Sistemul Bancar

14
Structura sistemului bancar În perioada economiei cu planificare centrală, sistemul bancar românesc a fost organizat, în linii mari, conform modelului sovietic de monobancă. În centrul sistemului, ce exista în serviciul statului român pentru a implementa planul central şi a controla administrativ fluxurile de fonduri în economie, s-a aflat Banca Naţională a României (BNR) care exercita atât funcţii de bancă de emisiune cât şi unele funcţii de bancă comercială. Alături de BNR, sistemul cuprindea şi patru bănci specializate în finanţarea unui sector specific de activitate economică. În plus, patru bănci străine (Manufacturers Hanover Trust, Société Générale, Banque Franco-Roumaine şi Frankfurt Bucharest Bank) erau autorizate să efectueze o gamă restrânsă de operaţiuni în valută. De asemenea, mai existau aproximativ 860 de cooperative de credit organizate într-o reţea şi mai mult de 6 000 de case de ajutor reciproc. Reforma sistemului bancar în România a început de facto în decembrie 1990 când sistemul monobancar specific economiei cu planificare centrală a fost înlocuit cu un sistem organizat pe două niveluri: BNR şi băncile comerciale. În procesul de organizare a unui sistem bancar modern de tip occidental, BNR şi-a asumat responsabilitatea de a conduce politica monetară şi de a exercita alte funcţii specifice unei bănci centrale, în timp ce activităţile sale comerciale au fost transferate unei bănci nou înfiinţate: Banca Comercială Româna (BCR). Totodată, băncile specializate au fost transformate în bănci comerciale universale. În aprilie 1991, Parlamentul României a adoptat Legea privind activitatea bancară (Legea nr. 33/1991) şi Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României (Legea nr. 34/1991). Aceste legi au consfinţit de jure crearea unui nou 1

description

Sistemul Bancar Romanesc

Transcript of Sistemul Bancar

Structura sistemului bancar n perioada economiei cu planificare central, sistemul bancar romnesc a fost organizat, n linii mari, conform modelului sovietic de monobanc. n centrul sistemului, ce exista n serviciul statului romnpentru a implementa planul central i a controla administrativ fluxurile de fonduri n economie, s-a aflat Banca Naional a Romniei (BNR) care exercita att funcii de banc de emisiune ct i unele funcii de banc comercial. Alturi de BNR, sistemul cuprindea i patru bnci specializate n finanarea unui sector specific de activitate economic. n plus, patru bnci strine (Manufacturers Hanover Trust, Socit Gnrale, Banque Franco-Roumaine i Frankfurt Bucharest Bank) erau autorizate s efectueze o gam restrns de operaiuni n valut. De asemenea, mai existau aproximativ 860 de cooperative de credit organizate ntr-o reea i mai mult de 6000 de case de ajutor reciproc. Reforma sistemului bancar n Romnia a nceputde factondecembrie 1990 cnd sistemul monobancar specific economiei cu planificare central a fost nlocuit cu un sistem organizat pe dou niveluri: BNR i bncile comerciale. n procesul de organizare a unui sistem bancar modern de tip occidental, BNR i-a asumat responsabilitatea de a conduce politica monetar i de a exercita alte funcii specifice unei bnci centrale, n timp ce activitile sale comerciale au fost transferate unei bnci nou nfiinate: Banca Comercial Romna (BCR). Totodat, bncile specializate au fost transformate n bnci comerciale universale. n aprilie 1991, Parlamentul Romniei a adoptat Legea privind activitatea bancar (Legea nr. 33/1991) i Legea privind Statutul Bncii Naionale a Romniei (Legea nr. 34/1991). Aceste legi au consfinitde jurecrearea unui nou sistem bancar orientat spre pia. Noul cadru juridic a ncurajat dezvoltarea bncilor cu capital privat i a permis intrarea liberpe piaa bancar autohton a instituiilor financiare strine. Bncile au fost autorizate s opereze n calitate de bnci comerciale de tip universal, putnd efectua o gam larg de operaiuni bancare pe ntreg teritoriul rii n condiiile respectrii normelor prudeniale emise de banca central, n calitatea sa de autoritate de supraveghere bancar. ncepnd din 1994, odat cu promulgarea legislaiei privind valorile mobiliare i bursele de valori, bncile nu mai pot opera direct pe pieele de capital,fiind necesar n acest scop crearea filialelorspecializate sub forma societilor de valori mobiliare. n prima parte a anului 1998, legislaia bancar a fost substanial modernizat prin adoptarea de ctre forul legislativ a trei noi legi bancare:Legea bancar nr. 58/1998, Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei i Legea falimentului bancar (Legea nr. 83/1998). n anii ce au urmat, cadrul legislativ care reglementeaz activitatea bancar a fost perfecionat, prin emiterea de ordonane de urgen, pentru a se obine un grad ct mairidicat decompatibilitate cu reglementrile similare europene i cele mai bune practici internaionale.Sistemul bancar din Romnia, este un sistem pe dou nivele, cuprinznd Banca Naional a Romniei i instituiile de credit, sistem a fost introdus n decembrie 1990, fiind primul pas al procesului de reform bancar, spune Asociaia Romn a Bncilor. Cadrul legislativ care guverneaz sistemul bancar cuprinde:*Legea privind Statutul Bncii Naionale a Romniei Legea nr. 312 din 28 iunie 2004,*Ordonana privind instituiile de credit i adecvarea capitalului - Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006,*Legea pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 - Legea nr. 227 din 4 iulie 2007,*Legea pentru privatizarea societilor comerciale bancare la care statul este acionar Legea nr. 83 din 21 mai 1997,*Reglementri privind falimentul instituiilor de credit - Ordonana Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul instituiilor de credit, aprobat, completat i modificat prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004,*Ordonana Guvernului nr. 39/1996, privind organizarea i funcionarea Fondului de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. La sfritul anului 2010, n Romnia funcionau 42 de instituii de credit. Conform Raportului publicat de Banca Naional a Romniei structura sistemului bancar era urmtoarea :* 2 bnci cu capital integral sau majoritar de stat, 4 bnci cu capital majoritar privat autohton, 26 de bnci cu capital majoritar strin, 9 sucursale ale unor bnci strine i o reea cooperatist;* 52,7% din activele bancare sunt concentrate n primele 5 bnci din sistem;* Cota de pia a instituiilor de credit cu capital majoritar strin este de 85,1%;* Cota de pia a instituiilor de credit cu capital majoritar privat romnesc este de 7,5% (inclusiv reeaua cooperatist);* Cota de pia a instituiilor de credit cu capital controlat de stat este de 7,4%. Ca urmare a liberalizrii pieei serviciilor, un numr de 230 instituii strine au notificat intenia de a desfura activitate bancar n mod direct pe teritoriul Romniei.Pe piaa romneasc opereaz de asemenea instituii financiare nebancare, precum : fonduri de asisten mutual, case de amanet, societi de leasing financiar, societi de credite pentru persoane fizice, societi de micro-finanare, societi de credit ipotecar, societi care ofer operaiuni de factoring, societi specializate n finanarea tranzaciilor comerciale.

