PORTOFOLIU

NUMELE CURSANTULUI: SUCIU GABRIELA

DENUMIREA PROGRAMULUI: Modulul 3, MANAGEMENTUL CLASEI –GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE CRIZA

(program de formare continua/56h/15 CPT)

PERIOADA DE DESFAȘURARE: 23. 07. 2012 - 05. 08. 2012

CENTRUL DE FORMARE: Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucuresti

FORMATOR: conf. univ. dr. TEODORA VATUIU

1

Cuprins

DISCIPLINA 1. FUNDAMENTE CLASICE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI SI GESTIONARII SITUATIILOR DE CRIZA

Tema 1.1 . Delimitari conceptuale: management general; managementul organizatiei scolare; managementul clasei de elevi. Roluri, competente si atributii ale cadrelor didactice in managementul clasei de elevi ...................................................................................................5

1.1.1. Elemente de management general/management al organizatiei scolare. Specificul managementului clasei de elevi

APS 1: Analiza si dezbatere interactiva comparata, cu exemple din practica profesionala personala ..............................................................................................................5

1.1.2. Roluri, competente si atributii ale cadrelor didactice in managementul clasei de elevi

APS 2: ASA DA! ASA NU! Exercitiu de invatare colectiva si consolidare a insusirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici in managementul clasei...7

Tema 1.2 . Dimensiuni ale managementului clasei de elevi: ergonomica; psihologica; sociala; normativa; operationala; inovatoare

1.2.1. Arhitectura de ansamblu a modelului; viziune; structura APS 3: Analiza critica a modelului de management al clasei bazat pe dimensiuni si

dezbatere interactiva comparata: valente SWOT/PEST relevante............................................91.2.2. Elemente specifice, pe componente: dimensiunea ergonomica; dimensiunea

psihologica; dimensiunea sociala; dimensiunea normativa; dimensiunea operationala; dimensiunea inovatoare

APS 4: De la traditie la inovatie in managementul clasei de elevi: solutii viabile si repere socio-culturale semnificative (portofoliu de bune practici) ........................................10

APS 5: Elaborarea unui studiu de caz ce problematizeaza o dimensiune a managementului clasei, la alegere; structura studiului de caz .............................................14

Tema 1.3 . Statusuri, roluri si relatii sociale in clasa de elevi. Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi

1.3.1. Managementul instruirii si al problemelor disciplinare APS 6: Analiza si dezbatere interactiva: strategii de interventie pentru managementul

problemelor disciplinare – situatii specifice, solutii, rezultate ..............................................15

1.3.2. Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi: relatii si interactiuni educationale

APS 7: Eseu auto-reflexiv: Eu si elevii mei - valente etice, formative si afective ale prestatiei profesionale proprii in clasa de elevi ......................................................................17

APS 8: ASA DA! ASA NU! Exercitiu de invatare colectiva si consolidare a insusirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) in gestionarea situatiilor de conflict si/sau criza in clasa de elevi ..............................................18

2

DISCIPLINA 2. MODELE ALE EDUCATIEI NON-FORMALE INMANGEMENTUL CLASEI SI GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA

Tema 2.1. Educatie centrata pe valori. Delimitari conceptuale. Avantaje si limite ale aplicarii metodelor educatiei non-formale in managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza

2.1.1. Valori in educatie. Educatie centrata pe valori APS 1: Forme CU fond: valori pe care le slujim Analiza si dezbatere interactiva

despre valorile pe care scoala le cultiva in mod real ..............................................................202.1.2. Elemente specifice si strategii didactice ale educatiei non-formale aplicabile in

managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza APS 2: 99-1 – exercitiu de optimism bine temperat: dar daca, totusi?!... Exercitiu

de invatare colectiva pe baza principiului transferului de bune practici ................................23

Tema 2.2. Un cadru de lucru pentru managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza: EPTP – EU; PERCEPTII; TRANZACTII; POLARITATI. model; aplicatii

2.2.1. Arhitectura modelului: viziune; principii; structura APS 3: SWOT/EPTP Analiza si dezbatere interactiva despre punctele tari,

vulnerabilitatile, oportunitatile si amenintarile aplicarii modelului EPTP in managementul clasei si gestionarea situatiior conflictuale/de criza ...............................................................24

2.2.2. Elemente specifice, pe componente: eu; perceptii; tranzactii; polaritati APS 4: Oglinda EPTP Exercitiu de invatare colectiva: inventar EPTP personal de

tip puncte tari/punct de imbunatatit” ....................................................................................27

Tema 2.3. Scenarii EPTP aplicabile in managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza: structura; analiza critica; avantaje si limite

2.3.1. Fereastra Johari: concept; structura; aplicatii APS 5: Putem sa nu stim ca nu stim? Analiza si dezbatere interactiva pe baza de

exemple a ferestrei Johari, cu accent pe posibile situatii de tip unghi mort in practica profesionala a managementului clasei si gestiunii situatiilor de criza ...................................28

2.3.2. exemple de scenarii EPTP (exerciti de reflectie personala) APS 6: Tranzactii si polaritati semnificative in managementul clasei si gestionarea

situatiilor de criza exercitiu de invatare colectiva si de creare a unui portofoliu cumulativ (pe principiul cirochinelui) de bune practici .............................................................................31

DISCIPLINA 3. ELEMENTE DE FACILITARE (COACHING) CU APLICATII IN GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA

Tema 3.1. Facilitare (coaching): delimitari conceptuale. Avantaje si limite ale aplicarii modelelor de facilitare (coaching) in managementul clasei si gestionarea situatilor de criza

3.1.1. Coaching: delimitari conceptuale. Teoria X/Y: principii de lucru APS 1: De la X la Y Analiza si dezbatere interactiva, pe baza de exemple, despre

contexte, comportamente si decizii specifice Teoriei X si Teoriei Y in managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza ................................................................................................33

3.1.2. Instrumentar de facilitare (coaching); relatii; comunicare; intrebari; contract psihologic

3

APS 2: Facilitare (coaching) si mentorat: relatii, dialoguri, intrebari, solutii Exercitii si aplicatii relevante pentru pozitionarea eficienta a interlocutorilor in situatii conflictuale/cu potential de criza ............................................................................................35

Tema 3.2. Scenarii de facilitare (coaching): structura; analiza critica; avantaje si limite 3.2.1. Cadrul de analiza critica; parti; interese; optiuni; decizii; impact; lectii 3.2.2. Exemple de scenarii: proiecte scolare; conversatii dificile;dezvoltare personala

etc. APS 3: ASA DA! ASA NU! Exercitiu de invatare colectiva si consolidare a insusirii

conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) in gestionarea situatiilor de conflict si/sau criza in clasa de elevi, produs al grupei de cursanti 37

4

DISCIPLINA 1. FUNDAMENTE CLASICE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI SI GESTIONARII SITUATIILOR DE

CRIZA

Tema 1.1. Delimitari conceptuale: management general; managementul organizatiei scolare; managementul clasei de elevi. Roluri, competente si atributii ale cadrelor didactice in managementul clasei de elevi

1.1.1. Elemente de management general/management al organizatiei scolare. Specificul managementului clasei de elevi

APS 1: Analiza si dezbatere interactiva comparata, cu exemple din practica profesionala personala:

- repere ale managementului clasei de elevi, ca domeniu de studiu al stiinteloreducatiei- importanta managementului clasei de elevi in activitatea curenta- abordari manageriale in procesul de invatamant- rolurile manageriale – la lucru: avantaje: limite; situatii reale semnificative

5

Orice reforma trebuie sa inceapa si sa se sfarsesca cu dascalul. Profesorul este figura centrala a reformei educationale contemporane. El isi asuma o multitudine de roluri a caror exercitare este dependenta de personalitatea lui.

In scoala, el este conducatorul activitatii didactice ce se desfasoara in vederea realizarii obiectivelor prevazute in documentele scolare. Anita E. Woolfolk atribuie profesorului urmatoarele roluri:

- expert al actului de predare-invatare;- lider de grup;- consilier;- model prin intreaga sa personalitate, prin actiunile si comportamentul sau;- profesionist reflexiv;- manager;In sistemul social de educatie si invatamant profesorii trebuie sa se raporteze la cei pe

care ii educa, sa stabileasca relatii de cooperare cu elevii si parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. Ei nu educa numai la catedra, in clasa, ci si prin fiecare contact relational cu copiii si parintii desfasoara o munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare. Activitatea cadrelor didactice se desfasoara in fata unor individualitati psihice

6

umane in formare. De aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati fata de comportamentele si interventiile educatorului.

