UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROBŞeful catedrei ________________

Test nr. 1Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ____ Facultatea Drept

1. Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor. 1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în special.Stiinta reprezinta sistemul de cunostinte si experiente despre natura societate si gandire, rezultate prin utilizarea unor metode de cercetare proprii si materializate in notiuni, concepte, categorii, principii confirmate in practica. Pentru ca un ansamblu de stiite sa dobandeasca statutul de stiinta, acesta trebuie: sa aiba un domeniu foarte bine delimitat de cercetare; sa aiba format si perfectionat un limbaj propriu, bine-conturat si definit; sa opereze un sistem specific de notiuni, concepte, categorii, principii si legi; sa aiba o metodologie proprie de cercetare; sa aiba formulate ipoteze si teorii bine fundamentate care permit sa explice aspectele specifice domeniului cercetat; sa aiba capacitatea de a integra noile descoperiri in propriul sistem explicativ. Fiecare stiinta are o nomenclatura a componentelor studiate din domeniul ei, pe care le indica prin termeni generali, riguros si coerent definiti; totalitatea termenilor ei si numai ai ei, sistematizeaza, dupa criterii si reguli logice, ii formeaza limbajul cu care descrie, explica, descopera domeniul la care se refera.juridicStiintele juridice apartin, ca subsistem, sistemului stiintelor socio-umane, dar aceasta trebuie inteles intr-un mod foarte special; insa, mai intii e de precizat ca subsistemul stiintelor juridice are ca referent, ca domeniu de cercetare modalitatea de fiintare a socio-umanului numita drept; in loc de modalitate de fiintare a socio-umanului, dreptului putem sa-i spunem expresia fiintei societale, fenomen socio-uman, componenta a realitatii socio-umane si nu gresim. sistemul stiintelor juridice are ca obiect de studiu forma juridica a societatii, uniformitatea necesara, genetica, functionala, structurala, organizationala a formei juridice pe care o imbraca componentele societatii, explicindu-le si descoperind legile lor de distributie in spatiul si timpul social. Prima sarcina a stiintelor juridice consta in cunoasterea fenomenelor juridice, adica stabilirea anumitor date ce au calitatea de norma de drept. A doua sarcina de baza a stiintei dreptului este explicarea procesului de formare a dreptului, adica a anumitor norme, a institutiei juridice ca grup de norme, si a ordinii juridice ca totalitate de norme2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate, gandire, cunnostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. Intregul sistem de stiinte poate fi divizat in 3 grupe: Stiinte ale naturii- al caror obiect il formeaza fenomenele naturii; stiinte despre cunoastere- al caror obiect il formeaza gandirea omeneasca; stiinta sociala-al caror scop este acela de a cunoaste legile generale ale existentei si dezvoltarii societatii, de a studia formele istorice de organizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a diverselor compnente ale realitatii social-umane.3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica, juridica, care studiaza in baza unui ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si speciale referitoare la aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general, si a

sistemului de drept al tarii respective in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului, teoria generala a statului si dreptului face o analiza profunda a relatiilor sociale, economice, politice si de alta natura, privite in dinamica lui i raport cu normele juridice care le reglementeaza. In acaesta calitate ea are menirea ca pe baza analizei temeinice atat a reatiilor sociale ce reclama reglementare juridica, cat si a normelor juridice care asigura aceasta reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei dintre ele; sa atraga atentia asupra relatiilor nou-aparute ce reclama reglmenetare juridica, sa sublinieze situatiile in care legea devine desueta pentru ca dispare obiectul de reglemenatare al normelor sale, precum si situatiile in care normele juridice devin o frana in calea dezvoltarii anumitor relatii ce sunt in deplina concordanta cu interesele generale si fundamentale ale entitatii organizate in stat, si in sfarsit sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea dreptului.

2.Scop ideal şi funcţii în drept. 2.1. Caracterizaţi scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică. De exemplu in Babilon, codul lui hammurabi statueaza faptul ca legea trebuie sa opreasca pe cel tare de a vatama pe cel slab. Codul lui Manu are scopul sa pedepseasca pe infractor si sa apere pe cel vatamat: pedeapsa carluieste omenirea si o protejeaza.

Ca si astazi in epoca statala antica, dreptul avea rolul de organizare, ordine, discipliina, norme menite sa organizeze convietuirea. Diferitele forme care organizau aceasta armonie erau obiceiurile, morala, religia.

2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept.  D rep tu l e s t e un s i s t em de r egu l i de condu i t ă s au compor t amen t enun ţ a t e ş i aplicate după modalităţi particulare, organizând o ordine şi o logică de reglementare.Ans amblu l man i f e s t ă r i l o r s au p r e roga t i ve lo r j u r i f i c e r e c unos cu t e de d r ep tu l obiectiv ( ansamblu de reguli de conduită care guvernează relaţiile oamenilor în societateşi a cărui respectare este asigurată de autoritatea publică ) precum: drepturi, libertăţi,  puteri, facultăţi, opţiuni, stabilesc funcţia esenţială a dreptului, asigurarea justiţiei.Dreptul are ca ideal disciplinizarea societăţii umane. Valorile dreptului sunt libertatea, egalitatea, democratia. rolul de a ,, calma” elementele potenţiale de conflict şi de a ,,unge „ mecan i smu l soc i a l î n cond i ţ i i l e î n c a r e s i s t emu l de no rme pen t ru ca r e ex i s t ă adeziune este unitar şi coerent, punându-se problema legitimării sistemului de norme, interpretării normelor dreptului, sancţiunilor şi jurisdicţiei.

2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova.Functiile dreptului sun acele directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic, la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului, precum si instatele sociale special abilitate cu atributii in domeniul realizarii dreptului. In RM ca si in alte state democratice functiile nu difera. Functia statca care consta in actiunea dreptului asupra relatiilor sociale prin intarirea normelor juridice in acte normative. Dreptul este cointeresat de stabilitate in societate, care sa corespunda intereselor majoritatii. Esenta functiei dinamice consta in aceea ca dreptul actioneaza asupra relatiilor sociale, care se afla in parmanenta miscare. Schimbarile care au lloc in societate necesita, inevitabil noi reglementari juridice. Functia de apararae a dreptului reprezinta acea directie a reglementarii juridice care este orientata spre apararea valorilor general umane, a celor mai importante relatii economice, politice, nationale, personale, a inviolabilitatii lor, si in acelasi timp spre excluderea acelor relatii sociale care vin in contradictie cu bazele oranduirii sociale. O alta functie a dreptului

in rm ar fi acea de conservare, aparare, garantare a valorilor fundamentale ale societatii si anume: a ordinii constitutionale, a proprietatii, a drepturilor si intereselor legitime ale statului si ale individului. Fiind instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea si tipizarea unor conduite socialmente utile, defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. Totodata prin intermediul normelor juridice se stabilesc principiile de baza ale convietuirii sociale si se ocrotesc valorile care sunt legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROBŞeful catedrei ________________

Test nr. 2Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul_____grupa ____ Facultatea Drept

1. Norma juridică.

Caracterizaţi norma juridică şi trăsăturile ei.1 Norma juridica trebuie definita ca o regula de comportare, generala si impersonala, tipica, strict determinata siobligatorie, stabilita cu scopul de a apara, consolida, a dezvolta si a promova raportul si randuiala sociala favorabila si convenabila majoritatii si totodata de a realiza acea finalitate pe care o urmareste si o serveste norma juridica si care, la nevoie, este asigurata prin forta de constrangere a statului. In literatura juridica nu exista o consecventa cu privire la trasaturile caracterustice ale regulii de drept. Se cinsidera insa ca normei juridice ii sunt inerente urmatoarele trasaturi caracteristce fara de care ea nu poate fi conceputa : - caracterul statal , o regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei este vointa statala. O regula de conduita sociala , fiind recunoscuta sau acceptata de stat si ellaborata de organul competent, poate deveni vointa statala.

- caracterul coercitiv : legile, regulile elaborate de stat, care guverneaza activitatea umana in societate sunt impuse la nevoie prin constrangere sociala, altfel spus prin forta publica.Impreuna cu substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in campul social normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala- generalitatea normei juridice : rezulta din caracterul sau abstract, tipic impersonal, permanent. Aplicarea normei juridice ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in

prealabil de lege. Impersonalitatea regulii de drept este o garantie impotriva arbitrajului. Regua are un carcater permanent care ii asihura generalitatea.- caracterul obligatoriu : se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in vederea unui scop determinat: organizarea comunitatii, functionarea sau directionarea ei etc. Incalcarea ei ar contraveni finalitatii sale.-norma juridica are un caracter prescriptiv, ea stabileste ceea ce trebuie sa fie si nu ceea ce este, impune o anumita conduita constand dintr-o actiune sau inactiune umana indreptata intr-o anumita directie, in vederea realizarii unui scop.

Argumentaţi elementele constitutive ale normei juridice.Elementele normei juridice sunt:Dispozitia : partea cea mai importanta a normei. Ea reprezinta acelelement al normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmata in prezenta ipotezei date sau, mai precis: care sunt drepturile si obligatiile corespunzatoare ale subiectilor vizati de norma juridica. Ea cuprinde comandamentul, imperativul normei sau elementul sau rational. Un sistem normativ legal contine nu numai norme care prescriu, interzic sau permit o conduita umana, ci si norme si dispozitii in care se stabilesc organizarea si competenta unor organe de stat, se descrie capacitatea juridica a subiectilor, sau pur si simplu se declara unele principii, cum sunt unele norme constitutionae.Ipoteza: Partea normei juridice care descrie; contureaza imprejurarile in care se aplica dispozitia ei. Ea prefigureaza in abstrac faptele sau actele juridice adica acele activitati umane sau naturale care intrand in tiparul ei devin fapte sau acte juridice. Numai in masura in care conduita umana sau un fapt natural este avut in vedere de norma de drept, ele dobandesc semnificatie juridica.Sanctiunea: este al treilea element care intregeste structura logica a normei juridice. Ea cuprinde sanciunile, urmarile nerespectarii dispozitiei. Daca ipoteza si dispozitia prescriu actiuni, sanctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul social-statal fata de conduita neconforma cu continutul si finalitatea dispozitiei. Definitia traditionala a sanctiunii necesita a fi completata si modificata, deoarece avem un sir intreg de cazuri cand conduita este conformacu prevederile dispozitiei, iar urmarile, consecintele sunt pozitive. Asadar sanctiunea este parte sau elementul normei juridice care prevede survenirea consecintelor in rezultatul respectarii prevederilor dispozitiei si ipotezei. Anume acest inteles al notiunii de sanctiune determina clasificarea sanctiunilor in pozitive si negative.

Descrieţi modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actului normativ.

