1. In pancreatita acuta, pentru a avea semnificatie diagnostica, raportul dintre clearance-ul amilazei si al creatininei trebuie sa fie cuprins intre:   A: 0.5-1   B: 1.5-2.3   C: 3-4.6   D: 6-8.9   E: 15-20N. Angelescu – pag.1995 - D

2. Stadiul 'C' al clasificarii tomodensitometrice Ranson si Baltazar este reprezentat de:   A: pancreas normal   B: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei   C: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului   D: prezenta unei colectii peripancreatice   E: prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreasN. Angelescu – pag.1999 - C

3. Simptomul major prezent in cadrul tabloului clinic al pancreatitei acute este reprezentat de:   A: durere   B: greturi   C: febra   D: varsaturi bilioase   E: tahicardieN. Angelescu – pag.1994 - A

4. Elementul definitoriu al formei supurate a pancreatitei acute este reprezentat de:   A: edemul pancreatic   B: necroza pancreatica   C: hemoragia intrapancreatica   D: sechestrul pancreatic   E: infectarea zonelor de necroza pancreaticaN. Angelescu – pag.1993 - E

5. Germenii responsabili de infectia necrozelor pancreatice sunt reprezentati cel mai frecvent de:    A: bacterii Gram-pozitive   B: bacterii Gram-negative   C: bacterii anaerobe   D: virusuri   E: fungiN. Angelescu – pag.2001 - B

6. Din totalul formelor clinico-morfologice de pancreatita acuta, forma usoara (edematoasa) se intalneste in procent de:   A: 5%

1

   B: 20%   C: 50%   D: 80%   E: 95%N. Angelescu – pag.1999 - D

7. Scorul Ranson ia in calcul urmatorii parametrii cu exceptia:    A: Glicemia   B: Varsta   C: LDH   D: ASAT   E: ALATN. Angelescu – pag.1997 - A

8. Complicatiile sistemice apar:    A: In 5-10%in pacreatita necrozanta   B: In 40-60% din pacientii cu necroza pancreatica infectata   C: In 30%din pacientii cu PA usoara   D: 100% la pacientii cu necroza sterila   E: In 5-10%la pacientii cu PA usoaraN. Angelescu – pag.1994 - A

9. Laparotomia precoce in pancreatita acuta este indicata pentru:   A: diagnosticul pancreatitei acute;   B: tratamentul unei perforatii gastro-intestinale precoce;   C: tratarea necrozei pancreatice   D: evacuarea abcesului pancreatic   E: pentru drenajul chirurgical al unor colectii pancreatice.N. Angelescu – pag.2005 - B

10. Abordul retroperitoneal al necrozei pancreatice :   A: este indicat in necrozele situate la nivelul capului pancreasului   B: nu prezinta riscul lezarii colonului   C: ofera ca avantaj ablatia partiala a necrozei infectate   D: permite un abord iterativ la bolnavii deja operati pe cale transperitoneala;   E: prezinta riscul contaminarii peritoneale.N. Angelescu – pag.2006 - D

11. Un pseudochist pancreatic sub 6 cm:    A: necesita antibioterapie curativa;   B: necesita interventie chirurgicala de rutina;   C: necesita imediat drenaj percutanat ghidat prin echografie sau tomografie computerizata   D: necesita derivatie digestiva : chistojejunoanastomoza sau chistogastroanastomoza;   E: indeamna la abstentie chirurgicalaN. Angelescu – pag.2005- A

2

12. Care dintre urmatoarele criterii clinice si biologice nu fac parte din scorul Ranson la internare:    A: Varsta;   B: Glicemia   C: Ureea;   D: ASAT   E: LDH.N. Angelescu – pag.1997 - C

13. Simptomul major in pancreatita acuta este:   A: febra   B: varsaturile   C: diareea   D: durerea abdominala   E: greturileN. Angelescu – pag.1994 - D

14. Scorurile prognostice Ranson si Glasgow au valoare in pancreatita acuta in:    A: primele 24-48 ore   B: primele 48-72 ore   C: prima saptamana   D: primele 12-24 de ore   E: prima lunaN. Angelescu – pag.1999 - A

