sistemul bancar latin vs nordic.pdf

16
Colecţie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic Creţoi Luminiţa Elena Facultatea Finanţe Asigurări Bănci şi Burse de Valori, anul III [email protected] Cuteşi Oana Elena Facultatea Finanţe Asigurări Bănci şi Burse de Valori, anul III [email protected] Coordonatorul lucrării: Prof. univ. dr. Dedu Vasile Rezumat. În partea de inceput a lucrării, am prezentat caracteristicile generale ale sistemului bancar, făcând apoi corelarea dintre acestea cu principalele caracteristici ale fiecărui sistem bancar european în parte, punând accent pe cel latin şi pe cel nordic. În continuare, am realizat o comparaţie la nivel teoretic dintre aceste două sisteme urmărind atât avantajele, cât şi dezavantajele zonei geografice asupra eficienţei lor. De asemenea, pentru realizarea acestei comparaţii, am avut ca “materie primă” top-ul băncilor din cele mai reprezentative ţări ce alcătuiesc aceste sisteme bancare. În cea de-a doua parte a lucrarii, ca o introducere a modelului econometric, am realizat atât o analiză de risc şi profitabilitate a acestor bănci, dar şi una de extindere a lor. În ceea ce priveşte modelul econometric, am realizat un model de regresie liniară simplă prin care am analizat influenţa valorilor depozitelor, asupra evoluţiei creditelor pentru fiecare sistem bancar făcând o medie a sumelor înregistrate de fiecare bancă. Prin efectuarea principalelor teste , cum ar fi, testul White, Jarque-Berra, Durbin Watson, am testat atât validitatea modelului, hetero(homo)scedasticitatea, cât şi corelarea erorilor. Cuvinte- cheie: Sistem bancar latin, Sistem bancar nordic, activ total, credite, depozite Clasificare JEL: C51, C52, E42, E51, G21, J11, M41, N24, O12, P51, Y20, Y91 Clasificare REL: 3E, 5K, 6E, 9B, 9C, 9F, 10H, 11C, 14I 1. Introducere Chiar dacă împart acelaşi continent, popoarele latine sunt foarte diferite de cele nordice. Deşi ne aflăm în plin proces de globalizare, diferenţele dintre aceste ţări ce se resimt atât la nivelul stilului de viaţă adoptat, în comportamentul şi personalitatea populaţiei, cât şi la nivel macroeconomic încă există; acestea fiind în mare parte rezultatul mediului cultural, dar şi geografic, istoric, climatic. De asemenea, aceste diferenţe se resimt şi la nivelul sistemului bancar, fapt ce poate fi remarcat din analiza indicatorilor de profitabilitate şi risc a principalelor bănci din fiecare sistem. Principala trăsătură prin care poporul latin (Franţa, Spania, Italia, România şi Portugalia) se deosebeşte de cel nordic (Danemarca, Norvegia, Suedia şi Finlanda) este

Transcript of sistemul bancar latin vs nordic.pdf

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    Creoi Luminia Elena Facultatea Finane Asigurri Bnci i Burse de Valori, anul III

    [email protected]

    Cutei Oana Elena Facultatea Finane Asigurri Bnci i Burse de Valori, anul III

    [email protected]

    Coordonatorul lucrrii: Prof. univ. dr. Dedu Vasile

    Rezumat. n partea de inceput a lucrrii, am prezentat caracteristicile generale ale sistemului bancar, fcnd apoi corelarea dintre acestea cu principalele caracteristici ale fiecrui sistem bancar european n parte, punnd accent pe cel latin i pe cel nordic.

    n continuare, am realizat o comparaie la nivel teoretic dintre aceste dou sisteme urmrind att avantajele, ct i dezavantajele zonei geografice asupra eficienei lor. De asemenea, pentru realizarea acestei comparaii, am avut ca materie prim top-ul bncilor din cele mai reprezentative ri ce alctuiesc aceste sisteme bancare. n cea de-a doua parte a lucrarii, ca o introducere a modelului econometric, am realizat att o analiz de risc i profitabilitate a acestor bnci, dar i una de extindere a lor. n ceea ce privete modelul econometric, am realizat un model de regresie liniar simpl prin care am analizat influena valorilor depozitelor, asupra evoluiei creditelor pentru fiecare sistem bancar fcnd o medie a sumelor nregistrate de fiecare banc. Prin efectuarea principalelor teste , cum ar fi, testul White, Jarque-Berra, Durbin Watson, am testat att validitatea modelului, hetero(homo)scedasticitatea, ct i corelarea erorilor.