2. In teoria si prcatica dreptului deseori apare problema ce vizeaza modul de aranjare a normelor juridice in textele actelor normative, in special privind coraportul dintre norma juridica si articolul actului normativ. Cel mai frecvent la elaborarea, iar mai apoi la adoptarea si la publicarea actului normativ legiuitorul expune structura normei juridice in asa fel, incat toate trei elemente ale normei juridice: dispozitia, ipoteza, sanctiunea nimeresc completamente in articolul actului normativ, altfel spus-un articol compus dintr-o singura norma juridica. In literatura aceasta metoda este numita deseori directa. Cu toate acestea, atat legislatia Republicii Moldova, cat si legislatia ator state, nu intotdeauna prevede ca norma juridica sa coincida cu articolul actului normativ. De exemplu un articol din actul normativ poate fi compus din mai multe norme juridice. De asemenea un articol poate include numai un element sau doua din norma juridica, celelalte fiind incluse in alt articol al aceluiasi act normativ sau chiar in alt act normativ. Aceasta metoda a capatat denumireade trimitere sau de blancheta. In literatura juridica intanim si notiunile de norme de trimitere si norme in alb, care se deosebesc prin faptul ca cele de trimitere se refera la un alt articol al aceluiasi act normativ sau chiar la un alt act normativ,dar in vigoare, pe cand normele in alb fac trimitere la un articol care

trebuie sa apara in viitorul apropiat. Destul de frecvent apare necesitatea in formularea unor norme-definitii, care, de regula, sunt compuse sintr-un singur element, si anume: numai din dispozitii care sunt utilizate de mai multe norme juridice. Asa bunaoara, in codul penal nnu se repta notiunea de persoana oficiala sau persoana cu functie de raspundere, sau notiunea de furt, jaf, talharie, escrocherie; sau in codul contraventional subiectee care pot fi trase la raspundere administrativa sau organele imouternicite sa examineze aceste categorii de cauze etc. ; sau in codul civil-la toate categoriile de contracte, obligatiuni, se da o data definitia, notiunea, iar ulterior fiecare alta norma juridica doar face trimitere la norma-definitie, norma-principiu.

2.Abrogarea legii.2.1.Distingeţi abrogarea şi efectele juridice ale abrogării legii.Abrogarea poate fi definita ca procedeu tehnico-juridic prin care actee normative fara termen isi inceteaza activitatea prin renuntare la ele adica scoaterea lor din uz. In privinta abrogarii, ion dogaru invoca urmatoarele precizari: in cadrul unuia si acelasi act normativ pot fi operate mai multe feluri de abrogare; un act normativ nu poate fi abrogat decat printr-un act normativ cu aceeasi forta juridica sau cu forta juridica mai mare decat a celui abrogat; abrogarea tacita opereaza numai daca suntem in prezenta aceluiasi fel de dispozitii: - dispozitiile cuprinse intr-o lege abroga dispozitiile cuprinse, de asemenea, intr-o lege generala, - dispozitiile cuprinse intr-o lege speciala abroga numai dispozitiie cuprinse intr-o lege speciala;- prin dispozitiile unei legi generale nu pot fi abrogate dispozitiile unei legi speciale, si invers: prin dispozitiile speciale nu pot fi abrogate dispozitiile unei legi generale.2.2.Argumentaţi formele de abrogare a legii. Abrogarea poate fi expresa-direct, atunci cand noul act normativ prevede in mod expres, ca vechiul act normativ se abroga, sau expresa-indirect cand noul act normativ nu numeste, in mod expres, actulnormativ care se abroga, dar se limiteaza la prevederea ca se abroga toate actele normative anterioarecare contravin noii reglementari.Abrogarea tacita mai este numita in literatura si abrogare implicita. Ea a fost astfel denumita datorita faptului ca in noul act normativ nu se prevede nimic in legatura cu actiunea vechilor norme juridice. Insa intrucat norma juridica noua da o reglementare diferita in comparatie cu vechea reglementare, organul de aplicare intelege, implicit ca legiutorul a dorit sa scoata i mod tacit din vigoare vechea reglementare. In dependenta de extinderea efectelor juridice, abrogarea poate fi totala, atunci cand toate dispozitiile cuprinse intr-uun act normativ sunt abrogate. De asemenea, abrogarea poate fi partiala, atunci cad numai o parte di dispozitiile unui act normativ sunt abrogate, iarcelelalte continua sa ramana in vigoare.

2.3.Formulaţi cauzele şi condiţiile căderii legii în desuetudine.O norma juridica se considera cazuta in desuetudine atunci cad desi formal ea este in vigoare, totusi nu e rationa de a fi aplicata acesta datorita dezvoltarii relatiilor sociale schimbarilor social-politice si economice survenite in societate, faptului ca starile de lucruri care au determinat necesitatea elaborarii acestui act normativ au incetat sa mai existe, fie s-au ivechit, intr-atat icat actiunea lor nu mai are nicio justificare si nici nu mai poate fi sustinuta.Desuetudinea este reversul negativ al cutumei. Este adevarat ca desuetudinea implica in mod necesar neaplicarea normei. De obicei aceasta neaplicare este prelungita. Dar, neaplicarea indelungata a normei nu conditioneaza in exclusivitate caderea in desuetudine. Sunt cazuri in care exista norme care inca de la intrarea lor in vigoare nu au fost receptionate in viata sociala si nu au fost aplicate de autoritati. Dar, neaplicarea reprezinta o conditie necesara dar nu suficienta a caderii in desuetudine. Pentru a exista desuetudine e necesara interventia unui al doilea element, si anume: neaplicarea sa rezulte din convingerea ca norma

avuta in vedere este rea din punct de vedere juridic si moral sau pur si simplu inutila. Aceasta ar reprezenta fateta negativa a lui opinio iuris ca element constitutiv al cutumei. Deci, ca sa existe desuetudinea, neaplicarea trebuie sa rezulte nu din dorinta de sustrageree de la lege sau din simpla interferenta, ci din convingerea ca norma desueta nu mai trebuie sprijinita, fiind incompatibila cu convingerile juridice si morale elementare, curente in societate sau , pur si simplu pentru ca ea constituie un nonsens.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROBŞeful catedrei ________________

Test nr. 3Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul_____grupa _____Facultatea Drept

1. Originea statului şi dreptului.1.1. Caracterizaţi puterea şi normele sociale ale societăţii prestatale.

Statul apare la o anumita treapta de dezvoltare a societatii si de aceea elaborarea unui concept pe deplin stiintific al statului presupune cercetarea originii statului, a cauzelor care au determinat trecerea societatii de la forme de organizare nestatala la organizarea statala a societatii. Cea dintai forma de convietuire a stramosilor nostri a fost hoarda. Hoarda reprezinta un grup de indivizi reuniti fara nici o regula fixa, stabila. Viata hoardei este nomada, nu este legata de un anumit loc de trai. Principalele mijloace de existenta le obtinea din vanatoare si pescuit. Incetul cu incetul, aces regim se schimba: apare agricultura, se construiesc primele locuinte, incep a se recunoaste legaturile de descendenta. Prima forma umana de comunitate ce a luat locul hoardei primitive a fost ginta, o uniune de oameni bazata pe rudenie de sange, oameni legati prin munca colectiva si apararea in comun a intereselor comune, precum si prin comunitatea limbii, moravurilor, traditiilor. Relatiile dintre membrii ce formau ginta se caracteriza prin egalitatea tuturor , prin solidaritate si ajutor reciproc. Intrucat in prima perioada de dezvltare a gintii relatiile de casatorie nu erau inca formate, rudenia se stabilea dupa mama. Astfel femeia devine nucleul vietii sociale. Acest factor determina formarea gintii matriarhale. La o treapta superioara de evolutie , ginta matriarhala va cede locul gintii patrairhale, unde tatal devine capul familiei si el va determina mai departe apartenenta la o ginta sau alta.Conducerea gintii, a vietii economice, militare, spirituale apartine unui organism cu caracter obstesc, unei puteri nepolitice obstest. Hotararile erau luate de adunarea generala a membrilor adulti ai gintii. Problemele curente erau solutionate de un sfat, in frunte cu u sef, ales de ginta. Organele de conducere puteau fi inlocuite oricand de ginta. Autoritatea lor era de natura morala, parinteasca. Nu exista o categorie speciala de oameni ce coonduc, nu exista un organ special de constrangere. La o etapa mai avansata apare tribul ca o uniune de cateva ginti. Formarea, la o epoca posterioara, a uniunilor de triburi este un proces insotit de consolidarea legaturilor gospodaresti si culturale intertribale.In societatea primitiva existau anumite reguli de coportare ale oamenilor, adica normele sociale. La aceasta se referă obiceiurile – ce au jucat un rol important înreglementarea producţiei, relaţiilor familiale şi a altor relaţii sociale

1.2.Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului.Aparitia statului a fost pregatita de o perioada indelungata de dezvoltare lenta a fortelor de productie in cadrul primei oraduiri sociale-a oranduirii comunei primitive, de evolutia treptata a structurii sociale, a relatiilor de productie si a formelor de conducere sociala din cadrul acestei oranduiri. Momentul determinant al formarii statului il constituie scindarea societatii in clase, grupuri sociale cu interese diametral opuse, ca urmare a aparitiei proprietatii private asupra mijloacelor de productie. Atat statul cat si dreptul se afla intr-o legatura determinanta cu modul de productie, in special cu baza economica a societatii, fiind, dintr-un moment dat, componente ale suprastructurii acesteia. K.Marx si F.Engels au aratat ca structura economica a societatii,, respectiv totalitatea relatiilor de productie dominante istoriceste determina caracterul si nivelul de dezvoltare a fortelor de productie, constituie baza pe care se ridica o suprastructura politica si juridica, respectiv un ansamblu corespunzator acesteia de idei politice, juridice, morale, estetice, filosofice, de relatii ideologice, juridice, morale care se statornicesc in societate in functie de aceste idei, precum si de institutii si organizatii sociale corespunzatoare ideilor respective, cum sunt statul, partidele, organizatiile poitice, institutiile juridice etc. Formarea statului s-a produs prin constituirea unei forte publice speciale separatea de masa populatiei, inzestrata cu instrumente de forta si mijloace de constrangere si destinata apararii ordinii sociale impuse de detinatorii acestei puteri. Ion Craiovan mentioneaza ca aparitia dreptului este influentata de anumitifactori ca: mediul natural in care se dezvolta existenta umana; cadrul istoric, etnic, national care are in vedere conditiie istorice si particularitatile etnico-nationale; sistemul politic; cadrul social-economic determinat de nivelul dezvoltarii economiei, formele de proprietate, structurarea societatii in diferite clase sau categorii sociale si profesionale.1.3.Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului.

Exista mai multe teorii de aparitie a statului, de exemplu:1. Teoriile teocratice

Acestea sunt proprii societatilor antice si feudale. Potrivit acestora, statul este o creatie divina, rezultatul vointei lui Dumnezeu, acceptarea si supunerea fata de acesta este o obligatie religioasa.

