2

1. Necesitatea elaborrii proiectului si

consecinele socio-economice

Necesitatea elaborarii acestui proiect se regaseste in cunoasterea cat mai amanuntita a nevoilor de consum a acestui produs de baza care este cartoful, fiind bine stiut ca aceasta cultura reprezinta una dintre cele mai importante produse in alimentarea locuitorilor din nordul tarii. Totodata se urmareste o cunoastere cat mai buna a zonei noastre vestita pentru bogatiile sale cum ar fi: aurul verde, celebrele manastiri din nordul Bucovinei si nu in ultimul rand una dintre cele mai vechi indeletniciri ale populatiei rurale si anume cultivarea tarenurilor agricole.

Totodata prin acest proiect se va urmari o crestere a eficientei economice si gasirea unor solutii viabile pentru dezvoltarea unei agriculturi sanatoase bazata pe asociatii familiale care sa detina suprafete mari de teren cea ce determina obtinerea de profit cat mai mare.

Deasemenea un rol important in implinirea acestor deziderate il are si statul roman care prin stransa conlucrare cu tarile Europei occidentale poate da o sansa renasterii agriculturii romanesti. Un rol deosebit de important il are programul Sapard care daca va fi aplicat asa cum trebuie va da o mana de ajutor populatiei rurale din judetul Suceava.

Din punct de vedere socio economic acest proiect este important pentru a cunoaste piata si satisfacerea nevoilor de consum precum si structura populatiei, nivelul de trai cat si pregatirea profesionala a locuitorilor din judetul Suceava. 2 . Scurta prezentare a judetului Suceava

Judetul Suceava se afla in nordul tarii ,in partea de nord vest a Moldovei si ocupa o suprafata de 8555 Km2 ceea ce reprezinta 3,6 % din teritoriul Romaniei si o populatie de aproximativ 720.000 locuitori .

Teritoriul judetului este limitat la nord de Republica Ucraina , la est de judetele Botosani si Iasi , la sud de Mures , Harghita si Neamt ,iar la vest de judetele Bistrita Nasaud si Maramures.

Administrativ , judetul cuprinde 4 municipii , 4 orase , 90 comune si 396 sate.

Tinutul Sucevei este o regiune straveche iar resedinta acestuia a fost cea mai puternica cetate de scaun a statului feudal moldav , atestata documentar inca din 1388 , odata cu primul dintre musatini , Petru Musat . Secole de-a randul , cetatea si orasul Suceava ,si-au mentinut stralucirea ca important centru politic si comercial.

In ultimii 200 de ani , judetul a suferit repetate modificari administrative si a oscilat ca suprafata intre un minim , pana in anul 1923 , cand actualul teritoriu al judetului era divizat in 5 judete mici si anume : Falticeni sau Baia , Suceava , Gura Humor , Campulung si Radauti si un maxim pana in 1968 , cand s-a desfiintat regiunea Suceava care includea la un loc actualele judete Suceava si Botosani.

De o forma apropiata de a unui patrulater , judetul Suceava se intinde de la crestele principale ale Carpatilor la vest , pana in valea Siretului la est .

Limita de nord a judetului o formeaza frontiera de stat cu Republica Ucraina , incepand de la este de raul Siret , in vecinatatea orasului cu acelasi nume . Se continua apoi spre vest , pe la nord de raul Suceava , pana la Ulma si apoi pe firul vaii in sus. Punctul cel mai vestic al frontierei in aceasta parte este situat in zona de obarsie a Bistritei si Ceremusului Alb din muntii Maramuresului.

Limita de vest a judetului urmeaza un traseu serpuit pana in Caliman .Dupa ce traverseaza Bistrita Aurie pe teritoriul comunei Carlibaba , urca in extremitatea estica a Masivului Rodnei .Se indreapta apoi spre sud , traversand Muntii Bargaului , aproximativ in lungul cumpenei de apa dintre bazinele hidrografice ale Bistritei si Somesului Mare . Limita ocoleste apoi Tara Dornelor , urcand in Calimani la varful Bistricioara ( 1990 m ).