Funciile bncilor Cnd circulaia numerarului era important, iar sarcinile bncilor erau restrnse, se vorbea despre banca de emisiune. 'n prezent, cnd ponderea principal n circulaie o dein n alte semne bnesti dect cele emise de banca de emisiune, iar sarcinile acestei bnciau devenit general-economice, se utilizeaza termenul de banca centrala.Activitatea de emisiune a bncii centrale i-a pierdut oarecum din importan odata cu apariia banilor de cont (scripturali) emii de bncile comerciale.Banca Centrala este definit ca: instituia bancar aflat n fruntea aparatului bancar, cu rol de supraveghere i organizare a relaiilor monetar - financiare ale unui stat, pe plan intern i in relaiile cu alte sisteme monetare; institutul bancar aflat n fruntea ntregului aparat bancar naproape toate statele; instituia abilitat s conduc politica monetara a unei ri, aceasta fiind una din parile unui sistem bancar modern constituit pe dou niveluri. Funciile principale ale unei bnci centrale sunt urmtoarele: funcia de emisiune de bancnote care, dei ca semne ale creditului ies din circulaia comercial propriu - zis i intr n circulaia general ca mijloace de plata legale ; concentrarea rezevelor bneti ale bncilor i acordarea de credite, ca mprumuttor de ultim instan acestor bnci ; influenarea direct sau indirecta a costului creditului n ara respectiva ; acorda mprumuturi statului i pstreaza tezaurul statului ; elaboreaz i aplic politica monetara n ara respectiv ; vegheaz asupra circulaiei bneti i stabilitii nivelului preurilor ; sprijin creterea economic i asigur echilibrul extern ; cooperarea i ntrirea relaiilor monetare internaional e; supravegherea ntregului sistem bancar din ara respectiv, fie direct, fie n colaborare cu alte instituii specializate. Funciile Bncii Naionale a Romniei, ca banccentrala a statului romn, se circumscriu funciilor generale ale oricrei bnci centrale, fiind stabilite prin Legea nr. 101/1998, astfel:Banca Naionala a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemnemonetare ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei; Banca Naional a Romniei este banca bncilor, pe care le autorizeaz s funcioneze pe teritoriul Romniei, le reglementeaz i le supravegheaz activitatea ; Banca Naional a Romniei este casier general i bancher al statului, particip la procesul execuiei bugetului de stat i ine eviden contului curent al Trezoreriei Statului ; Elaboreaz, aplic i rspunde de politic monetar a rii, care vizeaz creditul, operaiunile de pia, volumul i structura masei monetare, nivelul dobnzilor, cursul de schimb al monedei naionale n raport cu alte valute, situaia balanei de plti externe a rii ; Stabilete i conduce politic valutar i gestioneaz rezervele internaionale ale rii (aur, valut, drepturi speciale de tragere) ; Supravegheaz i reglementeaz sistemul de plti al rii.