2. Teoria patriarhala- sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea monarhului din puterea parinteasca a lui Dumnezeu(Aristotel)

3. Teza contractualista a statului- Contractul social, considera ca statul a aparut dintr-o nevoie naturala, pe baza unei intelegeri intre putere si cetateni, cand acestia din urma si-au delegat atributiile lor puterii pentru a le folosi in numele comunitatii, a binelui comun.

In ceea ce priveste teoria dreptului putem evidentia urmatoarele scoli :

1 scoala dreptului natural care isi are radacinie in antichitatea greaca. De ex aristotel concepe lumea ca un tot unitar cuprinzand ansamblul naturii. Dupa parerea lui omul face parte din natura intr-un dublu sens : pe de o parte el este o parte a materiei participand la experienta acesteia, iar pe de alta este dotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil sa-si dirijeze vointa in acord cu ratiunea.

2 Scoala istorica a dreptului : potrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut loc in conditiile unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. Montesquieu considera ca legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii.

3 Scoala sociologica a dreptului (duguit, ihering) considera ca dreptul se naste din lupta intre iteresele sociae diferite si ca el constituie instrumentul fundamental al vietii sociale.

4 Scoala normativista a dreptului-fondatorul acestei scoli este hans kesen. Potrivit acestei scoli, sisemul normelor juridice se infatiseaza in forma de piramida. La baza acestei piramide se afa norma de conduita sociala fondata pe drept. Toate celelalte acte normative deriva din norma de conduita social ape baza dreptului .

2.Normele juridice şi normele obişnuielnice1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.Asupra relatiilor sociale, asupra conduitei oamenilor, in afara de drept, de ormele juridice, actioneaza de asemenea, o mare varietate de norme, un intreg sistem de normme sociale. -Normele sociale apar din nevoia coordonarii acomportamentelor indivizilor ce traiesc in societate si din nevoia asigurarii eficientei activitatii lor.Sistemul normelor sociale prezinta urmatoarele tresaturi: normele sociale se adreseaza unor agenti potentiali prescriind anumite actiuni obligatrii: unele care sunt permise, iar altele interzise. Ele fixeaza, in cadrul acestor actiuni, o serie de drepturi si libertati ce revin participantilor la realizarea lor.-orice norma sociala indiferent de natura ei reflecta conditiile social-economice ale epocii, raporturile dintre clase si grupurile sociale. Ele nu sunt date odata pentru totdeauna, ci evolueaza in functie de natura orinduirii sociale. -toate normele sociale urmaresc in cele din urma realizarea unora si acelorasi sarcini si scopuri, cum ar fi: organizarea si perfectionarea vietii sociale, dezvoltarea si perfectionarea personalitatii umane etc.-toate normele sociale au unul si acelasi obiectiv de regementare-relatiile sociale, sunt adresate unora si acelorasi oameni, paturi, grupuri sociale, cerintele lor in foarte multe coincid:servesc drept mijloc de exprimare si armonizare a intereselor personale si a celor sociale.

2.Determinaţi locul obiceiului în sistemul general al normelor sociale.Obiceiul reprezinta o vasta categorie de reguli sociale care reglementeaza variate relatii sociale. Ele exercita o anumita influenta asupra dreptului si, la randul lor, sunt intr-o oarecare masura obiect al actiunii juridice. Obiceiurile au aparut inca din primele inceputri ale existentei umane. El este o norma sociala, care a aparut in mod spontan in urma unor ondelungate actiuni ale oamenilor. Unele actiuni ale oamenilor in situatii date se repeta atat de mult incat se transforma in deprinderi si se considera obligatorii. In plan istoric, dreptul nu s-a desprins doar din morala si moravuri, ci si din obiceiuri. In continuare, dreptul s-a dezvoltat in stransa legatura cu obiceiul. Aceasta legatura este calitativ diferita de cea care leaga dreptul de morala, in sensul ca obiceiul devine chiar o forma de exprimare a dreptului, ocupa un loc deosebit in sistemul surselor juridice.Montesquieu observa ca obiceiul devine chiar o forma de exprimare a dreptului, dand exemple numeroase in acest sens. In unele tari, sustine el, cum ar fi portugalia, rusia,, obiceiuri, cum erau cele privind mostenirea la tron, au mbracat forma legilor, devenind norme obligatorii. Din aceasta cauza, obiceiul are, intr-un anumit sens, un caracter conservator. Pe cat de incet se formeaza obiceiul, pe atat de greu, el inceteaza de a mai actiona. In scoietatile primitive, arhaice, precum si mai tarziu-in evul mediu-obiceiul avea un camp deosebit de extins, mergand de la reglementarea vietii de familie, rudenie pana la cele privind productia si schimburl de bunuri. In aceste conditii societatea era interesata in consolidarea unor biceiuri, astfel ca numeroase obiceiuri capata caracter juridic. Treptat s-a ajuns sa se faca o distinctie clara intre obiceiul juridic si cel nejuridic.3.Estimaţi tangenţele şi deosebirile normelor juridice şi a normelor obişnuielnice.

In obiceiuri se afla germenele organizarii juridice a societatii. Norma juridica isi extrage autoritatea din convietuirea care se formeaza incetul cu incetul, in mintile oamenilor, ca urmare a repetarii ei constante in aceleasi situatii, ca aceasta regula trebuie sa se aplice cu necesitate, ori de cate ori se produce acelasi eveniment, acelasi fapt. Nu orice obicei, nu orice uzanta se transforma in norma de drept cutumiar. Pentru aceasta este necesar sa fie indeplinite doua conditii:1.sa fie practicate in mod regulat, constant 2.sa fie considerate ca obligatorii, sa fie respectate ca norme juridice, adica sanctionate de autoritatea publica. Obiceiul devine norma juridica, in momentul in care este recunoscuta de puterea publica, de stat. In acel moment el devine, alaturi de celelalte norme juridice, obligatoriu, iar incalcarea normei juridice atrage dupa sine aplicarea sanctiunii organizate a statului. Obiceiul recunoscut ca norme juridica devine izvor de drept. Cutumele ca izvoare de drept sunt caracteristice mai mult oranduirii sclavagiste si celei feudale. In societatea contemporana obiceiurile reglementeaza laturile mai putin importante ale vietii sociale. Ceea ce distinge obiceiul de drept este natura sa mai putin rationala, mai putin constienta, decurgand din insusi procesul de formare pe cale spontana, cata vreme dreptul si morala implica un proiect constient, rational urmarit a fi realizat. Obiceiul continua sa existe si in societatea moderna si in cea contemporana, luind insa forma juridica intr-o masura foarte restransa. Totodata este necesar ca normele juridicde sa fie elaborate in lumina obiceiurilor si traditiilor tarii, a acelor traditii mostenite din trecut.

.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROBŞeful catedrei ________________

Test nr. 4Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ____ Facultatea Drept

1.Formele şi tipurile istorice ale statului.1.1. Caracterizaţi forma statului şi elementele constitutive ale acesteia.

Forma statului constituie un fenomen social complex,care include in sine 3 elemente interdependente:

1. Forma de guvernamint –caracterizeaza organele supreme ale puterii de stat,ordinea formarii lor si repartizarea competentelor intre ele

2. Forma structurii de stat –caracterizeaza organizarea administrativ-teritoriala si nationala a statului,ce evidentiaza caracterul corelatiilor intre parti componente,intre organele centrale si locale ale puterii de stat.

3. Forma regimului politic –totalitatea metodelor si mijloacelor de realizare a puterii politice de catre stat.

1.2Argumentaţi legăturile formelor cu tipurile istorice ale statului.

Procesul îndelungat de afirmare a statelor  a generat diverse tipuri si forme de stat. Istoria a consemnat, astfel, la poluri opuse, doua tipuri de stat:

1. De esenta dictatoriala (absolutista), care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr- 646h78g o presupusa legimitate de ordin divin;

2. De esenta democratica, care, indiferent de forma, constituie expresia vointei cetatenilor, materializata prin consimtamântul dat.

Esenta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme, în functie de conditiile concrete  ale epocii si tarii respective. Forma de stat are  în vedere modul de organizare a puterii de stat si, în special, structura si functionarea organelor supreme de conducere. Rezulta ca indiferent de esenta statului, democratica s-au dictatoriala, forma de stat estedata de trei elemente:

1. Forma de guvernamânt, care  este un raport între organele de stat în procesul de constituire si exercitare a puterii. Formele de guvernamânt în statele lumii contemporane sunt:

- Monarhii :

Absoluta –puterea suprema in stat apartine unei singure persoane Reprezentativa pe stari –puterea monarhului este limitata de un organ reprezentativ pe stari

(adunarea nobilimii,mestesugarilor,negustorilorm etc) Constitutionala –puterea monarhului este limitata de organul reprezentativ. Limitarea este de

constitutie,adoptata de parlament. Dualista –monarhia poarta un caracter dublu. Juridic si practic puterea este divizata,guvernul

fiind format de parlament si monarh Parlamentara –puterea monarhului in domeniile legislativului,executivului si justitiei practic

lipsesc,manifestindu-se simbolic.

- Republica :

Parlamentara –se caracterizeaza prin lipsa functiei sefului statului,fie ca acesta este ales de parlament raspunzind in fata lui.

Prezidentiala –se caracterizeaza prin alegerea sefului statului de cetateni,fie direct, fie indirect. In aceste conditii, seful statului se afla pe pozitii egale cu parlamentul.

Mixta –contopirea a primelor 2 modele de republici,intilnindu-se ambele elemente.

Între esenta statului (democratica sau dictatoriala) si forma de guvernamânt exista în general o strânsa legatura;

2. Structura statului, care reprezinta un raport între organele centrale si locale ale statului.  Sub acest aspect se disting:

State federative, care constituie o comunitate de state nesuverane, ce presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre.  Organizarea statala de tip federal are ca obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind împartite

între statul federal si statele membre.  Ca urmare, în statele federale se întâlnesc, în paralel, organe ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii de drept ale statelor membre.

 Confederatii de state suverane, în care statele membre îsi pastreaza suprematia si independenta în mod integral, competentele statului federal referindu-se la luarea unor decizii în comun în domeniul relatiilor internationale.

 Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate, cu organe comune, cum sunt: adunarea reprezentativa, seful de stat, organele diplomatice, armata, finantele, mentinându-se si structuri distincte reprezentate de parlamente si guverne separate;

State national-unitare, în care puterea apartine grupurilor conducatoare, alese sau delegate ale întregii comunitati. Alaturi de natiunea hotarâtor majoritara, în aceste state pot fiinta si minoritati nationale, care se bucura de aceleasi drepturi politice, juridice si economice cu ale natiunii majoritare, necesare acestor minoritati, având calitatea de cetateni ai statului national.

