Sinteze Examen TGD Doc

7/21/2019 Sinteze Examen TGD Doc

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-examen-tgd-doc 1/20

SINTEZE TGD

CAP I:Locul si rolul TGD in sistemul stiintelor juridice Teoria generala a dreptului ofera o viziune de ansamblu asupra fenomenului juridic. Eapleaca de la concret si formeaza abstractul si pleaca de la special, formulandgeneralul. Cu toate acestea aceasta disciplina nu trebuie considerate o magna mattera celorlalte stiinte. Prezenta disciplinelor de ramura a dus la necesitatea existentei

unei discipline care sa ofere o viziune de ansamblu asupra conceptelor de drept. Incadrul acestei discipline se formuleaza concept generale care servesc drept bazapentru toate disciplinele(raport juridic, norma juridica, izvor de drept, raspundere juridica) T! nu are doar caracter teoretic ci si practice pt ca ea ofera solutii pentru legiuitorpentru imbunatatirea legislatiei dar si pentru jurisprudenta, pt practica judiciara. Incadrul T! se formuleaza categoriile, conceptele fundamentale precum si principiile. Teoria generala a dreptului, stiintele juridice de ramura, stiintele ajutatoare si stiinteleistoriice nu trebuie private ca "ind rupte unele fata de altele. Intre ele exista o unitateinsolubila, toate contribuind la dezoltarea fenomenului juridic.

CAP III:Conceptul dreptului#. $cceptiunile termenului drept.%. &riginea si evolutia dreptului' dimensiunea istorica. !imensiunea sociala a dreptului. *actorii de con"gurare a dreptului+. Esenta, continutul si forma dreptului. Tipologia dreptului-. istemul dreptului/. !e"nita dreptului.

Acceptiunile termenului drept' etimologie Termenul drept provine din latinescul directus de la verbul dirigo, dirigere, careinseamna cale dreapta si a conduce. 0atinii pentru drept ca realitate normativafoloseau ius. In alte sisteme de drept actuale exista o anumita diferenta. In anglia senumeste law dar pentru a desemna dreptul subiectiv este right . In sistemul francez sefoloseste droit . Termenul drept are o tripla semni"catie1 2 stiinta

2 te3nica2 arta

ensul de stiinta este folosit pentru a desemna totalitatea conceptelor, categoriilor,principiilor fundamentale ale dreptului.

!reptul este o te3nica care consta in totalitatea procedeelor folosite "e pentru creareasa cat si pentru aplicarea acestuia. In literature de specialitate se face referire la concepte de baza 1 notiunea de drept obiectiv, drept subiectiv si drept pozitiv.&rice norma juridica apara anumite interese sociale si contine anumite scopuri. Totalitatea scopurilor pre"gurate de norma juridica formeaza dreptul obiectiv. !repulobiectiv inseamna ratiunea unei anumite reglementari.

# | P a g e



!reptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege titularului de a pretindeunui tert respectarea unui interes legitim..!reptul pozitiv inseamna totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat

Termenul drept mai are si semni"catia de arta. !reptul reprezinta si arta judecatoruluisau a autoritatilor administrative de a aplica legea. $stfel in aplicarea legii se emit judecati de valoare asupra normelor juridice, "ind necesara interpretarea acestora.Pentru a putea aplica correct o norma juridica, trebuie sa o interpretezi corect. $rta

legiuitorului de a crea dreptul prin folosirea regulilor de te3nica legislativa.

Dimensiunea istorica a dreptului. Oriinea aparitiei si e!olutia dreptului"In literature de specialitate s2au pus doua mari intrebari1a. Cand apare dreptul4!reptul apare o data cu statul sau apare odata cu primele forme de organizareprimitive4!reptul este apanajul exclusiv al statului sau este creat si de alte institutii nestatale4In doctrina au fost formulate mai multe teorii. unt unele teorii care sustin ca dreptulapare odata cu primele forme de organizare primitive. 2a considerat ca dat "ind ca incadrul gintilor matriar3ale si apoi patriar3ale existau anumite reguli de convietuire.

$cestea ar reprezenta forme embrionare de drept, adica mini norme juridice. $stfel s2asubliniat ca aceste norme gentilice privind organizarea gintilor, relatiile dintre sefulgintii si ceilalti membrii ai comunitatii care s2au dezvoltat ulterior la nivelul tribului, audus in timp la formarea anumitor toteme, iar aceste toteme au format un sistem indoctrina formulandu2se un sistem al totemismului de clan.$ceste reguli au dus la creare unor interdictii sau pro3ibitii numite tabuuri. Cu timpulaceste tabuuri s2au extins la anumite obiecte personale ale sefului de trib, iarincalcarea acestor pro3ibitii a determinat aplicarea de sanctiuni. In opinia acestorautori, existenta acestor pro3ibitii ar semni"ca existenta unor norme de drept in formaembrionara.Dreptul apare o data cu statul. 5u putem vorbi despre existenta normelor juridice

decat in prezenta acelei organizari sociale capabile sa ne apere atunci cand acesteasunt inculcate si sa le restabilieasca continutul. tatul este singura forma deorganizare sociala care dispune de un aparat distinct, special, care are ca misiunerestabilirea ordinii de drept inculcate. El dispune de forta de constrangere capabila saasigure indeplinirea normelor juridice c3iar cu forta. 6arile state antice audemonstrate "ecare in parte existenta unui aparat statal investit cu forta deconstrangere care sa apere dreptul. !reptul de altfel se a7a in stransa corelatie custatul pentru ca el reglementeaza principalele puteri ale statului. In cazul gintilor si altriburilor nu se poate vorbi despre existenta unui aparat statal care sa asigure cu fortaindeplinirea regulilor de convietuire sociala. 5ormele juridice au c3aracter obligatoriu.5umai statul prin autoritati special create si investite poate crea obligativitatea lor.inta si tribul nu dispuneau de o autoritate speciala capabila sa asigure obligativitateanormelor .

b. !reptul este creatia exclusiva a statului 4Teoriile pluraliste sustin ca dreptul nu este numai creatia statului ci si creatia unororganizatii nestatale.Teoriile moniste a"rma ca dreptul este creatia exclusive a statului, caci doar statulpoate impune o anumita conduita.

% | P a g e



*ara a imbratisa nici teoriile pluraliste, nici pe cele moniste, apreciem ca dreptulreprezinta un process complex de creare care uneori presupune nu numai contributiaorganizatiilor nestatale, dar si a cetatenilor. !aca sunt respectate anumite conditiiprevazute de constitutie, si cetatenii pot formula un proiect de lege.