    Cuvinte- cheie: Sistem bancar latin, Sistem bancar nordic, activ total, credite, depozite

    Clasificare JEL: C51, C52, E42, E51, G21, J11, M41, N24, O12, P51, Y20, Y91

    Clasificare REL: 3E, 5K, 6E, 9B, 9C, 9F, 10H, 11C, 14I

    1. Introducere Chiar dac mpart acelai continent, popoarele latine sunt foarte diferite de cele

    nordice. Dei ne aflm n plin proces de globalizare, diferenele dintre aceste ri ce se resimt att la nivelul stilului de via adoptat, n comportamentul i personalitatea populaiei, ct i la nivel macroeconomic nc exist; acestea fiind n mare parte rezultatul mediului cultural, dar i geografic, istoric, climatic.

    De asemenea, aceste diferene se resimt i la nivelul sistemului bancar, fapt ce poate fi remarcat din analiza indicatorilor de profitabilitate i risc a principalelor bnci din fiecare sistem.

    Principala trstur prin care poporul latin (Frana, Spania, Italia, Romnia i Portugalia) se deosebete de cel nordic (Danemarca, Norvegia, Suedia i Finlanda) este

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    145

    reprezentat de personalitatea locuitorilor. n timp ce populaia din rile nordice este caracterizat n linii mari ca fiind una organizat, calculat i introvertit, latinii europeni se definesc prin intuiie, hedonism i extrovertire. Cei din urm sunt dispui s i asume riscuri cu mai mare uurin, adaptndu-se cu rapiditate unor noi medii, spre deosebire de nordici se bazeaz foarte mult pe plnuirea n avans i care accept schimbrile cu dificultate.

    rile nordice i rile latine

    2. Sistemul bancar

    2.1 Generaliti

    Conform literaturii de specialitate, sistemul bancar se definete ca fiind ansamblul instituiilor,relaiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interacioneaz n mod complex, cu scopul de a mobiliza sub form de depozite i de a distribui, sub form de credite, fonduri financiare, precum i de a oferi faciliti, inclusiv sisteme de pli, pentru diveri ageni economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoane fizice. Sistemul bancar este o component a sistemului financiar al unei ri.

    Sistemele bancare din rile dezvoltate se caracterizeaz printr-o serie de trsturi, dintre care cele mai importante sunt: diversitatea, concentrarea, bancarizarea activitii, accelerarea operaiunilor de restructurare, deschiderea ctre relaiile cu strintatea.(1)

    n principalele ri dezvoltate sistemele bancare sunt eterogene, repectiv, cuprind o divers tipologie de bnci, dar manifest tendina de uniformizare n contextual procesului de globalizare financiar.

    Din punct de vedere al organizrii activitii bancare i al gradului de specializare este posibil stabilirea unei distincii intre dou tipuri de sisteme bancare:

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    Sisteme bancare ale Europei continentale, puin specializate i care funcioneaz dup modelul bncii universale;

    Modelul American, aplicat i n Japonia, bazat pe principiul unei specializri stricte a instituiilor bancare.

    Modelul bncii universale este predominant n Europa continental. O banc universal poate fi prezentat ca o instituie care ofer o gam larg i complet de servicii financiare: acord credite, colecteaz depozite, gestioneaz mijloacele de plat, realizeaz plasamente n titluri i participaii la capitalul ntreprinderilor.(2)

    Sistemul bancar este alctuit din:

    Banca Central este acea instituie bancar care funcioneaz n fiecare ar i se gasete n fruntea piramidei sistemului bancar.