3. Regimul politic, care reprezinta pentru unii politologi, un element al formei de stat, iar pentru altii, un element al sistemului politic. Daca statul reprezinta institutia centrala a sistemului politic, atunci, firesc, regimul politic este legat, în primul rând, de stat. El constituie un element al formei de stat, element hotarâtor în definirea tipului de stat, deoarece regimul respectiv exprima un raport între organele de stat si cetateni. Daca organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, ca expresie a vointei lor, avem de a face cu un regim democratic si, invers, cu unul de factura dictatoriala.

 De aceea, în analizele politologice, când se urmareste elucidarea esentei statului, se vorbeste de regula despre regim politic.

Democratic Totalitar

1.3.Formulaţi probleme actuale ale formei şi tipurile istorice ale statului în Republica Moldova.

Conform Constitutiei, RM este un stat suveran,forma de guvernamint -republica ,si un stat de drept democratic.

Una din problemele cu care se confrunta la moment RM este stabilirea de facto a formei sale de guvernamint,fie ca este mixta sau parlamentara.Conform referendumului republican consultativ din 23 mai 1999, s-a decis schimbarea formei de guvernamint in republica prezidentiala, fapt ce a ingrijorat Parlamentul,calificind aceasta drept eventual pericol pentru democratia tarii. Drept urmarea au fost luate in dezbatere 3 proiecte de legi pt modificarea Constitutiei,car dupa prima lectua a fost comasata intr-una singura. Astfel la 5 iulie 2000 Parlamnetul adopta legea cu privire la modificarea Constitutiei. Insa modificarile Constitutiei au limitat competenta si rolul Presedintelui RM in favoarea Guvernului si Parlamentului,referindu-se la :

Alegerea presedintelui de catre parlament Dreptul parlamentului de a demite presedintele cu votul a 2/3 din nr deputatilor alesi Retragerea dreptului presedintelui de a prezida sedintele Guvernului la care participa

Excluderea informarii obligatorii a Presedintelui de catre Prim-ministru in probleme de o deosebita importanta pt tara

Din cele relatate rezulta ca RM a devenit un stat cu sistem de guvernare parlamnentar.Acest lucru insa nu corespunde realitatii, pentru ca e important sa tinem cont si de atributiile Presedintelui. Daca sa luam exemplul Frantei,ca exemplu clasic de republica mixta, atunci putem observa ca Presedintele RM dispune de mai multe atributii decit cel al Frantei , prin faptul ca are drept de initiativa legislativa, in plus poate dizolva Parlamentul in 3 cazuri exprese emntionate de Constitutie. Din cele spuse rezulta ca RM poate fi privita ca o republica mixta.

2.Actul de aplicare a dreptului (actul aplicativ)1.Identificaţi actul aplicativ şi trăsăturile acestuia.

Actele de aplicare a normelor juridice -un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un anumit caz juridic,in baza normelor juridice,referitor la anumite circumstante concrete si persoane determinate.Trasaturile actului de aplicare :Temeiul juridic al aparitiei modificarii sau stingerii unui raport juridic;Reprezinta vointa unulaterala a organului de stat;Poarta un caracter individual,referindu-se la o situatie de fapt concreta, la un cerc de persoane strict determinate;Obligatoriu din mometul aducerii la cunostinta partilor interesate; Isi consuma efectele odata cu solutionarea cauzei

2.Determinaţi coraportul actului normativ juridic cu actul aplicativ.1. Actul normativ juridic este un act primar, pe cind cel aplicativ este un act derivat. Actele

aplicative rezulta intotdeauna din cele normative si sint adoptate in baza lor.2. Actul normativ juridic intervine pe planul elaborarii dreptului ,pe cind actu de aplicare a

adreptului , pe planul transpunerii acestuia in viata,pe planul aplicarii dreptului3. Activitatea normativa juridica este rezervata doar unor autoritati publice. Daca activitatea

normativa este strict reglementata in componenta unor organe ale statului, activitatea de aplicare poate fi realizata de oricare organ al statului si in limitele determinate, chiar si de organizatii nestatale.

4. Actele de aplicare intotdeauna dau nastere la raporturi juridice.5. Spre deosebire de actele normative cu caracter general , impersonal, tipic,ireprogabil, actele de

aplicare sunt individuale,concret determinate,referindu-se la un caz concret.Ca coraport poate fi ca actele aplicative tind sa completeze actele normative fara a le supune modificarii, pt ca presupune un proces relativ complicat, referindu-se la cazuri concrete care genereaza raporturi juridice

3.Estimaţi actele aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

Actele de aplicare a dreptului nu tin de competenta exclusiva a unei singure autoritati publice. Ele pot fi emise de toate cele 3categorii de autoritati publice (legislative,executive,judiciare).

1. Parlamentul ,fiind unica autoritate legiuitoare a satuluiadopta legi. In acelasi timp are atributia de a adopta diverse acte aplicative.

Exemple : hotaririle Parlamentului de numire in functie, sau privind votul de incredere a Guvernului etc .

2. Presedintele RM, in exercitarea atributiilor ale ,emite decrete obligatorii pt executare pe intreb teritoriul tari. Majoritatea absoluta a decretelor sunt acte aplicative.

Exemple: decretele de numire in f-tie, de decorare cu ordine, medalii,de gratiere,de acordare a cetattenie , etc.

3. Guvernul ca organ al puterii executive,adopta hotariri cu caracter aplicativ. 4. Prim-ministrul, pt organizarea activitatii interne a Guvernului,emite dispozitii5. Ministerele, departamentele ,in exercitarea atributiilor ce le revin emit ordine si instructiuni6. Autoritatile publice locale adopta hotariri si dispozitii7. Instantele judecatoresti nu fac decit acte de aplicare a dreptului (hotaririle judecatoresti) ne

putind emite acte normative.

Prin acte de aplicare a dreptului se nasc, se modifica,se sting raporturi juridice concrete,ori apar drepturi si obligatii in sarcina unor subiecti de drept concret.Actele de aplicare devin obligatorii din momentul aducerii la cunostinta a partilor interesate.

APROBŞeful catedrei ________________

Test nr. 5Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ____ Facultatea Drept

1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică.Scopul statului a constituit un obiect principal de studiu si analiza in lucrarile marilor ganditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, indeosebi asupra contributiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societatii omenesti, mai ales dupa aparitia relatiilor police-statale.Montesquieu a explicat pe larg scopul statului i apararea si garantarea libertatii politice. „Desi toate statele au, in general acelasi scop, anume-conservarea lor, fiecare stat are pe langa acesta si scopul sau particular”. Astfel Roma, avea drept scop largirea hotarelor, marsilia avea drept scop comertul, scopul legilor iudaice era religia, scopul Chinei era linistea publica, cel al insulei Rhodos era navigatia, al poloniei –independenta fiecarui particular. Scopul statului se modifica de-a lungul evolutiei. De exemplu unii autori au definit statul contemporan ca fiind un stat social, stat asistential, care are indatoriri majore in: combaterea somajului, combaterea poluarii, combaterea crimei organizate. 1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului.Rolul si scopul statului se realizeaza prin functiile sale interne si externe. Analizand obiectivele sale majore, statul are indatorirea sa asigure ordinea si stabilitatea in societate si sa contribuie, prin mijloacele sale proprii, la progresul economic, tehnic, uman. Statul in indeplinirea atributelor sale specifice, ca principala institutie politica si totodata, in calitate de gestionar al bunurilor si mijloacelor aflate in proprietatea sa – are obligatia ca in conditiile de dezvoltarii tehnice fara

precedent din ultimii ani, sa indeplineasca functii multiple: sa asigure, in masura mijloacelor de care dispune, progresul tehnico-stiintific, sa mentina ordinea, sa garanteze stabilitatea sociala etc.

In dependenta de scopul urmarit, statul isi propune salutionarea unor sarciniconcrete ce tin de diverse domenii: economic, politic, ideologic, cultural.. Sarcinile statului nu pot fi solutionate de la sine. Pentru acesta este nevoie de o activitate multilaterala a statului. Activitatea statului este caracterizata de functiile pe care acesta le indeplineste. Orice stat dintotdeauna isi pune in fata sa un anumit sau anumite scopuri, care sunt precizate in sarcini concrete in toate domeniile vietii sociale si care sunt realizate prin functiile statului, adica rpincipalele directii de activitate a lui, in care se exprima esenta sa.

1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republica Moldova la etapa contemporană.Constitutia republicii moldova mentioneaza in art 1 am 3 ca republica moldova este un stat de drept, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garatate. Sau, bunaoara in aceeasi lege suprema este reglementat, la art47 ca statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea, bunastarea, cuprinzand hrana, locuinta, ingrijirea medicala. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate sau in urma unor imprejurari independente de vointa lor. Unul din scopurile pe care si le propune Republica Moldova sunt: Edificarea unui stat democratic de drept. Sarcinile statului pentru acest scop sunt politice, economice, ideologice, culturale, iar functiile sunt interne: apararea drepturilor omului, dreptului de proprietate, apararea ordinii publice si externe cum ar fi asigurarea securitatii statului, functia apararii statului, functia de stabilire a diferitor relatii cu alte state ale lumii.

2.Limbaj şi stil în elaborarea actelor normativ-juridice 1. Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice.

Un loc important in elaborarea actelor normative il ocupa stilul si limbajul lor. Continutul actului normativ, modul de imbinare a elementelor strcuturale ale acestuia, claritatea, accesibilitatea, sunt intotdeauna probe ale maiestriei legiuitorului. Stilul legilor trebuie sa fie concis, simplu. „Legile nu trebuie sa fie subtile; ele sunt facute pentru oameni cu intelegere mediocra; ele nu sunt expresia artei logice, ci a judecatii simple a unui tata de familie”. Pentru a asigura o claritate si accesibilitate a actelor normative, acestea trebuie sa fie clar formulate si relativ usor de inteles, sa nu provoace confuzii. Cu cat limba juridica va fi mai precisa, mai formata, cu atat dreptul va prezenta o uniformitate mai completa, izvorata din unitatea interpretarilor.

2. Determinaţi regulile de tehnică legislativă în formularea limbajului legilor.Tehnica legislativa este o parte componenta a tehnicii juridice. Ea reprezinta aspectele tehnice legate atat de procesul de creare a dreptului, cat si cel de aplicare a lui. Calitatile pe care trebuie sa le posede o tehnica juridica pentru a fi satisfacatoare sunt:bine delimitata, adaptabila, simpla, sigura si neignorand prea mult natura lucrurilor. De exemplu Jean dabin cere ca tehnica sa ne dea un drept coerent si logic”nu pentru motive de eleganta sau estetica juridica, dar pentru motivu foarte utilitar ca un drept coerent si logic se face inteles si patruns mai usor decat un drept divizat contra lui insusi si compus din solutii contradictorii”Tehnica trebuie sa se caracterizeze mai intai prin simplicitate, simplicitatea care sa rezume in instrumente precise si uniforme complexitatea exigentelor sociale. Tehnica trebuie sa faca din drept un tot coerent si logic, pentru a nu crea incertitudine si contraziceri. Ea trebuie sa asigure stabilitatea situatiilor dobandite si certitudinea siguratei.