15. Cel mai sensibil si mai specific semn in diagnosticul biologic al pancreatitei acute este:    A: cresterea lipazemiei   B: cresterea amilazemiei   C: cresterea raportului dintre clearance-ului amilazei si al creatininei   D: cresterea bilirubinemiei   E: cresterea amilazurieiN. Angelescu – pag.1995 - C

16. Infectia pancreatica care apare ca o complicatie a pancreatitei acute este cauza de deces intr-o proportie de:    A: 30%   B: 80%   C: 50%   D: 15%   E: 60%N. Angelescu – pag.2001 - B

17. Cheia succesului resuscitarii in tratamentul pancreatitelor acute severe este:    A: restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascular

3

   B: scaderea perfuziei tisulare   C: cresterea consumului de oxigen   D: administrarea de antibiotice   E: analgeziaN. Angelescu – pag.2000 - A

18. In ce procent atacurile de pancreatita acuta se dovedesc fatale?   A: 10%   B: 20%   C: 30%   D: 40%   E: 50%N. Angelescu – pag.1989 - A

19. Complicatiile sistemice apar la:    A: 50% dintre pacientii cu necroza pancreatica infectat?   B: 75% dintre pacientii cu necroza pancreatica infectat?   C: 80% dintre pacientii cu necroza pancreatica infectat?   D: 90% dintre pacientii cu necroza pancreatica infectat?   E: 100% dintre pacientii cu necroza pancreatica infectat?N. Angelescu – pag.1994 - A

20. In pancreatita acuta raportul dintre clearance-ul amilazei si al creatininei atinge valori de:    A: 1 - 1,5   B: 1,5 - 3,5   C: 4 - 7,2   D: 6 - 8,9N. Angelescu – pag.1995 - D

21. Scorul RANSON nu ia in calcul urmatorii parametri    A: varsta   B: leucocite   C: glicemie   D: LDH   E: ALATN. Angelescu – pag.1997 - A

22. Infectia focarelor de necroza pancreatica se realizeaza cel mai frecvent cu:   A: germeni Gram-negativi   B: germeni Gram-pozitivi   C: fungi   D: virusuri   E: anaerobiN. Angelescu – pag.2001- A

4

23. Stadiul 'B' al clasificarii tomodensitometrice RANSON si BALTAZAR e reprezentat de:    A: pancreas normal   B: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei   C: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului   D: prezenta unei colectii peripancreatice   E: prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreasN. Angelescu – pag.1998 - B

24. Stadiul 'D' al clasificarii tomodensitometrice RANSON si BALTAZAR e reprezentat de:    A: pancreas normal   B: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei   C: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului   D: prezenta unei colectii peripancreatice   E: prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreasN. Angelescu – pag.1998 - D

25. Din punct de vedere morfopatologic forma edematoasa a pancreatitei acute presupune:    A: abcese pancreatice   B: abcese peripancreatice   C: pancreas marit de volum printr-un edem gelatinos   D: sechestre pancreatice   E: leziuni hemoragice si necroticeN. Angelescu – pag.1993 - C

26. Stadiul 'A' al clasificarii tomodensitometrice RANSON si BALTAZAR e reprezentat de:    A: pancreas normal   B: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei   C: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului   D: prezenta unei colectii peripancreatice   E: prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreasN. Angelescu – pag.1998 - A

27. Stadiul E al clasificarii tomodensitometrice RANSON si BALTAZAR e reprezentat de:    A: pancreas normal   B: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei   C: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului   D: prezenta unei colectii peripancreatice   E: prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreasN. Angelescu – pag.1998 - A

28. Laparatomia precoce in pancreatita acuta se indica pentru:

5

   A: diagnosticul cu certitudinea unei pancreatite acute   B: evacuarea puroiului pancreatic   C: evacuarea zonelor necrozate pancreatice   D: tratamentul unei perforatii gastro-intestinale precoce   E: drenajul chirurgical al unor colectii pancreaticeN. Angelescu – pag.2005 - D

