NEWSLETTER NR. 3 pentru diseminarea tematicii, obiectivelor şi rezultatelor proiectului

POSDRU/182/2.3/S/152544 Progres și calitate în industria alimentară prin formare profesională continuă

(PC-IA-FPC)

INVESTEȘTE ÎN OAMENI! FONDUL SOCIAL EUROPEAN

PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 – 2013 AXA PRIORITARĂ NR 2 „CORELAREA ÎNVĂȚĂRII PE TOT PARCURSUL VIEȚII CU PIATA MUNCIIˮ

DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE 2.3 „ACCES ŞI PARTICIPARE LA FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂˮ POSDRU/182/2.3/S/152544

„PROGRES ȘI CALITATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ PRIN FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ (PC-IA-FPC)”

Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piata munciiˮ Domeniul major de intervenție 2.3 „Acces şi participare la formare profesională continuăˮ Numărul de identificare al contractului: POSDRU/182/2.3/S/152544 Titlul proiectului: ”Progres și calitate în industria alimentară prin formare profesională continuă (PC-IA-FPC)”

Newsletter-ul nr. 3

Analiza SWOT la nivelul regiunilor de dezvoltare vizate în cadrul proiectului POSDRU/182/2.3/S/152544

„Progres și calitate în industria alimentară prin formare profesională continuă (PC-IA-FPC)”

Analiza SWOT la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

PUNCTE TARI

Conectivitate și accesibilitate: Regiune de tranzit cheie între Banat și Muntenia (București), Regiunea SV Oltenia este traversată de 3 Axe prioritare ale rețelei europene de transport (TEN-T): Axa prioritară 7 rutieră, Axa prioritară 18 fluviul Dunărea, Axa prioritară 22 (feroviara). Podul Calafat-Vidin și întegrarea acestuia în coridorul IV Pan European asigură conectivitatea regiunii cu partea de sud a Europei.

Cel mai mare producător de energie din România cu resurse energetice refolosite: Rețeaua hidrologică, alături de configurația reliefului, conferă regiunii rolul energetic principal în România prin exploatarea potențialului apelor curgătoare care traversează regiunea: fluviul Dunărea, râurile Jiu și Olt. Pe teritoriul Olteniei se află complexele hidroenergetice Porțile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – județul Mehedinti și Lotru-Olt – în județul Vâlcea (printre cele mai mari din România). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului, funcționează două din cele mai mari centrale termoelectrice din România: Rovinari și Turceni.

Fluviul Dunărea, o resursă importantă pentru industrie și turism: Dunărea reprezintă frontiera naturală a regiunii cu Serbia și Bulgaria, pe o lungime de peste 387 km și constituie Axa prioritară TEN-T 18. De asemenea, Dunărea reprezintă o resursă importantă pentru turism, porturile dunărene Orșova, Drobeta Turnu-Severin și Calafat, urmând să figureze pe lista vaselor de croaziera străine ce vor circula pe Dunăre. Fluviul

Dunărea reprezintă o sursă importantă de pescuit, iar întreaga regiune este considerată un adevărat paradis pentru vânătoare. Pentru toate cele trei județe de la Dunăre, Olt, Dolj și Mehedinti, vecinătatea acestui fluviu poate constitui un potențial turistic, prea puțin exploatat în prezent.

Aeroportul Internațional Craiova: Aeroportul Internațional Craiova se află la șapte kilometri de centrul orașului Craiova, pe șoseaua Craiova-București (DN65, E574). Pista de decolare/aterizare are o suprafață de 2500 x 60 m, calea de rulare o suprafață de 380 x 14 m, iar platforma pentru îmbarcare 75 x 110 m. Dotarea tehnică a Aeroportului Craiova permite operarea în regim de Aeroport Internațional, având în vedere cele mai recente lucrări de modernizare și achiziție. Modernizarea Aeroportului Internațional Craiova și a rețelei de transport rutier vor duce la întenșificarea schimburilor și la cresterea capacitatii de atragere a invesitiilor străine în unități productive.

Regiunea este bogată în resurse minerale (cărbune, izvoare minerale, roci de construcție, sare, petrol, etc): Regiunea dispune de importante resurse minerale în principal cărbune și petrol (județul Gorj, județul Vâlcea), precum și de izvoare minerale cu proprietăți deosebite (județul Vâlcea).

Industria lemnului (Subcarpații Olteniei) și serviciile de transport din regiune sunt competitive: Zonele muntoase și subcarpații Olteniei dispun de resurse forestiere, precum și de facilități de exploatare și transport competitive.

Universitatea din Craiova este unul din cele mai importante centre universitare din țară: În regiunea Oltenia funcționează un număr de 3

universități de stat (2 în Craiova – Universitatea din Craiova și Universitatea de Medicîna și Farmacie și una în Targu Jiu – Universitatea de Stat Constantin Brancuși) și 5 private (2 în Craiova, 2 în Rm. Vâlcea, 1 în Drobeta Turnu Severin).

Potențial turistic și cultural diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munți, peșteri, zone rurale nepoluate, ape minerale și stațiuni balneare, pescuit și vânătoare, atracții culturale, mânăstiri în zone pitorești: Regiunea Oltenia are un potențial turistic bogat, care creează condiții favorabile pentru practicarea următoarelor forme de turism: turism montan-munții, turismul speologic, turismul balnear, turismul rural, parcuri naturale, turism istoric, religios și cultural.

Suprafețe întinse de terenuri agricole, cu soluri fertile, propice unei agriculturi moderne: Regiunea Oltenia dispune de o suprafață agricolă totală de 1.810.676 ha, reprezentând 12,3% din suprafață agricolă a țării.