Limita de sud a judetului tine creasta Calimanului pe cumpana de ape dintre Bistrita si Mures pana in varful Magura ( 1500 m ) . De aici urmeaza o alta cumpana de ape , dintre Neagra Brostenilor si Bisticioara , si dupa ce trece de varful Budacu ( 1859 m ) coboara in valea Bistritei pe care o taie intre localitatile Borca si Brosteni . Limita se continua mai departe , printre Sabasa si Cotargasi , peste muntii Stanisoarei pe care urca pana in varful Bivolu ( 1500 m ) , dupa care intra in bazinul Moldovei pe la izvoarele Nemtisorului si Culmea Plesului . Coboara in apa Moldovei , pe care o urmareste cativa kilometri , pana la Draguseni , si apoi taie interfluviul Moldova Siret pentru a atinge Siretul intre Probota si Lespezi.

Limita de est a judetului este cea mai simpla , pentru ca urmeaza albia Siretului pe intreaga distanta pana la frontiera , cu exceptia a patru puncte pe stanga Siretului la confluentele acestuia cu Somuzul Mare si Suceava , apoi intre Hantesti si Zvoristea si in fine la Padurenii de Siret , langa frontiera.

Creste muntoase , culmi de obcine , spinari de dealuri ,albii minore sunt formele de teren care delimiteaza judetul Suceava pe trei laturi , latura de nord fiind formata de o linie de frontiera .

De o forma bine inchegata , judetul Suceava se intinde din Masivul Calimani pana in albia Siretului , cu o variatie de inaltime intre cotele extreme de peste 1700 m.Distantele maxime intre marginile judetului . in linie dreapta sunt de 125 km pe directia vest est intre pasul Tihuta si luna larga a Siretului si de 95 km pe directia nord sud , de la nord de cursul superior al Sucevei pana la sud de Neagra Brostenilor.

Dimensiunile mari ale judetului , aproape cat o treime din suprafata Albaniei sau a Belgiei , explica peisajul sau variat si resursele naturale felurite .

In judetul Suceava se intalnesc doua mari unitati de relief distincte : pe doua treimi din din suprafata este o zona muntoasa din cuprinsul Carpatilor Orientali , iar restul o zona de podis , compartiment al Podisului Moldovei.

Reteaua hidrografica a judetului apartine in intregime bazinului Siret prin cursurile Sucevei , Moldovei , si Bistritei .Cele mai importante lacuri sunt : Dragomirna , Nada Florilor , la Ochiuri , Iezer.In depresiunea Dornelor exista peste 40 izvoare de ape minerale cu efecte terapeutice ( Poiana Negri , Cosna , Sarul Dornei , etc ).

Regimul climatic are caracter continental , influentat de pozitia nordica a judetului si etajarea reliefului. Temperaturile , precipitatiile si vanturile depind de altitudinea formelor de relief . In regiunea muntoasa , temperatura medie nu depaseste 2 grade C , precipitatiile anuale avand valori cuprinse intre 750 900 mm , vanturile fiind puternice .

Resursele naturale sunt variate si abundente : mangan in bazinul Dornelor , pirite cuprifere la Lesu Ursului , sare la Cacica , turba la Poiana Stampei . Muntii sunt acoperiti cu importante masive paduroase , predominante fiind coniferele ( molidul ) , fagul . Deasemenea pajistile montane sunt remarcabile.

Terenurile agricole , care ocupa peste 40 % din suprafata judetului , au ca principale culturi , cartoful , sfecla de zahar , inul si canepa.

Doua cai ferate magistrale si o sosea internationala traverseaza judetul Suceava .

In acest judet exista cateva rezervatii naturale dintre care cele mai importante sunt : Pietrele Doamnei Rarau , Codrul Secular de la Slatioara , Poiana Stampei , Fanetele de la Bosanci Frumoasa , Piatra Tibaului , Rezervatia Doisprezece Apostoli , Padurea Valea Putnei etc.

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse agroalimentare

Omul este atat produs al naturii , cat si al societatii . In aceasta a doua calitate a sa , el depaseste natura si regnul animal printr-un act specific numai lui , prin creativitate . Omul devine astfel o fiinta valorizatoare , in masura sa asigure si intretina o activitate creatoare si sa transforme natura in folosul sau .

La baza procesului de transformare a naturii , care confera omului calitati de creator , stau nevoile pe care el le are atat ca individ cat si ca membru al societatii . Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai , omul trebuie sa consume o varietate de bunuri si servicii , trebuind sa-si acopere o varietate de nevoi.