29. Pseudochisturile pancreatice mai mici de 6 cm.:    A: necesita antibioterapie curativa   B: necesita punctie ghidata   C: necesita chistogastrostomie   D: necesita chistojejunostomie pe ansa în Y   E: îndeamna la abstinenta chirurgicala   E: 10 - 12,5N. Angelescu – pag.2006 – E

30. Precizati daca si in ce fel chirurgia biliara precoce influienteaza prognosticul pancreatitei acute grave    A: Da,agraveaza prognosticul   B: Da, imbunatateste prognosticul   C: Nu influienteaza prognosticul   D: Nu influienteaza prognosticul in 20% din cazuri   E: Da,imbunatateste prognosticul in 20% din cazuriN. Angelescu – pag.2003- A

31. Care dintre urmatoarele valori biologice la internare pledeaza pentru o etiologie biliara a pancreatitei acute, conform scorului Ranson:   A: varsta de 45 de ani   B: leucocitoza 16500/mm3;   C: glicemie 180 mg/dl;   D: LDH 250 UI/dl   E: ASAT > 9 x N.N. Angelescu – pag.1997 - E

32. Care dintre urmatoarele afirmatii despre abcesul pancreatic nu este adevarata:   A: este o colectie purulenta închistata determinata de contaminarea microbiana a focarelor de necroza pancreatica;   B: apare cam în a doua saptamâna de la debutul pancreatitei;   C: poate apare si prin infectarea unui pseudochist pancreatic;   D: este sugerat de aparitia bulelor de gaz în masa colectiei lichidiene pe imaginea computer-tomografica;   E: este confirmat numai prin punctia aspirativa.N. Angelescu – pag.1999 - B

33. Interventia chirurgicala precoce in pancreatita acuta este indicata pentru:    A: diagnosticul pancreatitei acute

6

   B: tratarea necrozei pancreatice   C: tratamentul unei perforatii gastro-intestinale precoce;   D: evacuarea abcesului pancreatic   E: pentru drenajul chirurgical al unor colectii pancreatice.N. Angelescu – pag.2005 - C

34. Un pseudochist pancreatic sub 6 cm   A: necesita imediat drenaj percutanat ghidat prin echografie sau tomografie computerizata;   B: necesita interventie chirurgicala de rutina;   C: necesita antibioterapie curativa;   D: necesita derivatie digestiva : chistojejunoanastomoza sau chistogastroanastomoza;   E: îndeamna la abstentie chirurgicalaN. Angelescu – pag.2005 - E

35. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta severa sunt adevarate:    A: disfunctia de organe si sisteme este minimala si complet reversibila;   B: din punct de vedere histopatologic corespunde pancreatitei acute edematoase   C: se asociaza cu complicatii sistemice amenintatoare de viata   D: nu evolueaza spre complicatii locale   E: nu prezinta leziuni de necroza acinara.N. Angelescu – pag.1989 - C

36. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in etiopatogenia pancreatitei acute induse de litiaza biliara: (pag. 1990)   A: prezenta calculilor in vezicula biliara;   B: pasajul microcalculilor prin tractul biliar;   C: efectul toxic direct al acizilor biliari asupra pancreasului;   D: refluxul biliar in canalele pancreatice in cazul obstructiei sfincterului Oddi;   E: insuficienta oddiana tardiva cu reflux duodenopancreatic izolatN. Angelescu – pag.1990 - B

37. In cazul pancreatitei acute necrozante cu necroza sterila riscul de complicatii sistemice este de :    A: 5-10%;   B: 10-40%;   C: 40-60%;   D: 60-80%;   E: 80-100%.N. Angelescu – pag.1994 - C

38. Care dintre urmatoarele semne biologice sunt specifice diagnosticului de pancreatita acuta:   A: cresterea amilazei serice   B: cresterea amilazei serice de peste 3 ori valoarea normala;   C: cresterea amilazei in urina, dupa 72 de ore;

7

   D: cresterea lipazei serice   E: cresterea amilazei serice cu amilazurie normala.N. Angelescu – pag.1994 - B