Orict de important ar fi o banca central, pentru c msurile i aciunile sale n domeniul politicii monetare s fie corect nelese, aplicate i s aib efectul scontat, este necesar c n realizarea funciilor sale, aceast s conlucreze strns cu celelalte instituii legislative sau executive ale statului i nu n ultimul rnd cu bncile comerciale, cu agenii economici i populaia. Rolul fundamental al bncilor comerciale, este acela de a asigura intermedierea bancar, de a pune n legtur - pe baze comerciale - persoanele fizice i juridice care se afl n cutare de fonduri, cu cele care caut s-i plaseze fondurile bneti temporar disponibile.

FUNCIILE TRADIIONALE ALE BNCILOR COMERCIALEn cadrul rolului fundamental de intermediere bancar, bncile comerciale ndeplinesc urmtoarele funcii (operaiuni) tradiionale consacrate prin lege : 1. acceptarea de depozite ; 2. contractarea de credite, operaiunile de factoring i scontarea efectelor de comer, inclusiv forfetare ; 3. emiterea i gestiunea instrumentelor de plata i de credit ; 4. plti i decontri ; 5. leasing financiar ; 6. transferuri de fonduri ; 7. emiterea de garanii i asumarea de angajamente ; 8. tranzacii n cont propriu al clienilor cu : 9. instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit) ; 10. valut ; 11. instrumente financiare derivate ; 12. metale preioase, obiecte confecionate din acestea, pietre preioase ; 13. intermedierea n plasamentul de valori mobiliare i oferirea de servicii legate de acestea ; 14. administrarea de portofolii ale clienilor, n numele i pe riscul acestora ; 15. custodia i administrarea de valori mobiliare ; 16. depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mibiliare ; 17. nchirierea de casete de siguran ; 18. consultan financiar - bancar ; 19. operaiuni de mandat .

Bncile pot desfura activitile prevzute de legislaia privind valorile mobiliare i bursele de valori prin societi distincte, specifice pieei de capital, care vor funciona sub reglementarea i supravegherea Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare, cu excepia activitilor care, potrivit acestei legislaii, pot fi desfurate n mod direct de ctre bnci.

Operaiunele desfurate de ctre bnciBanca efectuieaz 3 tipuri de operaiuni active : Operaiuni de trezorerie care se refer la formarea i meninerea lichiditilor bancare; Operaiuni de plasament cele mai importante active ale bncii generatoare de profit. Ele sunt de dou tipuri: - de creditare care duc la formarea portofoliului de credite bancare; investiionale- formeaz portofoliul de VM. Operaiuni de creare a imobilizrilor - necesare pentru desfurarea normal curent a bnci. Banca poate efectua mai multe tipuri de operaiuni. n funcie de modificrile produse asupra bilanului bancar se disting:Operaiuni bilaniere sunt cele care genereaz modificri n bilant i pot fi:Operaiuni pasiveOperaiuni de modificare, formare a resurselor bnciiOperaiuni active de plasament care formeaz investiiile bncii Operaiunile extrabilaniere - operaiuni care genereaz anumite rezultate fr a modifica bilanul bncii (servicii de consultan, operaiuni cu derivate) Operaiuni conexe - operaiunile efectuate de banc n virtutea funciilor sale care modific concomitent att activul ct i pasivul bancar pot fi efectuate att din numele bncii ct i din numele clientului: decontrile bancare, operaiunile valutare, operaiunile cu metale preioase, operaiuni de clearing. Operaiuni de comisionare sunt operaiunile pentru care banca ncaseaz profit fr a investicapital : operaiuni de consultan, de brokeraj, de underwriting, de trast.n Romnia Bncile Comerciale au dreptul de a efectua toate aceste tipuri de operaiuni- Banca, nu are dreptul s efectuieze urmtoarele tipuri de operaiuni:a. Toate tipurile de operaiuni legate de sfera de producie i comer;b. Operaiuni cu imobil cu excepia celor efectuate din nume i pe cont propriu;

c. Toate tipurile de operaiuni cu aciunile proprii aflate n circulaie inclusiv procurarea sau gajarea lor cu scopul de a obine profit;d. Atragerea de depozite sau alte resurse de la clientel n caz cind banca se afl n stare de incapacitate de plat i este contient de imposibilitatea rambursrii lor n viitor.

Webografiehttp://www.timisoaraexpress.ro/documentar/sistemul-bancar-din-romania_5382http://www.arb.ro/sistemul-bancar-din-romania/sistemul-bancar-din-romania/http://www.danagiurginca.ro/uploads/1278589110_Medierea%20in%20domeniul%20bancar%20curs%20IBR.pdfhttp://conspecte.com/Activitatea-Bancara/esenta-operatiunilor-active-ale-bancii-comerciale.htmlhttp://www.scritub.com/economie/finante/Operatiunile-bancilor-comercia20514212321.php

6