Nevoile au o determinare legata de dorintele , asteptarile , aspiratiile si idealurile indivizilor , grupurilor si societatii in ansamblul sau. Sitemul nevoilor este dinamic si nelimitat .Nevoile se multiplica pe masura ce apar mijloace mai eficiente mai diversificate de satisfacere a lor , pe masura ce cunoasterea avanseaza , iar indivizii sau societatea isi formuleaza asteptari , scopuri , idealuri , aspiratii tot mai variate si mai elevate .

Pe masura dezvoltarii societatii , a productiei in primul rand , omul se elibereaza treptat de grija exclusiva a satisfacerii nevoilor primare , biologice , naturale , devenind capabil sa-si multiplice si sa-si diversifice necontenit nevoile .Multiplicarea si diversificarea nevoilor sunt conditionate , atat de nivelul de dezvoltare al societatii ( conditionare obiectiva ) cat si de nivelul de dezvoltare al individului ( conditionare subiectiva ) .

In activitatea de marketing , cercetarea nevoilor de consum si a formelor de manifestare a acesora pe piata ( cerere de produse , cerere de servicii ) ocupa primul loc.

Nevoile sunt atat naturale individuale ( biologico materiale ) cat si sociale ( legate de convietuirea in societate a individului ) . De asemenea nevoile pot fi elementare ( de baza , fundamentale ) si superioare ( compexe , elevate ).

In structura nevoilor de consum , nevoile materiale sunt dominante ,iar in cadrul acestora un loc primordial il ocupa nevoile de consum alimentar .

In functie de de anumite criterii , nevoile de consum alimentar pot fi clasificate si ierarhizate astfel :

Dupa importanta si locul pe care il detin in bugetul de familie :

Nevoi de prim ordin ( de prima necesitate )

Restul nevoilor de consum

Dupa nivelul asigurarii nevoilor de consum alimentar :

Nevoi obligatii ( ale minimului de subzitenta )

Nevoi aspiratii ( ale consumului optim )

Dupa posibilitatile de acoperire materiala ( financiara ) :

Nevoi solvabile ( care apar in mod cert pe piata sub forma cererii de consum

Nevoi insolvabile ( care nu au acoperire financiara in prezent dar in viitor , ar putea deveni solvabile )

Elocventa este si ierarhizare nevoilor de consum conceputa de Abraham Maslow .Acesta spune : omul este o creatura care doreste in permanenta ceva imediat cum o nevoie este satisfacuta , apare alta in locul ei.

Teoria lui Maslow arata ca nevoile omenesti sunt dispuse intr-o ierarhie sau o secventa de cinci prioritati . El afirma ca , imediat ce nevoile de baza sunt indeplinite , o persoana este motivata sa atinga urmatorul nivel , pana cand ajunge in varful piramidei motivationale .

Nevoi

de autorealizare

Nevoi de

respect apreciere

Nevoi social afective

Nevoi legate de siguranta

Nevoi fiziologice

Figura 1 Ierarhizarea nevoilor umane conceputa de A.H. Maslow

Intre nevoile de consum alimentar se stabilesc anumite relatii cum ar fi :

Relatii de prioritate ;

Relatii de complementaritate ;

Relatii de asociere ;

Relatii de excludere ;

Relatii de rivalitate ( de concurenta ).

Nevoile de consum pentru produsele agricole si agroalimentare evolueaza odata cu dezvoltarea economico- sociala , anticipand aparitia noilor produse .

Evaluarea si masurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum.

In generala normele de consum presupune existenta unor limite intre care este posibil sa se cuprinda toate nevoile de consum . Uneori acestea vizeaza numai nevoile esentiale ( normele minimului de existenta ) , alteori , imbraca forma unor proiectii de viitor ale consumatorului , cand toate nevoile de consum urmeaza sa fie satisfacute , situatie cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim .

Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problema deosebit de dificila , ca urmare a influentelor diferitilor factori , intre care diversitatea si mobilitatea nevoilor de consum cat si marea varietate a posibilitatilor de satisfacere a acestora .

Pentru produsele alimentare ( inclusiv cele agro-alimentare ) , nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice , care imbraca forma unor ratii alimentare .