    Bncile comerciale denumite i bnci de depozit sunt bncile specializate n mobilizarea disponibilitilor bneti temporare sub forma de depuneri la vedere sau la termen i asigurarea plasamentului acestor, n special, sub forma creditelor curente.

    Bncile de afaceri sau industriale sunt bnci care se ocup n principal cu investirea depunerilor pe termen lung, primate de la clieni, n participaii la ntreprinderi existente sau n formare, contribuind astfel la formarea i reorganizarea de mari ntreprinderi.

    Banca electronic reprezint acea instituie bancar care utilizeaz serviciile calculatorului pentru efectuarea operaiunilor bancare i valutare.

    Banca popular este asociaia de persoane fizice, constituite n mod liber care dobndete personalitate juridic n temeiul unei hotrri judectoreti definitive, ce desfoar activiti bancare n beneficiul membrilor cooperatori.

    Organismele de credit specializate sunt principalii participani la piaa creditului pe termen mijlociu i lung.

    2.2 Analiza principalelor bnci

    2.2.1. Delimitri conceptuale

    Pentru a analiza principalele bnci din rile reprezentative ale celor dou sisteme bancare, am utilizat date preluate din rapoartele oficiale ale bncilor.n vederea alctuirii unui top, principalul criteriu a fost reprezentat de activele totale regsite n bilanurile bncilor n anul 2013, ns am avut n vedere att indicatorii de profitabilitate ROE i ROA, ct i principalul indicator de stabilitate financiar i risc Capital Adequacy Ratio (rata de adecvare a capitalului).

    ROE (Return on equity), rentabilitatea capitalurilor proprii, este n opinia multora cel mai important indicator de msurare a performanelor unei instituii financiare. Acesta se calculeaz ca i raport ntre profitul net obinut de companie i capitalurile proprii, acestea reprezentnd practic contribuia acionarilor la finanarea afacerii. O rentabilitate mai mare a capitalurilor proprii nseamna c o investiie material mic a acionarilor a fost transformat ntr-un profit mare.

    ROA (Return on assets), rentabilitatea activelor masoar eficiena utilizrii activelor din punctul de vedere al profitului obinut. Practic arata ci lei aduce sub form de profit un leu investit n active. Dac ne gandim c scopul final al oricrei afaceri este obinerea de profit,

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    147

    atunci aceti indicatori msoar exact inta care se dorete a fi atins. Astfel, ROA se calculeaz ca i raport ntre profitul net nregistrat i activele totale.

    Capital Adequacy Ratio , rata de adecvare a capitalului reprezint raportul dintre fondurile proprii i activele ajustate n funcie de risc. Acest indicator este principalul instrument de msura a puterii financiare a unei bnci, demonstrnd capacitatea unei bnci de a absorbi eventualele pierderi.

    2.2.2. Clasificarea bncilor n funcie de activul total

    n prima parte a acestei analize am prezentat cea mai important banc din fiecare ar din punct de vedere al activelor totale pe anul 2013, fcnd o clasificare a rilor n functie de acestea.

    a) Sistemul bancar nordic (Danemarca, Norvegia, Suedia i Finlanda): Dintre bncile nordice se remarc Nordea AB Bank din Suedia ocupnd locul 30 n top

    50 al bncilor din lume, cu un total al activelor de 630.400 mil euro, media pe anii 2006-2013 fiind de 540.303 mil euro, cu mult sub valoarea din anul 2013.

    Suedia este urmat n topul bncilor nordice de Danemarca, reprezentat de prima banc din sistemul danez- Danske Bank, totalul activelor fiind de aproximativ 419.517 mil euro, cu

    o medie de 432.199 mil euro calculat pentru anii 2006-2013. Urmtoarele ri din top sunt Finlanda i Norvegia, principalele bnci ale acestora

    nregistrnd valori considerabil mai mici din punct de vedere al activelor deinute i anume 43.700 mil euro-Pohjola Bank, respectiv 13.689 mil euro-Spare Bank, n ambele cazuri media fiind net inferioar valorilor din 2013, ntrucrt aceste bnci s-au aflat n continu dezvoltare n perioada analizat.