39.In pancreatita acuta, radiografia abdominala simpla poate evidentia urmatoarele aspecte :    A: disparitia umbrei psoasului   B: ansa intestinala destinsa in vecinatatea lojei pancreatice;   C: aerocolie difuza   D: ascensiunea hemidiafragmului drept   E: imagine hidroaerica suprapusa pe aria de proiectie a ficatuluiN. Angelescu – pag.1995 - B

40. Urmatorul aspect ecografic il intalnim in pancreatita acuta forma usoara:    A: calcificari pancreatice difuze la nivelul glandei pancreatice   B: glanda pancreatica marita de volum cu ecogenitate diminuata   C: reducerea dimensiunilor glandei pancreatice cu dilatarea canalului pancreatic principal   D: cresterea ecogenicitatii parenchimului glandular   E: aspect heterogen al grasimii peripancreatice, colectii peripancreaticeN. Angelescu – pag.1995 - B

41. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un scor de apreciere a prognosticului unei pancreatite acute:    A: Ranson;   B: Apache II;   C: Atlanta;   D: Imrie;   E: Glasgow.N. Angelescu – pag.1997 - C

42. Care dintre urmatorii parametrii nu intra in componenta scorului Imrie de evaluare a prognosticului unei pancreatite acute:    A: leucocitoza;   B: glicemia;   C: varsta;   D: potasiul seric;   E: ASAT-ALATN. Angelescu – pag.1998 - D

43. Care dintre urmatoarele corespunde stadiului C din clasificarea tomodensitometrica Ranson-Baltazar din pancreatita acuta: (pag. 1998)   A: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului;   B: pancreas normal   C: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei;   D: prezenta unei colectii peripancreatice

8

   E: prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreasN. Angelescu – pag.1998 - A

44. Care dintre urmatoarele corespunde stadiului D din clasificarea tomodensitometrica Ranson-Baltazar din pancreatita acuta:   A: pancreas normal;   B: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei   C: o colectie peripancreatica   D: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului;   E: prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreas.N. Angelescu – pag.1998 - C

45. Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatie a pancreatitei acute :    A: tromboze vasculare splenice;   B: abcesul pancreatic;   C: accidentul vascular cerebral   D: necroza cailor biliare;   E: tromboze vasculare mezentericeN. Angelescu – pag.1999 - C

46. Care tip de germeni predomina in infectia pancreatica:    A: stafilococul aureu   B: anaerobi   C: gram negativi;   D: Clostridium;   E: pneumococul.N. Angelescu – pag.2001- C

47. Somatostatina si Octreotidul sunt :   A: stimulatori ai secretiei gastrice;   B: inhibitori ai enzimelor pancreatice   C: inhibitori puternici ai secretiei exocrine pancreatice;   D: inhibitori ai migrarii neutrofilelor   E: antioxidantiN. Angelescu – pag.2002 - C

48. Cheia succesului resuscitarii in pancreatitele acute severe este reprezentata de:    A: administrarea de antibiotice cu spectru larg;   B: administrarea de inhibitori enzimatici;   C: restabilirea volumului plasmatic si mentinerea acestuia;   D: administrarea de inhibitori ai secretiei pancreatice;   E: interventia chirurgicala de debridare a necrozelor pancreaticeN. Angelescu – pag.2000- C

49. Simptomul major in pancreatita acuta este:    A: greturile

9

   B: diareea   C: varsaturile   D: febra   E: durerea abdominalaN. Angelescu – pag.1994 - E

50. In cadrul complicatiilor evolutive ale pancreatitei, abcesele pancreatice se manifesta, in timp, dupa:   A: 7 zile de la debutul pancreatitei acute   B: 3 zile de la debutul pancreatitei acute   C: 3-6 saptamani de la debutul pancreatitei acute   D: 8 saptamani de la debutul pancreatitei acute   E: 24 ore de la debutul pancreatitei acuteN. Angelescu – pag.1999 - C