Zone de concentrare a industriei moderne: Slatina - aluminiu, cu numeroase investitii de capital Internațional, Ford – a doua mare companie de automobile din România: Singurul producător de aluminiu din țară; cea mai mare pondere în exportul regional

Existența fortei de munca cu o buna educatie înitiala

PUNCTE SLABE

Infrastructura de transport insuficient dezvoltată

Nu există un drum expres sau o autostradă în regiune; DN 65 Craiova-Slatina-Pitești nu corespunde cerințelor europene în ceea ce privește transportul de călători și mărfuri; Lipsa conectărilor și a facilităților eficiente inter-modale intre rețeaua de cale ferată și cea de căi navigabile interioare constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugată scăzută din regiune, cum ar fi metalele, lemnul, materii prime agricole, produse miniere, etc.

Densitatea căilor ferate în regiune este cea mai mică din țară – 33,9 km/1000 km², iar zona de câmpie de-a lungul Dunării nu beneficiază deloc de rețea de cale ferată.

De asemenea, nu există puncte de trecere a frontierei pe calea ferată la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia fluxurile de marfă și persoane între regiune și țările învecinate fiind îngreunate.

Lipsa poturilor comerciale specializate Infrastructura de afaceri pentru agricultura

insuficient dezvoltată Regiune rurală cu o pondere mare a populației

ocupate în agricultură și o rentabilitate scăzută a activităților agricole datorată fărâmițării terenurilor, unităților productive mici, mecanizării reduse etc

În anul 2011, la nivelul Regiunii Oltenia, sectorul agricol concentra 40% din populația ocupată civilă și contribuia cu un procent de aproximativ 10 % la formarea PIB regional.

Infrastructura de utilități și mediu insuficient dezvoltată (apă, canalizare, epurare, gaze, managementul deșeurilor, comunicații), în mediul rural, dar și în multe orașe.

Lungimea rețelei de alimentare cu apă a regiunii Oltenia este de la 6.741 km ( 10,68% din totalul national) - penultimul loc între regiuni); La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia , la sfarșitul anunului 2010, 41,52% (186 localitati) din localități componente nu aveau instalații de alimentare cu apă potabila și se aflău exclusiv în mediul rural.

Cu o lungime a rețelei de canalizare regională de de 1.772 km la sfarșitul anului 2010 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc între regiuni. De asemenea, exceptând regiunea București, are cel mai mic nr. de localități conectate.

Lungimea rețelei de furnizare a gazelor naturale este de 2.087 km, reprezentând 6,26 % din lungimea rețelei de gaze naturale la nivel național (33.338 km), și plasează regiunea Oltenia pe ultimul loc în țară.

Rețeaua de termoficare este foarte veche și generează pierderi plătite de către populație.

Calitatea apei este necorespunzătoare. Regiune “de graniță” slab dezvoltată (la granița

cu Bulgaria și Serbia). Fluviul Dunărea a acționat de-a lungul timpului

ca o barieră naturală, de-a lungul laturii sudice a regiunii, îngreunând relațiile economice.

Capacitate scăzută de atragere a invesițiilor străine directe.

Infrastructura de afaceri în stadiu incipient de dezvoltare (inclusiv pentru agricultură).

Infrastructura de afaceri a regiunii Oltenia este formată din două parcuri industriale operaționale, situate în județul Dolj la Craiova, și în județul Gorj la Sadu și 5 incubatoare de afaceri. Cele 5 incubatoare de afaceri reprezintă 26% din totalul incubatoarelor active.

Ultimul loc în țară ca și număr de IMM-uri în regiune și cel mai mic număr de IMM-uri cu capital strain din țară.

Cu 32.500 unități locale active la nivelul anului 2011 regiunea Sud-Vest Oltenia se află pe ultimul loc din cele opt regiuni din punct de vedere al numărului IMM. Microîntreprinderile reprezintă 86,77 % din numărul total de IMM-uri.

Insuficienta și standardul scazut al infrastructurii turistice și de agrement, calitatea slabă a serviciilor din turism.

În anul 2011, baza materială cuprindea 377 structuri de cazare (7,5% din totalul national), număr ce o situează pe penultimul loc comparativ cu celelalte regiuni. Cu un număr de 18.274 locuri de cazare (24,5% din totalul național), regiunea ocupă ultimul loc la nivel național.

Infrastructură de acces spre zonele turistice slab dezvoltată, utilități turistice nemodernizate și dotarea tehnică necorespunzătoare duc la un indice de utilizare a capacităților aflate în funcțiune scăzut.

Prezența unor zone monoindustriale Regiunea Oltenia include mai multe zone

monoindustriale situate îndeosebi în județul Gorj, precum bazinele miniere Motru și Rovinari.

Existența unor areale geografice cu densitate scăzută a populației și un grad redus de accesibilitate (est, sud, centru).

În ceea ce privește densitatea populației, Oltenia se află sub media pe țară și are un număr relativ mare de sate și localități mici. Cu excepția județului Dolj, celelalte județe au o densitate a populației mai scăzută decât media națională și un număr de localități per kilometru pătrat mai mare, sau mult mai mare. Ca urmare, aceasta contribuie la izolare și sub-dezvoltare. De aici rezultă necesitatea de invesiții substanțial mai mari în infrastructura pe cap de locuitor pentru a atinge același nivel al serviciilor ca în zonele cu o densitate mai mare a populației.

Probleme serioase cu sărăcia, servicii sociale precare.

Sărăcia este asociată atât cu indivizii, cât și cu anumite comunități. Comunitățile afectate sunt în special cele din zonele rurale, o înaltă gravitate a fenomenului fiind atinsă și în comunitățile de rromi.

Economia rurală a regiunii Oltenia, aproape total dependentă de agricultură, a devenit o “economie a subzistenței”, singurul ei rol fiind

acela de a asigura necesitățtile de bază pentru cea mai mare parte a populației.

Probleme de mediu afectând apa, aerul, solul și subsolul.

Investitiile insuficiente pentru refacerea solului în zonele miniere au condus la existența unor suprafețe degradate extinse. Lipsa investițiilor în modernizarea instalațiilor de canalizare publică și cele ale apei potabile au repercursiuni asupra calității apei furnizate cu consecințe asupra sănătății populației.