Normele de consum alimentar sunt influentate de varsta , sex , ocupatie , mediu , traditie si se pot exprima in calorii sau in unitati de protide , lipide , glucide , necesare organismului uman.

In literatura de specialitate se arata ca nevoia zilnica de hrana a unui om obisnuit este de 2400 3000 calorii , 70 g de proteina , 0,6 0,8 g calciu , 50 100 mg. Vitamina C .

Din datele publicate rezulta ca o alimentatie rationala trebuie sa cuprinda :

25 30 % grasimi alimentare ;

11 13% proteine , din care 1/3 de origine animala ;

55 60 % glucide , din care cantitati mai mici de produse rafinate de tipul zaharurilor .

Rezultatele obtinute in domeniul stabilirii unor norme de consum stiintific au permis elaborarea unor bugete de consum tip , denumite si bugete normative .Aceste bugete se refera la o familie obisnuita , de marime medie ( 2 persoane adulte si 2 ) copii si cuprind principalele posturi de consum : produse alimentare , produse nealimentare si servicii .

Dupa ponderea cheltuielilor pentru alimentatie Romania se afla in zona saraciei ( depasind pragul de 50 % ) , ceea ce exprima un nivel de viata extrem de scazut.

Cererea de consum pentru produsele agricole si agroalimentare este una din formele de materializare a nevoilor de consum ale populatiei.

Satisfacerea nevoilor de consum presupune relizarea concomitenta a doua conditii :

obiectul cererii de consum , ceea ce presupune existenta unei anumite oferte de produse agricole si agroalimentare ;

solvabilitatea cererii de consum ,respectiv existenta unei puteri de cumparare corespunzatoare .

Raportul dintre cererea de consum si nevoile de consum este de includere cererea fiind o parte a nevoilor de consum . Cererea va ramane permanent in urma nevoilor .

4.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare in Romania

Literatura de specialitate evidentiaza cantitatile minime de produse alimentare ( cosul minim de consum ) necesare unei persoane pentru asigurarea unui nivel minim de trai in raport cu standardul general de viata realizat in conditiile social economice din Romania.

La nivelul preturilor din luna noiembrie 2001 , cheltuielile pentru asigurarea cosului minim de consum lunar pentru produsele alimentare ( publicate de Comisia Nationala de Statistica ) se ridica la circa 842.000 lei , reprezentand 56,4 % din cheltuielile totale de consum , fapt ce exprima un nivel de trai extrem de scazut comparativ cu cel realizat in tarile capitaliste dezvoltate .

Denumirea

produsului Cantitati consumate

U.M.Lunar / pers.Lunar/gospodarie medie

FainaKg1,1005,888

MalaiKg2,10031,966

PaiineKg11,4000,505

Produse de fanzelarieKg0,1800,701

Paste fainoaseKg0,2501,402

orezKg0,5002,103

Fasole boabeKg0,75013,179

CartofiKg4,7001,682

Morcovi ,patrunjelKg0,6002,524

Ceapa uscataKg0,9003,084

Varza murataKg1,1000,841

BulionKg0,3000,561

Conserve de legumeKg0,2003,084

MereKg0,2500,561

CitriceKg0,2500,701

Conserve din fructeKg0,9000,701

Carne de bovineKg1,0002,524

Carne de porcineKg0,1502,804

Carne de pasareKg0,9000,421

Carne de oaieKg0,3002,524

Peste proaspat-congelatKg5,3000,841

Lapte proaspatl0,25014,861

Lapte batutl0,3500,701

Telemea de vacaKg151,122

Telemea de oaieKg0,2500,701

Branza si smantantaKg1,0000,981

Ouabuc1542

UnturaKg0,2500,701

UleiKg1,0002,804

MargarinaKg0,2000,561

ZaharKg1,0002,804

CiocolataKg0,0500,140

Bauturi nealcoolicel0,8502,383

In etapa actuala , in structura consumului alimentar , pe plan mondial se manifesta urmatoarele tendinte :

se reduce ponderea polizaharidelor provenite din cereale , cartofi ;

sporeste consumul de lipide libere , prelucrate industrial sau legate in tesuturile animale

se reduce ponderea proteinelor de origine vegetala si creste ponderea celor de origine animala ;

creste ponderea produselor prelucrate in defavoarea celor in stare naturala

se reduce ponderea cheltuielilor pentru produsele agricole si agroalimentare in totalul fondului de cheltuieli ale consumului global.