Pentru a putea raspunde atator cerinte si articula oferta sa comportamentala unor solicitari diverse, el trebuie sa aiba constiinta misiunii sale, are obligatia de a observa si evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instruire.

Calitatile cadrului didactic fara de care invatarea n-ar functiona sunt:a) Competenta in domeniu. Profesorul trebuie sa stapaneasca cunostintele dintr-un

anumit domeniu, pentru a putea selecta cele mai bune informatii, date, exemple, garantand continutul stiintific al predarii. Dar, asa cum a aratat Barr, bunapregatire de specialitate nu garanteaza rezultate bune in invatarea scolara.

b) Competenta psihopedagogica. Aceasta calitate este ceruta mai ales de noile orientari ale inbvatamantului care este „centrat” pe elev. Pregatirea psihopedagogica este importanta atat pentru optimizarea invatarii, cat si pentru sprijinirea dezvoltarii psihice si a structurii personalitatii.

c) Competenta psohologica. Transformarea clasei de elevi intr-un grup educational este o sarcina foarte importanta a profesorului care devine principalul manager al clasei si care trebuie sa instaleze un climat socio-afectiv pozitiv, stimulativ si securizant.

Dezirabile pentru activitatea scolara sunt considerate de catre C. Rogers a fi sinceritatea, valorificarea a ceea ce sunt si pot elevii, empatia cadrului didactic.

Ansubel si Robinson considera ca „afectiunea profesorului” coreleaza cu randamentul la invatatura al elevilor. Un bun profesor rezoneaza afectiv cu nevoile, dorintele si asteptarile elevilor.

Cercetarile au demonstrat ca orizontul cultural larg al profesorului si deschiderea sa spre nou pot influenta pozitiv pe elevii creativi, inovativi.

O componenta de baza a personalitatii profesorului este chiar nivelul dezvoltarii aptitudinilor pedagogice care se formeaza in timp si se maturizeaza prin exercitarea profesiei, interval in care fiecare cadru didactic isi elaboreaza un stil propriu de predare si relationare cu elevii. Stilul didactic al profesorului are influente semnificative asupra elevilor. Un profesor competent opteaza pentru stilul democratic care duce la obtinera unor rezultate bune si foarte bune de catre elevi, dar in anumite situatii imbina acest stil cu cel autoritar sau cel laissez-faire.

Sunt si particularitati ale personalitatii profesorului care pot avea efecte negative asupra copiilor si adolescentilor. Foarte daunatoare in invatarea scolara sunt severitatea absoluta, tendinta spre critica accentuata, lipsa de rabdare si exigentele prea mari care pot afecta eficienta muncii elevilor si relatiile interpersonale cu ei.

„In evaluarea profesorilor nu trebuie sa se plece de la trasaturi in sine, ci de la calitati in actiune, valorificate in munca scolara. Aceste insusiri si atitudini sunt cel mai bine sesizate de catre beneficiarii lor, de catre elevi.” (A. Neculau, 1979, p158)

In activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi, cadrul didactic are urmatoarele roluri (comportamente fundamentale): de planificare, organizare, comunicare, conducere, coordonare, indrumare, motivare, consiliere, control si consiliere. Analiza actiunilor si interventiilor pedagogice ale cadrelor didactice a condus la concluzia ca toate acestea sunt de natura manageriala. In procesul de invatamant „conducerea” se realizeaza asupra personalitatilor in formare ale copiilor si tinerilor, drept pentru care nu sunt admise esecurile, ele avand consecinte individuale si sociale nefaste.

7

In concluzie, perspectivele de abordare ale activitatilor din clasa de elevi intr-o formula noua si moderna, aceea a managementului clasei, vin in intampinarea unei nevoi obiective de perfectionare si de eficienta.

1.1.2. Roluri, competente si atributii ale cadrelor didactice in managementul clasei de elevi

APS 2: ASA DA! ASA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici în managementul clasei.

Autoritatea excesiva din partea cadrului didactic nu aduce nimic pozitiv. Pentru a ne simti bine in clasa, stabilim impreuna cateva reguli. Acestea trebuie sa fie pozitive, clare, simplesi concrete. De exemplu: „Nu vorbim unii peste altii pentru ca nu ne intelegem”.

Cand apreciem un elev, nu ne limitam la cuvantul „BRAVO”, ci spunem ce anume ne-a multumit.. Elevul trebuie sa stie ce anume a facut bine.

Pentru incurajarea elevilor timizi, stabilim un contact vizual de la acelasi nivel, il incurajam sa raspunda, il apreciem pentru cel mai mic progres, incurajam elevul sa intre in situatii sociale pe care le evita, laudam efortul copilului de a face schimbari in comportamentul sau si nu-l pedepsim pentru refuzuri sau evitari.

Pentru a reduce ingrijorarea copilului il lasam sa actioneze in ritmul lui, nu-l certam pentru ca ii este frica.

Captarea atentiei pe parcursul intregii activitati reprezinta cheia de a preda cu succes.Nu sunt recomandate expresii de tipul „ Nu aveti voie sa....!”, „ Nu accept sa....!”, tonul

ridicat, sugestii negative. Captarea atentiei se realizeaza prin promiterea unor satisfactii legate de dorintele si

interesele specifice varstei, vocea credibila este cea care are putine modulatii.In timp ce copiii lucreaza nu este recomandat sa ne miscam, ci doar sa-i urmarim cum

lucreaza, astfel ii descurajam pe cei care au tendinta de a vorbi. Nu este recomandat sa miscam capul, corpul sau bratele in timp ce vorbim, nimic nu trebuie sa distraga atentia copiilor.

Reusita acestui moment depinde de experienta invatatorului, ingeniozitatea acestuia, abilitatile sale empatice.

8

9

Tema 1.2. Dimensiuni ale managementului clasei de elevi: ergonomica; psihologica; sociala; normativa; operationala; inovatoare

1.2.1. Arhitectura de ansamblu a modelului; viziune; structura

APS 3: Analiza critica a modelului de management al clasei bazat pe dimensiuni si dezbatere interactiva comparata: valente SWOT/PEST relevante

PUNCTE TARI(STRENGTH)

VULNERABILITATI(WEAKNESS)

Dorinta de apropiere/schimbare Entuziasmul Necesitatea (dorinta) de imbunatatire a

activitatii Creare relatiei pe orizontala, de apropiere A –

A Eficienta personala (timp, satisfactie) Viziune avangardista (sa ne reinventam)

Comoditate Disponibilitate interioara, teama

de nou

Limbaj adecvat varstei Acuratetea perceptiei Echilibru intre teorie si practica

Constrangere Lipsa resurse, Lipsa timp

OPORTUNITATI(OPORTUNITIES)

AMENINTARI(THREATS)

Motiveaza Atmosfera prielnica, calda, atractiva Stimularea calitatilor individuale (creative,

artistice, emotionale)

Elevii raspund la stimuli de coercitie si nu la stimuli de discutii motivante

Acces la alt tip de informatii care ii contamineaza

Profita pentru a se impune, pentru a se disculpa in legatura cu indatoririle lor

Comunicare corecta Diseminare de bune practice Cresterea interesului, a curiozitatii, a

dorintei de a sti.

Neseriozitate Pasivitate Dezordine Dezinteres Caracterul conservator al

sistemului

10

1.2.2. Elemente specifice, pe componente: dimensiunea ergonomica; dimensiunea psihologica; dimensiunea sociala; dimensiunea normativa; dimensiunea operationala; dimensiunea inovatoare

APS 4: De la traditie la inovatie in managementul clasei de elevi: solutii viabile si repere socio-culturale semnificative (portofoliu de bune practici)

In sistemul social de educatie si invatamant profesorii trebuie sa se raporteze la cei pe care ii educa, sa stabileasca relatii de cooperare cu elevii si parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. Ei nu educa numai la catedra, in clasa, ci prin fiecare contact relational cu copiii si parintii desfasoara o munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare. Activitatea cadrelor didactice se desfasoara in fata unor individualitati psihice umane in formare. De aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati fata de comportamentele si interventiile educatorului.

Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidentiat o serie de multiplicari ale planurilor de referinta implicate in actiunea educativa. Sinteza logica a materialelor investigate ne permite sa relevam urmatoarele roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic in activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi:

planificare: activitatile cu caracter instructiv si educativ, determina sarcinile si obiectivele pe variate niveluri, isi structureaza continuturile esentiale si alcatuieste orarul clasei, etc.;

organizare: activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative, structurile si formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui si determina climatul si mediul pedagogic;

comunicare: informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileste canalele de comunicare si repertoriile comune. Activitatea educativa implica de altfel si un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formularii intrebarilor dar si prin libertatea acordata elevilor in structurarea raspunsurilor (merita sa subliniem de asemenea si stimularea elevilor in facilitarea procesului de punere a intrebarilor). Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis si constructiv;

conducere: activitatea desfasurata in clasa directionand procesul asimilarii dar si al formarii elevilor prin apelul la Normativitatea educationala. Durkheim defineste conduita psiho-pedagogica a educatorului prin intermediul notiunii de "dirijare" care faciliteaza constructia sentimentelor si a ideilor comune;

coordonare: in globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei, urmarind in permanenta realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitand suprapunerile ori risipa si contribuind la intarirea solidaritatii grupului;

indrumare: elevii pe drumul cunoasterii prin interventii punctuale adaptate situatiilor respective, prin sfaturi si recomandari care sa sustina comportamentele si reactiile elevilor;

motivare: activitatea elevilor prin formele de intariri pozitive si negative; utilizeaza aprecierile verbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive; orienteaza valoric prin serii de interventii cu caracter umanist tendintele negative identificate in conduitele elevilor; incurajeaza si manifesta solidaritate cu unele momente sufletesti ale clasei;

consiliere: elevii in activitatile scolare dar si in cele extrascolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturala si axiologica a acestora. Un aport deosebit il are interventia educatorului in orientarea scolara si profesionala dar si in cazurile de patologie scolara

control: elevii in scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea de realizare a obiectivelor precum si nivelele de performanta ale acestora. Controlul nu are decat un rol reglator si de ajustare a activitatii si atitudinii elevilor

11

evaluare: masura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecatile valorice pe care le va emite vor constitui o baza temeinica a procesului de caracterizare a elevilor.

Dimensiuni manageriale ale procesului instructiv:

a). Managementul ritmului procesului de instruire se refera la modul in care profesorul coordoneaza si directioneaza ritmul activitatilor in timpul orei:

1. Evitarea discontinuitatii: schimbarea brusca a tipului de activitate – profesorul intervine brusc intr-o activitate

in desfasurare fara a anunta acest fapt si ofera sugestii pentru o alta activitate abandonarea temporara a unui tip de activitate – profesorul lasa o activitate

suspendata, trece la alta si revine la activitatea initiala abandonarea aparenta a unui tip de activitate si revenirea brusca dupa un interval de

timp – varianta a tipului anterior de discontinuitate: profesorul termina in aparenta o activitate, incepe alta si revine pe neasteptate la prima

abandonarea unui tip de activitate inainte de finalizarea acestuia – profesorul abandoneaza o activitate, trece la alta si nu revine la prima

2. Evitarea incetinirii ritmului supraincarcarea – intervine cand profesorul este prea plictisitor supraincarcarea prin exces de explicatii – profesorul acorda prea mult timp indicatiilor

si explicatiilor supraincarcarea prin exces de amanunte – profesorul devine excesiv de preocupat de

detalii, in detrimentul ideii principale incetinirea ritmului prin utilizarea excesiva a materialului si echipamentelor aferente –

profesorul utilizeaza materiale didactice si echipamente in mod excesiv, distragand atentia elevilor de la continutul comunicat

fragmentarea inutila a activitatii – o activitate este prezentata fragmentat, desi natura ei nu implica acest tip de abordare

b) Promovarea activitatilor in grup: se refera la capacitatea profesorului de a capta si mentine atentia grupului pe parcursul activitatilor din timpul orei

managementul tipului de grup cu care se lucreaza managementul responsabilitatilor la nivel de grup managementul atentieic) Coordonarea structurii grupului Profesorul poate face apel la o gama variata de reactii pentru a suscita si a mentine

atentia grupului pe parcursul orei. Cateva dintre tehnicile relatiei profesor-elev in aceasta directie sunt:

distribuirea echitabila a ocaziilor de afirmare a elevului („Voi fi solicitat in timpul acestei ore”)

ajutorul acordat individual membrilor grupului („Profesorul este preocupat de mine si vrea sa reusesc”)

explorarea posibilitatilor latente – („Am timp sa ma gandesc”) investigarea comportamentului profesorului – („Profesorul face eforturi speciale ca sa

ma ajute sa raspund”) problematizarea la nivel superior – („Profesorul se asteapta sa gandesc la aceasta

problema”) aprobarea sau corectarea activitatii elevului („Mi se va spune cu promptitudine daca

activitatea mea este acceptabila sau nu”)

12

lauda („Profesorul este deosebit de multumit de activitatea mea”) constientizarea motivelor de lauda („Profesorul imi va spune motivul/ele pentru care

este multumit de realizarile mele la ora”) atentia fata de ceea ce au de spus elevii („Profesorul este interesat de ceea ce am de

spus”) acceptarea sentimentelor elevilor („Profesorul imi intelege sentimentele si mi le

respecta”) raporturile proxemice cu elevii („Profesorul este apropiat de mine, dar nu ma

deranjeaza”) respectul/politetea fata de elevi („Profesorul ma respecta”) interesul personal fata de elevi („Sunt mai mult decat un elev pentru profesorul meu;

acesta imi face complimente”) afectiunea („Profesorului ii place de mine/ma apreciaza”) amanarea unei reactii („Profesorul este nemultumit de ceea ce fac, dar nu este

nemultumit de mine ca persoana”) coordonarea graduala a responsabilitatilor: profesorul creeaza sentimentul ca fiecare

este responsabil de ceea ce se intampla la nivel de grup, prin cresterea nivelului de interactiune si feedback pentru toti elevii. Astfel, elevii vor incerca un sentiment de implinire si de responsabilitate, pentru ca se simt importanti in interiorul grupului; in felul acesta creste receptivitatea.

mentinerea atentiei prin miscarile profesorului in clasa, gestica, modulatii vocale, contact vizual.

3.Evitarea saturatiei (plictisului) se refera la abilitatea profesorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni in timpul unei activitati in clasa. Aceasta se poate realiza prin abordarea progresiva a activitatilor, prin crearea varietatii si provocarea studentilor.

prezentarea progresiva a materialului de studiu – restructurarea programei cand nu se inregistreaza progrese in procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de elevi in raport cu o anumita tematica, fie din cauza oboselii acestora,

varietatea – starnirea interesului si implicarea elevilor in activitati care solicita spiritul de cercetare si interesul

provocarea – utilizarea de materiale si antrenarea in activitati care ii provoaca pe elevi sa iasa din rutina scolara

Prezentarea succesiva a activitatilor si integrarea activitatilor instructive suplimentare4.Coordonarea recapitularii zilnice a materiei are in vedere organizarea unor

sedinte recapitulative zilnice

Sedintele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru invatarea unor notiuni noi. Acestea constituie o metoda buna de cuantificare a responsabilitatii, dar nu trebuie sa fie plictisitoare sau repetitive. Pentru a mentine interesul elevilor pentru recapitulare, profesorul trebuie sa evalueze noua lectie si sa adapteze recapitularea la specificul acesteia. De exemplu, prezentarea „recitativa” a unei informatii factuale se poate face prin tehnica jocului, in timp ce pentru activitatile in grup si rezumate se pot utiliza tabla si creta.

