constant de turiști în

acest loc. Pe de altă parte explicația gradului mare de ocupare al locurilor la pensiunile

Andreea și Zăvoi constă în faptul că aceste unități au capacități de cazare mici.

Tabelul/Table 30

Pragul de rentabilitate al structurilor de primire în perioada 2008-2010(%)

Breakeven of receiving structures in 2008-2010(%)

Nr. crt. Crt.

no Denumire unitate

Unit name

Anul/Year 2008

Anul/Year 2009

Anul /Year 2010

NR. min locuri/

min no.of

places

GO min/Min

Occupancy

of

accommoda

tion(%)

NR. min locuri/ min

no.of

places

GO min/Min

Occupancy

of

accommoda

tion(%)

NR. min locuri/ min

no.of

places

GO min/Min Occupancy

of

accommodati

on(%)

1. Valea Izvorului 484 13,44% 438 12,16% 461 12,8 2. Andreea 818 16,45% 668 13,44% 521 10,48 3. Remeți n.a n.a. 405 8,65% 344 7,35 4. Melinda 3699 20,57% 3400 18,91% 2331 12,96 5. La Contele

Dracula 5678 31,54% 5692 31,62% 5665 31,47

6. Casa Bucătarului

3928 26,72% 3958 26,92% 4022 27,36%

7. Corimen 680 9,57% 782 11,01% 646 9,09% 8. Axon 1816 25,22% 1877 26,06% 1937 26,76% 9. Davidof 2241 31,56% 2061 29,02% 2032 28,61% 10. Raluca 678 15,13% 583 13,01% 566 12,63% 11. Vidra 1828 25,38% 2052 28,5% 1696 23,55% 12. Zăvoi 306 17,38% 248 14,09% 278 15,79% 13. Cabana Art n.a. n.a. 1487 27,53% 1833 33,94%


Notă(note) n.a.: datele nu sunt disponibile(data not available)

42

În prima coloană aferentă fiecărui an studiat a fost calculat în primă fază numărul de

locuri minime care trebuiesc ocupate la fiecare structură în parte pentru ca aceasta să-și

acopere cheltuielile. Astfel a putut fi calculat cu ajutorul acestui indicator și pragul de

rentabilitate sau cum este denumit în tabelul de mai sus gradul de ocupare minim al locurilor

de cazare. Figura de mai jos este concludentă în acest sens:

Fig.11. Evoluția comparată a GO min cu GOL la nivelul anului 2008 Fig.11.Comparative evolution of MO(min occupancy) and O(occupancy) for year 2008


Din figura de mai sus reiese așa cum am văzut și la analiza GOL pe anul 2008 că

structurile cu cel mai mare grad de ocupare al locurilor sunt : pensiunile Vidra, Andreea și

Zăvoi și hotelul La Contele Dracula. Tot din figura de mai sus observăm că cele mai mari

Gomin se regăsesc la pensiunea Davidof (31,56%), hotelul La Contele Dracula (31,54%) ,

la pensiunile Casa Bucătarului (26,72%), Vidra(25,38%) și Axon (25,22%). Pe baza acestor

indicatori se poate observa care sunt structurile de primire care își acoperă cel mai bine

GOmin. Astfel primele trei sunt pensiunile Andreea, Vidra și Zăvoi (aceasta pentru că ele au

și o capacitate de cazare funcțională mai mică). Există și un caz aparte în care nici nu este

acoperit numărul minim de locuri ce trebuiesc ocupate și anume la pensiunea Davidof.

43

Concluzii şi recomandări

CONCLUZII CONCLUSIONS

• 66,7% din totalul localităţilor rurale (60 de comune din cele 90 ale

județului Bihor) deţin structuri de primire .(potențial turistic ridicat)

• Analiza evoluţiei numărului pensiunilor turistice rurale evidenţiază tendinţa

de creştere a acestora în judeţul Bihor în perioada 2006-2010, înregistrându-se în anul

2010 un număr de 234 de structuri de primire

• Acesta este rezultatul unor programe și proiecte implementate cu succes în

județul Bihor (SAPARD)

• (82,65%) din respondenți au urmat cursuri de formare profesională

• Singurul factor determinant cazul participării la cursuri a fost nivelul

educației managerilor

• Explicația constă în faptul că majoritatea sunt membri ANTREC-Bihor

(bine informați)

• Antrec, prin proiectele pe care le derulează, le oferă:

• facilitatea de a participa la cursuri gratuite

• facilitatea de a participa la conferințe, târguri, workshopuri, evenimente

• Parteneriatele publice-private în domeniu sunt cheia succesului în ceea ce

privește managementul structurilor de primire

44

CONTRIBUŢII PROPRII PERSONAL CONTRIBUTIONS

• Documentarea statistică asupra evoluției acțivițății de turism rural din România și din

județul Bihor

• Analiza diagnostic, analiza SWOT

• Identificarea caracteristicilor de organizare și funcționare ale celor treisprezece unități

• Ancheta privind identificarea percepţiei administratorilor de strucuturi din județul

Bihor asupra necesității de perfecționare managerială

CONTINUAREA CERCETĂRII FURTHER RESEARCH

În momentul de față, în județul Bihor se derulează sau sunt la nivel de idee de

proiect, următoarele programe:

• Proiectul Resursa umană, investiție valoroasă în turismul rural românesc

• Proiectul Rustic și gustos

• Proiectul satului de vacanță

• Proiectul atelierelor meșteșugărești

STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND MANAGEMENTUL ... 2.2.Analiza swot a turismului rural în județul...

Documents

Transcript of STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND MANAGEMENTUL ... 2.2.Analiza swot a turismului rural în județul...