Dimensiunea sociala a dreptului!reptul are un c3aracter social, rolul sau "ind acela de a disciplina domportamentuluman in principalele relatii din societate.

8ealitatea juridica (9uridicul) are elemente componente1 2 Constiinta juridica 2!reptul2 8elatiile juridice (ordinea de drept)

!reptul este mai intai o constiinta in sensul ca el se a7a mai intai la nivelul constiinteilegiuitorului, care inainte de a adopta o lege supune interesele sociale unui process deselectie si valorizare.Constiinta juridica are rolul de receptor la stimuli pe care ii emite societatea in vedereareglementarii si de "ltrul care se interpune intre acesti stimuli.

Constiinta juridica cunoaste mai multe ipostaze1 2 cognitive

2 actionala 2 cultural2axiologicaConstiinta juridica are mai multe functii1

2 functia normative (a crea drept) 2 functia creatoare anticipativa (stabileste dinainte prioritatile in reglementare$l doilea element al juridicului il reprezinta dreptul. !reptul este retinut ca element al juridicului pentru ca el stabileste in cadrul normativ al puterii in stat, dreptul silibertatile fundamentale ale omului, principalele relatii sociale din societate.$l treilea element il reprezinta relatiile juridica. 8aporturile juridice si situatiile juridicecare dau concretete dreptului.

#actorii de con$urare a dreptului$. Cadrul natural:. *actorul social2politicC. *actorul uman

Cadrul natural se compune din mai multi factori1#. factori georgra"ci%. factori demogra"ci. imprejurarile care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice

#. *actorul geogra"c2 exista elemente care determina adoptarea unor legi2 in doctrina s2a subliniat necesitatea de a nu se exagera cu importanta acestui

factor' de altfel :laise Pascal a atras atentia asupra faptului ca ;justitia ar " 3azliedaca ar depinde de un munte.< pentru ca ar depinde de un meridian, un rau sau unmunte.

2 acest factor este util si determina adoptarea unor legi, dar sa nu exageram curolul acestuia deoarece se poate ajunge la discriminari.

| P a g e



%. *actorul demogra"c2in7uenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative2 exista politici de crestere demogra"ca care implica adoptarea legislatieicorespunzatoare (ex. Tarile nordice au o legislatie favorizanta)2 s2au adoptat norme juridice care sa favorizeze cresterea demogra"ca2 exista si politici de scadere demogra"ca (ex C3ina)2 exista anumite situatii care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice (moartea, scurgerea ireversibila a timpului =extintiva )

2 ac3izitiva

Cadrul social2politic= la randul sau are mai multe elemente componente1 economic, ideologic, cultural,politic2 sunt structurile organizatorice ale societatii1 grupuri de interes, partide politice*actorul economic = in7uenteaza dreptul.In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe principiul cerere2oferta si peprincipiul noninterventiei statului in economie.

*actorul ideologic

$cest factor contribuie de asemenea la con"gurarea dreptului in functie de ideologiaexistenta la un moment dat. Ideologia marxista a impus un anumit tip de legislatie,ideologia liberala si neoliberala a determinat la randul ei pre"gurarea unui anumitsistem de norme juridice.

tructurile organizatorice ale societatii1a. rupurile de intereseb. rupurile de presiunec. Partidele politice

a. rupurile de interese1 acea structura a grupuriloe care transmit in baza unei

atitudini comune unei alte structuri anumite scoputi in vederea reglementarii acestorab. rupurile de presiune urmaresc impunerea propriilor interese in afara politicului.!esi a"rma ca nu doresc puterea, aparatele de presiune isi transmit interesele catreautoritatile decizionale exercitand o permanenta in7uenta.c. Partidele politice "e ca acced la putere in urma votului electoral, "e ca nu acced(partidele neparlamentare) in7uenteaza adoptarea unei norme juridice din anumitedomenii.

*actorul umanEste cel mai important, deoarece dreptul este facut de oameni si pentru oameni.!reptul prin principiile sale stabilste o conduita tip pe care o impune ca "indobligatorie tuturor membrilor societatii. $ceasta conduita tip are rolul de a disciplinacomportamentul uman.!e asemenea, dreptul "xeaza anumite roluri individului in societate (sunt createregimuri juridice pentru anumite categorii socio2profesionale' ex1 statutul cadrelordidactice, politistului, magistratului) = delimiteaza drepturile si obligatiile persoanelorPe de alta parte, dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatorii pentru bunafunctionare a societatii si reprezinta o garantie a statului de drept

| P a g e



Esenta% continutul si &orma dreptului (a nu se confunda cu forma statului)

$. Esenta dreptului$ studia esenta unui fenomen inseamna a cerceta substanta lui, trasaturile calitative sunitatea loturilor care il compun. In ansamblul intereselor sociale, numai o parte suntselectate si valorizate pentru a da expresie dorintei generale a societatii si vointa careapoi este insusita de stat, dorinta o"cializata sau dorinta juridicaEsenta dreptului, astfel consta in calitatea juridica a vointei o"cializate de stat. >ointa

generala a societatii nu este o simpla suma a vointelor individuale, pentru ca esterezultatul vointelor supuse unui proces de selectie si ierar3izare. 5u orice vointa poatedeveni o vointa cu caracter general.Esenta dreptului nu consta in vointa generala a societatii daca aceasta nu esteo"cializata. Caracterul juridic al vointei este cel care determina esenta dreptului

:. Continutul dreptuluiunt autori care considera ca elementul principal al cuntinutului dreptului il formeazanormele juridice, astfel ca s2a vorbit de un continut normativ al dreptului (?ans@elsen). In conceptia lui, singura relatie a dreptului este cu statul. $ceasta conceptienu poate " sustinuta pentru ca dreptul nu poate " redus doar la un continut normativ

astfel ca pe langa normele juridice dreptul inseamna si raporturi juridice si situatii juridice.

C. *orma dreptului8eprezinta modul de concretizare a continutului dreptului.*orma cunoaste urmatoarea structura1 2 interna

2 externa.*orma interna a dreptului inseamna modul de structurare a continutului dreptului peramuri de drept si in institutii juridice.