Calitatea scăzută a infrastructurii de sănătate. În anul 2011 în Oltenia funcționau 38 de spitale

și 3 policlinici, regiunea ocupând ultimul loc pe țară (alături de regiunea Vest) din punctul de vedere al numărului de unități spitalicești proprietate de stat. Calitatea slabă a infrastructurii spitalicești și slaba dotare cu echipamente și tehnologii de ultimă generație este foarte gravă în mediul rural.

Decalaj între pregătirea oferită de școală și cerințele pieței muncii.

O analiză comparativă a ratei șomajului la tineri și ratei somajului de lungă durată sunt o dovadă clară a lipsei de corelare între sistemul educațional inițial și continuu și cerințele reale de pe piață.

Disparități educaționale între mediul rural și urban.

Calitatea educației în mediul rural este afectată de infrastructura de educație slab dezvoltată, de motivația insuficientă a personalului și de situația materială slabă a populației rurale.

Infrastructura de educație insuficientă și neadaptată standardelor moderne în materie.

Infrastructura educațională la nivel regional se află într-o stare destul de avansată de degradare și cu o dotare insuficientă.

Infrastructura de cercetare inovare slab dezvoltată și grad redus de punere în practică a rezultatelor cercetării inovării.

Infrastructura de cercetare în regiunea Oltenia este reprezentată de 26 institute și centre de cercetare, din care 13 în agricultură și silvicultură.

Activitatea de constituire a clusterelor se află în stadiu incipient.

Grad redus de urbanizare și existența unor areale urbane degradate cu infrastructura de utilități învechită, clădiri aparținând patrimoniului cultural în stare avansată de degradare, lipsa zonelor verzi și de recreere, insuficiența transportului public.

52% din populația regiunii trăiește în mediul rural.

Spațiul periurban mai slab dezvoltat. Din 408 UAT doar 40 sunt orașe.

Decalaj informațional (digital divide), inclusiv în (și între) orașe;

Slaba dezvoltare a industriei cu valoare adăugată mare (Strategia de reindustrializare)

Lipsa mecanismelor de finanțare a afacerilor (business angel, business venture.

Număr redus de abonamente internet; număr redus de calculatoare mai ales în mediul rural.

Prelucrarea produselor agricole și piscicole; industrie electrotehnică..

OPORTUNITĂȚI

Potențial de exploatare a Dunării ca un coridor de transport cu cost redus;

Valorificarea podului Calafat – Vidin și integrarea acesuia în Coridorul IV European va duce la facilitarea schimburilor cu partea de sud a Europei;

Existența unui potențial turistic favorabil dezvoltării unui turism durabil în regiune;

Potențial crescut pentru turismul montan, rural, balnear, Dunărean, religios etc;

Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunități pentru crearea de noi locuri de muncă;

UE alocă fonduri substanțiale prin programele operaționale ;

Potențial crescut pentru agricultura ecologică Potențial crescut pentru agroturism (în special

în nord); Interes pentru înființarea clusterelor; Valorificarea potențialului piscicol Disponibilitatea forței de muncă pentru

recalificare și dezvoltarea abilităților

AMENINȚĂRI

Creșterea disparităților inter și intraregionale; Creșterea ratei șomajului în urma privatizării

întreprinderilor mari și a restructurării industriale;

Problemele acumulate în industria extractivă a cărbunelui încă greu de rezolvat;

Creșterea competiției pentru produsele agricole, putând defavoriza unele sectoare tradiționale, în prezent competitive la export;

Migrația masivă a tineretului datorită lipsei locurilor de muncă;

Regim silvic – incoerența legislativă în ceea ce privește stațiunile montane (legea 50, legea 350, legea 526)

Risc natural (inundații, deșertificarea, eroziunea malurilor)

Analiza SWOT la nivelul regiunii de dezvoltare Centru

PUNCTE TARI

Poziţionată în zona centrală a României, are legături directe cu 6 din celelalte regiuni de dezvoltare

Principală zonă de legătură cu partea estică a ţării (Est şi Sud-Est)

Populaţie cu nivel ridicat al civilizaţiei, educată în spiritul hărniciei şi al ordinii

Diversitate etnică Grad ridicat de urbanizare - Regiunea cu cele

mai multe localităţi urbane: 57 de localităţi urbane dintre care 3 oraşe cu peste 100.000 de locuitori

Reţea echilibrat răspândită în teritoriu de centre urbane mici şi mijlocii (~ 60% din totalul localităţilor urbane)

Numeroase localităţi cu importanţă istorică şi culturală a patrimoniului construit

Existenţa a două aeroporturi internaţionale (Târgu Mureş, Sibiu);

Reţea de bază a infrastructurii feroviare satisfăcătoare cu două importante intersecţii (Braşov, Teiuş)

Reţea bine reprezentată de drumuri publice traversata de principalele şosele europene (E81, E68, E60) şi de culoarul IV European

Existenţa infrastructurii sociale şi educaţionale de bază în oraşe

Existenţa unor reţele de pregătire profesională Centre universitare specializate şi centre de

cercetare (Brasov, Târgu Mureş, Sibiu) Potenţial turistic ridicat utilizabil pe tot

parcursul anului datorat peisajului montan, tradiţiilor, monumentelor arhitecturale şi istorice

Existenţa numeroaselor staţiuni turistice şi centre balneoclimaterice (parţial modernizate - Poiana Braşov, Predeal, Păltiniş, Sovata, Băile Tuşnad etc)

Numeroase arii protejate-parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii şi rezervaţii

Capacitate turistică ridicată

Deţine o treime din parcurile industriale din România

Sector industrial diversificat Orientarea industriei spre prelucrarea

resurselor şi produselor existente în regiune Existenţa unei infrastructuri de producţie

disponibilă Tendinţa de creştere a numărului IMM-urilor şi

a start -up –urilor Resurse de muncă calificate în numeroase

domenii de activitate (tradiţii în agricultură şi industrie)