5.Coordonarea recapitularii prezentarilor/ lectiilor propriu-ziseCoordonarea recapitularii prezentarilor/lectiilor propriu-zise: profesorul ii poate ajuta pe

elevi sa invete cum sa asculte si sa ia notite cu ajutorul unor strategii. Prin raportarea lectiei noi la cunostintele anterioare ii va ajuta pe elevi sa-si mentina atentia. De asemenea, o lectie poate fi predata intr-un mod mai atractiv prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale si a unor materiale suplimentare scrise, prin miscarea profesorului prin clasa si schimbarea distantei

13

dintre profesor si elev, prin invocarea numelor elevilor din clasa in exemplele date. In timpul unei expuneri sau prezentari, gradul de receptare a materialului predat trebuie verificat permanent.

6.Coordonarea lucrului individual in clasa prezentarea sarcinilor de lucru: se prezinta in mod explicit scopul activitatii, precum

si strategiile cognitive utilizate pentru a ajuta elevii sa-si focalizeze activitatea in directia dorita;

monitorizarea performantei: dupa enuntarea sarcinilor de lucru, se acorda un interval de timp pentru ca toti elevii sa inceapa activitatea. Apoi profesorul se poate deplasa printre elevi, ajutandu-i pe cei care intampina probleme; pune intrebari pentru a conduce activitatea intr-o anumita directie sau le arata celor care lucreaza in perechi cum sa se ajute unul pe celalalt fara sa-si ofere rezolvarea

evaluarea: se pune accent pe tipurile de activitati care ofera profesorului informatii asupra modului de gandire si a capacitatilor comprehensive ale elevilor mai curand decat pe cele care demonstreaza capacitatea elevilor de a rezolva corect o tema

7.Coordonarea temelor pentru acasa Profesorul discuta cu elevii pretentiile pe care le are in legatura cu tema data,

exemplificand prin teme bine efectuate din orele anterioare. Volumul temelor variaza in functie de nivelul clasei si de obiectivele lectiei; se prefera teme reduse cantitativ, dar regulate, precum si teme care apeleaza la gandire. Se verifica temele.

8.Coordonarea discutiilor in clasaDiscutiile vor fi incurajate si printr-o dispunere specifica a scaunelor in clasa, astfel

incat elevii sa se poata vedea unul pe altul. Profesorii trebuie sa planifice tipul de discutie in clasa, sa comunice aceste metode elevilor si sa le revizuiasca periodic.Cateva metode de incurajare a discutiilor in clasa:

prezentarea si exemplificarea deprinderilor necesare in angajarea unei discutii; elevii trebuie lasati sa determine singuri scopul discutiei pentru a le creste interesul

fata de acest tip de activitate; trebuie stabilit cine vorbeste, intervalul de timp acordat fiecarui vorbitor, ordinea in

care se intervine in discutie, tipul si volumul de asistenta care se poate acorda elevilor care refuza acest tip de activitate, cum se poate decide cand discutia pe o anumita tema trebuie sa se sfarseasca. Discutia va decurge mai firesc daca profesorul ofera in prealabil un plan al acesteia si evalueaza calitatea acesteia pe parcurs;

de asemenea, trebuie sa incurajeze clasa sa manifeste respect fata de vorbitor, folosind observatiile individuale ale elevilor ca preambul al propriilor observatii/comentarii, sau solicitand un elev sa rezume observatiile unui coleg inainte de a-si performa propriul discurs.

Concluzia pe care o putem trage analizand succinta trecere in revista a principalelor tipuri de comportamente presupuse de actiunile si interventiile pedagogice ale cadrelor didactice este aceea ca majoritatea acestora sunt de natura manageriala. Procesul de conducere, managementul, fiind o caracteristica a oricarei activitati organizate dar si a oricarei actiuni ce tinde catre eficienta maxima, prezinta o serie de trasaturi si functii comune, identificabile si intr-o analiza efectuata asupra clasei de elevi.

Problemele de maxima responsabilitate care diferentiaza procesele manageriale din invatamant fata de procesele izomorfe din alte sectoare ale vietii sociale, fata de industrie spre exemplu, unde intre conducator si executant se interpune masina, sunt ca, in procesul de invatamant conducerea se realizeaza nemijlocit asupra personalitatilor in formare ale copiilor si tinerilor. Iar daca in industrie rebuturile pot fi reconditionate si reintroduse in circuitul economic (pierderile nefiind prea insemnate), in educatie esecurile inregistrate in procesul de formare pot avea consecinte individuale si sociale nefaste: incompetenta, analfabetism,

14

inadaptare, delincventa. Apreciem, pornind si de la aceste considerente, ca perspectivele de abordare ale activitatilor din clasa de elevi intr-o formula noua si moderna, aceea a managementului clasei, vin in intampinarea unei nevoi obiective de perfectionare si de eficienta.

APS 5: Elaborarea unui studiu de caz ce problematizeaza o dimensiune a managementului clasei

Studiu de cazGestionarea situatiilor de „criza” educationala in clasa de elevi: dificultati de

comunicare

1. Definirea problemei: dificultati de comunicare in relatia elev – profesor – parinte

2. Descrierea problemei: Elevul, in varsta de 12 ani (clasa a VI-a), prezinta dificultati de comunicare si adaptare la stilul de invatare.

3. Identificarea factorilor de formare si dezvoltare a problemei. Parintii acestuia sunt foarte ocupati, lasand copilul sa isi poarte mai mult singur de grija in ce priveste ocupatiile extrascolare, insistand totusi ca el sa continue studiul instrumentului.

4. Identificarea factorilor de mentinere si activare a problemei. Mama elevului pastreaza legatura cu profesorul numai prin intermediul telefonului, destul de des, dar ineficient, intrucat elevul nu are instrument acasa (fapt pentru care copilul studiaza la scoala), iar parintii nu isi pot da seama de nivelul de pregatire al copilului decat prin asistarea la o ora sau la una din activitatile muzicale din cadrul scolii.

5. Planul de interventie. Parintii au fost informati de dificultatea cu care se desfasoara orele de instrument si rugati sa vina la scoala pentru a asista la o lectie. In cele din urma mama a acceptat provocarea, facandu-si timp pentru a veni la scoala. Pe parcursul lectiei a constientizat si acceptat problema cu care se confrunta copilul la orele de instrument, fiind de acord sa colaboreze cu profesorul pentru gasirea unor solutii adecvate.

6. Evaluare. Parintii s-au interesat mai des si intr-un mod activ de evolutia elevului (venind la scoala, atat la orele de instrument, cat si la auditiile de clasa la care acesta a participat), ceea ce i-a imbunatatit acestuia performantele ulterioare.

INTREBARI: Poate scoala sa rezolve astfel de probleme fara ajutorul familiei?

15

Tema 1.3. Statusuri, roluri si relatii sociale in clasa de elevi. Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi

1.3.1. Managementul instruirii si al problemelor disciplinare

APS 6: Analiza si dezbatere interactiva: strategii de interventie pentru managementul problemelor disciplinare – situatii specifice, solutii, rezultate

16

Situatia nr. 1

Profesorul asista la o scena in care un elev ia de pe un pupitru stiloul, iar proprietarul acestuia tipa la el si-i smulge obiectul din mana.

Solutii:

ignorarea limbajului verbal si corporal in prima faza si urmarirea elevului care a luat stiloul pentru a vedea daca acest fapt se repeta;

admonestarea verbala blanda in cazul in care elevul repeta gestul; aducerea la cunostinta elevilor a comportamentelor neadecvate observate:Nu luam obiecte de pe bancile colegilor fara acordul acestora!Nu tipam si nu ne comportam brutal cu colegii!

Rezultate: Comportamentul a fost corectat.

Situatia nr. 2

Doi copii sterg tabla cu grija. Vine un coleg si o mazgaleste.

Solutii:

profesorul isi arata aprecierea fata de elevii de serviciu laudandu-i pentru efortul depus pe parcursul saptamanii;

aduce la cunostinta elevului ca a avut un comportament neadecvat si este avertizat ca daca repeta fapta va primi ca sarcina suplimentara sa raspunda de stergerea tablei in urmatoarele 3 recreatii fara a iesi cu colegii in curte;

17

Rezultate:

comportamentul s-a repetat deoarece acestuia ii placea sa fie in centrul atentiei; profesorul aduce la cunostinta clasei comportamentul neadecvat al colegului si faptul

ca acesta nu va iesi in curtea scolii avand ca sarcina stergerea tablei dupa fiecare ora de curs;

Privarea de recreatie a dus la corectarea comportamentului.