*orma externa a dreptului reprezinta concretizarea continutului dreptului de catredestinatarii acestuia. $ceasta cunoaste mai multe modalitati de exprimare1Izvoarele dreptului1legea, cutuma, jurisprudenta si doctrina.Incorporarile sau codicarile rezultate in urma procesului de sistematizare a legislatieiForta juridica a actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice, astfel putemavea1 legi, ordonante de guvern, 3otarari de guvern, ordine ale ministrilor, ordine aleprefectilor, 3otarari ale consiliului judetean, 3otarari ale consiliului local, dispozitii aleprimarului.*orma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile, procedeele de te3nica legislativa

Tipoloia dreptului Tipologizarea dreptului inseamna structurarea dreptului dupa anumite criterii care punin evidenta existenta anumitor trasaturi caracteristice ale sistemelor de drept. Existamai multe criterii de tipologizare a dreptului 1I. Relatiile sociale caracteristice ecarei epoci istorice in parte. $stfel intalnim12 pt epoca antica1 sistemul de drept sclavagist2pt evul mediu1 sistemul de drept feudal2pt epoca moderna1 sistemul de drept modern

+ | P a g e



2pt epoca contemporana1 dreptul contemporan.II.!upa apartenenta la un bazin de civilizatie juridica,dreptul se imparte in12istemul de drept 8omano2germanic2 istemul de drept $nglo2saxon2 istemul de drept 6usulman2 istemul de drept ?indus2 istemul de drept 9aponez, C3inez2 istemul de drept al $fricii negre si al 6adagascarului

$.istemul de drept romano germanic = 2a format ca urmare a receptarii dreptuluiroman in Europa prin intermediul colii losatorilor si a colii Postglosatorilor.tructura1a. istemul de inspiratie francezab. istemul germano2italiano2elvetianc. istemul tarilor nordiceCodul civil francez adoptat in #/A cod care a creat o bresa in gandirea juridica avremii astfel incat a sc3imbat radical prin dispozitiile sale conceptia existenta panaatunci. $ fost introdus in :elgia, 0uxemburg, 8omania.Pe de alta parte o importanta o are si Codul Civil erman care a preluat multe din

institutiile dreptului roman, dar a creat si institutii juridice noi. $cest cod a exercitat oputernica in7uenta in Italia, Elvetia si $ustria.In Europa 5ordica o mare in7uenta a avut Codul Civil erman si cutumele proprii.

:. istemul de drept anglo2saxontructura1a. istemul common laB

b. istemul de euitDc. istemul de statutarD laB

a. istemul de commonlaw reprezinta precedentele judiciare, sau solutiile date deinstantele judecatoresti in problemele de drept.b. !"uit#law inseamna reglile de drept existente sau formate inainte de uni"carea jurisdictiilor englezec. $tatutar#law reprezinta regulile de drept cuprinse in legile scrise(statute sauregulamente)

istemul de drept anglo2saxon este fundamental diferit de sistemul romano germanic(unde izvor de drept este legea scrisa). In sistemul anglo2saxon un rol important il arecutuma si practica judecatoreasca ce are rol de precedent cu valoare obligatorie.!esi, in ceea ce priveste legea scrisa, in doctrina s2a spus ca nu ocupa locul centralintre izvoarele acestui sistem de drept, cutuma nu trebuie privita ca o le% specialia, eaare valoare egala cu legile scrise atunci cand intervin in solutionarea unei probleme dedrept.Ex1

| P a g e



Consitutia 6arii :ritanii are o parte cutumiara si una scrisa. Partea scrisa este formatadin 6agna C3arta 0ibertatum si :ill of 8ig3ts. 5u trebuie privita ca o lex specialia fatade partea cutumiara.

C. istemul musulmanislamic = sistem de inspiratie religioasa.Cuprinde mai multe parti12 Coran (+AA de versete de drept) cuprinde revelatiile pe care ala3 le2a facut profetuluma3omed.

2 8evelatiile si regulile de convietuire sociala transmise de ma3omed profetilor.2 Idjma 2 regulile transmise de profeti califului(autoritatilor statale).2 Idjidi3ad (jurisprudenta)

Exista tendinta de laicizare a acestui sistem in sensul reglementarii institutiilor juridicein mod distinct fata de conceptia religioasa (Turcia, Tunisia)Institutii12Institutia Proprietatii = calitatea de proprietar o are $lla3' exercitarea acestui drept serealizeaza prin intermediul califului2 Inst casatoriei

III. Dupa criteriul supranational !reptul comunitar a luat nastere mai intai in baza unei uniuni economice dupa cel de2al doilea razboi mondial cand s2au pus bazele uniunii carbunelui si otelului (CEC&).Fninunea s2a extins si la alte domenii ajungandu2se astazi la o comunitate politica sieconomica 2G sistem de drept nou

!reptul comunitar (European)1a. !reptul comunitar originar = cuprinde tratatele constitutive ale comunitatilor FE(Tratatul de la 6astric3, Tratatul de la $mster, 5isa, 0isabona)

b. !reptul comunitar derivat (deriva din prevederile de stat)2cuprinde actele normative

europene adoptate in baza tratatelor constitutive (directive, regulamente emise deConsiliul Europei, recomandari = Parlamentul European' decizii2 Comisia Europeana' )$re la baza principiile generale fundamentale ale dreptului dar si principii speciale1principiul subsidialitatii, principiul solidaritatii.Principii generale2 principiul egalitaitii intre state, principiul independentei statului.FE a insemnsat aducerea in plan supranational a unor probleme care sa dobandeascareglementare comuna.(politica externa, armata si securitatea interna, justitia, monedanationala)

Institutiile FE = re7ecta moelul national de organizare a statului12 legislativ = Parlamentul European si Consiliul FE (trasbourg, :ruxelles)2 executiv = Comisia Europeana (:ruxelles = 0uxemburg)2puterea judecatoreasca= Curtea de 9ustitie a comunitatilor europene (C9CE =0uxemburg)

2 instante1 #2 Curtea de 9ustitie % = Tribunalul de prima instanta 2 Tribunalul functiei publice

Conventiile FE au efect in dreptul intern prin rati"carea facuta de Parlamentul5ational.

- | P a g e



Sistemul dreputuluiCriteriile de structurare a sistemului dreptului1I. 5otiunea sistemului dreptului.II. Criteriile de structurare a sistemului dreptuluiIII. !iviziunea dreptului in drept public si drept privat.

I. 5otiunea sistemului dreptului.

$sa cum in cazul legislatiei se foloseste notiunea de sistem legislativ si in cazuldreptului sistematizarea normei juridice formeaza sistemul dreptului. 5orma juridicaeste elementul fundamental al sistemului. 5orma juridica reprezinta sistemulelementar de drept.

II. Criterii de structurare1Criteriul ramurii de drept, criteriul institutiei juridice.8amura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiisociale dintr2un anumit domeniu al vietii sociale, folosind o metoda comuna dereglementare precum si principii comune. !in aceasta de"nitie rezulta urmatorultriptic1

2obiectul de reglementare2metoda de reglementare2principiile de ramura.