O allta regula a legiferarii porneste de la premisa ca dreptul trebuie sa se abtina sa intervina, chiar daca regula proiectata urmareste binele public, cand o astfel de interventie ar cauza prejudicii acestuia datorita limitelor psihologice ale destinatarilor normei. Astfel, spus, dreptul trebuie sa impuna maximul de constrangere suportabila pentru destinatarii sai.O alta regula cere ca interventia legiuitorului sa aiba loc doar atunci cand interesul social si bunul mers al lucrurilor o cere. O alta regula ar necesita incadrarea, pe masura posibilitatilor, a reglementarilor normativ-juridice in sistemul general al reglementarilor normativ-sociale.O ultima si in acelasi timp totdeauna prima regula de determinare a politicii legislative consta in faptul ca legea trebuie sa urmareasca binele comun, care include in sinele sau universalitatea valorilor interesului uman.

3. Estimaţi importanţa determinării literei şi spiritului legii în aplicarea corectă a normelor juridice.spiritul legii se refera in principiu la motivatia care sta la baza aparitiei acesteia. cu alte cuvinte, daca motivul pentru care legea in vigoare a fost creata nu poate fi identificat cu exactitate in situatia de fapt, litera legii poate fi interpretata de catre judecator dupa caz. chiar daca interpretarea difera de la un om la altul , fundamentul ei este aceeasi.

Test nr. 6Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1. Ştiinţele juridice. 1.1.Distingeţi specificul şi trăsăturile ştiinţelor juridice.

2. Pentru a plasa ştiinţa dreptului în ansamblul ştiinţelor, trebuie să ne referim la două trăsături esenţiale ale obiectului său: a) dreptul este un fenomen social, un produs al vieţii în societate şi b) obiectul ştiinţei juridice are caracterul unei reguli, al unei norme a acţiunii generale . Pornind de la aceste trăsături, deducem că ştiinţa dreptului aparţine grupului ştiinţelor despre societate, şi anume subgrupului ştiinţelor normative, care au la bază ideea de finalitate şi caută ceea ce trebuie să fie, nu fapte, ci soluţii.Ştiinţa dreptului este o ştiinţă normativă în dublu sens: este o ştiinţă cu privire la norme (studiază faptul normativ), dar şi o ştiinţă ce degajă o linie de conduită.Ca ştiinţă cu statut şi poziţie specifice, ştiinţa dreptului analizează un anumit domeniu al relaţiilor şi structurilor sociale, cel al participării oamenilor la circuitul juridic, ca purtători de drepturi şi obligaţii juridice, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Ea are legătură cu celelalte ştiinţe normative (teologia, morala şi etica), dar şi cu ştiinţele pozitive (ştiinţele politice, sociologia, economia, psihologia, antropologia, lingvistica, medicina, etc.). Ştiinţa dreptului prezintă o serie de trăsături caracteristice şi anume:1. Ştiinţa dreptului este o ştiinţă umanistă; ocupându-se de comportamentele umane în societate, ea este strâns legată de celelalte ştiinţe despre om şi societate;2. Dreptul este indisolubil legat de istorie, el este prin esenţa sa evolutiv, dinamic, nici o normă neputând fi înţeleasă pe deplin decât făcând recurs la istorie;3. Dreptul este o ştiinţă critică; caracterul critic este cel care dă ştiinţei dreptului caracterul său normativ;

4. Dreptul este o ştiinţă practică; cunoştinţele sale au valoare doar dacă sunt orientate către aplicarea lor practică;5. Ştiinţa juridică nu este universală, se ataşează de regulă studierii unui sistem social determinat.

3.2.Stabiliiţi categoriile şi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice.

Stintele :1. Teoretico-istorice :

TGD Istoria statului si dreptului Istoria doctrinelor politice si de drept

2. Juridice de ramura : Dr. Constitutional Dr. Civil Dr. Penal Dr. Procesual civil/penal Dr. Muncii Dr. Familiei Dr. Administrativ Dr. Ecologic Dr. Fiscal

3. Juridice interramurale : Criminologia Dreptul asigurarilor sociale Organizarea justitiei Organele de ocrotire a normelor de drept

4. Juridice auxiliare (speciale) : Criminalistica Statistica juridica Psihiatria juridica Psihologia juridica Medicina legala

3.Estimaţi coraportul teoriei generale a dreptului şi statului cu alte ştiinţe juridice.Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica si juridica care studiaza in baza unui ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si speciale referitoare la aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general si a sistemului de drept al tarii respective in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului, teoria generala a statului si dreptului, face o analiza profunda a relatiilor sociale, economice, politice si de alta natura,, privite in dinamica,in raport cu normele juridice care le reglementeaza. In aceasta calitate ea are menirea ca pe baza analizei temeinice, atat a relatiilor sociale ce reclamaregementare juridica, cat si a normelor juridice care asigura aceasta reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei dintre ele; sa atraga atentia asupra relatiilor nou-aparute ce reclama reglemetare juridica, sa sublinieze situatiile in care legea devine desueta pentru ca dispare obietul de reglementare al normelor sale, precum si situatiile in care normele juridice devin o fraa in calea dezvoltarii anumitor relatii ce sunt in

deplina concordanta cu interesele generale si fundamentale ale entitatii organizate in stat, si in sfarsit sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea dreptului. Ca disciplina stiintifica , care prin obiectul sau de studiu nu se imiteaza la examinarea unui sau altui comportament al juridicului si politicului, ci le cerceteaza in intregul lor, Teoria generala a statului si dreptului poate fixa obiectul de studiu al intregii stiinte juridice, metodologia ei generala, interferentele ei cu stiintele sociale inrudite, toate acestea constituind puncte de plecare pentru orice stiinta juridica. Ea reprezinta deci disciplina fundamentala a sistemului stiintelor juridice. In literatura juridica TGD a mai fost caracterizata ca fiind nucleul central al stiintei dreptului la care pornesc practic toate stiintele juridice, adica abordarea stiintifica a orblemelor juridice. Cu toate acestea, ea nu constituie insa o stiinta completa a dreptului. Ea formuleaza si defineste conceptele fundamentae care constituie punctul de plecare pentru investigatiile intregului sistem al stiintelor juridice.

2.Compartimente ale sistemului de drept. 2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept în ramuri de drept.

Ramura de drept este o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parte independenta a sistemului de drept,care reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale,prin intermediul unei metode specifice de reglementare.

Dupa obiectul de reglementari juridice – un grup de raporturi sociale calitativ omogene ce au capatat in constiinta juridica a legislatorului forma de motivatie juridica.Metoda reglementarii juridice –prin care se intelege totalitatea de procedee de inriurire a dreptului asupra participantilor la relatiile sociale,consfiintita de normele juridice.

Elementele structurake ale sistemului de drept :1. Ramuri2. Subramuri3. Institutii

2.2. Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional.O problema teortica importanta este problema raportului dreptului national cu dreptul international. In dependenta de raspunsul dat la aceasta intrebare, s-au conturat 2 propozitii principale : dualismul si monismul. Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste 2 subramuri d drept,sint egale, independente si ca urmare normele dreptului intrenational nu are o forta obligatorie pt dreptul intren. Pentru ca o norma internationala sa intre in vigoare pe teritoriul unei tari, ea trebuie sa se transforme in norma de drept intern.Conceptia monista,porneste de la premisa conform careia dreptul national si cel international activeaza pe baza unei ierarhii. In viziunea lui Hegel, dreptul intrenational ar fi un drept extern al statului si este subordonat dreptului intern. Aceasta viziune insa nu este impartasita la etapa actuala .Conform art. 4 al Constitutiei RM a proclamat principiul prioritatii reglementarilor internationale la care RM este parte,fata de cele nationale in materia ce se refera la drepturile si libertatile omului : (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.    (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.

Articolul 8 Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale – denumirea normei respective a fost numita pacta sint servanda (tratatele trebuie respectate).Aceste prevederi constitutionale sint chemate sa asigure corelarea dreptului national cu sistemul legislatiei si strategia statului nostru de integrare in UE.

2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat.

.Din componenta dreptului public intern intra asa ramuri ale dreptului ca :

1. Dreptul Constitutional2. Dreptul administrativ procesual etc.

Din dreptul privat intern fac parte dreptul civil, dreptul familiei etc.Divizarea dreptului in drept public si privat nu trebuie absolutizata. Interesul general n-ar fi nimic daca n-ar fi impartasit cu fiecare particular, tot asa precum si interesul individual nu poate fi neglijat de stat.Deosebirea dintre acestea nu priveste natura intereselor car sunt in joc,ci natura raporturilor care se leaga,pe de o parte,raportat de la individ la individ, pe de alta parte, raportat intre individul privat ca un madular al societatii si societatea insasi,reprezentata prin organele sale.Necesitatea compartizarii drepturilor in privat si public il presupunem din differentele dinter acestea :

1. In ce priveste generalitatea interesului . In timp ce dreptul public protejeaza un interes comun tuturor cetatenilor, un interes general societatii, dreptul privat protejeaza prin normele sale interese proprii unui individ,unei familii, etc

2. In ce priveste forta obligatorie. Dreptul public este prin natura sa un drept imperativ,contine o suma de ordine si prohibitii care asigura ordinea publica. Dreptul privat este constituit , in principal,din norme dispozitive,permisive sau supletive.

3. In ce priveste modalitatile de exprimare a vointei. Dreptul public se manifesta cu prepoderenta prin actiunea autoritara,unilaterala a guvernantilor. Dreptul privat traduce normativ libera vointa a partilor.

4. In ce priveste sanctiunile. In dreptul privat exista sanctiuni in cel public nu.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 7

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa _____ Facultatea Drept

1.Caracteristica generală a dreptului1.1.Caracteriz aţi conceptul dreptului şi trăsăturile acestuia.Dreptul il putem defini ca totalitatea normelor juridice, generale, impersonale, strict determinate si obligatorii, stabilite sau sanctionate de catre stat, care fixeaza cadrul juridic de organizare a statului

si de conducere a societatii si care reglementeaza cele mai importante relatii sociale, stabilind caile si mijloacele de aparare, consolidare si dezvoltare a ordinii, a raporturilor sociale, reprezentand vointa clasei dominante, iar la etapa contemporana – a majoritatii populatiei sau a intregului popor, a caror aplicare si respectare este garantata de catre stat, putad fi impusa, la nevoie prin forta de constragere a acestuia. Ce tine de trasaturile acestuia, definim urmatoarele:*normele juridice indica un comportament esential, si nu conduita unei persone, adica au un caracter general, devenind etalor cu ajutorulcaruia statul apreciaza conduita cetatenilor in situatii concrete;*Normele juridice nu sunt simple recomandari sau indicatii, ci reprezinta o dispozitie obligatorie, un comandament impus de puterea publica, nerespectarea lor atragand dupa sine aplicarea constrangerii;*spre deosebire de legile naturii, care nu depind de vointa oamenilor, normele juridice au un caracter volitiv;*normele juridice pot sa prevada aparitia unor efecte juridice, care sunt consecinta unor fapte ce se produc independent de vointa oameilor;*normele juridice se pot realiza in viata practica numai trecand prin constiinta oamenilor, deoarece conduita este subordonata vointei lor.