    b) Sistemul bancar latin (Frana, Spania, Italia, Romnia i Portugalia): Principala banc din acest sistem este reprezentat de BNP PARIBAS din Frana, aceasta

    ocupnd locul 3 din top 50 al celor mai puternice bnci din ntreaga lume. Din punct de vedere al activelor totale deinute aceasta se afl n fruntea clasamentului rilor latin-europene fiind la o distan substanial de banca ce ocup urmatorul loc. La sfrsitul anului 2013 aceasta a nregistrat active n valoare de 1.800.139 mil euro i o medie pe 2006-2013 de 1.867.365 mil euro nivelul maxim fiind atins n 2008 (2.075.551 mil euro).

    Santander reprezint cea mai important banc din Spania, n lume fiind pe locul 13, a doua din clasamentul rilor latine. Banca multinaional Santander a fost numit Cea mai buna banc din lume n anul 2012 n topul anual realizat de publicaia financiar Euromoney, primind acest titlu pentru a treia oar n ultimii ani. Aceasta a deinut n anul 2013 active n valoare de 1.115.637 mil euro, fiind o valoare apropiat de cea medie 1.094.941, medie calculat pentru perioada 2006-2013.

    Italia este a treia ar fiind reprezentat de UniCredit ce nregistreaz la sfritul anului 2013 un total al activelor de 845.838 mil euro si o medie 2006-2013 de 910.898 mil euro. De

    asemenea UniCredit este inclus n topul mondial al bncilor, ocupnd locul 23. (3) Urmtoarea ar din clasament se afla la o distan considerabil de cea anterioar, astfel Banco Espirito Santo din Portugalia a prezentat un total al activelor de 93.342 mil euro n data de 31 dec 2013. Ultima poziie este ocupat de Romnia, reprezentant Banca Comercial Romn deinnd active n valoare de doar 14.680 mil euro. Aceste diferene subtaniale sunt nregistrate n principal deoarece, aceste dou bnci provin din sisteme bancare mai slab dezvlotate.

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    2.2.3. Indicatori de performan i profitabilitate (ROE, ROA)

    n ceea ce privete sistemul bancar nordic, din punct de vedere al profitabilitii redat de indicatorul de profitabilitate ROE n anul 2013 Finlanda ocup primul loc cu un procent de 14,6%, urmat de Norvegia cu o rat de 13,3% i de Suedia cu 11%. Pe ultimul loc cu o profitabilitate redus fa de primele poziii n top se afl Danemarca avnd ROE de 5%. Dintre rile latine europene, prima poziie n funcie de ROE este deinut de Romnia ce a nregistrat o rat de 7,96%. Frana i Spania au rate de profitabilitate apropiate, i anume 5,87%, respectiv 5,42%. Ultimele dou poziii sunt ocupate de Italia i Portugalia; deoarece au nregistrat pierderi n anul 2013 acestea au avut ROE negativ. Italia a prezentat o rat de -6,76%, iar Portugalia de -6,9%.

    Clasificnd rile din sistemul bancar nordic n funcie de ROA, Finlanda se afl din nou pe primul loc cu o rat de 0,96%. Suedia atinge pragul de 0,48%, fiind urmat de Danemarca cu 0,21%. Cea mai mica valoare al acestui indicator este de 0,12% n Norvegia. Romnia nregistreaz cea mai mare cot i n cazul indicatorului ROA de 0,88%, precedat de Spania cu 0,44%. Aa cum era de ateptat datorit unei valori foarte mare de active deinute, Frana prezint o rat a acestui indicator relativ scazut, respectiv 0,29%. n cazul Italiei i Portugaliei ratele sunt de -0,37% i -0,62%.