Un mare potenţial de utilizare a suprafeţelor industriale ce dispun de o infrastructură de bază (reutilizarea fostelor zone industriale)

PUNCTE SLABE

Datorită configuraţiei specifice a reliefului, accesul rutier şi feroviar se realizează doar pe anumite culoare de trecere

Amplificarea migraţiei , în special a populaţiei tinereşi a celei de origine germane

Sporul natural negativ şi procesul de îmbătrânire a populaţiei

Peste 50% din oraşele Regiunii au o structură economică monoindustrială

Reducerea funcţiilor urbane a localităţilor mici Mediu construit degradat (inclusiv a

numeroaselor obiective istorice şi culturale urbane)

Infrastructură edilitară învechită Lipsa amenajărilor urbane sau

necorespunzătoare Lipsa condiţiilor de acces în instituţii publice

pentru persoane cu handicap Infrastructura de transport local

necorespunzatoare, în special în zonele montane din nord-vestul regiunii (inclusiv reţea de transport public deficitar, în special în marile centre urbane)

Pondere redusă a drumurilor judeţene şi comunale modernizate

Densitate redusă a drumurilor publice Infrastructură feroviară veche cu viteze de

circulaţe foarte reduse, incompatibilă cu cerinţele Uniunii Europeneă

Infrastructura educaţională şi sanitară deficitară în unele sate montane isolate

Lipsa sau uzura morală ridicată a dotărilor în sistemul educaţional (în special în învăţământul profesional) şi sanitar, cu preponderenţă în mediul rural

Probleme educaţionale la grupele de populaţie sarace, în special rromi: creşterea numărului copiilor institutionalizaţi

Necorelarea ofertei educaţionale cu nevoile de pe piaţa muncii

Subvalorificarea resurselor turistice din Regiune Reţelele turistice tematice la nivel regional sunt

slab dezvoltate sau inexistente Protecţia necorespunzatoare a turiştilor care

efectuează drumeşii montane la mare altitudine sau în anotimpul de iarnă Calitatea scazută a serviciilor şi a informaţiilor turistice

Lipsa programelor şi a resurselor financiare necesare protejării patrimoniului

Durată redusă a şederii turiştilor Reducerea aportului turismului în PIB-ul

regional faţă de anii anteriori Utilităţi turistice nemodernizate şi dotare

tehnică necorespunzătoare Indicele de utilizare a capacitătţlor turistice

aflate în funcţiune este scăzut Existenţa unor unităţi de cazare la standarde

calitative necorespunzătoare Investiţii reduse în tehnologii de protecţie a

mediului Distribuire neechilibrată a parcurilor

industriale pe teritoriul Regiunii (6 din 11 sunt în judeţul Braşov)

Disparităţi între numărul de IMM-uri înfiinţate în zonele mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, între mediul urban şi cel rural

Serviciile de consultanţă în domeniul afacerilor sunt slab dezvoltat

Sectorul cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic şi inovare în declin, număr redus de personal

Relaţiile de colaborare dintre cercetarea universitară şi sectorul economic slab dezvoltate pentru nivelul actual al relaţiilor economice internaţionale

Serviciile de cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic şi inovare din cadrul întreprinderilor economice sunt slab dezvoltate sau inexistente

OPORTUNITĂŢI

Poziţie avantajoasă a regiunii în raport cu proiectele europene care vizează infrastructura de transport

Crearea de parteneriate pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor

Elaborarea de planuri de dezvoltare inter-orăşeneşti, metropolitane (zona Braşov, Sibiu)

Dezvoltarea parteneriatelor sat-oraş

Programele europene care vizează sprijinirea afacerilor, pregătire profesională şi reconversie pe piața forței de munca

Programe europene pentru reabilitarea / modernizarea de diverse infrastructuri (de afaceri, sociale, educaţie)

Procesul de globalizare va determina creşterea competitivităţii

Potenţial de dezvoltare a cercetării în domeniile productive

Crearea unor centre tehnologice şi de cercetare orientate către valorificarea potenţialului regional

Existenţa Planurilor Regionale de Acţiune pentru Dezvoltarea Invăţământului Profesional şi Tehnic

Armonizarea politicilor sociale naţionale cu cele europene

Creşterea cererii pe plan internaţional pentru turismul cultural, eco-turism şi turism balnear

Creşterea interesului UE pentru noile state membre

AMENINŢĂRI

Creşterea gradului de îmbătrânire a populaţie Gradul de sărăcie şi izolare a unor zone

generează fenomene de depopulare crează premisele dispariţiei unor localităţi (în special în zone montane cu accesibilitate redusă)

Nerespectarea reglementărilor urbanistice în dezvoltarea oraşelor

Creşterea disparităţilor între centrele urbane care beneficiază de finanţări şi oraşele mici şi mijlocii (monoindustriale, cu funcţii urbane diminuate, etc) care nu au acces la finanţare

Degradarea mediului natural pe axele noi de transport (în cazul neluării de măsuri corespunzătoare)

Politicile protecţioniste ale UE vor determina scăderea importanţei produselor autohtone faţă de cele ale ţărilor membre

Libera circulaţie a forţei de muncă, în special a celei înalt calificate, va afecta calitatea şi cantitatea resurselor umane de pe piaţa muncii

Capacitatea lentă de adaptare a întreprinderilor la modificările care apar în structura pieţelor

Lipsa unor programe adecvate de sprijin ar putea duce la enclavizarea unor grupuri de populaţie dezavantajate

Lipsa unor strategii de investiţii care să ia în considerare evoluţiile demografice

Pericolul degradării florei şi faunei în zonele protejate datorită turismului necontrolat

Analiza SWOT la nivelul regiunii de dezvoltare București-Ilfov

PUNCTE TARI

Cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian, strabatut de cele mai multe coridoare de transport TEN-T (rutier, feroviar).