1.2. Argumentaţi utilitatea principiilor dreptului şi rolul acestora.Principiile dreptului au fost definite in felul urmaror: “ Prin principii in domeniul dreptului intelegem atat un fundament al sistemului de drept, cat si o modalitate de coordonare a normelor juridice in jurul unor idei calauzitoare”. Definitia este urmata de distinctia dintre principiile fundamentale – care refelecta ceea ce este esential si profund in cadrul unui tip de drept – si principiul valabile numai anumitor ramuri ale dreptului. De exemplu principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului: acest principiu sta la baza unui stat democratic si de drept. Principiul legalitatii presupune democratismul puterii manifestat prin suveranitatea poporului, exercitata prin sistemul electoral bazat pe votul universal, egal, direct, secret si liber exprimat, fiind format astfel parlametul care isi exercit atributiile sale de legiferare si de control asupra executivului.. Principiul libertatii si legalitatii fiind unul din fundamentele vietii sociale care isi gaseste reglementare sub forma egalitatii tuturor in fata legii, dar si in perimetrul unor ramuri de drept.Importanta practica a principiilor in drept este analizata in doua sensuri. Intr-un sens, principiile dreptului asigura constructia unitara a sistemului de drept, aceasta latura aparand in mod pregnant in procesul de elaborare a dreptului si constituindu-se intr-un element important de tehnica legislativa. In cel de-al doilea sens, principiile de drept capata o dimensiune cognitiva contribuind “in mod decisiv la cunosterea sistemului” dreptului.Astfel, putem constata importanta deosebita a principiilor atat in procesul de elaborare a dreptului, cat si in cel de aplicare a normelor juridice, in acest din urma caz, cunosterea lor ii confera interpretului un instrument stiintific pretios de analiza.

1.3.Estimaţi funcţiile dreptului în Republica Moldova.Functiile dreptului sun acele directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic, la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului, precum si instatele sociale special abilitate cu atributii in domeniul realizarii dreptului. In RM ca si in alte state democratice functiile nu difera. Functia statca care consta in actiunea dreptului asupra relatiilor sociale prin intarirea normelor juridice in acte normative. Dreptul este cointeresat de stabilitate in societate, care sa corespunda intereselor majoritatii. Esenta functiei dinamice consta in aceea ca dreptul actioneaza asupra relatiilor sociale, care se afla in parmanenta miscare. Schimbarile care au lloc in societate necesita, inevitabil noi

reglementari juridice. Functia de apararae a dreptului reprezinta acea directie a reglementarii juridice care este orientata spre apararea valorilor general umane, a celor mai importante relatii economice, politice, nationale, personale, a inviolabilitatii lor, si in acelasi timp spre excluderea acelor relatii sociale care vin in contradictie cu bazele oranduirii sociale. O alta functie a dreptului in rm ar fi acea de conservare, aparare, garantare a valorilor fundamentale ale societatii si anume: a ordinii constitutionale, a proprietatii, a drepturilor si intereselor legitime ale statului si ale individului. Fiind instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea si tipizarea unor conduite socialmente utile, defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. Totodata prin intermediul normelor juridice se stabilesc principiile de baza ale convietuirii sociale si se ocrotesc valorile care sunt legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

2.Tipurile istorice de stat şi drept.2.1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile distinctive ale tipului istoric de stat şi drept.Odata aparut, statul, ca si dreptul nu ramane iobil, ci se dezvolta, se modifica. 2.2.Determinaţi principalele tipuri istorice de stat şi drept şi criteriile de tipizare. Ic Descrierea procesului istoric si a starii de dezvoltare a statului se evidentiaza, in ansamblu, doua modalitati principale de abordare a problemei.Prima modalitate a fost diferentierea formatiunilor social-economice. In asa mod se fixeaza periodizarea societatii, in ansamblu si a statului in particular. Ca urmare au fost evidentiate urmatoarele tipuri istorice de stat: statul de tip sclavagist, statul de tipfeudal, statul burghez si statul socialist. Cea de-a doua modalitate, dupa cum se considera in prezent de majoritatea specialistilor in domeniu cu o perspecitva mai mare se evidentiaza statul epocii antice, statul epocii medievale, statul epocii moderne si statul epocii contemporane. Tipizarea sau clasificarea dupa tipuri a dreptului, a sistemelor de drept reprezinta in sine un proces obiectiv, necesar si firesc de cunoastere a materiei juridice. Prima modalitate a fost diferentierea formatiunilor dupa criterii de natura social-economica. In asa mod se fixeaza periodizarea dezvoltarii societatii, in ansamblu si dreptului in particular. Ca urmare au fost evidentiate urmatoarele tipuri istorice de drept: dreptul de tip sclavagist, de tip feuda, burghez si socialist. Cea de-a doua modalitate este acea ce tine de perioada: dreptul epocii antice, medievale, moderne si conteporane.

2.3.Formulaţi tipurile istorice contemporane de stat şi drept şi estimaţi la care din ele se atribuie Republica Moldova.Dupa criteriu evolutiei istorice a dreptului contemporan se pot diferentia urmatoarele grupe: dreptul societatilor democratice, cu economii de piata in carese include si dreptul din fostile tari socialiste, aflate in faza tranzitiei spre democratie si crearii statului de drept, aiceasta tipizare i se atribuie si Republivii Moldova. Dreptul socialist aflat in tarile unde se mai mentine sistemul socialis; dreptul tarilor in curs de dezvoltare sau al lumii a 3-a care mai pastreaza puternice elemente traditionale si religioase, cum este dreptul islamic, budist sau hindus. O alta clasificare a societatii omenestu distinge societati preindustriale –RM, industriale si postindustriale. Dar niciun tip de societate nu este omegen, pur. Intre tipurile istorice de drept nu este o ruptura; dimpotriva in dezvoltarea sa dreptul pastreaza multe elemente de continuitate, avand constante prezente de-a lungul multor epoci istorice.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 8

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1. Baza metodologică a teoriei generale a dreptului.

Definiţi baza metodologică a teoriei generale a dreptului şi rolul acesteia în procesul de cercetare a fenomenelor juridice.

Ca şi orice domeniu şi cercetarea ştiinţifică sebazează pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu demetode şi procedee cu ajutorul cărora are loc studiereadreptului in toată complexitatea sa. Cuvintul metodă vinede la greci ceea ce inseamnă drum, cale, mod de expunere.O metodă in sensul adevărat al cuvintului trebuie să fiedeterminată de insăşi obiectul cercetării juridice şi trebuiesă corespundă legilor acestuia.In literatura juridică există mai multe definiţii alemetodei şi anume: Prin metodă inţelegem un ansambluconcentrat de operaţiuni intelectuale ce pot consta dinnorme, principii, care sunt folosite pentru atingerea unuiasau mai multor obiective privind cunoaşterea unuifenomen.O altă părere ar fi că metoda reprezintă sistemulcelor mai generale principii de investigaţii, deduse dinsistemul celor mai generale legi obiective.Prin metoda ştiinţei teoriei generale a dreptului inţelegemcăile, mijloacele de studiere, care exprimă poziţiile iniţialegenerale şi abordarea acestor fenomene.

Determinaţi metodele fundamentale ale teoriei generale a dreptului şi interacţiunea acestora .Metodele fundamentale ale TGD sunt :

1. Metoda logica –cuprinde un ansamblu de procedee si operatii metodologice si gnoeseologice specifice prin care se creaza posibilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferitele componente ale sistemului juridic al unei societati.

2. Metoda istorica –cerceteaza fenomenul dreptului si statului in dezvoltare,in interdependenta lor istorica.

3. Metoda comparativa –cerceteaza fenomenul dreptului si statului intr-un aspect complex,furnizind informatii referitoare la dezvoltarea acestor fenomene in alte sisteme de drept, cit si reflectarea lor in reglementarile juridice internationale.

4. Metoda experimentala –cerceteaza fenomenul dreptului si statului prin modelarea in conditii speciale a diferitor cazuri particulare,rezultatele cercetarii carora permit evidentierea variantei optime de solutionare a problemei.

Drept argument in interactiunea dintre acestea ne serveste pentru inceput faptul ca fiecare stiinta juridica aplica pe larg metoda logica. Drept fapt ne vorbeste aparitia disciplinei aparte “logica juridica”. De asemenea de principiul inductiei si deductiei, ale metodei logice, se folosesc pe larg toate stiintele juridice, datorita posibilitatii trecerii de la particular la general, de la fapte reale,concret-istorice la generalizarea stiintifica.Putem aici preciza interactiunea metodei logice cu toate celelalte, dupa parerea mea ea fiind de baza. Metoda istorica + metoda comparativa , comparind evolutia dreptului si statului in diferite perioade de timp .Metoda experimentala cu metoda logica (inductie,deductie).

Estimaţi esenţa metodei comparative în procesul investigaţional.

In procesul de cercetare stiintifica juridica un loc important ii revine metodei comparative. Esenta acesteia consta in a scoate la iveala trasaturile asemanatoare sau de deosebire (sau ambele) la 2 sau mai multe fenomene. Comparatia este o premiza importanta a generalizarii teoretice. Ei ii revine un rol semnificativ in deductiile facute prin analogie. Judecatile care exprima rezultatele comparatiei dezvaluie continutul notiunilor despre obiectele comparate. In sensul acesta comparatia e folosita in calitate de procedeu ce completeaza definitiile.Compararea sistemelor de drept a diferitor state , ale ramurilor institutiilor si normelor acestora are o importanta metodologica majora. Acest fapt a determinat aparitia unei stiinte juridice distincte,cum ar fi stiinta dreptului comparat. Aceasta la rindul ei, confirma crearea in numeroase tari a catedrelor si institutii de drept comparat, ca de exemplu Academia Internationala de D.C. din Paris.

2.Lacunele în drept 2.1. Identificaţi conceptul şi cauzele lacunelor în drept.