&biectul de reglementare il reprezinta relatiile sociale dintrun anumit domeniu.6etoda de reglementare reprezinta atitudinea fata de conduita de reglementare.Principiile comune pe ramuri mari, aplicate pe "ecare ramura componenta.

In interiorul ramurii de drept normele se impart in institutii juridice.Institutia juridica reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiisociale inrudite intre ele in baza unei metode de reglementare si a unor principii ale

ramurii din care fac parte.

III. !iviziunea dreptului in1 2 drept public (dr const, dr administrativ, dr penal, drinternational public)

2drept privat.Criteriile de distinctie intre ramura dreptului public si ramura dreptului privat1a"Criteriul interesului ocrotit de norma juridica. 5ormele drepului public ocrotescun interes general al societatii iar normele dreptului privat un interes personal.2 treburile particulare apartin dreptului privat. !reptul privat este mai 7exibil pentru caocrotind un interes al particularilor, contine reglementari mai desc3ise, si de mai marestabilitate. unt de o mai mare stabilitate pentru ca ceea ce astazi este de interespublic maine poate s anu mai "e, prin urmare normele de drept public sunt supusesc3imbarii, si deci instabilitatii, mult mia mult fata de cele private.'"Criteriul utilitatii sociale sau al afectatiunii bunurilor . !e ex sunt anumitebunuri(plajele, apa teritoriala) care prin natura lor servesc interesului public si atunciele nu pot " reglementate decat prin norme de drept public.

De$nitia dreptului

/ | P a g e



Inca din dreptul roman, drepul se de"nea ca "ind arta binelui si a ec3itatii ( jus est ars'oni et ae(ui). !in aceasta de"nitie HG dreptul se con&unda cu morala"In gandirea juridica, dreptul a evoluat desprinzandu2se treptat de morala, si creandu2sun obiect de studiu propriu.Scoala Dreptului Natural sustinea ca drepul este de fapt un drept natural cucaracter imuabil, preexistent omului, cu care ne nastem si pe care il transmitem maideparte. !repul este considerat un produs al ratiuniiScoala istorica a dreptului considera ca dreptul nu este nici un produs al ratiunii si

nu este nici natural preexistent omului, ci este un produs istoric al societatii% estere)ultatul spiritului poporului(volsg3eist), adica dreptul este creatia exclusiva aomului.!e"nitie1!reptul reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dinprincipalele domenii ale vietii socialle, norme asigurate si garantate de catre stat, careau ca scop organizare comportamentului social intr2un climat capabil sa asigureapararea drepturilor esentiale ale omului, coexistenta libertatilor si statornicireaspiritului de dreptate. !reptul este un ansamblu de norme juridice asigurate si garantate de catre stat.copul normelor juridice care compun dreptul este disciplinarea oamenilor in relatiile

sociale. 5ormele juridice trebuie sa concureze la realizarea statului de drept, ceea ceimplica asigurarea coexistentei libertatilor, apararea drepturilor fundamentale aleomului si asigurarea dreptatii.

CAP I*:Puterea de stat. este al treilea element al continutului statului. In antic3itate sefacea distinctie intre autoritas si potestas. $utoritas apartinea senatului si potestaspoporului. $stazi titularul puterii este poporul, care o exercita prin intermediulreprezentantilor sai, care exercita cele institutii ale statului. Puterea nu seinstraineaza niciodata de la popor.Puterea de stat prezinta urmatoarele trasaturi1

2are caracter politic, are o sfera generala de aplicabilitate, are agenti specializati care realizeaza, este suverana.Su!eranitatea interna inseamna puterea de comanda a statului in interiorulteritoriului, puterea de a crea dreptul si de a exercita forta de constrangere.Su!eranitatea e+terna se manifesta in plan international prin egalitatea statului cualte state.Independenta statului pe plan international.#orma statului cuprinde elemente12*orma de guvernamant2tructura de stat28egimul politic.Forma statului reprezinta modalitatea de alcatuire si de organizare a elementelorstatului. *orma de guvernamant este o componenta a formei statului.$tructura de stat inseamna modul de utilizare si de impartire a statului in unitatiadministrativ2teritoriale precum si raporturile dintre stat si aceste unitati. unt state cuo structura simpla sau compusa(fedelare).Regimul politic determina aparitia mai multor tipuri de state1 2 totalitare

2 democratice.$lta clasi"care

J | P a g e



8egim politic = parlamentar 2 prezidential

2 semiprezidential

Principii de orani)are si &unctionare ale institutiilor judiciare 9ustitia este inerenta societatii, ea realizeaza cea de2a treia functie a statului, cea jurisdictionala si functioneaza ca un serviciu public. Institutiile judiciare cunosc principii de organizare si principii de functionare1

a. Principiile de organizare sunt urmatoarele12Principiul separatiei1 are multiplu aspect. epararea jurisdictiilor ordinare de cel

administrative, pe de alta parte este vorba despre separarea magistratilor judecatoride magistratii procurori. In romania functioneaza aceasta a doua coordonare aprincipiului

2&rincipiul ierarhiei jurisdictiilor 1 presupune ca exercitarea controlului judiciarasupra solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti sa se faca de catre instantesuperioare in grad' existenta dublului grad de jurisdictie sau a triplului grad de jurisdictie.

2&rincipiul neutralitatii1 o neutralitate te3nica si una social politica.5eutralitate te3nica1 judecatorul trebuie sa se abtina de la orice manifestare a opiniilo

sale cu privire la cauzele pe care le judeca,5eutralitate politica1 neutru de puterea politica existenta, de presiunile sociale.

2&rincipiul colegialitatii 1 de regula procesele sunt judecate conform acestuiprincipiu de % sau mai multi judecatori cu scopul asigurarii independentei actului de justitie. Cu toate acestea in legislatia majoritatii statelor europene se observa si solutia judecatorului unic. Este agreata pentru judecarea litigiilor de mica importanta

b. Principii de functionare2!galitatii1 presupune ca "ecare justitiabil este egal in fata legii, "ecare are

dreptul natural la un judecator, "ecare are un acces nelimitat, legal de a apela la judecata unui judecator. $cest lucru este consacrat si in conventia europeana a

drepturilor omului.2'ratuitatii1 justitia este gratuita. In materie civila si comerciala, in functie de

valoarea obiectului litigiului se pot percepe taxe.2(ibertatii si impartialitatii. Consacrat prin constitutie, justitia este unica, egala s

impartiala pentru toti, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Fn judecator nu poate " mutat, transferat, detasat fara acordul lui, odata investit cu judecarea unui caz prin repartizare aleatorie, este liber sa pronunte o solutie in temeiulegii. unt independenti c3iar si fata de propriile solutii pronuntate anterior. 5u li se poimpune solutii de catre alte autoritati.