1.3.2. Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi: relatii si interactiuni educationale

APS 7: Eseu auto-reflexiv: Eu si elevii mei - valente etice, formative si afective ale prestatiei profesionale proprii in clasa de elevi

Nu incerca sa educi un copil prin asprime, ci indruma-l sa invete prin ceea ce il pasioneaza, pentru a descoperi mai usor si cu acuratete inclinatiile unice ale geniului fiecaruia.

– Platon

Nu stiu cati din profesorii pe care ii cunosc si-au dorit sau au visat sa ajunga la catedra, insa in ceea ce ma priveste nu as putea sa spun mi-am dorit sa ajung aici de cand eram mica. A fost mai degraba un mers firesc al lucrurilor, pe masura ce anii au trecut si am terminat cursurile in domeniu. Totusi, cand am pornit pe drumul acesta am facut-o cu mult curaj, cu elan si pofta de lucru, toate acestea sporind pe masura ce rezultatele si satisfactiile au inceput sa apara.

Desi nu am multi ani de experienta in domeniu, uitandu-ma in urma imi dau seama ca fiecare an a fost mai bun decat cel precedent, atat in ceea ce priveste activitatea mea, ca profesor, cat si in ceea ce priveste evolutia elevilor mei.

Ceea ce m-a incurajat pe parcurs si m-a facut sa ajung sa iubesc intr-adevar ceea ce fac, au fost, pe langa performantele copiilor, relatiile apropiate care s-au creat si se creaza in continuare intre noi. Specificul scolii in care predau si a celor de acest fel (scoala de muzica si arte plastice) faciliteaza lucrul acesta, prin faptul ca orele se desfasoara individual. Astfel relatiile create intre profesor si elev sunt mai apropiate, mai stranse, bazate pe o comunicare mai afectiva. Dincolo de performantele obtinute, mai mult sau mai putin, de fiecare elev in parte, performante care au si ele rolul lor in sporirea motivatiei fiecaruia, relatia creata intre cei doi, prin concentrarea intregului timp alocat orei asupra unui singur elev, dezvolta increderea elevului in profesorul sau si sporeste procesul de asimilare a cunostintelor. Pe de alta parte, in aceste conditii, creste substantial responsabilitatea profesorului in fata elevului. Daca intr-o clasa obisnuita, unul din 20 de elevi nu a inteles lectia, lucrul acesta poate fi considerat a fi din vina respectivului elev, insa daca singurul elev caruia ii predai o lectie, nu te intelege, problema este cautata intai la profesor.

Momentul in care am constientizat cel mai bine importanta si mai ales profunzimea acestor relatii, a fost cel in care mi-am luat ramas-bun de la prima generatie de elevi carora le-am predat, elevi carora le-am pus instrumentul in mana si i-am invatat sa cante timp de 2 ani. Nu m-am asteptat ca unii dintre ei sa fie atat de dezamagiti de plecarea mea incat sa se mute la scoala unde urma sa predau in continuare, desi nu erau dintre cei mai talentati.

Sunt convinsa ca tipul acesta de predare individuala ne permite mult mai usor cunoasterea personalitatii elevului si mai ales a particularitatilor sale si totodata, modelarea

18

caracterului sau prin procesul de predare-invatare. In acelasi timp, profilul artistic al scolii ii dezvolta elevului creativitatea, imaginatia, originalitatea si chiar increderea in sine, atunci cand vine vorba de interpretarea unei lucrari muzicale in public.

Abigail Dinca, 7 ani

APS 8: ASA DA! ASA NU! Exercitiu de invatare colectiva si consolidare a insusirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) in gestionarea situatiilor de conflict si/sau criza in clasa de elevi

Profesorul-manager, interesat de prevenire, are ca barometru de control climatul de activitate din clasa, disciplina, atentia. Dupa gradul de manifestare ale acestora, dimensiunile climatului, sesizate la timp si analizate indica nivelul tensiunilor aparute.

Relatiile interpersonale din clasa genereaza cele mai multe stari tensionale, pe diferite

trepte si grade de manifestare. Tipuri de relatii profesor-elev, care poate cauza diferite tensiuni:

cunoasterea empirica a elevilor: a particularitatilor, a asteptarilor, a experientei sociale anterioare, a puterii de integrare;

timularea practicata in activitate; oferirea unor slabe puncte de sprijin in rezolvarea, depasirea situatiilor critice; evaluarea subiectiva a cunostintelor si a comportamentului afectiv-atitudinal; abuzul de munca frontala care blocheaza afirmarea unor elevi.

Educatia morala clasica, prin metodologia ei specifica previne si rezolva starile tensionale, pana la un anumit nivel, daca profesorul ar aplica-o la timp corect si eficient.

19

Ineficienta metodologica rezulta, in primul rand, din necunoasterea si nerespectarea unor principii, norme, ajungandu-se la erori, efecte contrarii, acutizarea starii tensionale. Indepartarea lor ar constitui tocmai solutii, in primul rand, de prevenire.

Iata cateva strategii rezolutive, adaptabile la diverse situatii tensionate: ascultarea, receptarea parerilor exprimate de cei in conflict, apeland si la empatie, pentru a

le intelege; identificarea mottivului real, generator al starii tensionate; analiza comparativa, cu obiectivitate a variantelor expuse; discutia individuala, cu fiecare in parte, pentru completarea informatiilor cauzale; sugerarea punerii in situatia celuilalt; prezentarea partilor si analiza in comun a variantelor posibile de rezolvare si gasirea unei

cai de compromis, prin acord; punerea in situatii de exprimare emotionala, descriptiva a starilor tensionale in fata

grupului sau nu; imaginarea a cat mai multor consecinte negative si pozitive ssi analiza lor comparativa de

catre partile implicate; utilizarea sistemului de sanctiuni, pedepse, dezaprobari etc.

Solutiile metodologice manageriale specifice, combinate cu cele ale educatiei morale, pot sprijinii cu succes profesorul in demersul cerut.

Se poate afirma marea importanta a prevenirii in educatie, pentru ca aici nu putem avea rebuturi, nu putem provoca si incuraja o formare contrara scopurilor si devenirii umane, prin neinterventie gresita sau tardiva.

20

DISCIPLINA 2. MODELE ALE EDUCATIEI NON-FORMALE INMANGEMENTUL CLASEI SI GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA

Tema 2.1. Educatie centrata pe valori. Delimitari conceptuale. Avantaje si limite ale aplicarii metodelor educatiei non-formale in managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza

2.1.1. Valori in educatie. Educatie centrata pe valori

APS 1: Forme CU fond: valori pe care le slujim Analiza si dezbatere interactiva despre valorile pe care scoala le cultiva in mod real

Organizatie sociala complexa cu o cultura organizationala paradoxala in aceasta perioada de reforme in invatamant. Pe de-o parte este cultura traditionala, puternic inradacinata in scoala si pe de alta parte schimbarile propuse de M.Ed.C..

O alta forma de cultura care se remarca este cea normativa atat prin normele formale, dinspre M.Ed.C. si Inspectoratele scolare cat si prin cele informale, stiut fiind ca membrii organizatiei sunt in marea lor majoritate femei.

Organizatia scolara practica o diversitate de ritualuri si ceremonii, prin care incearca sa-si impuna valorile dominante, figura centrala a acestora este directorul.

Lumea scolii este populata de numeroase mituri, ,,profesorul erou, elevul erou, mitul reformei, mitul noilor tehnologii, mitul scolii insesi”, pe care directorul le foloseste pentru intarirea unui anumit cod comportamental si pentru realizarea unui consens al organizatiei.

S-ar putea vorbi despre existenta a trei subculturi in cadrul culturii scolii:- cultura manageriala, contururile si continuturile ei sunt trasate si definite prin

planurile manageriale;- cultura cadrelor didactice, cu tipologiile: -,,feminina si masculina”; - ,,invatatori si profesori”; - ,,tineri si varstnici”;- cultura elevilor, predominant informala.Cele trei tipuri de subculturi desi distincte sunt interdependente si nu au sens decat

impreuna.

21

Organizatia actioneaza in doua planuri: administrativ - managerial si pedagogic. Cel de-al doilea plan duce la conturarea unei ,,culturi a proiectelor”- pentru toate activitatile care se desfasoara la nivelul scolii dar si extrascolare.