51. Complicatia cea mai de temut a pancreatitei acute necrozante este:    A: tetania   B: infectia pancreatica, responsabila de 80% din decese   C: infarctul miocardic   D: encefalita   E: diabetul insipidN. Angelescu – pag.2001 - B

52. In tratamentul chirurgical al pancreatitei acute necrotico-hemoragice, interventia de referinta este:    A: laparotomia mediana   B: rezectia pancreatica reglata   C: necrosectomia   D: lavajul peritoneal   E: sutura capsulei pancreaticeN. Angelescu – pag.2005 - C

53. Stadiul C din clasificarea semnelor tomodensitometrice facuta de Ranson si Baltazar semnifica:    A: cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei;   B: prezenta unei colectii peripancreatice  C: prezenta mai multor colectii peripancrea tice si la distant D: pancreas normal;   E: inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului.N. Angelescu – pag.1998 – E

54. Cea mai fecventa etiologie a pancretitei acute la varstnici din mediu rural si de sex feminin este:    A: alcool;   B: litiaza biliara;   C: tulburari metabolice;

10

   D: infectia virala;   E: hiperparatiroidism.N. Angelescu – pag.1989 - B

55. Pentru a exclude sursele extrapancreatice ale hiperamilazemiei totale se indica:    A: metode colorimetrice de dozare a lipazelor   B: metode cromatografica a izoamilazelor   C: determinarea elastazei pancreatice   D: ERCP   E: laparoscopieN. Angelescu – pag.2001 - B

56. Doza maxina de dextran este:    A: 2g/kgc/zi   B: 1500-2000ml/zi   C: 1,5g/kgc/zi   D: 1,5g/zi   E: 1,8g/ziN. Angelescu – pag.1999 - C

57. Pentru inlociurea volumului plasmatic trebuie folositi coloizii sintetici, dar in anumite conditii trebuie administrata albumina, care este aceasta?   A: solutiile de gelatina determina anafilaxie   B: valoarea proteinelor este > 40g/l   C: cand proteinele plasmatice sunt f scazute (<40g/l)   D: albumina este mai ieftina, mai stabila si nu are riscul de transmitere a unor boli infectioase   E: cand coloizii nu reusesc sa impiedice recidiva hipovolemieiN. Angelescu – pag.2000 - C

58. La femeia varstnica, cea mai frecventa cauza de pancreatita acuta este:   A: litiaza biliara   B: consumul de alcool   C: hipertiroidismul   D: infectiile virale   E: traumatismeleN. Angelescu – pag.1994 - A

59. Lichidul pancreatic bogat in enzime poate difuza in, cu exceptia:   A: Spatiul retroperitoneal, de obicei la radacina mezourilor   B: poate cobori pina in scrot   C: in jurul glandei sau in interiorul ei    D: cavitatea peritoneala    E: spatiul retrorenal drept si stingN. Angelescu – pag.1994 - E

11

60. Sunt sisteme de scor aplicate in PA urmatoarele, cu exceptia:    A: Ranson   B: APACHE   C: Glasgow   D: SAPS   E: PickfordN. Angelescu – pag.1998 – E

61. Metoda standard pt definirea pancreatitei necrozante este:   A: CT-scanner   B: CTcu adm simultana orala si i.v. a subst de contrast   C: Abordul retroperitoneal sub videoscopie   D: Ecografia   E: ERCPN. Angelescu – pag.1989 - B

62. Contaminarea bacteriana a necrozei pancreatice se controleaza prin:    A: Punctia ghidata a zonelor de necroza   B: Laparoscopie   C: Necrosectomie si cultura bacteriana   D: Insamintare din lichidul peritoneal   E: Abordul retroperitoneal sub videoscopieN. Angelescu – pag.1998 - A

63. In depistarea precoce a necrozei pancreatice o acuratete deosebita o are:   A: Radicalii liberi de oxigen   B: PMN-elastaza   C: IL6   D: CRP   E: Citokinele care joaca un rol major in pr. InflamatorN. Angelescu – pag.2003 - B64. Cele mai valoroase date biochimice in diag. PA sunt furnizate de :    A: Cuantificarea CRP si PMN-elastazei   B: PMN-elastaza sau IL6   C: Rad. liberi de oxigen   D: TAP in urina   E: TripsinogenulN. Angelescu – pag.1999 - A