2)ontinuitatii1 inseamna ca activitatea justitiei se desfasoara in mod continuufara intrerupere. Cu toate acestea este reglementata in unele state in mod distinctvacanta judiciara, dar acest lucru nu trebuie interpretat ca "ind o intrerupere alserviciului public al justitiei, pentru ca nu reprezinta decat un drept al magistratilor. Inrealitate pentru cauzele urgente, judecata este posibil sa continue si in perioada devacanta.

,urisdictii nationale si internationale In romania exista urmatoarele instante ordinare1

#A | P a g e



*udecatorii2 judeca in materie civila litigiile din competenta lor, iar in materie penalainfractiunile date de lege in competenta lor

Tribunale(unul pe judet)2judeca in prima instanta faptele prevazute de lege incompetenta lor

2 judeca apelurile sau recursurile declarate impotriva sentintelorpronuntate de judecatorii.

)urti de apel(#+)2 judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competentalor, deasemenea judeca apelurile declarate impotriva 3otararilor pronuntate detribunale si recursurile impotriva 3otararilor pronuntate de tribunale ca instanta deapel.

Inalta curte de casatie si justitie2 judeca recursurile impotriva 3otaririlor pronuntate decurtile de apel dar sectia penal judeca in prima instanta anumite fapte prevazute delege (oameni politici).$re 2 sectii1 ectia civila, penala, comerciala, contencios administrativ,

2 % foormatiuni1 2 completul de J judecatori 2 judeca recursurile impotriva3otararilor sectiilor

2 sectiile unite 2 judeca recursurile in interesul legii, acele recursurideclarate in scopul interpretarii corecte a legii.

*urisdictiile specializate1 Tribunale militare, Curtea militara de apel. !easemeneaexista Tribunalul privind cauzele cu minori, cu sediul la :rasov.Complete specializate sau dupa caz sectii specializate in cadrul tribunalelor pentrulitigiile de munca si judecarea cauzelor cu minori.

9urisdictii internationale12CE!& (trasbourg) 2 judeca litigiile privind aplicarea conventiei europene a drepturiloromului. !eciziile pronuntate au valoare obligatorie pentru statele membre.

2Curtea internationala de justitie de la ?aga este compusa din #+ judecatori. Exercita odubla competenta1 contencioasa si necontencioasa. 5econtencioasa cand oferaconsultanta juridica.In cazul competentei contencioasa judeca litigii. In fata curtii pot aparea numai statelesi onu.2 Curtea de justitie a comunitatii europene de la luxemburg este curtea de justitie auniunii europene care are in componenta instante1 2 Curtea de justitie 2 judecalitigiile privind principiile dreptului comunitar precum si c3estiuneaprujudiciara(inseamna solicitarea din partea instantelor nationale ale statelor membrede a interpreta o norma de drept comunitar).

2 Tribunalul de prima instanta 2 judeca litigiile privinddreptul concurentei comunitare si litigiile privind marca comunitara.

2 Tribunalul functiei publice, judeca litigiile dintrefunctionarii europeni (nu nationali) si institutiile europene.!eciziile Curtii de 9ustitie sunt obligatorii statelor membre.

CAP *I:Corelatia normelor juridice cu normele tice

## | P a g e



Inca din antic3itate se observa o impletire a dreptului cu morala. Plecand de la aceastaconceptie, s2a considerat ca dreptul, in fapt reprezinta un minim de morala. 5ormele juridice ar " de fapt norme morale insusite de stat si transformate in norme obligatorii2au conturat % categorii de conceptii1Conceptiile moraliste despre drept = dreptul cuprinde in mod necesar si obligatoriu unminim de morala, adica reprezinta transpunerea in forma obligatorie a principiilormorale. !reptul nu poate sa "e imoral.Conceptia scolii pozitiviste = normele dreptului sunt create de stat, separate de

moraluri si nu se confunda' singura relatie pe care dreptul o are este cea cu statul.

Cap *III:I" Notiunea si trasaturile normei juridice5orma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caracter general si obligatoriucare are ca scop realizarea intereselor sociale si asigurarea acestora si a careiindeplinire se realizeaza pe cale statala in caz de nevoie prin forta de constrangere astatului. !in de"nitie rezulta trasaturile normei juridice1

a.+orma juridica are caracter general si impersonal = reglementeaza acelesituatii care reprezinta un comportament repetat de majoritatea membrilor societatii,unanim acceptat de acestia ca "indui aplicabil indiferent de statutul personal al

"ecaruia. 5orma juridica reprezinta de fapt reglementarea intereselor generale alesocietatii. Ea nu poate avea caracter personal. Caracterul general si impersonal alnormei juridice nu dispare daca norma juridica nu se aplica asupra intregului teritoriual statului, ci numai asupra unei parti a teritoriului sau daca nu se aplica asupra intregpopulatii, ex norma juridica poate " destinatara numai a unor anumite subiecte dedrept1 pensionari, studenti, profesori, functionari publici. !e asemenea, caracterulgeneral si impersonal al normei se mentine si atunci cand norma juridica se aplicanumai anumitor persoane, de ex. 6inistri, presedintele curtii constitutionale,presedintele inaltei curti de casatie si justitie, avocatul poporului, pentru ca este avutain vedere nu persoana ci functia pe care o exercita. Pe de alta parte caracterul generasi impersonal al normei juridice nu poate " infrant nici pe motive de autonomie locala.

$utonomia locala este reglementata in art ##J din Consttitutie si inseamna odescentralizare a autoritatilor si o deconcentrare a serviciilor publice in teritoriu. $stfeexista autoritati locale1 consiliul local, consiliul judetean, precum si servicii publice deinteres local organizate distinct in unitatile administrativ teritorial. 5ormele juridiceemise de aceste autoritati au acelasi caracter general si impersonal si invers, actelenormative ale autoritatilor centrale au caracter general si impersonal, "ind deciaplicabile si autoritatilor autonome locale.

b. )aracterul tipic. 5orma juridica reglementeaza numai comportamentele cucaracter repetat, indelungat. 5orma juridica insa nu poate descrie toate situatiile,imprejurarile, in care se produce un anumit comportament. Caracterul tipic al normeiinseamna ca conduita retiunta de legiuitor este in constiinta sociala considerata ca"ind generala (a tuturor membrilor sai).

c. Implica un raport intersubiectiv = norma juridica reprezinta o relatie intreoameni. In baza normei juridice iau nasteri raporturi juridice, ceea ce duce laconturarea caracterului bilateral al normei juridice. Caracterul bilateral al normei juridice pune in evidenta % idei1

#% | P a g e



2Ideea de alteritate a normei = transformarea obiectivului in subiectiv. ubiectelede drept inc3eie anumite raporturi juridice

2Ideea de reciprocitate a normei = posibilitatea inc3eierii de raporturi juridice inbaza normei

d. )aracterul obligatoriu = acest caracter este esenta normei juridice, o distingede celelalte norme sociale. Inseamna ca atunci cand regula de conduita prescrisa deaceasta este incalcata aceasta este restabilita prin forta de constrangere a aparatuluistatal. Caracterul obligatoriu al normei nu depinde insa de frecventa aplicarii normei

juridice in timp. Pot sa "e norme juridice cu aplicare foarte rara sau norme juridice acaror aplicare sa "e suspendata, norme juridice cu caractrer temporar.