Comparativ cu alte tari din Europa de Est , in structura consumului populatiei din tara noastra , cerealele ocupa primul loc , consumul de carne este inferior fata de cel din Bulgaria si reprezinta doar 50 % din consumul Cehiei , Slovaciei si Ungariei.Aceeasi situatie se inregistreaza si la consumul de lapte si oua.

Intr-un studiu din 1998 , din cele 21 de state analizate , Romania ocupa locul al 19 lea la consumul de carne si produse din carne , zahar si produse zaharoase ,la consumul de faina locul al II lea , la lapte locul VII , ceea ce reflecta nivelul foarte scazut de dezvoltare economico social al tarii.

Norme de consum in UE

DENUMIRE PRODUS

UM

AN / PERS.

Cereale- total fainaKg70

Zahar produse zaharoaseKg34

Cartofi Kg71

Legume Kg82

Fructe Kg91

Carne si produse din carneKg75

Peste Kg20

Lapte integrall104

Unt Kg6

Branzeturi Kg11

Consumul optim normal

DENUMIRE PRODUSUMAN / PERS.

Cereale- total fainaKg130

Zahar produse zaharoaseKg35

OuaBuc 280

CartofiKg80

LegumeKg 165

LapteL180

Carne si produse din carneKg 75

5.Autoconsumul pentru productia de cartofi in Municipiul Suceava

Autoconsumul reprezinta consumul de bunuri si servicii finale de catre producatorul insusi. Exista dintotdeauna si in toate economiile lumii , importanta sa variind in functie de nivelul dezvoltarii economiei.

In tara noastra , marimea autoconsumului de produse alimentare este semnificativa , datorita ponderii ridicate a populatie rurale cat si efectelor Legii nr. 18 / 1991 legea fondului funciar , prin care o buna parte a populatiei urbane a primit in proprietate teren agricol.

In anul 1994 , in structura cheltuielilor de consum alimentar si bauturi , autoconsumul reprezenta 33,5 % pentru familiile de salariati , 81,4 % pentru familiile de tarani , si 33 ,9 % pentru familiile de pensionari.

Suprafata totala a municipiului Suceava este de 5210 ha , din care :

suprafata agricola 2290 ha distribuita astfel :

arabil : 1953 ha

pasuni : 288 ha

fanete : 32 ha

livezi : 17 ha

suprafata neagricola 2920 ha distribuita astfel :

paduri : 573 ha

ape : 221 ha

cai de comunicare : 80 ha

curti ,constructii : 1827 ha

teren neproductiv : 219 ha

Cea mai importanta cultura agricola pentru judetul Suceava este cea de cartofi. In anul 2000 s-au cultivat cu acest produs 31.142 ha din totalul de 175.908 ha , ceea ce reprezinta aproximativ 18 % si s-au obtinut 488.956 t , realizandu-se astfel o productie de 15,7t / ha .

In municipiul Suceava s-au cultivat cu cartofi aproximativ 350 ha si s-a obtinut o productie totala de 4814 t , realizandu-se o productie de 13,7 t / ha.

Analizand datele statistice prezentate anterior se constata ca ponderea terenurilor cultivate cu cartofi in municipiul Suceava reprezinta doar 1,15 % din suprafata cultivata cu aceasta cultura la nivelul intregului judet , iar productia obtinuta reprezinta aproximativ 1 % .

Populatia totala a municipiului Suceava este de 117.214 locuitori . Din productia de cartof obtinuta ( 4.814.000 kg ) fiecarui locuitor al orasului Suceava ii revin 41,1 kg. persoana / an. Avand in vedere faptul ca norma minima de consum este de 56,4 kg/ persoana an se constata ca productia obtinuta nu este suficieta , in consecinta locuitorii orasului recurg la aprovizionare din targuri , piete si chiar de pe terenurile proprietate din mediul rural.

6. Populatia municipiului Suceava si structura acesteia

Populatia judetului Suceava este de aproximativ 717.224 locuitori .