    2.2.4. Analiz risc i prudenialitate (CAR)

    n ceea ce privete riscul asumat de bncile din sistemul bancar nordic, analiznd dup indicatorul CAR (Capital Adequacy Ratio), Danemarca ocup locul nti n topul celor mai prudente bnci, avnd n 2013 CAR=21,4%. Urmtoarea ar din punct de vedere al prudenialitii este Norvegia cu 14,18%. Suedia i Finlanda nregistreaz valori apropiate, n jur de 13%, mai exact 13,4% i 12,7%. n spaiul latin european, indicatorul CAR nregistreaz valori maxime, ce sunt foarte apropiate, respectiv 15,6% i 15,42% n Frana i Italia. Locul trei este deinut de Romnia cu o pondere de 14,7%. i valorile minime din acest top sunt aproximativ egale, Portugalia nregistrnd CAR=11,8%, iar Spania 11,71%.

    2.3 Sistemul bancar nordic vs. Sistemul bancar latin

    Referitor la activele totale deinute, se poate observa cu usurin discrepana foarte mare dintre sistemul bancar nordic i cel latin. Dei printre rile latine exist i unele state slab dezvoltate, precum Portugalia i Romnia a cror situaie a activelor au ca efect o diminuare considerabil a mediei totale din sistem, datorit faptului c sunt prezente i bnci din top 50 al celor mai importante bnci la nivel mondial, media sistemului latin se situeaz n jurul sumei de 773.927 mil euro. Aceast valoare este aproape tripl comparativ cu cea a sistemului nordic, medie de 276.827 mil euro.

    Pe perioada 2006-2013 se observ un trend ascendent al activelor n majoritatea rilor nordice, ca efect al continuei dezvoltri. n cazul bncilor latin-europene, sumele privind activul total al bilanului au oscilat, rezultat al instabilitii financiare cu care s-a confruntat ntreaga lume. Totui, acestea nu au cunoscut modificri semnificative n perioada analizat. Motivele pentru care rile nordice nu au resimit foarte puternic efectele crizei financiare sunt reprezentate att de economia stabil a acestor ri, de implicarea activ a statului n economie (prezint cele mai bune sisteme de pensii, cele mai sczute rate ale omajului, pun accent pe educaie, inovaie i antreprenoriat) ct i de atitudinea prudenial a acestor popare. Diferene mari sunt vizibile i n cazul indicatorului de profitabilitate ROE, valoarea maxim din 2013 atins n sistemul latin (7.96%) fiind aproape la jumtatea celei din sistemul

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    149

    nordic (14.6%). n timp ce dou dintre rile latin-europene au nregistrat pierderi n anul 2013, cu efect direct asupra ROE i ROA, acest fenomen nu a fost prezent n cazul bncilor nordice.

    n privina raportului dintre rezultatul net i activul total, valorile nregistrate au fost asemnatoare, fapt din care reiese relaia direct proporional dintre activele nregistrate i rezultatul financiar obinut. Comparnd valorile referitoare la indicatorul de prudenialitate, CAR, se poate observa faptul c bncile din sistemul nordic sunt mai prudente i solvabile dect cele din sistemul bancar latin. Media n perioada analizat 2006-2013 susine caracterul prudent al nordicilor i anume 15.42% fa de 13.84%. Nivelul mai mic al CAR nregistrat de bncile latine indic faptul c acestea dein mai multe active riscante n bilan sau fonduri proprii mai mici comparativ cu bncile nordice. n concluzie, activele mult mai mari regsite n bilanurile bncilor din sistemul bancar latin nu sunt susinute de o profitabilitate la fel de mare n comparaie cu bancile din sistemul bancar nordic, ceea ce i face pe nordici mai eficieni i mai rezervai.

    2.4. Analiza extinderii bncilor nordice i latine

    rile n care bncile principale s-au extins

    n ceea ce privete caracterul introvertit al nordicilor, acest lucru este reflectat cu uurin de gradul redus de extindere al bncilor nordice comparativ cu gradul de extindere al celor latine. Astfel, dac rile nordice se orienteaz din punct de vedere financiar-bancar mai mult ctre ele nsele i n mic masur ctre statele vecine (precum Polonia sau Rusia), rile latine sunt cele care i extind sistemul bancar nu doar in Europa, ci i pe restul continentelor: n America Centrala i de Sud, n Africa (Mozambic, Angola) sau n Asia (India, China). Acest lucru ar putea indica i faptul c latinii i asuma riscuri mai mari, ntrucat n momentul n care ptrunzi ntr-un spaiu n care exist o cultur diferit de a ta, obiceiuri i oameni diferii, poi fi foarte uor supus unor eecuri. Din acest punct de vedere am considerat personalitatea nordic a fi mai prudent.