65. [SI000029] Doza de Pentastarch este de :    A: 1500-2000ml la adulti   B: 2000-2500ml   C: 50 ml/min/kgc   D: 100-150 ml/min /kgc   E: 1000-1500mlN. Angelescu – pag.2003 - A

12

66. Primul sistem de scor aplicat in PA cuprindea 11 masuratori obiective in primele:    A: 48 ore   B: 24 ore   C: 3 ore   D: 8 ore   E: 12 oreN. Angelescu – pag.1994 - A

67. Complicatiile evolutive ale pancreatitei acute necrotico-hemoragice sunt reprezentate de:    A: sechestrul pancreatic   B: infarctul splenic   C: pseudochistul pancreatic   D: abcesul pancreatic   E: cancerul pancreaticN. Angelescu – pag.1999 - ACD

68. Elementele caracteristice ale examenului ecografic in pancreatita acuta edematoasa sunt reprezentate de:    A: evidentierea unei litiaze biliare   B: marirea volumului pancreasului   C: reducerea ecogenitatii parenchimului pancreatic   D: cresterea ecogenitatii pancreatice   E: prezenta unei colectii lichidiene intrapancreatice, neomogenaN. Angelescu – pag.1995 - BC

69. Formele morfopatologice ale pancreatitei acute sunt reprezentate de    A: forma edematoasa   B: forma ulcerativa   C: forma necrotico-hemoragica   D: forma emfizematoasa   E: forma supurataN. Angelescu – pag.1993 - ACE

70. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatite acute sunt reprezentate de:    A: consumul de alcool   B: fumatul   C: litiaza biliara   D: medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene   E: hipercolesterolemiaN. Angelescu – pag.1993 - AC

71. Dintre criteriile luate in calcul pentru calcularea scorului Ranson la internare in pancreatita acuta fac parte:    A: varsta

13

   B: glicemia   C: sideremia   D: leucocitoza   E: febraN. Angelescu – pag.1997- ADE

72. Modificarile radiologice care apar in cadrul pancreatitei acute pot fi reprezentate de:   A: pneumobilie   B: "ansa santinela”   C: "semnul colonului amputat”   D: aspect radiologic de ileus paralitic difuz   E: hidrotoracele stangN. Angelescu – pag.1995 - BCDE

73. Tratamentul chirurgical al pseudochisturilor pancreatici se face prin:    A: Drenaj extern   B: Chisto-gastrostomie   C: Wirsungo-jejunostomie   D: Chisto-duodenostomie   E: Chisto-jejunostomie cu ansa in YN. Angelescu – pag.2006 – ABDE

74. Tratamentul chirurgical este indicat in pancreatita acuta pentru:    A: Oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreatica   B: Oprirea evolutiei bolii prin drenaj peritoneal peripancreatic   C: Indepartarea tesutului pancreatic si peripancreatic necrozat si infectat   D: Eliminarea unei eventuale litiaze biliare   E: Drenajul canalului WirsungN. Angelescu – pag.2004/2005 - CD

75. Care din urmatoarele afirmatii despre tabloul clinic al pancreatitei acute sunt adevarate?   A: Greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea din pancreatita acuta   B: Semnele insuficientei organice multiple reprezinta manifestari ale unei pancreatite acute severe   C: Complicatiile sistemice apar la 40-50% din pancreatitele acute usoare   D: Icterul este rareori prezent   E: Distensia abdominala poate fi prezenta la pacientii cu pancreatita acutaN. Angelescu – pag.1994 - ABDE

76. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:   A: pag. 1995Computertomogerafia este superioara ecografiei in diagnosticarea pancreatitei acute   B: Administrarea substantei de contrast in timpul computertomografiei permite diferentierea pancreatitei acute edematoase de cea necrotico-hemoragica   C: Computertomografia este mai accesibila decit ecografia