Structura pe sexe :

TOTALMASCULIN%FEMININ%

717.224353.98449,4 36324050,6

Structura pe varste :

Interval varstaNumar

0-1097524

10-20117540

20-30121341

30-4094789

40-5089842

50-6065020

60-7072583

70-8045066

80-12596

In anul 2000 , la nivelul judetului Suceava s-au inregistrat urmatoarele valori relative ( la 1000 locuitori ) pentru indicatorii de mai jos :

natalitate : 13,3

mortalitate : 10,1

spor natural : 3,2

nuptialitate : 6,8

divortialitate : 1,65

Din totalul populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale 273500 persoane , un numar de 147.900 persoane lucreaza in agricultura .Venitul nominal brut ( 1999 ) in acest domeniu de activitate , a fost de 1.430.958 lei / luna.

Populatia municipiului Suceava este de 117.214 locuitori.

Structura pe sexe :

TOTALMASCULIN%FEMININ%

117.21457.08048,760.13451,3

Structura pe varste :

Interval varstaNumar

0-1014472

10-2023288

20-3024274

30-4016150

40-5014624

50-608127

60-709072

70-805633

80-1574

Numarul mediu de salariati in anul 2000 a fost de 46485 persoane, acestia fiind ocupati in urmatoarele domenii de activitate :

agricultura: 726

industrie : 17.209

extractiva : 13

industria prelucratoare : 14689

energie electrica si termica :2507

constructii :3145

comert : 9116

transporturi :4054

financiar :671

administratie publica :1412

invatamant :3447

sanatate :2660

9.Variante de aprovizionare cu cartofi

Piata este in acceptiunea clasica mana invizibila care reglementeaza activitatea economica.In aceasta viziune , piata apare ca institutia , care trebuie sa asigure in ultima instanta , prin functiile sale ( de productie alocare si utilizarea resurselor , de repartitie , de consum ) , echilibrul economic dintre cerere si oferta pe termen lung realizand transformarea intereselor proprii ale indivizilor in cea mai buna optiune pentru societate cu privire la natura productiei.

Piata agrara reprezinta un ansamblu coerent , un sistem sau o retea de relatii de vanzare cumparare de bunuri si servicii intre parti contractante care , pe de o parte , sunt unite prin legaturi de afaceri si pe de alta parte se afla in raporturi de forte.

Piata agrara se aseamana cu orice alta piata , in care productia agricola apare sub forma de oferta , iar nevoile de consum , sub forma cererii de produse agricole si agroalimentare.

9.1 Furnizorii de marfuri

Furnizorii sunt persoanele fizice ( producatorii agricoli individuali ) sau juridice ( asociatiile de producatori , ferme agricole , exploatatii , firme de intermediere a tranzactiilor comerciale , importatori etc .) care livreaza clientilor cantitatile de cartof necesare acoperirii nevoilor zilnice de consum.

Judetul Suceava se numara printre producatorii importanti de cartofi,productia obtinuta fiind suficienta pentru satisfacerea nevoilor locale de consum iar excedentul reusind sa acopere in mare masura necesarul la acest produs pe plan national.

Dupa cum rezulta din datele furnizate de statistici , cei mai importanti producatori individuali ( furnizori ) sunt :

LOCALITATEACANTITATEA

MILISAUTI25.019 t

MOARA20.326 t

CORNU LUNCII14.585 t

TODIRESTI14.286 t

BOSANCI13.030 t

CALAFINDESTI12.490 t

CASVANA11.946 t

Productie importanta se obtine si in alte comune ale judetului , aproximativ 10.000 t ( Granicesti , Darmanesti , Fantanele , Galanesti ) .

9.2 Magazinele si punctele de desfacere en detail

Distributia cuprinde totalitatea activitatilor economice si tehnico organizatorice privind filiera produselor de la producator la consumator sau utilizator , in conditii de eficienta maxima .Distributia se interpune intre productie si consum.

Prin distributie se influenteaza direct asupra satisfacerii nevoilor de consum , asigurand conditiile care sa faciliteze cumparatorilor achizitionarea produsului dorit , la locul potrivit , in cantitatea , calitatea si la pretul corespunzator puterii de cumparare.

Marea majoritate a consumatorilor individuali isi procura necesarul de cartofi , direct de pe terenurile proprietate persoanla ( autoconsum ) sau din pietele agroalimentare existente .

In municipiul Suceava exista cinci piete importante amplasate in punctele cele mai aglomerate ale orasului. ( Piata Centrala , Piata Mica din cartierul George Enescu , Piata din cartierul Obcini , Piata din Cartierul Burdujeni si cea din Itcani ) .