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    3. Modelul de regresie liniar simpl

    Pentru realizarea modelului de regresie liniar simpl, am decis s facem o medie a valorilor obinute de fiecare banc, acestea fiind structurate n funcie de sistemul bancar din care face parte, rolul modelului fiind acela de compara cele dou sisteme.

    nainte de efectuarea testelor pentru a analiza influena depozitelor asupra creditelor, am realizat autocorelarea erorilor, n ceea ce privete influena creditelor asupra activului total, respectiv a depozitelor asupra pasivului total al bncilor, cu ajutorul testului Durbin-Watson pentru ambele sisteme bancare n parte.

    Fig.1 Autocorelarea erorilor dintre activ total i credite (sistemul nordic)

    Surs: Eviews 4

    Fig.2 Autocorelarea erorilor dintre activ total i credite (sistemul latin)

    Surs: Eviews 4

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    151

    Fig.3 Autocorelarea erorilor dintre pasiv total i depozite (sistemul nordic)

    Surs: Eviews 4

    Fig.4 Autocorelarea erorilor dintre pasiv total i depozite (sistemul latin)

    Surs: Eviews 4

    Pentru aplicarea testului Durbin-Watson, iniial se estimeaz parametrii modelului prin metoda celor mai mici ptrate i se obin reziduurile. Din output-ul rezultat, se preia valoarea statisticii DW i se compar cu valoarea calculat cu valorile critice obinute din tabele:

    Dac 0 < d < d1 , seria reziduurilor prezint autocorelare de ordinul 1 pozitiv.

    Dac d1

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    Dac 4-d2

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    153

    Fig.6 Autocorelarea creditelor i depozitelor (sistemul latin)

    Surs: Eviews 4

    Interpretarea coeficientului variabilei independente: nrtuct coeficientul depozitelor este pozitiv, exist o proporionalitate direct ntre depozitele atrase i creditele acordate.

    Relaia direct dintre volumul depozitelor i al creditelor se poate explica i la nivel de contabilitate bancar, fondurile proprii ale bncilor sunt n general foarte mici, astfel nct acestea trebuie s atrag de la clieni resurse pentru a i ndeplini principalul rol de pe piaa financiar, i anume circulaia monedei n lume (client-depozit => banc => client-credit). Astfel, se explic importana atragerii de depozite pentru posibilitatea acordrii creditelor.

    Conform coeficientului de determinare, depozitele explic n proporie de 89% n cazul sistemului nordic i 78% n cazul sistemului latin variaia creditelor, iar restul procentajului de 11%, respectiv 22% l reprezint influena altor factori.

    n cazul testrii parametrilor, avem un prag de semnificatie de risc de 5%, astfel t-Statistic n cazul depozitelor att pentru nordici (6,958391), ct i pentru latini (4,671864) este mai mare decat T critic(2,968687); aadar se respinge ipoteza nul( conform creia coeficientul depozitelor este nul), din ceea ce rezult faptul c parametrul variabilei independente este semnificativ statistic, concluzionnd astfel c modelul este valid cu o probabilitate de 0,000437% (sistemul nordic) i 0,003425%( sistemul latin).

    n cazul sistemului nordic testul Durbin Watson a relevat independena reziduurilor,

    ntruct valorea DW se ncadreaza ntre [d2; 4-d2] (1,418914); iar n cazul sistemului latin

    valorile ne indic recomandarea acceptrii autocorelrii pozitive, ns acest test nu este foarte

    relevant, ntruct se afl ntr-un interval de indecizie [d1; d2]. Astfel se recurge la efectuarea

    testului Breusch Godfrey.