Regiunea Bucuresti-Ilfov are cea mai mare densitate de cai ferate la 1.000 kmp de teritoriu, (153,2 km/kmp), ceea ce înseamna mai mult de 3 ori media nationala (45,2 km/kmp). Aceasta cifra pentru municipiul Bucuresti se ridica la 416 km/kmp adica de cca 9 ori media nationala.

Conectivitate intraregionala si interegionala buna (DN modernizate complet, DJ+DC modernizate 74%).

Regiunea Bucuresti-Ilfov este principalul nod de autostrazi din Romania, repectiv A1, A2 si A3.

Regiunea Bucuresti-Ilfov include aeroportul international Henri Coanda-Otopeni cel mai mare aeroport international din România, cu o preconizata crestere a fluxului de pasageri în perioada 2014-2020.

Trend descrescător al concentratiilor de noxe sub formă de gaz si pulberi in suspensie.

Punerea în funcţiune în anul 2011 a staţiei de tratare a apelor uzate de la Glina faza I.

Nivel cel mai ridicat în profil naţional al resurse umane cu educatie superioara.

Cea mai extinsă reţea de instituţii de învăţământ superior.

Nivel ridicat de atractivitate a universitatilor din Bucuresti.

Ponderea mare a sectorului de servicii în planul economiei regionale, sector principal angajator al forţei de muncă înalt calificată şi calificată.

Municipiul Bucureşti principalul angajator în sectorul administraţiei publice naţionale şi locale, angajator de forţă de muncă înalt calificată şi calificată.

Rata de dependenţă demografică - “povara economică” a populaţiei în vârstă de muncă scazuta.

Durata medie a vieţii (speranţa de viaţă) a populaţiei din Regiunea Bucureşti Ilfov in usoara crestere.

Castigul salarial mediu brut lunar în Regiunea Bucureşti Ilfov are o evoluţie pozitiva.

Ponderea populatiei care locuieste in gospodarii cu intensitate redusa a muncii este in scadere relativa.

Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cea mai mare atractivitate din punct de vedere al investiţiilor străine directe.

Pondere importanta a IMM-urilor in regiune. Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cea mai

mare densitate a facilităţilor cu profil de cercetare dezvoltare inovare, inclusiv sectorul agricol.

Număr mare de întreprinderi inovative. Regiunea înregistrează în plan naţional cota

cea mare a investiţiilor cu caracter inovativ. Ponderea cea mai ridicată a clusterelor in profil

national. .

PUNCTE SLABE

Nivel de accesibilitate redus fata de UE: indicele de accesibilitate (UE27=100) 48 accesibilitate cai ferate, 55 accesibilitate drumuri.

Lipsa conectarii aeroportului cu orasul prin reteaua de metrou sau prin alte linii rapide de transport.

Aglomerarea traficului în zona urbana, cu tendinte de crestere.

Stare nesatisfacatoare a strazilor orasenesti. Soseaua de centura din jurul Bucurestiului

subdimensionata. Transportul public nu beneficiaza de benzi

separate care sa duca la timpi de deplasare redusi.

Tendinta in scadere de utilizare a transportului public.

Transport electric urban nemodernizat. Retea de metrou insufficient de dezvoltata. Sistem de transport intraregional deficitar. Cai ferate si statii neoperationale. Conectivitate intermodale redusa intre statiile

de cale ferata. Sisteme integrate IT&C pentru sistemul de

transport aflate in faza incipienta de dezvoltare. Lipsa unui sistem integrat de plata al

calatoriilor intraregional. Sistematizarea circulatitiei neadaptata

numarului in crestere de mijloace de transport. Terminale intermodale de pasageri si marfa

neadecvate ca numar si capacitate la cerintele economiei regionale.

Capacitate insuficientă de epurare a apelor uzate produse de către localități, precum și de colectare selectivă și prelucrare a deșeurilor.

Slaba calitate a corpurilor de apă de suprafață și subterane.

Numar insuficient de cladiri reabilitate termic. Slaba utilizare a sistemelor de energie termica

din surse regenerabile. Nivel ridicat de pierderi in retele de distributie a

apei si a agentului termic datorit gradului ridicat de uzura al magistralelor si retelelor termice primare si secundare.

Utilizare redusa a centralelor de cogenerare de inalta eficienta.

Sistem de iluminat public partial eficient energetic.

Infrastructura serviciilor publice insufient dezvoltata si dotata.

Capacitate insuficienta de gestiune a deşeurilor periculoase, municipale, constructii si demolari, echipamente electrice si electronice (colectare, sortare, prelucrare, valorificare, neutralizare).

Slaba colectare selectiva a deseurilor în municipiul Bucuresti si cvasi-absenta acesteia în judetul Ilfov.

Nivelul concentrațiilor de particule în suspensie PM10 sunt peste limita admisa.

Absenta unui sistem operational activ pentru managementul calitatii aerului.

Calitate necorespunzatoare a apei salbei de lacuri de pe raul Colentina (13 lacuri).

Promovare redusa a identitatii culturale si istorice a regiunii.

Zone si monumente cu potential turistic ridicat neamenajate sau nerestaurate.

Zone de recrere si sport reduse ca numar pentru o regiune de capitala europeana.

Masuri la scara insuficienta de promovare a incluziunii sociale si combaterii saraciei.

Disparităţi intra-regionale în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare şi dezvoltare personală.

Acces redus al grupurilor dezavantajate la educaţie şi la piaţa muncii, în general şi la studii superioare şi locuri de muncă de calitate.

Valoarea ratei de participare a adultilor la educatie si formarea de competente pe tot parcursul vietii mult sub media europena.

Parteneriat redus între instituţiile de învăţământ şi mediul de afaceri.

Rata abandon scolar printre cele mai ridicate la nivel national.

Nivel redus de productivitate faţă de media europeană (sub 70% din media UE).

Nivel redus al competitivităţii în contextul globalizării economiei.

Număr redus de branduri regional cu impact naţional sau internaţional.

In regiune, cel mai ridicat nivel al somajului se inregistreaza in randul tinerilor (categoria de varsta 15-24 ani)

Sectorul productiv este în continuare un consumator de energie pe produs faţă de media UE.