Activitatea organizata are avantaje individuale si sociale: dezvoltarea si potentarea capacitatilor individuale; utilizarea rationala a timpului de realizare a diferitelor activitati; preluarea, transmiterea si utilizarea sistematica a achizitiilor realizate de generatiile

anterioare. Ea se caracterizeaza prin: existenta unor scopuri bine delimitate; definirea precisa a statusurilor si rolurilor; raportarea la obiective, sarcini si competente.Dimensiunea expresiva se refera la preocuparile managerului pentru asigurarea

climatului emotional si etosului profesional al cadrelor didactice si elevilor, dar si al celorlalte categorii ale organizatiei. Aceasta latura scoate in evidenta stilul de conducere (autocrat, democratic, birocratic, carismatic) practicat.

La nivelul managerului general se realizeaza un echilibru intre polii celor doua axe, astfel incat administrativul si instrumentalul sa nu invadeze academicul si expresivul, care prin prezenta si manifestarea lor puternica reprezinta o caracteristica ce particularizeaza scoala si cultura ei.

Managerul general are in vedere o caracteristica distinctiva a organizatiei scolare prin prezenta mai multor tipuri de membrii in staff-ul managerial: director adjunct, membrii Consiliului de administratie, responsabilii de Comisii metodice; acestia avand dubla calitate: cadre didactice si manageri ai organizatiei; trebuie facuta observatia ca fiecare cadru didactic este la randul sau manager al colectivului de elevi cu care lucreaza.

In exercitarea rolului sau cadrul didactic este supus unor variate si multiple influente si presiuni, exercitate fie de factori de tip organizational/ institutional: director, colegi din structurile din care fac parte, inspectori scolari sau de specialitate; fie de factori care scapa

22

partial reglementarilor strict institutionale: colegi, apartinatori legali, elevi. Toti acesti factori formeaza un ansamblu de asteptari de rol - adesea contradictorii. Acestea se transforma de cele mai multe ori in presiuni de rol care determina prioritati de raspuns, mai ales in ceea ce priveste controlul asupra carierei.

Dupa amenajarea din punct de vedere ergonomic si material a postului de munca, sunt prioritare motivatiile de natura psihologica:

Importanta echipei de munca; Importanta informatiei; Importanta relatiilor cu superiorii; Importanta relatiei cu elevii; Importanta relatiei cu parintii; Importanta imaginii in comunitatea locala.

In urma discutiilor cu elevii si parintii lor si in urma rezultatelor inspectiilor efectuate in scoala s-au desprins urmatoarele afirmatii, de natura calitativa, din partea acestora:

Ce le place! Ce nu le place!

Ele

vilo

r

- atitudinea si activitatea cadrelor didactice;- atmosfera din scoala;- scoala le ofera elevilor ceea ce doresc sa invete;- nu se fumeaza, nu se consuma alcool in incinta scolii;- laboratoarele;- curatenia;- faptul ca sunt consultati in luarea deciziilor la nivelul clasei si la nivelul scolii;- - mobilierul nou.

- manuale invechite sau insuficiente;- relatiile cu personalul de ingrijire;- numarul mic de excursii;- doresc ore de instruire pe calculator;- terenul de sport neamenajat;- teme prea multe si programe scolare foarte incarcate;- gunoiul din curtea scolii;- pauzele prea scurte;- lipsa de continuitate a cadrelor didactice (invatatori, profesori);- - lipsa de siguranta pe drumul spre casa (seara).

Par

inti

lor

- aspectul scolii;- implicarea si profesionalismul majoritatii cadrelor didactice;- progresele in relatia profesor-elev;- organizarea de activitati extrascolare pentru elevi;- siguranta elevilor in scoala ;- faptul ca nu se consuma tutun, alcool sau droguri in scoala;- baza materiala noua din scoala;- curatenia scolii.

- lipsa unor spatii suficiente pentru a oferi servicii de semiinternat;- comportamentul unor elevi mari fata de cei mici;- lipsa de responsabilitate a elevilor in pastrarea bunurilor comune;- lipsa de deschidere a unor profesori in relatiile cu elevii;- programele scolare incarcate, numarul mare de ore pe saptamana;- cantitatea mare de teme pentru acasa;- ar dori reamenajarea si modernizarea salii si terenului de sport;- iluminatul public in zona scolii;- siguranta copiilor in afara scolii;- schimbarea anuala a invatatorilor si profesorilor;- exigenta unor profesori la obiectele de studiu nespecifice profilului si specializarii.

Organizatia scolara este una care invata, dar si produce invatare

23

2.1.2. Elemente specifice si strategii didactice ale educatiei non-formale aplicabile in managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza

APS 2: 99-1 – exercitiu de optimism bine temperat: dar daca, totusi?!... Exercitiu de invatare colectiva pe baza principiului transferului de bune

„99-1 –exercitiu de optimism bine temperat: dar daca, totusi?!…” Exercitiu de invatare colectiva pe baza principiului transferului de bune practici (Enunt standard: Sa presupunem ca, din 100 de metode probate ca eficienta in educatia non-formala, 99 nu au nici un fel de aplicatie in managementul clasei ti gestionarea situatiilor de criza. Daca am accepta macar una, care ar fi aceea? De ce? Cum o pot aplica?

24

Exemple de metode non formale cu impact pozitiv asupra educației

Metoda TRANSCEND propune analiza unei anumite probleme din prisma conflictelor care o genereaza si analiza conflictelor din prisma liniilor de falie care le produc; se face o diferentiere intre conflict si violenta, identificand posibilitati de a transforma conflictele nonviolent si de a evita orice forma de violenta (structurala, directa sau culturala).

Mentorat este un proces, nu doar o metoda, care se desfasoara in mai multe etape: cunoasterea valorilor, intereselor, viselor celor 2 parti implicate – mentor/participant; din perspectiva aceastor etape ne putem rezolva problemele in mod constructiv, suntem capabili sa acceptam valoarea si importanta celorlalti si putem relationa asertiv cu acestia; in plus, putem avea succes in munca noastra, in relatiile cu ceilalti si ne putem indeplini obiectivele.

Animatia socio-educativa – jocul si activitatea ludicaJocul si activitatile ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socio-

educative; ceea ce se poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o activitate placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute si mai putin cunoscute, propria fiinta.

Tema 2.2. Un cadru de lucru pentru managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza: EPTP – EU; PERCEPTII; TRANZACTII; POLARITATI. Model; aplicatii

2.2.1. Arhitectura modelului: viziune; principii; structura APS 3 - SWOT/EPTP Analiza si dezbatere interactiva despre punctele tari,

vulnerabilitatile, oportunitatile si amenintarile aplicarii modelului EPTP in managementul clasei si gestionarea situatiior conflictuale/de criza

ANALIZA SWOTPentru a realiza o buna diagnoza a activitatii scolare, vom apela la metoda (tehnica)

SWOT, analizand atat mediul intern cat si mediul extern, pe urmatoarele paliere:

25

MANAGEMENTUL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Prin programul managerial s-a preocupat:- sa cunoasca legislatia si sa o prelucreze tuturor

membrilor (sa o puna la dispozitie pentru studiere);- sa fie informat la timp cu toate reglementarile in

vigoare;- sa organizeze Consilii profesorale cu teme de

cercetare si informare pedagogice;- sa controleze activitatea Comisiilor metodice si s-o

evalueze;- sa finanteze, prin acordarea unor premieri speciale,

cadrele didactice care participa la programe de perfectionare;

- sa organizeze la nivelul scolii cursuri de perfectionare in colaborare cu Casa Corpului Didactic;

- sa organizeze, la nivelul sectorului si al municipiului, actiuni din sfera reformei invatamantului;

- sa antreneze cadrele didactice si elevii in Programele Pilot demarate de M.Ed.C sau de alte organisme cu obiect de activitate educativ;

La nivelul managementului se remarca:- tendinte conservatoare si inertiale ale membrilor

organizatiei scolare;- efecte de distorsiune a semnificatiilor implicate de

presiunile externe;- managerul general nu dispune de autonomie totala;- conflictul intrarol, manifestat prin incompatibilitatea

dintre calificarea cadrului didactic si exigentele postului ocupat;

- conflictul interrol;

OPORTUNITATI AMENINTARI

Managerul este cel care conduce un grup de oameni si obtine rezultate cu acestia. Asta ii ofera posibilitatea:- sa ia decizii vizand finalitatea;- sa incredinteze responsabilitati subordonatilor

pentru rezultatele care trebuie obtinute;- sa aiba incredere in subordonati;- sa obtina rezultate prin altii, asumandu-si

responsabilitatile pentru rezultate;- sa priveasca favorabil initiativele subordonatilor si

ale colaboratorilor;- sa aprecieze subordonatii in functie de rezultatele

obtinute.