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    Fig.7 Testul Breusch Godfrey(Sistemul latin)

    Surs: Eviews 4

    Din output-ul rezultat, Prob(F-statistic) = 0,931602 fiind cu mult mai mare dect 5%,

    prin urmare nu exist autocorelare de ordin superior.Se poate concluziona astfel c modele de

    regresie sunt valide, deci putem preceda la realizarea celorlalte teste.

    Fig.7 Heteroscedasticitatea- testul White (sistemul nordic)

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    155

    Surs: Eviews 4

    Fig.8 Heteroscedastcitatea- testul White (sistemul latin)

    Surs: Eviews 4

    Fig.9 Heteroscedasticitatea- testul ARCH LM( sistemul nordic)

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    Surs: Eviews 4

    Fig.10 Heteroscedasticitatea- testul ARCH LM( sistemul latin)

    Surs: Eviews 4

    Din corelarea rezultatelor dintre testele White i ARCH LM, pentru ambele sisteme bancare Prob(F-Statistic) i Prob(RESID(-1)) sunt vizibil mai mari de 5%, excluznd astfel ipoteza de heteroscedasticitate, fiind prezent homoscedasticitatea. Ipoteza de homoscedasticitate presupune ca variana erorilor s fie constant: V( i)=2. Efectul nclcrii acestei ipoteze este pierderea eficienei estimatorilor parametrilor modelului de regresie.(4)

    Fig.11 Normalitatea erorilor- testul Jarque Berra (sistemul nordic)

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    157

    Surs: Eviews 4

    Fig.12 Normalitatea erorilor- testul Jarque Berra (sistemul latin)

    Surs: Eviews 4

    Prin utilizarea testului Jarque-Bera am testat normalitatea erorilor. Acesta se bazeaz pe verificarea simultan a proprietilor de asimetrie i boltire ale seriei reziduurilor. Fiindc, att n cazul sistemului nordic, ct i n cazul celui latin Prob(Jarque-Bera)> 5%, putem trage concluzia c att k-coeficientul de aplatizare, ct i s- coeficient de bombare nu difer semnificativ de parametrii distribuiei normale, iar modelele urmeaz o distribuie platicurtic deoarece, k

  • Colecie de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014

    o treime din activele grupului BNP Paribas; situaie ntlnit i la nivel de medie a bncilor din fiecare sistem. Diferena foarte mare dintre media celor dou sisteme este totui atenuat ntr-o proporie considerabil de existena n sistemul latin a dou state cu un grad de dezvoltare economic mai sczut. Principalele bnci din Portugalia i Romnia dein active considerabil mai mici ca i valoare dect restul instituiilor din sistem, ceea ce duce la diminuarea mediei, calculat ca i medie aritmetic simpl. Cu toate c i bncile din sistemul nordic s-au extins n alte ri, dezvoltarea acestora este una limitat, prefernd s deschid sucursale doar n rile din Europa de Nord, ca i consecin a caracterului prudenial al acestora.

    Prin analiza indicatorilor de performan ROA i ROE, putem concluziona c dei bncile nordice sunt mult mai mici i mai puin dezvoltate dect cele latine, acestea i gestioneaz mai eficient activitatea, obtinnd valori superioare celor din sistemul latin ale acestor indicatori.

    Indicatorul Capital Adequacy Ratio ntrete ideologia conform creia populaia din nordul Europei se caracterizeaz prin pruden, stabilitate, planificarea amnunit n avans; ns i bncile latin-europene au nregistrat valori adecvate ale acestui indicator.

    Ponderea creditelor n total activ este destul de ridicat, creditele acordate clenilor nebancari constituind aproximativ 50% din activele bilaniere; n ceea ce privete structura pasivelor, o pondere considerabil este deinut de depoztele atrase de la clienii nebancari, i anume 30%, n ambele sisteme bancare. Din aceast perspectiv, am studiat validitatea modelelor de regresie liniar credite-activ total i depozite-pasiv total, n ambele cazuri rezultnd modele valide.