Clientii gospodarii individuale si institutii publice ( spitalul , unitatile militare , unitatile de invatamant ) si alte societati comerciale care asigura alimentatia salariatilor prin cantine proprii se pot aproviziona in mod direct de la producatori ( tarani ) , din magazine specializate ( aprozare ) , din targuri si chiar supermarketuri.

9.3 Distanta dintre localitatea de aprovizionat si

furnizorii bunurilor si serviciilor

Avand in vedere suprafata considerabila a judetului nostru , pentru aprovizionarea tuturor consumatorilor la timp si cu produse corespunzatoare cantitativ si calitativ , producatorul este nevoit sa aloce in bugetul de venituri si cheltuieli sume semnificative la categoria cheltuielilor de transport.

Principalii furnizori de cartofi ai municipiului Suceava sunt amplasati geografic la distante relativ mici , in medie 30-40 km aceesul se realizeaza pe sosele si cai ferate , cu mijloace de transport proprii sau inchiriate , produsul analizat nefiind unul usor perisabil , si in consecinta nefiind necesare metode speciale de ambalare , marcare , depozitare si transport.

9.4 Schema de aprovizionare cu cartofi

FURNIZORI CLIENTI

9.5 Eficienta economica a cartofului

Eficienta economica exprima forma concreta pe care o impune piata pentru relatia dintre eforturi ( cheltuieli ) si efecte ( rezultate ) , in cadrul activitatii fiecarui agent economic si pe ansamblul economiei .

Atingerea eficientei economice este obiectivul fiecarei activitati economice , si presupune maximizarea efectelor in conditiile unor eforturi minime.

In conditiile actuale din agricultura ( parcelarea ternului arabil , distrugerea parcului de masini agricole , lucrul terenurilor cu metode primitive , lipsa tratamentelor corespunzatoare pentru combaterea daunatorilor , lipsa materialului saditor performant , lipsa subventiilor si a sprijinului statului ) eficienta activitatilor din agricultura este redusa.

Analizand evolutia preturilor de vanzare medii practicate pe piata taraneasca intre anii 1996 2000 , constatam si argumentam aspectele semnalate anterior :

PRETURI MEDII DE VANZARE A CARTOFULUI 1996 - 2000

Lei / kg

DENUMIRE PRODUS19961997199819992000

CARTOF7111063222722482429

10.Concluzii

Luand in considerare rata medie a inflatiei pentru marfurile alimentare in perioada 1998 2000 ( 24 % , 31,2 % , 38,4 % ) nu poate fi vorba de eficienta economica .

Pentru a veni in sprijinul producatorilor agricoli si a dispune de o agricultura moderna si eficienta este nevoie de interventia in forta a statului si practicarea unei activitati organizate pe suprafete mari.

Prin aplicarea unui program de masuri concrete si coerente de sprijinire a producatorilor agricoli , munca populatiei concentrata in agricultura nu va mai fi rudimentara , se vor creea premisele unei activitati profitabile , ceea ce va avea ca finalitate cresterea satisfactiei celor implicati in aceste activitati , reducerea migratiei fortei de munca in strainatate si nu in ultimul rand cresterea nivelului de trai in mediul rural.

BIBLIOGRAFIE :

1.Marketing agroalimentar A. Chiran , E. Gindu, A. Banu, E.A.Ciobotaru

2.Marketing indrumator pentru aplicatii practice A. Chiran , E. Gindu, E.A.Ciobotaru

3.Marketing C. Sasu

4.Dictionar enciclopedic managerial - I.Ceausu

5.Judetele patriei Suceava N.Popp , I.Iosep , D.Paulencu

6.Anuarul Statistic al judetului Suceava editia 2001

PIATA

MUNICIPIUL SUCEAVA

PROD. INDIVIDUALI

TARANI

70 %

ASCIATII DE PRODUCATORI

10%

FERME PARTICULARE

18 %

IMPORTURI

2 %

CONSUMUL POPULATIEI GOSPODARII

45 %

INSTIT.

PUBLICE

15 %

SOCIETATI

COMER

CIALE

5%

PIETE AGROALM DIN TARA

30%

EXPORTURI

5%