In aceasta perioada la nivelul sistemului de invatamant se remarca:- cresterea entropiei functionale a sistemului;- o serie de activitati manageriale raman centralizate,

deciziile apartinand M.Ed.C;- activitatile manageriale semidescentralizate la nivelul

inspectoratelor scolare;- promovarea personalului didactic se face dupa norme

impuse de M.Ed.C.- abundenta documentelor; - recrutarea si promovarea personalului didactic, implica

examene si concursuri in exces.OFERTA CURRICULARA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Pentru fiecare nivel de scolarizare, scoala dispune de intregul material curricular (planuri de invatamant si programe scolare, programe scolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, indrumatoare etc.).

Organizarea defectuoasa a CDS : - managerial – oferta scolii nu satisface nevoile tuturor

elevilor;- administrativ – optiunile se fac in functie de decizia

majoritatii elevilor clasei;- resurse umane – insuficienta diversitate a abilitatilor

cadrelor didactice in raport cu solicitarile (parintilor si copiilor) beneficiarilor;

OPORTUNITATI AMENINTARI

- Identificarea oportunitatilor de formare a cadrelor didactice.

- CDS ofera posibilitatea satisfacerii dorintei de informare si cunoastere in diferite domenii de activitate.

- Oferta CDS vine in sprijinul ameliorarii fenomenului de absenteism scolar si contribuie la dezvoltarea unei motivatii intrinseci pentru invatare.

- CDS permite valorificarea abilitatilor individuale

- Insuficienta diversificare si adecvare a CDS la cerintele si solicitarile parintilor si elevilor poate scadea motivatia acestora pentru invatare precum si interesul pentru aceasta unitate de invatamant. Exista riscul micsorarii numarului de cereri de inscriere in institutie.

- Baza materiala existenta nu permite realizarea tuturor solicitarilor (optiunilor) beneficiarilor. Numarul calculatoarelor din scoala nu este suficient.

- Comunicarea deficitara intre scoala, CCD si inspectoratele scolare poate afecta buna organizare a curriculumului scolii.

26

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITA DEZVOLTAREPrincipale aspecte care necesita dezvoltare, rezultate din analiza SWOT, sunt:

Pentru management- diminuarea tendintelor conservatoare si inertiale ale membrilor organizatiei scolare prin

stimularea acestora in conceperea si realizarea planurilor manageriale ale scolii;- diminuarea efectelor de distorsiune a semnificatiilor implicate prin scaderea presiunilor

externe si intarirea pozitiei managerului scolii;- cresterea nivelului autonomiei managerului general prin asumarea planurilor de

dezvoltare ale scolii;- diminuarea conflictului intrarol, manifestat la cadrele didactice printr-o mai buna

concepere a fisei postului si alocare a responsabilitatilor;- diminuarea conflictului interrol prin implicarea consilierului psihopedagogic in activitatea

de management.

Pentru oferta curriculara:- Organizarea CDS cat mai aproape de nevoile tuturor elevilor;- Din punct de vedere managerial, se preconizeaza organizarea ofertei scolii in functie de

nevoile exprimate ale elevilor;- Pe latura administrativa se urmareste ca optiunile sa se faca in functie de decizia

majoritatii elevilor clasei;- Referitor la resursele umane implicate se doreste diversificarea abilitatilor cadrelor

didactice in raport cu solicitarile beneficiarilor (parintii si copiii).

27

2.2.2. Elemente specifice, pe componente: eu; perceptii; tranzactii; polaritati

APS 4: Oglinda EPTP Exercitiu de invatare colectiva: inventar EPTP personal de tip puncte tari/puncte de imbunatatit

28

Tema 2.3. Scenarii EPTP aplicabile in managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza: structura; analiza critica; avantaje si limite

2.3.1. Fereastra Johari: concept; structura; aplicatii

APS 5: Putem sa nu stim ca nu stim? Analiza si dezbatere interactiva pe baza de exemple a ferestrei Johari, cu accent pe posibile situatii de tip unghi mort in practica profesionala a managementului clasei si gestiunii situatiilor de criza

Va invit sa parcurgem impreuna un model de dezvoltare personala folosit mai ales in domeniul comunicarii si lucrului in echipa.

Este vorba de modelul Johari, descoperit in anii ‘50, de catre psihologii americani Joseph Luft si Harry Ingham. Numele acestui model deriva din combinatia numelor celor doi – JoHary, dupa care devenind Johari.

Imi place acest model pentru ca ofera un cadru simplu pentru a compara ceea ce comunicam noi despre noi si ceea ce percep ceilalti despre noi.

Modelul imparte aceasta informatie in patru cadrane care formeaza o fereastra (mai este cunoscut si dupa denumirea fereastra Johari):1. ceea ce o persoana cunoaste despre sine si este cunoscut si de catre ceilalti (”eu stiu si

ceilalti stiu”);2. ceea ce este necunoscut persoanei despre sine, dar este cunoscut de altii (”eu nu stiu, dar

ceilalti stiu”);3. ceea ce o persoana stie despre ea, dar ceilalti nu stiu (”eu stiu, dar ceilalti nu stiu”);4. ceea ce nici persoana nici ceilalti nu stiu despre acea persoana (”eu nu stiu si nici ceilalti

nu stiu”).

29

Iata cum ar arata:

Fereastra Johari

Eu stiu si ceilalti stiu

rabdatoare vesela

intelegatoare

sensibila

adaptabila

Eu nu stiu, dar ceilalti stiu

ajuta colegii altruista

demna de incredere

prevazatoare

rationala

Eu stiu, dar ceilalti nu stiu

sentimentala afectuoasa

curajoasa

spirituala

independenta

Eu nu stiu si nici ceilalti nu stiu

?

1. “Eu stiu si tu stii” (arena)“Arena” reprezinta ceea ce tu stii despre tine si ceea ce stiu si altii despre tine. In

arena impartasesti informatii despre tine: fapte, sentimente, motive, comportamente, nevoi si dorinte.

“Arena” este benefica pentru comunicare si lucru in echipa. Astfel, pentru a sta cat mai mult in arena, te ajuta sa impartasesti cat mai multe informatii relevante pentru grup si sa asculti activ informatiile celorlalti. Vei crea astfel o atmosfera mai deschisa si vei limita numarul interpretarilor personale (mai mult sau mai putin corecte) asupra ta.

Desigur, nu este recomandat sa ai o arena larga cu toata lumea. De exemplu, intr-o relatie cu cineva pe care l-ai cunoscut de curand, o cantitate prea mare de informatii impartasite poate bloca relatia.

2. “Eu nu stiu, dar ceilalti stiu” (unghiul mort)“Unghiul mort” reprezinta ceea ce tu nu stii despre tine, dar ceilalti observa la tine. Si

poate fi vorba de o pata de pe haina sau despre obiceiul tau de evita privirea interlocutorului la un interviu. Informatii utile, care ne ofera o privire “din exterior” asupra noastra, ajutandu-ne sa ne vedem cu mai multa obiectivitate.

Pentru a diminua “unghiul mort”, cuvantul cheie este: intreaba. Cere feedback si fii pregatit sa asculti ceea ce ceilalti observa la tine! S-ar putea sa fii surprins de diferentele de perceptie…

30

3. “Eu stiu, dar ceilalti nu stiu” (fatada sau aria ascunsa)Aici regasim informatiile pe care tu le stii despre tine, dar ceilalti nu. Fiecare avem

informatii pe care dorim sa le tinem pentru noi (de exemplu detalii intime sau nerelevante pentru grup), iar in acest caz fatada se dovedeste folositoare.