14

   D: Rezultatele computertomografiei pot fi folosite si la evaluarea prognostica a pancreatitei acute   E: Computertomografia permite evidentierea complicatiilor locale ale pancreatitei acuteN. Angelescu – pag.1995 - ABDE

77. Care din urmatoarele semne clnice sunt intilnite in pancreatita acuta?    A: Echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen)   B: Echimoza pe flancuri (semnul Grey-Turner)   C: Palparea unei formatiuni tumorale in epigastru   D: Perceperea unor zgomote hidroarice accentuate in flancul drept   E: Echimoza sub ligamentul inghinal (semnul Fox)N. Angelescu – pag.1994 - ABCE

78. Care sunt caracterele durerii in pancreatita acuta?    A: Debut brusc   B: Persista cel putin 1-2 zile   C: Localizata in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept si sting si in regiunea dorso lombara   D: Caracter pulsatil   E: Cedeaza la ingestia de alimenteN. Angelescu – pag.1993/1994 - ABC

79. Care sunt formele histopatologice ale pancreatitei acute?    A: Pancreatita acuta necrotico-hemoragica   B: pancreatita acuta edematoasa   C: pancreatita acuta supurata   D: pancreatita acuta flegmonoasa   E: pancreatita acuta noninflamatorieN. Angelescu – pag.1989 - ABC

80. Din punct de vedere morfopatologic, forma necrotico hemoragica a pancreatitei acute prezinta:    A: Pancreas cu zone necrotice de consistenta moale si friabila   B: Abcese pancreatice si peripancreatice   C: Pancres marit de volum printr-un edem gelatinos   D: Sechestre pancreatice   E: Leziunile hemoragice si necrotice sunt mai larg reprezentate in tesutul peripancreaticN. Angelescu – pag.1993 - ADE

81. Abcesele pancreatice au urmatoarele caracteristici:    A: Sunt colectii lichidiene fara perete propriu   B: Se manifesta la 3-6 saptamani de la debutul PA   C: Se realizeaza prin delimitarea zonelor de necroza pancreatica si peripancreatica   D: Sunt colectii purulente inchistate   E: Se pot rupe sangera sau infectaN. Angelescu – pag.1999 - BD

15

82. Din punct de vedere clinic bolnavii cu pancreatita acuta prezinta:    A: Durere similara cu colica biliara la cei la care PA are origine biliara   B: Durere abdominala care este simtomul major si singular   C: Durere cu debut lent si persistenta 3-4zile   D: Durere localizata de obicei in epigastru cu iradiere spre hipocondru drept si sting   E: Greturi si varsaturi care insotesc frecvent durerea abdominalaN. Angelescu – pag.1993 - ADE

83. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitei sunt:    A: Infectiile virale cu virusul urlian si Coxsackie   B: Administrarea unor medicamente   C: Explorari digestive invazive   D: Consumul de alcool   E: Litiaza biliaraN. Angelescu – pag.1989 - DE

84. Tratamentul chirurgical in pancreatita acuta:    A: vizeaza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologic;   B: are indicatie necroza pancreatica si peripancreatica infectata;   C: consta in rezectii pancreatice reglate;   D: in necroza pancreatica operatia de referinta este necrosectomia;   E: stopeaza evolutia bolii prin efectuarea unei decapsulari pancreatice precoce.N. Angelescu – pag.2004 - ABD

85. Abordul retroperitoneal sub videoscopie:   A: este o realizare importanta a ultimilor ani;   B: este o tehnica sigura fara riscuri   C: nu prezinta complicatii specifice   D: indicatia preferentiala a acestei metode o reprezinta colectiile heterogene de necroza pancreatica cu contaminare bacteriana    E: expune la aparitia unor eventratii laterale rezidualeN. Angelescu – pag.2006 - AD

86. Care dintre urmatoarele afirmatii despre necroza pancreatica sunt adevarate:    A: poate fi uni sau multifocala;   B: daca nu se infecteaza se poate resorbi   C: poate antrena complicatii locale si generale grave prin eliberarea de substante vasoactive si toxice;   D: necesita obligatoriu tratament chirurgical;   E: poate da nastere la un pseudochist dupa 3 saptamani de la debut.N. Angelescu – pag.2005 - ABCE