Structuri de sprijinire a afecerilor si infrastructura aferenta insuficient dezvoltata.

Servicii locale de suport a IMM-urilor slab dezvoltate.

IMM-uri insuficient orientate catre cunoastere si creare de produse si servicii bazate pe inovare.

Slaba integrare a cercetării universitare cu mediul de afaceri.

Cheltuielile firmelor pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare înregistrează un nivel scăzut comparativ cu media UE.

Insuficienta integrare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor la nivelul firmelor, în special a IMM-urilor.

Disparităţi intra-regionale semnificative de natură să influenţeze adâncirea fenomenului de separare digitală.

Existenţa unor zone cu acoperire redusă din punct de vedere al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Numar redus de centre de excelenta in materie de cercetare, inovare si transfer tehnologic.

Managementul defectuoas al terenului (evidenta terenurilor, clarificarea dreptului de proprietate, etc).

Expolatatii agricole individuale cu suprafata sub media la nivel national.

Pondere redusa a suprafetei agricole detinuta in asociere (12%).

OPORTUNITĂȚI

Modernizarea si extinderea preconizata a soselei de centura.

Finalizarea conexiunilor intre austrazi. (A1, A2 si A3).

Masuri active de fluidizare a traficului în municipiul Bucuresti.

Sprijinirea actiunilor de mediu si de transport prin fonduri europene.

Cantitatea mare de deseuri urbane ofera posibilitatea crearii unei piete a serviciilor si a reciclarii.

Potential de producere a energiei regenerabile din surse fotovoltaice si geotermale.

Promovarea ocupării forţei de muncă, promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei sunt obiective cheie ale strategiei Europa 2020.

Reluarea creşterii economice. Dezvoltarea unei economii bazate pe

cunoaştere. Creşterea investiţiilor în educatie. Promovarea de măsuri active privind

incluziunea sociale a grupurilor defavorizate Stimulente guvernamentale care promovează

ocuparea forţei de muncă. Importanţa specială acordată competitivităţii

de strategia Europa 2020, în special în tipul de regiune „mai dezvoltata” în care se incadreaza regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura economică ce favorizează o dezvoltare bazată pe creştere inteligentă, dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

Creşterea integrării economice la nivelul UE. Preconizata aderare la moneda unică

europeană. Demararea investitiei la cel mai puternic laser

din lume ELI- Extreme Light Infrastructure. Sprijinirea difuzarii si adoptarii de noi

tehnologii, în special tehnologii generice esentiale.

Sprijinirea investitiilor în solutii inovatoare si în infrastructuri si echipamente de cercetare, în special atunci când ele sunt de interes european.

Încurajarea inovarii si a crearii unei baze de cunostinte în zonele rurale.

AMENINŢĂRI

Reduceri ale bugetelor aferente sectorului transporturi.

Înrautatirea conditiilor de trafic care sa conduca la mentinerea nivelului peste media admisa a emisiilor de noxe.

Înrautatirea gradului de accesibilitate fata de media europeana prin reducerea ritmului de recuperare a decalajelor.

Cresterea afectiunilor populatiei datorate unui grad de poluare crescut.

Întârzierea aplicarii planurilor de mediu din cauza lipsei de mecanisme si scheme de cofinantare adecvate la capacitatea financiara, în special în cazul localitatile mici.

Evoluţii negative economice care să conducă la înrăutăţirea ocupării forţei de muncă.

Riscul creşterii infracţionalităţii în ariile sociale defavorizate fapt de natură să conducă la

sporirea dificultăţilor şi a costurilor incluziunii sociale.

Agravarea riscului sărăciei pe fondul unei reveniri a crizei economice.

Întârzierea măsurilor de sprijinire a economiei şi reintrarea în recesiune economică.

Recuperare economică lentă în măsură să afecteze atractivitatea regiunii din punct de vedere al investiţiilor străine directe.

Nediminuarea fenomenului de Brain Drain. Reducerea stimulentelor economice de natură

să încurajeze cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea la nivel naţional.

Menţinerea unui nivel scăzut faţă de media europeană a cheltuielilor IMM-urilor în ceea ce priveşte cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea în interiorul firmelor.

Incetinirea ritmului cresterii economice. Analiza SWOT la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia

PUNCTE TARI

Resurse naturale (mare varietate a reliefului, zona de nord resurse ale subsolului, turism, zona de sud – zona agricola - primul loc din punct de vedere al suprafetei agricole, acces fluvial)

Pondere ridicata a fortei de munca tanara – 27,2 %

Pondere ridicata a populatiei ocupate in partea de nord a regiunii – pe ansamblul regiunii la 01.01.2005 populatia ocupata 14,4 % - locul 2 comparativ cu celelalte regiuni

Existenta institutiilor de invatamant superior in fiecare judet

Existenta programelor de formare si reconversie profesionala

Retea de transport dezvoltata ca arie de acoperire si densitate

Procent mare al IMM-urilor in total unitati active (99,2%)

Existenta unui numar mare de intreprinderi reprezentative la nivel regional si national (Lukoil, Dacia Renault, Petrobrazi, Arpechim)

Volum mare al investitiilor (in special in partea de nord) – locul 3 comparativ cu celelalte regiuni

.