Dar mai exista si alte situatii. De exemplu, a nu impartasi din informatii despre mine pentru ca nu cred ca sunt suficient de interesante pentru ceilalti. Sau de teama de a nu fi ranit, respins, atacat si a te mentine astfel in postura celui care mereu ii asculta pe ceilalti, dar nu are niciodata ceva de spus despre sine.

Cuvantul cheie este aici este: impartaseste. Spune celorlalti despre ceea ce faci, ceea ce simti, ceea ce esti si comunicarea va deveni mai facila.

4. “Eu nu stiu si nici ceilalti nu stiu” (necunoscutul)Aici gasim necunoscutul, ceea ce inca nu stim despre noi si nici ceilalti nu au avut

ocazia sa descopere.

Este zona cea mai dificil de explorat, deoarece inca nu este constientizata. Sunt aici resursele tale nebanuite – lucruri pe care ai putea sa le faci, dar pana acum nici macar nu ai incercat. Sunt credinte despre tine si despre lume pe care le consideri “normale” si nu le mai pui in discutie.

Cheia care deschide acest taram este dezvoltarea personala. Printr-un demers reusit de dezvoltare personala, adecvat noua, putem deschide aceasta fereastra catre inconstient.

Cum ma ajuta acest model?Cred ca fereastra Johari poate fi un audit foarte bun al comunicarii si integrarii

intr-un grup. Cu cat “arena” este mai mare, cu atat schimburile (de idei, de afecte) intre membrii echipei sunt mai intense. Totodata, este un indicator foarte bun al brandingului personal – in ce masura ceea ce stiu ceilalti despre tine este si ceea ce ai dori tu sa le comunici?

Inchei aici, urandu-ti ferestre cat mai deschise, atat catre tine, cat si catre lume!

31

2.3.2. Exemple de scenarii EPTP (exerciti de reflectie personala) APS 6: Tranzactii si polaritati semnificative in managementul clasei si gestionarea

situatiilor de criza exercitiu de invatare colectiva si de creare a unui portofoliu cumulativ (pe principiul cirochinelui) de bune practici

32

33

34

DISCIPLINA 3. ELEMENTE DE FACILITARE (COACHING) CU APLICATII IN GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA

Tema 3.1. Facilitare (coaching): delimitari conceptuale. Avantaje si limite ale aplicarii modelelor de facilitare (coaching) in managementul clasei si gestionarea situatilor de criza

3.1.1. Coaching: delimitari conceptuale. Teoria X/Y: principii de lucru APS 1: De la X la Y Analiza si dezbatere interactiva, pe baza de exemple, despre

contexte, comportamente si decizii specifice Teoriei X si Teoriei Y in managementul clasei si gestionarea situatiilor de criza

35

Concluzie:

Desi ambele teorii prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje, practica indica faptul ca elevii tratati conform teoriei Y ajung, in final, la rezultate mai bune decat cei tratati conform teoriei X, ca urmare a stimularii motivatiei si a incurajarilor. Probabil ca in realitate insa granita dintre cele 2 teorii nu va fi foarte clara, datorita componentei diverse a claselor, niciuna dintre teorii mulandu-se perfect pe specificul fiecarei clase sau grup de elevi.

36

3.1.2. Instrumentar de facilitare (coaching); relatii; comunicare; intrebari; contract psihologic

APS 2: Facilitare (coaching) si mentorat: relatii, dialoguri, intrebari, solutii Exercitii si aplicatii relevante pentru pozitionarea eficienta a interlocutorilor in situatii conflictuale/cu potential de criza

ABILITATILE PROFESORULUI-COACH:

1. Disponibilitatea de a acorda ajutor (in general) Capacitatea de ascultare, mai ales ascultare activa Contact vizual permanent dar fara a-l privi fix Capacitatea de ascultare: fluenta, volumul si tonul vorbirii, care sa redea interesul

pentru persoana si problema ei;2. Invitatia deschisa de a vorbi – crearea unor situatii de comunicare care sa il

stimuleze pe client sa vorbeasca;3. Incurajarea verbala si nonverbala; folosirea cuvintelor cheie in legatura cu

problemele, repetarea lor din timp in timp;4. Parafrazarea;5. Reflectarea sentimentelor persoanei consiliate – este mai important modul in

care clientul simte problema, si simte ce i se sugereaza, decat continutul in sine al problemei. Presupune capacitate empatica a consilierului, sugestia sa fie din perspectiva personala;

6. Sumarizare – un fel de recapitulare generala dupa o tedinta (aduna datele importante, le ordoneaza incat sa fie asimilate de client).

STRATEGII UTILIZATE:

I. STRATEGII DE IDENTIFICARE A ATITUDINILOR SI SENTIMENTELOR NEGATIVE

- examinarea expresa a problemelor elevului, de asa natura incat sa isi constientizeze bine problema si sa accepte o schimbare pozitiva a atitudinilor. Consta in metode/tehnici:

1. clarificarea si reflectarea sentimentelor elevului asa cum sunt ele exprimate;2. modelarea sentimentelor de catre profesorul-coach;3. strategia cercurilor concentrice: profesorul-coach deseneaza niste cercuri

concentrice, in centru se afla spatiul privat, problemele cele mai greu de dezvaluit, apoi in alt cerc – problemele dezvaluite prietenilor apropiati; alt cerc – problemele spuse cunostintelor; alt cerc – problemele generale. Ideea – sa mearga dinspre exterior spre centru, consilierul incercand sa il convinga pe client ca spatiul personal e personificat, dar ca multi oameni au aceleasi probleme (probleme sexuale, de relationare etc.);

4. confruntarea si intalnirea sentimentelor – asemanator cu metodele in care elevul retraieste anumite probleme;

5. cautarea gandurilor ascunse sau neexprimate – profesorul-coach incearca sa il convinga pe elev ca daca ascunde problemele ele pot avea anumite consecințe;

6. confruntarea elevului cu imaginea de sine (persoana se vede ca intr-o oglinda) si sa rationalizeze imaginea proprie;

7. dialogul si inversarea rolurilor – profesorul-coach se investeste cu statutul elevului sau; sugestii de la client pentru rezolvarea problemelor.

37

II. STRATEGII DE SCHIMBARE A COMPORTAMENTELOR INDEZIRABILE1. aproximarea succesiva a comportamentului – dezmembrarea comportamentului in

mai multe actiuni simple, pe care trebuie sa le constientizeze elevul si sa vada care au valoare negativa si care au valoare pozitiva;

2. strategia contractelor comportamentale si a procedurilor de intarire;3. strategia practicii negative – profesorul-coach creeaza situatii in care elevul

trebuie sa practice un comportament pana se plictiseste de acel comportament;4. strategia modelarii indirecte – este buna pentru elevii cu probleme

comportamentale – consta in observarea unor persoane cu comportamente negative si judecarea lor;

5. strategia autocontrolului – se incearca intarirea cenzurii constiente.

38

RELATII

DE INTERCUNOASTERE

DE INTERCOMUNICARE

DE INFLUENTARE

SOCIO-AFECTIVE

PROFESORUL- COACH

CREDINȚELE

PERCEPTIILE

VALORILE

POTENTIALUL SI LIMITELE

ASCULTĂ

SCHEMELE DE GÂNDIRE

STRUCTURA EMOTIONALĂ

CONȚINUTUL INFORMATIILOR

Tema 3.2. Scenarii de facilitare (coaching): structura; analiza critica; avantaje si limite

3.2.1. Cadrul de analiza critica; parti; interese; optiuni; decizii; impact; lectii

3.2.2. Exemple de scenarii: proiecte scolare; conversatii dificile;dezvoltare personala etc.

APS 3: ASA DA! ASA NU! Exercitiu de invatare colectiva si consolidare a insusirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) in gestionarea situatiilor de conflict si/sau criza in clasa de elevi

Context: Elevul A vine la ora, in mod repetat, cu piesa neinvatata.

Concluzie: Adoptarea primului set de masuri nu ar face altceva decat sa scoata in evidenta greselile elevului, demoralizandu-l, fara a-i oferi neaparat o solutie, in timp ce al doilea set de masuri se bazeaza pe dezvoltarea sensibilitatii si a ambitiei, elevul ajungand sa doreasca performanta din placere, nu din obligatie.

39

40