II" Structura normei juridice:a. $tructura logicojuridica. !pdv logico juridic norma cuprinde parti1

2ipoteza2dispozitii2sanctiuniIpoteza descrie situatia in care se aplica dispozitia si sanctiunea. Ipotezele se clasi"cain1

2 ipoteze determinate

2 ipoteze relativ determinate.Ipoteza este absolut determinata atunci cand descrie toate imprejurarile in care seaplica norma. unt relativ determinate atunci cand cuprind cu titlu exempli"cativimprejurarile.

!ispozitia inseamna comandamentul normei si poate sa constea intro actiune sauinactiune. e clasi"ca in1

2dispozitii absolut determinate2 relativ determinate.

anctiunile arata consecintele nefavorabile ale incalcarii dispozitiei( sanctiune negativsau masuri de stimulare in respecatrea dispozitiei).anctiunile pot "(in fct de criteriul

de clasi"care)12 anctiuni absolut determinate sau relativ determinate2 anctiuni pozitive sau negative2 anctiuni civile sau penale2 ancitiuni alternative (infractiunea K se pedepseste cu amenda sau inc3isoare

sau santiuni cumulative. (infractiunea K se pedepseste cu amenda si decaderea dindrepturile parintesti)

b. $trucura tehnicolegislativa. In literatura de specialitate s2a pus problemastructurii unor norme speciale(penale si drept international si constitutionale). In cazulnormelor penale unii autori sustin ca ar avea o structura di3otonica(ipoteza estesubinteleasa, avand doar dispozitie si sanctiune). $lti autori considera ca si normelepenale au o structura tri3otonica, c3iar daca ipoteza nu apare prevazuta in modexpres.0a normele de drept international, lipseste sanctiunea, dar evolutia ultimilor ani arataca a inceput sa "e reglementata (au aparut sanctiuni morale si pecuniare).In ceea ce priveste structura concreta te3nicolegislativa, normele juridice suntstructurate in articole(unitatea de baza) iar art in alineate. !e regula o norma juridicaeste cuprinsa intrun articol dar putem regasi si o norma juridica cuprinsa in mai multearticole.

# | P a g e



III" Clasi$carea normei juridice$re atat semini"catii teoretice cat si practicea. dupa criteriul ramurii de drept (adica dupa obiectul de reglementare si dupametodele de reglementare)12 norme juridice de drept civil2 norme juridice de drept penal2norme juridice de drept comercial2 norme juridice de drept constitutional etc

b. dupa criteriul fortei juridice a actului normativ 2norme juridice cuprinse in 1 2legi 2decrete 2ordonante de guvern

23otarari de guvern 2acte normative elaborate de organele administratieilocale(decizii)2acte cu o sfera limitata la nivelul intinderii competentei teritoriale aorganului respectiv

c. dupa criteriul modului de cuprindere a partilor

2 norme juridice complete1 cuprind ipoteza,dispozitie si sanctiune2majoritatea normelo2 norme juridice incomplete2se impart in1

2 norme juridice de trimitere (completeaza alte norme si fac referirela ele) 2 norme juridice in alb ( norme juridice care urmeaza saapara)

d. dupa criteriul sferei de aplicabilitate12 norme juridice generale1 au sfera larga de aplicabilitate2 norme juridice speciale1 au sfera restransa de aplicabilitate ,deroga de la dreptulcomun,sunt de stricta interpretare

2 norme juridice de exceptie1 completeaza normele generale sau pe cele speciale , sunde stricta interpretare

e. dupa criteriul gradului si al intensitatii incidentei 12norme2principii(denumite si norme cardinale)1 se gasesc in constitutii,declaratii, au oforta de valabilitate evidenta si sunt adevarate postulate juridice2norme mijloace normative1 asigura traducerea in limbajul speci"c dreptului acerintelor fundamentale de regl a ordinii sociale

f. dupa caracterul conduitei impuse sau datorate2 norme juridice onerative1 obliga subiectul sa savarseasca o anumita actiune2 norme juridice pro3ibitive1 obliga subiectul sa se abtina de la unele actiuni2 norme juridice permisive 1 nici nu obliga si nici nu interzic o anumita actiune, se lasala aprecierea subiectului5orme juridice permisive pot deveni imperative(onerative sau pro3ibitive).!acanormele permisive devin imperative atunci ele vor purta denumirea de normesupletive.$lte tipuri de norme1

# | P a g e



2 norme juridice organizatorice1 norme care privesc organizarea institutiilor si aorganismelor sociale(se prevad aici modul dein"ntare,scopurile,competentele,etc).Frmaresc sa fundamenteze cadrul legal defunctionare a institutiilor

g. dupa tipul sanctiunii2 norme juridice punitive1 au sanctiune negativa(pedeapsa juridica,are caracterpunitiv)

2norme juridice stimulative 1 au sanctiune pozitiva(decoratii,recompense in domeniuldr constitutional,"nanciar etc)

I*" Actiunea normei juridice5orma juridica isi desfasoara activitatea pe coordonate1$. pe o anumita durata de timp:. pe un anumit teritoriuC. asupra unor persoane

$.$ctiunea normei juridice in timp are la randul sau componente12Intrarea in vigoare

2Caracterul activ2Iesirea din vigoare.

Intrarea in vigoare = de regula norma juridica intra in vigoare la la data aducerii ei lacunostinta publica, sau la o data ulterioara prevazuta in cuprinsul normei. In 8omanianorma juridica intra in vigoare in a treia zi de la data publicarii lor in monitorul o"cial.Cele zile sunt zile calendaristice si a treia zi expira la ora A. &rdonantele intra invigoare in ziua publicarii.In literatura de specialitate, in legatura cu momentul intrarii in vigoare a normei juridice, a fost formulat principiul nome gensecum ignorare legem -nimeni nu poateinvoca necunoasterea legii. !e la acest principiu exista anumite exceptii1 atunci cand

o parte a teritoriului este izolata(calamitati naturaleL) si in mod obiectiv legea nupoate " adusa la cunostinta. $ doua exceptie, eroare de drept, atunci cand una dintreparti se a7a in eroare cu privire la consecintele juridice ale legii care i se aplica cuocazia inc3eierii unui act juridic.