PUNCTE SLABE

Lipsa actualizarii si transmiterii informatiilor privind ocuparea catre actorii interesati

Calitatea slaba a infrastructurii

Repartizarea neuniforma a investitiilor in regiune (investitii scazute in partea de sud)

Tehnologii invechite Interes scazut din partea angajatorului pentru

perfectionarea angajatilor proprii Interes scazut pentru invatarea pe parcursul

vietii Slaba dezvoltarea a activitatii de marketing – in

mod special la nivelul IMMurilor Politicile slabe de motivare a angajatilor Protectia mediului Existenta unor domenii de activitate cu salarii

neatractive Scaderea populatiei active Cresterea abandonului scolar Insuficienta armonizare a sistemului

educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii (ex. In agricultura lipsa persoanelor instruite)

Existenta unui numar mare de comunitatii de rromi care au in cadrul lor o pondere mare de persoane analfabete

Marginalizarea persoanelor in varsta pe piata muncii

Gradul de ocupare a resurselor de munca sub media la nivel national

OPORTUNITĂȚI

Crearea de noi locuri de munca in anumite domenii prin intermediul investitiilor (servicii, constructii, turism) si existenta programelor pentru agricultura FERMIERUL, SAPARD

Posibilitatea de dezvoltare a transportului fluvial

Mobilitatea fortei de munca - Migratia interregionala si in UE

Colaborarea in domeniul formarii profesionale cu furnizorii autorizati

Dezvoltarea programelor de includere sociala (persoanele de etnie rroma)

Existenta capitalei in centrul regiunii Existenta centrelor universitare puternice Vecinatatea cu Bulgaria – existenta si

dezvoltarea unor programe transfrontaliere Obligativitatea adoptarii normelor europene

privind dezvoltarea activitatilor economice

AMENINŢĂRI

Regresul unor domenii economice precum industria chimica, extractiva, metalurgica si in domeniul mecanic

Atractivitatea scazuta a unor locuri de munca (invatamant, sanatate)

Cadrul legislativ descurajant pentru investitori, angajatori si pentru exercitarea unor ocupatii

Economia subterana Lipsa informatiilor reale privind piata muncii Subventii insuficiente pentru agricultura Evolutia economica si sociala imprevizibila pe

termen mediu si lung Incetinirea ritmului de crestere economica

Analiza SWOT la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est

PUNCTE TARI

Poziţia strategică a regiunii cu deschidere către pieţe est-europene şi asiatice

Coridoarele de transport pan-europene Porturi maritime (Constanţa – important port

maritim şi cel mai mare de la Marea Neagră, Mangalia şi Midia petrolier) şi fluvio-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina) şi aeroporturi (Constanţa - M. Kogălniceanu, şi parţial Tulcea şi Buzău)

Producţie de energie electrică nucleară ieftină (centrala Cernavodă)

Producţie şi zăcăminte de hidrocarburi şi gaze în zona maritimă a platoului continental, roci de construcţie (Dobrogea)

Suprafeţe agricole mari şi soluri fertile cu condiţii favorabile pentru o agricultură ecologică. Potenţial economic extrem de valoros în Delta Dunării: una dintre marile rezervaţii naturale ale lumii. Sector de turism relativ bine dezvoltat (litoralul Mării Negre şi Delta Dunării, staţiuni balneo-climaterice: Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, unele pensiuni agro-turistice în zonele montane şi în Delta Dunării, mănăstirile din nordul Dobrogei si din Muntii Buzaului si Vrancei)

Capacitate ridicată de cazare (circa 40% din capacitatea de cazare turistică estivală a României)

Sectorul de IMM mai bine dezvoltat în comparaţie cu alte regiuni (12,4% din nivelul naţional, locul III din cele 8 regiuni)

Industrie diversificată, cu valoare adăugată ridicată a producţiei (petrochimie – Năvodari, metalurgie – Galaţi şi Tulcea, constructoare de maşini - Buzău), construcţii navale - (Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia)

Forţă de muncă flexibilă şi calificată (nivel de instruire ridicat – 9,9% persoane cu studii superioare, locul IV)

PUNCTE SLABE

Numeroase oraşe mici cu structuri urbane insuficiente (Măcin, Isacea)

Nivel redus de eficienţă şi siguranţă a traficului pe reţelele de transport

Izolarea localităţilor din zona Deltei Dunării, cu nivel ridicat de sărăcie a populaţiei

Legături de transport instabile a zonei de nord a Dobrogei cu malul stâng al Dunării

Cheltuieli de cercetare, dezvoltare şi inovare foarte mici (numai 3,4 % din total)

Resurse naturale limitate (excepţie hidrocarburi)

Vulnerabilitate mare a zonei subcarpatice datorată izolării satelor, insuficienţa lucrărilor hidrotehnice, drumurilor de acces şi mişcărilor tectonice

Caracter sezonier al turismului pe litoral Absenţa unor politici şi programe coerente de

dezvoltare şi nivel ridicat al preţurilor în turism Infrastructura de turism este slab dezvoltată

sau învechită: discrepanţă mare între vechile şi noile facilităţi

Număr redus al investiţiilor şi repartizare neuniformă pe teritoriul regiunii

Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM (excepţie Constanţa)

Dezvoltare insuficientă a infrastructurilor de servicii publice, utilităţi în oraşe şi management necorespunzător al deşeurilor

Rata şomajului ridicată Veniturile mici ale populaţiei din regiune Emigraţie puternică a forţei de muncă în

ultimul deceniu Dotare medico-sanitară insuficientă şi cu

acoperire redusă a spaţiului rural şi a Deltei Rata de penetrare redusă a telefoniei fixe (2003

– 20% faţă de 57% în UE 15) Fragmentarea terenurilor agricole conduce la

diminuarea mecanizării şi productivitate redusă în agricultură

OPORTUNITĂȚI

Potenţial ridicat de dezvoltare a turismului în domeniul ecologic, religios, cultural, balneoclimateric

Interes internaţional ridicat pentru conservarea biodiversităţii şi promovarea turismului (Delta Dunării)

Determinat de situarea strategică a Mării Negre, investiţiile străine pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic, pieţe noi şi management modern, atât pentru societatea din UE, pentru export, cât

şi cele extracomunitare care penetrează spaţiul european.

Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbunătăţirea ofertei acestora şi specializarea în condiţii naturale prielnice

Posibilitatea elaborarii de proiecte cu finantare din fonduri structurale pentru susţinerea dezvoltării/ inovării, cercetării şi transferului de tehnologie

Pol al producţiei de energie electrică ieftină cu posibilităţi de export (extinderea centralei Cernavodă)

Construirea reţelei de autostrăzi şi modernizări Transportul feroviar favorizează apariţia de

centre logistice pentru mărfuri cu destinaţie şi provenienţă central europeană

Apariţia de zone industriale în lungul canalului Dunăre-Marea Neagră pentru prelucrarea primară a produselor în vrac importate din ţările central-europene

AMENINŢĂRI

Concurenţa zonelor turistice din străinătate cu o oferta turistică de calitate superioară şi preţuri competitive

Accentuarea procesului de dezindustrializare; capacitate redusă de susţinere financiară a modernizării şi management defectuos al pieţelor de desfacere

Riscul migrării masive a populaţiei din mediul rural către urban şi creşterea şomajului după integrarea României la UE, datorită incapacităţii gospodăriilor ţărăneşti dar şi a fermelor de a concura cu produsele agricole comunitare

Riscul emigrării restului de populaţie, determinat de pierderea locului de muncă după integrare

Riscul deprofesionalizării categoriilor de populaţie cu calificări superioare din cauza lipsei locurilor de muncă

Riscul relocalizării unor sectoare industriale către exterior (Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse (în special în industria uşoară)

Riscul nerealizării reformei administrative pentru descentralizarea financiară şi administrativă

Globalizarea şi fluctuaţiile valutare pot marginaliza anumite sectoare ale economiei şi chiar să ducă la dispariţia acestora (textile, ind uşoară, construcţii de maşini, conserve)

Risc mare de producere a calamităţilor naturale (inundaţii, alunecări de teren, erodarea zonei costiere)

Analiza SWOT la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est

PUNCTE TARI

Drumul european E85 (străbate regiunea pe direcţia nord-sud), coridorul pan-european IX; trei aeroporturi internaţionale Iaşi, Suceava şi Bacău

Trei centre universitare cu infrastructură de bază în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării în Iaşi, Suceava, Bacău

Centre culturale (Iaşi, Suceava), mănăstiri (Agapia, Văratec, Voroneţ, Iaşi, Moldoviţa, Suceviţa, etc), monumente istorice (Cetatea Neamţului, Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi, Biserica Trei Ierarhi - Iaşi, etc.), de importanţă naţională şi internaţională (patrimoniul UNESCO)

Bucovina: zonă tradiţional mai dezvoltată (sectorul serviciilor) cu influenţă asupra arealelor limitrofe

Ofertă turistică diversificată, cu specific în eco şi agroturism

Infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire

Număr ridicat de IMM-uri de mărime mică şi mijlocie ale localnicilor reîntorşi din străinătate (doar în Bucovina)

Specific meşteşugăresc (lemn, olărit, textile) şi culinar bine conturate

Resurse de sol (păduri de răşinoase, soluri fertile), subsol (sare, hidrocarburi), resurse hidroenergetice

Forţă de muncă calificată în industria chimică, petrochimică, metalurgică, textilă, lemn şi prelucrarea acestuia

PUNCTE SLABE

Cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB regional/locuitor dintre toate regiunile (71,7% din media naţională - 2002)

Cea mai ridicata rată a sărăciei dintre toate regiunile – 40.7% în 2001 (calculată conform metodologiei CAPSIS, pe baza indicatorul agregat al veniturilor şi beneficiilor sociale)

Cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate regiunile (20.1 decese/1000 născuţi vii - judeţul Vaslui- 23.5 decese/1000 născuţi vi),

superioară mediei naţionale (16.7 decese/1000 născuţi vii)

Productivitatea muncii inferioară celei naţionale

Cel mai redus număr de IMM-uri dintre toate regiunile ţării;

Productivitate slabă în agricultură ( numai 21% din PIB regional);

Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate, precum şi legături aeriane deficitare

Grad scăzut de ocupare turistică în raport cu potenţialul turistic existent

Grad scăzut de atractivitate a majorităţii oraşelor mici şi mijlocii neavând un profil economic bine conturat (cel mai redus procent de ISD, grad scăzut de ocupare turistică);

Grad scăzut al populaţiei ocupate în domeniul serviciilor, inclusiv în construcţii

Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural (59.23%)

Rată ridicată a şomajului în regiune (12.3% in judeţul Vaslui);

Numeroase întreprinderi puţin viabile cu capacitate redusă de adaptare technologică şi managerială

Vulnerabilitate la fenomene naturale (inundaţii, alunecări masive de teren), datorită lucrărilor civile insuficiente şi tăierilor masive de păduri

Relaţii de transport dificile spre Vestul Europei, în special în perioada de iarnă (trecători carpatice des blocate: Tihuţa şi cheile Bicaz)

Vulnerabilitatea structurală a populaţiei datorită plecării masive a bărbaţilor la muncă în stăinătate, agravată de tendinţa de limitare a ofertelor pentru femei (preconizată criză a industriei uşoare)

Resurse de subsol (hidrocarburi) limitate şi tăieri masive a pădurilor

OPORTUNITĂȚI

Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită amplasării regiunii pe viitoarea graniţă de est a Uniunii Europene: zone de concentrare pentru logistica produselor destinate comerţului cu Estul Europei;

Încurajarea practicării unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale spirituale şi de tradiţie;

Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei parcurilor industriale, ştiinţifice şi a incubatoarelor de afaceri

Materii prime: materiale de construcţii, lemn capabile să atragă investitorii străini

Modernizarea aeroporturilor din regiune pot susţine mediul de afaceri regional şi pot devini puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale

Experienţă profesională şi infuzie de capital provenind de la persoanele care lucrează în străinătate

AMENINŢĂRI

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării

Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre după accederea României în U.E

Continuarea exodului „materiei cenuşii” şi, în general, a forţei de muncă, către alte regiuni ale ţării şi în străinătate

Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a populaţiei în regiune

Extinderea zonelor afectate de dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii)

Mărirea discrepanţei între zona Bucovinei, mai dezvoltată şi restul regiunii