Lacunele in drept –lipsa unei reglementari normative concrete referitoare la un anume fapt ce se afla in sfera reglementarii juridice.Cauzele lacunelor poate fi :1. Ignorarea regulilor elaborarii actului normativ(factorii economici, culturali etc… tendintele de

avolutie a societatii)2. Aparitia a noi relatii,situatii despre care nu se stia la momentul elaborarii actului normativ3. Ne respectarea etapelor de elaborare a acrului normativ

2.2. Argumentaţ utilitatea aplicării analogiei legii şi analogiei dreptului.Analogia este utilizata pentru a asolutiona o problema concreta cu care ne confruntam in practica. Pentru ca analogia sa fie acceptata este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie :asemanarile care exista intre cazul neregulat de actul normativ juridic si cel similar, reglementat de actul normativ, trebuie sa fie esentiale si sa prevaleze asupra deosebirilor dintre ele.Analogia este in 2 variante :

1. Analogia legii – cind in lipsa normei juridice sunt admise situatii similare.2. Analogia dreptului este admisa atunci cind nu este admisa analogia legii,cind nu exista nici

norma nici situatii similare.

Ambele modalitati de aplicare a analogiei reclama prudenta. Utilizarea lor este posibila doar in cazuri strict necesaare si in masura in care legiuitorul permite acest fapt.

2.3. Formulaţi necesitatea completării lacunelor în drept şi modalităţile de completare a lor.

Completarea lacunelor in drept este necesara pentru a prevedea pe cit este posibil, toate situatiile din viata care pot da nastere unor raporturi juridice, si care ne fiin reglementate de lege pot cauza prejudicii sau daune ce vor ramine nesanctionate. Acest fapt poate duce la declansarea unei libertati sociale cu efecte negative asupra societatii. Respectiv prin inlaturarea sau completarea lacunelor are loc perpetuitatea scopului propus de lege, si anume reglementarea relatiilor sociale in scopul mentinerii ordini publice prin respectarea drepturilor celor din jur. Unica metoda de completare a lacunelor este doar adoptarea actului normativ juridic, care ar contine normele juridice,lipsa carora e scoasa in evidenta.

Test nr. 9Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Sistemul dreptului1.1.Identificaţi conceptul sistemului de drept şi factorii care determină unicitatea normelor juridice în cadrul acestuia.Prin sistem se intelege un intreg compus si organizat, care include elemente de sine statatoare unite in acest tot prin diverse relatii si legaturi comune. Elementul este o parte componenta a intregului; respectiv, sistemul este compus dintr-un ansamblu de elemente dependente intre ele care apar ca un sistem de rang inferior, acesta fiind totodata, element al unui sistem – de rang superior. Normele juridice, oricat de deosebite ar fi ele prin continut, reprezinta in ansamblul lor o anumita unitate, un tot, fiind coordonate intre ele si grupate intr-un sistem in vederea reglementarii juridice a variatelor relatii sociale. Intrucat reglementeaza relatii sociale din domenii diferite de activitate uman, fiecare norma juridica are un continut specific, ceea ce nu exclude insa o seama de trasaturi comun, rezultate din calitatea lor de componente ale unui sistem. Sistemul dreptului are un caracter integrativ, exprimat in unicitatea normelor sale. Aceasta unitate are la baza:-vointa unica, obiectivata prin actiunea legislativa a parlamentului si asigurata in forme riguros precizate prin Regulamentul de functionare a Parlametului.-scopul unic al normelor de drept, tinnand in principiu, de implinirea intereselor generale ale societatii;-unitatea campului juridic, derivand din faptul ca normele fiind generale si impersonale prin natura lor, nu se aplica doar intr-un singur caz si intr-un singur moment, ci in mod repetat intr-un anumit spatiu si timp, care itra sub incidenta unui sistem determinat de drept;-unitatea modului de realizare a normelor juridice, rezultand dininterventia, la nevoie a fortei coercitive ale statului, ceea ce le diferentiaza de celelalte tipuri de norme sociale.1.2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea categoriilor: ,,sistemul dreptului”, ,,sistemul legislativ”, ,,sistemul juridic”.

Cuvantul sistem se aplica pentru a desemna de regula 3 categorii juridice esentiale care desi au unele trasaturi comune, nu trebuie confundate si anume:-sistemul juridic caracterizeaza intreaga realitate juridica a societatii, dimensiune inalienabila a existentei umane.-sistemul legislatiei cuprinde totalitatea, ansamblul actelor normative care sunt in vigoare intr-un stat-sistemul dreptului caracterizeaza structura dreputlui.Prin urmare anume normele juridice sunt acele elemente care leaga aceste trei categorii. Insa, ele nu sunt o ingramadire de piese ce nu au nimic in comun; dimpotriva se asambleaza in mod organic, contribuind astfel la o reglementare unica a relatiilor sociale respective pe intreg teritoriul. Cauzele care fac ca dreptul dintr-un anumit stat sa fie patruns de unitate in ansamblul normelor sale si ca intre aceste norme sa existe o concordanta intera sunt urmatoarele:*insasi relatiile sociale supuse reglementarii juridice, desi sunt diferite, formeaza totusi, ele insele un sistem. Aceste relatii reflecta un anumit nivel de dezvoltare a societatii la etapa respectiva*la baza intregului sistem de norme stau aceleasi principii fundamentale ale dreptului, adica unele si aceleasi idei diriguitoare cae decurg din Legea Fundamentala a statului si celelalte legi.*normele juridice exprima o vointa statala unica, vointa exprimata primordial prin intermediul organului legiuitor, adica prin parlament. Normele juridice transpun intr-o masura mai mare sau mai mica, idealul juridic al societatii.

1.3.Formulaţi problemele constituirii sistemului dreptului şi ramurilor de drept în Republica Moldova.

2.Factorii de configurare a dreptului. 2.1. Definiţi conceptul factorilor de configurare a dreptului şi rolul lor în procesul de constituire a dreptului.

Cercetarea analiticăa factorilor de configurare a dreptului tine cont de toate caracteristicile participării omului la viata socială,de corelatia cu mediul natural si social. Ideea existentei unor factori exteriori complecsicare exercită influentă asupra dreptului, s-a conturat în perspectiva admiterii caracterului evolutiv al dreptului, al progresului juridic.

Configurareadreptului poate fi definita ca procesul de transpunere in viata a continutului normelor juridice, in cadul caruia oamenii, ca subiecti de drept, respecta si executa dispozitiile normative, iar orgaele de stat aplica dreptul, in temeiul competentei sale. Realizarea dreptului se desfasoara in functie de o serie de factori : tipul sistemuluisocial, natura relatiilor politice, a organizarii statale, tipul de relatii economice, gradul de civilizatie si cultura, conditiile notionale si internationale, constiinta juridica a societatii. Realizarea dreptului este dependenta de factorii macrosociali, de tipul celor enumerati, dar in acelasi timp ea implica in cel mai inalt grad personalitatea fiecarui individ al carui comportament este reglementat de normele juridice, libertatea indivifului care pot sa respecte sau nu prevederile legale.2.2.Stabiliţi legătura societăţii civile şi a dreptului.Scopul principal al democratizarii este edificarea unui stat democratic si de drept, formarea societatii civile ca alternativa viabila guvernarii, care sa nu ignore constiinta, demnitatea umana si alte valori general umane recunoscute si garantete de legea fundamentala. Societatea civila reprezinta un domeniu al vietii sociale regementate de anumite norme juridice, dar autonoma in raport cu statul, in care se manifesta s^pontan initiativa voluntara a indivizilor si grupurilor umane in vederea satisfacerii intereselor, aspiratiilor private si de grup, precum si diversitatea formelor de organizare, prin care se exprima public si se incearca promovarea acestor interese, de la cele economice, culturale, informationale, educative, profesionale pana la cele civice si politice.

Stabilirea unui raport de echilibru in tre scietatea civila si drept este indispensabila pentru dezvoltarea societatii civile, dar si pentru definirea celor doi termeni. Nu putem vorbi despre societatea civila in absenta dreptului. In raport cu dreptul societatea civila se diferentiaza in anumite privinte, dar este legata de el in mod necesar prin altele: cadrul legislativ general care garanteaza respectarea drepturilor cetatenilor, asigurarea ordinii generale fara de care nu pot exista securitatea si justitia. 2.3.Estimaţi factorii de configurare a dreptului în condiţiile Republicii Moldova.

Factorii de configurare a dreptului in conditiile Republicii Moldova sunt: Cadrul natural -factor de configurare a dreptului. În toate componentele sale - mediul geografic, factorii biologici, fiziologici, demografici - acest factor influenteazădreptul. Mediul geografic reprezintăun ansamblu de factori care influentează viata socială, dezvoltarea economică, posibilitătile dezvoltării politice.Cadrul social politic influentează dreptul, constituindu-se ca un factor de configurare cu actiune specifică. Fiind un produs social, dreptul se afla intr-o permanentă si constructivă relatie cu interesele structurilor sociale. Asa cum s-a subliniat în unele lucrări de teoria dreptului, evolutia actuală a raporturilor sociale produce o înstrăinare a individului, conducând la o treptată degradare a relatiei dreptului cu societatea. O notabilă influentă socială exercităgrupurile de presiune politică-institutii specifice ale vietii politice - aceste grupuri influenteazăcu o fortăcrescândăjocul politic. Desi în statutele lor afirmă că nu doresc puterea, ci doar vor s-o influenteze, grupurile de presiune sunt o prezentătot mai activă în zonele în care se modeleazădecizia. Este rar totusi cazul când grupurile, ca atare, intervin direct în viata publică.

Test nr. 10Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Izvoarele dreptului1.1.Distingeţi conceptul şi criteriile de clasificare a izvoarelor de drept.

Prin izvoare de drept , intelegem materia,elementele care formeaza substratul regulilor dreptului dreptului si diferitele moduri prin care aceste reguli sint stabilite si ne sint cunoscute.La concept am putea adauga acceptiunile notiunii izvor de drept :

1. In sens material2. In sens formal3. In sens istoric

1.2.Determinaţi particularităţile generale ale principalelor izvoare formale de drept.Izvoarele dreptului in sens material:

1. Cadrul natural,factorul demografic2. Cadrul social-politic3. Starea social-economica4. Cadrul cultural,istoric,ideologic

5. Contextul international6. Dreptul natural; ratiunea umana ; constiinta juridica.

Clasificarea izvoarelor formale:1. Criteriul arealului provenientei :

Izvoare interne Izvoare externe

2. Criteriul sursei de provenienta Oficiale Neoficiale

3. Criteriul incidentei asupra relatiilor sociale: Izvoare directe Indirecte

4. Criteriul formei de expunere: Izvoare scrise Izvoare nescrise

5. Criteriul procedurii de aparitie/emitere: Izvoare unilaterale – emisa de autoritatea competenta Izvoare conventionale –bazate pe acord de vointe dintre partile interesate

1.3.Evaluaţi izvoarele dreptului Republicii Moldova la etapa contemporană.