87. Care dintre cauzele de mai jos sunt cel mai frecvent intalnite in etiologia pancreatitei acute:    A: colangiopancreatografia retrograda endoscopica;   B: litiaza biliara;

16

   C: hiperparatiroidia;   D: consumul de alcool;   E: traumatismele intraoperatorii.N. Angelescu – pag.1989/1990 - BD

88. Care dintre urmatoarele variante corespund formelor clinice de pancreatita acuta conform clasificarii de la Atlanta 1992:    A: pancreatita acuta edematoasa;   B: pancreatita acuta usoara;   C: pancreatita acuta necrotico-hemoragica;   D: pancreatita acuta severa;   E: pancreatita acuta supurataN. Angelescu – pag.1989- BD

89. Inaintea efectuarii explorarilor biologice si imagistice la internare, diagnosticul diferential al pancreatitei acute trebuie sa includa :   A: infarctul miocardic   B: ulcerul perforat;   C: diabetul zaharat;   D: ocluziile intestinale mecanice   E: infarctul entero-mezentericN. Angelescu – pag.1996 - ABDE

90. Clasificarea clinica a pancreatitelor acute cunoaste urmatoarele tipuri:    A: pancreatita acuta usoara   B: pancreatita acuta medie   C: pancreatita acuta severa   D: pancreatita acuta edematoasa   E: pancreatita acuta necrotico-hemoragicaN. Angelescu – pag.1989- AC

91. Radiografia abdominala simpla in pancreatita acuta poate evidentia:   A: ansa santinela   B: ileus paralitic difuz   C: semnul colonului amputat   D: distensia gastrica   E: pneumoperitoneuN. Angelescu – pag.1995- ABCE

92. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitelor sunt:    A: consumul de alcool   B: iatrogena   C: traumatica   D: metabolica   E: litiaza biliaraN. Angelescu – pag.1989- AE

17

93. Factorul vascular intervine in declansarea pancreatitelor acute:    A: postoperator   B: la alcoolici   C: posttraumatice   D: dupa transplante de organe   E: dupa circulatie extracorporealaN. Angelescu – pag.1990- ACDE

94. Din punct de vedere morfopatologic in pancreatita acuta avem urmatoarele forme:    A: edematoasa   B: necrotico-hemoragica   C: supurata   D: abcedata   E: chisticaN. Angelescu – pag.1993- ABC

95. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se face:    A: cu alte forme de abdomen acut chirurgical   B: infarctul miocardic   C: uremia   D: embolia pulmonara   E: delirium tremensN. Angelescu – pag.1996- ABDE

96. Cheia succesului tratamentului chirurgical al necrozei pancreatice consta in:   A: detectia precoce a infectiei zonelor necrozate   B: colecistectomie   C: ablatia intregului material necrotic   D: drenajul caii biliare principale   E: abordul retroperitoneal al acestoraN. Angelescu – pag.2006- AC

97. In declansarea pancreatitei acute factorul vascular intervine in urmatoarele cazuri:    A: postoperator   B: posttraumatic   C: litiaza biliara   D: dupa transplant de organe   E: la alcooliciN. Angelescu – pag.1990- ABD

18

98. Pancreatita acuta determinata de consumul excesiv de alcool apare frecvent la:   A: tineri   B: varstnici   C: populatia urbana D: femei E: populatia ruralaN. Angelescu – pag.2000- ACE

99. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei insuficientei organice multiple (M.O.F.) pe parcursul primei saptamani a pancreatitei acute sunt:    A: hipoxia   B: socul circulator   C: infectia pancreatica   D: radicalii liberi de O2   E: abcesul pancreaticN. Angelescu – pag.2000- AB

100. Care dintre urmatoarele medicatii se utilizeaza in tratamentul pancreatitei acute:    A: somatostatina   B: octreotid   C: PGE2   D: pentoxifilina   E: buflomedilulN. Angelescu – pag.2002- ABDE

19