)aracterul activ (actiunea propriu2zisa)25orma juridica are un caracter activ, adica eanici nu retroactiveaza si nici nu ultraactiveaza. $cest moment al activitatii normei esteguvernat de principiul neretroactivitatii legii si principiul neultraactivitatii legii.2 principiul neretroactivitatii1 0egea nu se aplica situatiilor juridice anterioare intrarii eiin vigoare. Exceptii1a.5ormele juridice cu caracter interpretativ. *ac corp comun cu legea interpretata sideci se aplica situatiilor existente anterior intrarii ei in vigoare, deci retroactiveaza.b.5ormele penale dezincriminatorii si normele penale mai favorabile infractorului sinormele contraventionale mai favorabile contravenientului.2 principiul neultraactivitatii1 0egea nu se aplica situatiilor create dupa iesirea dinvigoare.

Iesirea din vigoare12 ajungerea la termen

#+ | P a g e



2desuetudinea2abrogare = expresa directa (legiuitorul prevede in mod clar norma juridica care seabroga) si expresa indirecta

2tacita:. $plicarea normei juridice in spatiu5orma juridica are efect asupra intreg teritoriului si aupra tuturor persoanelor.Principiul teritorialitatii. Exceptia extrateritorialitatii 12 in anumite situatii legeanationala se aplica si asupra unor parti din teritoriu a7ate in alte state (ex misiunile

diplomatice si consulare, bordul navelor si aeronavelor).

C. $plicarea asupra persoanelor0egea se aplica asupra cetatenilor, apatrizilor si persoanelor straine cu exceptia1 legeanationala sa aplica cetatenilor romani pe % aspecte1 starea civila si capacitateapersoanei.Personalul12 consular si diplomatic = se bucura de imunitate totala (sistem de drepturi si privilegii,inclusiv imunitatea de jurisdictie)2te3nico2administrativ = sistem de privilegii, imunitati in exercitarea functiilor care lerevin, dar 5F au imunitate de jurisdictie

2administrativ = sistem de privilegii strict in exercitarea functiilorIn ceea ce priveste regimul juridic al strainilor, aplicarea normei juridice aduce indiscutie tipuri de regimuri juridice1

Regimul national = un stat acorda strainilor aceleasi drepturi ca si cetatenilor

proprii mai putin cele politice. Regim special = acordarea de catre stat cetatenilor straini a anumitor drepturi

special reglementate in acorduri bilaterale sau anumite tratate de cooperareinternationala.

)lauza natiunii celei mai favorizante = recunoasterea pentru cetatenii straini ai

unui stat a acelorasi drepturi ca pentru cetatenii proprii in raport cu cetateniiunui stat tert considerat ca favorizat.

CAP I-:Izvoarele formale reprezinta formele de concretizare a normelor juridice.(ex1 obiceiul juridic, jurisprudenta, doctrina1)Clasi"care1Izvoare o"ciale (ex. 0egea, jurisprudenta)

neo"ciale (ex obicei, doctrina)Izvoare directe ( actcontract normativ' elaboreaza, modi"ca, abroga o norma de

drept) Indirecte (obiceiul)Izvoare creatoare (legea scrisa, cutuma)

Interpretative (jurisprudenta, doctrina)

O'iceiul juridic sau cutuma . i)!or de drept &biceiul precede legea scrisa si c3iar dreptul. Exista anumite conditii pentru ca unobicei sa devina juridic si deci izvor de drept1

2este recunoscut de stat

# | P a g e



2 este invocat direct de catre parti in fata judecatorului care2l valideaza

Conditii materiala = practica indelungata cu caracter repetatsubiectiva = convingerea membrilor societatii ca acea practica are caracte

obligatoriuIn dreptul public obiceiul este mai usor acceptat ca izvor de drept pentru ca existapractica uzantelor.In dreptul privat, o cutuma este considerata izvor de drept numai daca legea scrisa

face trimitere la ea.

Doctrina reprezinta totalitatea opiniilor, comentariilor si interpretarilor facute despecialisti cu privire la sistemul juridic. In $ntic3itate sau Evul 6ediu doctrina era unimportant izvor de drept, insa in epoca actuala este un izvor indirect de drept.&pera doctrinara in7uenteaza insa atat pe legiuitor cat si pe judecator. $stfel anumitedezbateri doctrinare cu privire la aprobarea proiectelor de lege pot duce la retinereasolutiilor propuse de catre legiuitor. !e asemenea interpretarile facute de autorianumitor acte normative pot in7uenta judecatorul in aplicarea legii.

Practica judiciara si precedentul judiciar" /,urisprudenta0

In sistemul anglo2saxon, precedentul judiciar este un izvor direct de drept, mai ales insistemele de Common 0aB.In sistemul romano2german, jurisprudenta este un izvor de drept indirect.

9udecatorul trebuie sa respecte % mari principii1 9udecatorul nu este obligat sa tina cont de jurisprudenta anterioara pronuntata

in materie si nici macar de propria sa jurisprudenta. 9udecatorul se pronunta numai cu privire la partile in cauza.

In sistemul romanesc de drept exista anumite exceptii12deciziile curtii constitutionale2deciziile pronuntate in recursul in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si 9ustitie.$ceste decizii au caracter obligatoriu si se puiblica in 6onitorul &"cial intocmai calegea. 8ecursul in interesul legii are ca obiect asigurarea interpretarii unitare a legii. $stfel, eo practica neunitara atunci cand se constata ca in aplicarea aceluiasi text de lege,pentru a solutiona aceiasi problema de drept exista solutii diferite pronuntate deinstantele judecatoresti, atunci procurorul genereal sau curtile de apel sesizeaza ICC9,formuland 8ecursul in interesul legii. Instanta uprema se va intalni in sectiile uniteavand ca scop interpretarea textului legal. !ecizia pronuntata are caracter obligatoriu,se publica in 6&.5u se incalca principiul independentei judecatorului pentru ca aceasta decizie impunedoar interpretarea textului de lege ca "ind obligatorie, necontestandu2se si judecatacauzelor.