    Cu toate acestea, am considerat c influena depozitelor asupra creditelor are o mai mare importan, realiznd astfel modelul de regresie liniar simpl dintre aceste elemente ale bilanului bancar. Prin efectuarea testelor econometrice n Eviews a rezultat validitatea acestui model, observndu-se faptul c depozitele explic variaia creditelor ntr-o proporie ridicat. Din analiza realizat se observ diferena foarte mare dintre cele dou sisteme n ceea ce privete rezultatele financiare, modalitatea de gestionare a bncilor, nivelul de extindere fapt datorat caracterelor diferite ale populaiei, mediului cultural, nivelului de dezvoltare macroeconomic etc.

    Din perspectiva noastr, pentru a se diminua aceast discrepan i pentru a-i mbunti rezultatele obinute, fiecare dintre cele dou sisteme s adopte strategiile pozitive existente n cellalt sistem. Spre exemplu, n cazul latinilor este indicat s aplice metoda mai restrictiv, mult mai calculat care este caracteristic nordicilor, aceast atitudine avnd ca rezultat o gestiune mai bun a resurselor deinute; iar nordicii ar trebui s mbrieze atitudinea mai deschis a latinilor n ceea ce privete extinderea la nivel european, sau chiar mondial.

    Note:

    (1) Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Costantin - Moneda, credit, banci - Editura

    Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1997, pg.56

    (2) Dardac Nicolae,Teodora Barbu-Moneda.Banci si politici monetare- Editura Didactica si

    Pedagogica,Bucuresti,2005,pg.78

    (3) Topul celor mai mari bnci din lume din punct de vedere al activelor totale deinute a fost

    realizat n baza datelor disponibile la data de 25 februarie 2014

  • Cre oi Lumini a Elena, Cute i Oana Elena Sistemul bancar latin vs. sistemul bancar nordic

    159

    (4) http://www.slideshare.net/SuciuBogdan/curs10-econometrie-ipoteze-dv-2013; slide10-11

    Bibliografie:

    Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Costantin (1997) , Moned, credit, bnci , Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti,

    Dardac Nicolae,Teodora Barbu(2005) Moned.Bnci i politici monetare, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti,

    Enciu Adrian, Dedu Vasile , Contabilitate bancar, Editura Economic, Bucureti Popa Ioan (2008), Negociere comercial internaional, Editura Economic, Bucureti http://www.accuity.com/useful-links/bank-rankings/c

    http://www.asociatiaeconomistilor.ro/rel.php

    http://www.aeaweb.org/atypon.php?return_to=/doi/pdfplus/10.1257/jel.52.1.357

    Sistemul Nordic:

    http://www.nordea.com/sitemod/upload/root/www.nordea.com%20-

    %20uk/Investorrelations/reports/ar/Nordea_Annual_Report_2013.pdf

    http://www.danskebank.com/en-uk/ir/Documents/2013/Q4/Annualreport-2013.pdf

    http://annualreport.smn.no/2013/balance-sheet/

    http://www.op-pohjola-annualreport.fi/Pohjola2013/en/year-2013

    Sistemul latin:

    https://www.unicreditgroup.eu/it/investors/financial-highlights/balance-sheet.html

    http://www.santander.com/csgs/StaticBS?ssbinary=true&blobkey=id&SSURIsscontext=Satel

    lite+Server&blobcol=urldata&SSURIsession=false&blobheadervalue1=application%2Fpdf&

    blobwhere=1278699276763&blobheadervalue2=inline%3Bfilename%3D823%5C111%5CInf

    orme+Anual+SPA.pdf&blobheadervalue3=santander.wc.CFWCSancomQP01&SSURIapptyp

    e=BlobServer&blobtable=MungoBlobs&SSURIcontainer=Default&blobheadername1=conte

    nt-type&blobheadername2=Content-Disposition&blobheadername3=appID#satellitefragment

    http://media-cms.bnpparibas.com/file/58/5/4q13-cfs.31585.pdf

    https://www.bes.pt/sitebes/cms.aspx?srv=222&stp=1&id=a22613b2-c360-4885-ac28-

    7ace7ea7b7cf&order=1&attach=No

    http://www.bcr.ro/ro/investitori/informatii-financiare