Contractul normati!2 a nu " confundat cu contractul din dreptul privat (acesta e un act juridic bilateral careproduce efecte numai intre partile contractante)

#- | P a g e



2 contractul normativ se intalneste in ramuri de drept si are efecte obligatorii ergaomnes1

in dreptul constitutional 2 contractul are forma contractului de constituire a

federatiei de stat, avand ca obiectiv crearea statului federal in dreptul muncii = are forma contractului colectiv de munca ce se inc3eie la

nivel national sau la nivel de ramura a economiei 2 pe baza lui se inc3eie contractele individuale de munca

in dreptul international public / contractul normativ are forma tratatelor

inc3eiate intre state 2 este un izvor de direct de drept

Actul normati!2 in sistemul de drept romano2germanic este principalul izvor de drept2 mai este denumit si lege, cunoscand % sensurilege in sens larg1 lato sensu

lege in sens restrans1 stricto sensu0ato sensu1 orice act normativ, indiferent de autoritatea care l2a emis' constituie legeactele normative adoptate de Parlament dar si ordonantele,decretele cu caracternormativ,3otararile de guvern,ordinele ministrilor, 3otararile consiliului judetean silocaltricto sensu1 2 actul juridic emis de Parlament1 legi constitutionale, organice siordinareCu toate acestea, o lege ca act juridic al Parlamentului se deosebeste de celalalte actenormative prin12 legea are o procedura speciala de adoptare si de modi"care2 legea are intotdeauna caracter normativ (spre deosebire de alte acte normative, caredesi au aceiasi forma pot avea si caracter individual = ex1 a. o 3otarare a consiliuluilocal judetean poate avea atat caracter normativ cat si caracter individual1 forma juridica a actului "ind aceiasi' b. un decret al presedintelui, dupa caz, poate avea "ecaracter normativ, "e caracter individual)

CAP -:Notiunea te1nicii juridice Te3nica juridica reprezinta ansamblul, procedeele, mijloacele te3nicilor prin carenecesitatile vietii sociale dobandesc forma juridica exprimandu2se in continutul normede drept in scopul asigurarii convietuirii sociale. Te3nica juridica priveste intregul sistem al dreptului = toate ramurile de drept si toateinstitutiile juridice

Notiunea te1nicii leislati!e Te3nica legislativa a reprezentat acea parte componenta a te3nicii juridice prin care

relatiile sociale sunt reglementate ca norme de drept, cele % notiuni ne"indec3ivalente.8elatia te3nica juridica2 te3nica legislativa este o relatie de la intreg la parte. Te3nica legislativa priveste strict elaborarea actului normativ.

Principiile lei&erarii#. Principiul fundamentarii stiinti"ce a elaborarii actului normativ

Elaborarea unei legi presupune un amplu demers stiinti"c intreprins de legiuitorcu privire la relatiile sociale ce urmeaza sa "e reglementate, forma reglementarii,

#/ | P a g e



studiul dreptului comparat (studiul legislatiei altor state in aceiasi materie,compatibilitateaincompatibilitatea cu legislatia FE) Totdeauna crearea unui nou act normativ este precedata de elaborarea unei prognozelegislative (anticiparea efectelor posibile a viitoarei reglementari)Costul social al viitoarei legi12 fundamentarea stiinti"ca inseamna determinarea situatiilor de fapt, care urmeaza a "reglementate2 alegerea modalitatii de transformare a unei stari de fapt intr2o stare de drept

2analiza oportunitatii (nu numai a continutului) abordarii actului normativ2impactul social al unei legi

%. Principiul asigurarii unui raport "resc intre dinamica si statica dreptului!e regula, orice act normativ este elaborat pe termen lung.

2efectele sale juridice sunt gandite a se produce pe un timp indelungat2dreptul se bucura de o anumita stabilitate, de aceea spunem ca are caracter static2actele normative trebuie sa "e capabile a se adopta in permanenta intereselor socialeastfel risca sa fevina anacronice, de aceea dreptul are si o parte dinamica2actele normative trebuie sa nu "e rigide, astfel incat sa poate " usor modi"catepentru a raspunde noilor interese sociale. $cest lucru este cerut in special in cazul

normelor de drept public, intrucat ele apara un interes public, iarceea ce astazi este deinteres public, maine nu mai poate " HG trebuie sc3imbate.

. Principiul corelarii actelor normativePresupune evitarea paralelismelor in reglementare.!e asemenea, noua lege trebuie sa precizeze ce se intampla cu celalalte actenormative cu care se coreleaza.$stfel, trebuie precizat in cuprinsul noului act normativ, daca se abroga sau semodi"ca alte acte normative emise in materia respectiva.

. Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in reglementarea normativa

Presupune12alegerea formei exterioare a actului de reglementare2alegerea modalitatii de reglementare (legiuitorul va stabili daca relatiile sociale

ce urmeaza a " reglementate este oportun sa "e consacrate printr2o conduitapermisiva, onerative sau pro3ibitiva)

2alegerea stilului si al limbajului normei juridice (limbajul trebuie sa "e clar,concentrat, cu un stil concis)*ictiunile juridice1 Totalitatea acelor mijloace si procedee prin care un fapt este considerat existent sistabilit, desi in realitate el nu a existat si nu a fost stabilit (ex. persoana juridica)

Prezumtiile juridice1unt presupuneri sau concluzii emise de legiuitor sau judecator, prin care se pleaca dela un fapt cunoscut la unul necunoscut.

Partile constituti!e ale actului normati!Fn act normativ are urmatoarele parti constitutivea. Expunere de motive (note de fundamentare) = legiuitorul explica adoptarea actuluib. Titlul actului normativ = constituie un element de identi"care

#J | P a g e



c. *ormula introductiva 2 cuprinde temeiul constitutional sau legal al reglementariid. Preambulul = oportunitatea si necesitateae. !ispozitii generale = obiectul reglementariif. !ispozitii de continut = substanta actuluig. !ispozitii "nale3. !ispozitii tranzitoriiElemente de structura1 gruparea dispozitiilor in articole si alineate.& norma juridica 2G # sau mai multe articole.

Sistemati)area actelor normati!e$. Incorporarea:. Codi"carea

$.Incorporarea = presupune gruparea acestora in functie de materia reglementata (ex.legislatia cu privire la protectia mediului)

2poate " o"ciala = facuta de autoritatile stataleneo"ciala = facuta de un simplu particular

:.Codi"carea2este o forma superioara de sistematizare, o adevarata opera de creatie legislativa

2presupune reunirea actelor normative emise intr2o materie si transformarea lor intr2unsingur act normativ, ceea ce implica corelarea dispozitiilor, abrogarea unora saumodi"carea altora

CAP -I:Notiunea reali)arii dreptului

%A | P a g e

Sinteze Examen TGD Doc

Documents

Transcript of Sinteze Examen TGD Doc