Actul normativ poate fi definit ca fiind izvotul de drept creat de organele autoritatii publice, izvor care contine reguli generale si obligatorii a caror aplicare este asigurata prin forta de constrangere a statului. Actul normativ este creatia unui organ al autoritatii publice, intre acestea un rol aparte avandu-l Parlamentul. Nevoia societatii de siguranta, claritate, ordine si liniste isi gaseste suportul in reglementarile juridice din actele normative, reguli care pot fi aduse la indeplinire cu ajutorul fortei de constrangere a statului. Numai actul normativ raspunde cerintelor de mobilitate a dreptului ca urmare a dinamicii relatiilor sociale supuse reglementarii juridice. Legile sunt de trei categorii:

Constituționale, care reglementează cele mai importante relații sociale, constituind baza juridică a celorlalte legi. Ele se referă la forma de guvernământ, definesc structurile și atribuțiile puterilor în stat, formulează și proclamă drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.

Organice, legi care reglementează organizarea și atribuțiile unor organe ale statului, sistemul electoral, regimul proprietății, raporturile de muncă în general, organizarea administrativă a teritoriului.

Ordinare, legi adoptate în baza Constituției, reglementând cele mai variate relații sociale.

2 .Principiile dreptului.2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii juridice.

Prin principii ale dreptului intelegem ideile,, tezele fundamentale care stau la baza intregului sistem de drept, determinate de relatiile sociale, fiind expresia concentrata a valorilor promovate si aparate de drept-idei diriguitoare ale continutului tuturor normelor juridice care orienteaza reglementarile juridice. Principiile dreptului pot fi divizate in 3 grupuri si anume: principiile fundamentale: sunt reglementate de regula de constitutie. Ele se degaja din acele norme juridice care reglementeaza relatiile sociale de pirma importanta pentru entitatea organizata in stat.Principiile ramurale sunt inscrise in codurisi in alte legi? La aceasta categorie pot fi amintite: principiul individualizarii pedepsei penale, principiul prezumtieinevinovatiei.Spre deosebire de principiile fundamentale, care sunt caracteristice pentru intregul sistem de drept sau cee ramurale, care sunt caracteristice unei singure ramure de drept, principiile interramurale se refera la doua sau mai multe rauri de drept, dar nu la toate. Din ele fac parte de exemplu principiile oralitatii, publicitatii in dreptul procesual penal sau civil.2.2.Generalizaţi principalele categorii de principii ale dreptului în dependenţă de criteriile de clasificare ale acestora.Principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului. Acest principiu sta la baza unui stat democratic si de drept. Caracteristica fundamentala a statului de drept o constituie, sub acest aspect cucerirea pe cale legala a puterii de stat si apoi exercitarea ei in conformitate cu cerintele legalitati, ceea ce implica simtul comprmisului, adica reucnoasterea legitimitatii partiale a argumentelor celorlalti.Principiul libertatii si egalitatii: continutul relatiei libertate-egalitate consta in aceea ca nu poate exista egalitate decat itre oameni liberi si nici libertate decat intre oeameni a caror egalitate esteconsfintita juridic.Principiul responsabilitatii. Responsabilitatea este un fenomen social, deoarece exprima un act de angajare a individului in contextul relatiilor sociale. Ea presupuneasumarea raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, intelgand prin actiune sociala cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii.Principiul echitatii si justitiei: prin finalitatea sa justitia se situeaza orintre principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, dat fiind ca ea intruchipeaza virtutea morala fundamentala, menita a asigura armonia si pacea sociala, la a caror realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale, juridice.Principiul democratismului acest principiu isi gaseste exprimarea directa in normele juridice, indeosebi in cele care reglementeaza organizarea si activitatea organelor puterii de stat, statutul juridic al persoanei, caracterul relatiilor reciproce cu statul.Accesul liber la justitie; pentr un sistemjudiciar modern accesul liber la justitie ar insemna cel putin 3 elemente componente: functional, organizatoric si asigurarea asistentei juridice.2.3.Formulaţi rolulul principiilor dreptului în procesul de legiferare şi de aplicare a dreptului.

1. Legalitatii –se manifesta atit la procedura adoptarii actului normativ,cit si la continutul lui. Capacitatea de creare a dreptului si de efectuare a controlului asupra procesului de creare a dreptului si de efectuare a controlului asupra procesului de creare a dreptului altor organe, trebuie sa fie realizate strict in hotarele competentelor lor,in baza legii si intr-o deplina corespundere cu aceasta.

2. Profesionalismului –in procesul de crare a dreptului tot mai mult apare necesitatea cunostintelor speciale. In realizarea acestui principiu un rol important il are stiinta,deoarece anume ea contribuie la evidentierea celor mai acceptabile forme juridice,prezinta proiete alternative ale actelor normative,analizeaza anumite interese in societate,are posibilitatea de a efectua experrimente stiintifice.

3. Publicitatii –consta in caracterul public al procesului de creare a dreptului ,intr-o analiza libera si constructiva a proiectelor de acte normative.

4. Democratismului –se manifesta prin participarea activa a cetatenilor in administrarea diferitor domenii statale sau sociale,care in procesul de creare a dreptului se manifesta pri adoptarea actelor normativ-juridice pe calea referendumului –cea mai directa forma de democratie.

5. Planificarii –in conditiile contemporane de modernizare si reformare a RM o deosebita importanta se acorda planificarii procesului de creare a dreptului ,a concentrarii fortelor de legiferare spre anumite domenii oportune de creare a dreptului. Planificarea acorda posibilitatea evitarii unor reglementari inutile,unor reglementari duble, etc.

6. Diferentierii stricte a imputernicirilor de creare a dreptului- realizarea acestui principiu are o importanta deosebita in conditiile organizarii statale a societatii pe ideile separarii puterilor ,prezenta sistemelor de frine si contragreutati.

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 11

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Ştiinţele juridice.1.Distingeţi specificul şi trăsăturile ştiinţelor juridice.Pentru a plasa ştiinţa dreptului în ansamblul ştiinţelor, trebuie să ne referim la două trăsături esenţiale ale obiectului său: a) dreptul este un fenomen social, un produs al vieţii în societate şi b) obiectul ştiinţei juridice are caracterul unei reguli, al unei norme a acţiunii generale . Pornind de la aceste trăsături, deducem că ştiinţa dreptului aparţine grupului ştiinţelor despre societate, şi anume subgrupului ştiinţelor normative, care au la bază ideea de finalitate şi caută ceea ce trebuie să fie, nu fapte, ci soluţii.Ştiinţa dreptului este o ştiinţă normativă în dublu sens: este o ştiinţă cu privire la norme (studiază faptul normativ), dar şi o ştiinţă ce degajă o linie de conduită.Ca ştiinţă cu statut şi poziţie specifice, ştiinţa dreptului analizează un anumit domeniu al relaţiilor şi structurilor sociale, cel al participării oamenilor la circuitul juridic, ca purtători de drepturi şi obligaţii juridice, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Ea are legătură cu celelalte ştiinţe normative (teologia, morala şi etica), dar şi cu ştiinţele pozitive (ştiinţele politice, sociologia, economia, psihologia, antropologia, lingvistica, medicina, etc.). Ştiinţa dreptului prezintă o serie de trăsături caracteristice şi anume:

1. Ştiinţa dreptului este o ştiinţă umanistă; ocupându-se de comportamentele umane în societate, ea este strâns legată de celelalte ştiinţe despre om şi societate;2. Dreptul este indisolubil legat de istorie, el este prin esenţa sa evolutiv, dinamic, nici o normă neputând fi înţeleasă pe deplin decât făcând recurs la istorie;3. Dreptul este o ştiinţă critică; caracterul critic este cel care dă ştiinţei dreptului caracterul său normativ;4. Dreptul este o ştiinţă practică; cunoştinţele sale au valoare doar dacă sunt orientate către aplicarea lor practică;5. Ştiinţa juridică nu este universală, se ataşează de regulă studierii unui sistem social determinat.

2.Stabiliiţi categoriile şi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice.

3.Estimaţi coraportul teoriei generale a dreptului şi statului cu alte ştiinţe juridice.Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica si juridica care studiaza in baza unui ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si speciale referitoare la aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general si a sistemului de drept al tarii respective in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului, teoria generala a statului si dreptului, face o analiza profunda a relatiilor sociale, economice, politice si de alta natura,, privite in dinamica,in raport cu normele juridice care le reglementeaza. In aceasta calitate ea are menirea ca pe baza analizei temeinice, atat a relatiilor sociale ce reclamaregementare juridica, cat si a normelor juridice care asigura aceasta reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei dintre ele; sa atraga atentia asupra relatiilor nou-aparute ce reclama reglemetare juridica, sa sublinieze situatiile in care legea devine desueta pentru ca dispare obietul de reglementare al normelor sale, precum si situatiile in care normele juridice devin o fraa in calea dezvoltarii anumitor relatii ce sunt in deplina concordanta cu interesele generale si fundamentale ale entitatii organizate in stat, si in sfarsit sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea dreptului. Ca disciplina stiintifica , care prin obiectul sau de studiu nu se imiteaza la examinarea unui sau altui comportament al juridicului si politicului, ci le cerceteaza in intregul lor, Teoria generala a statului si dreptului poate fixa obiectul de studiu al intregii stiinte juridice, metodologia ei generala, interferentele ei cu stiintele sociale inrudite, toate acestea constituind puncte de plecare pentru orice stiinta juridica. Ea reprezinta deci disciplina fundamentala a sistemului stiintelor juridice. In literatura juridica TGD a mai fost caracterizata ca fiind nucleul central al stiintei dreptului la care pornesc practic toate stiintele juridice, adica abordarea stiintifica a orblemelor juridice. Cu toate acestea, ea nu constituie insa o stiinta completa a dreptului. Ea formuleaza si defineste conceptele fundamentae care constituie punctul de plecare pentru investigatiile intregului sistem al stiintelor juridice.

2.Actul normativ juridic2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic.Actul juridic este manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice, adica de a crea, a modifica sau a stinge un raport juridic, in temeiul si in limitele scrise de lege. Actul juridic constitue principalul numitor al vietii reglementat de norma juridica. El reprezinta, in sfera in care se circumscrie, activitatea umana constienta, proiectarea vointei omului in domeniul dreptului, in cunostinta de cauza. Altfel spus, prin actul juridic oamenii se orienteaza catre un scop bine definit, concordant cu legea si ocrotit de ea, de natura sa satisfaca nevoile materiale si spirituale ale fiintei umane.Actele juridice, opineaza unii actori, sunt intotdeauna licite. Tocmai pentru ca o manifestare de vointa nu produce efecte juridice decat atunci cand ia nastere in conditiile prevazute de lege, actele juridice nu pot fi decat licite. Un act ilicit este de neconceput, caci o manifestare de vointa, care ar fi in contradictie cu interesele statului, nu ar putea avea valoare juridica.

2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normative şi determină criteriile de clasificare a acestora.Actele juridice, concepute ca o varietate a faptelor juridice, pot fi grupate in mai multe categorii. Astfel putem distinge : acte juridice unilaterale care reprezinta manifestarea de vointa a unei singure parti. Ele se aplica in modul corespunzator dispozitiilor privind obligatiile si contractele, daca aceasta nu contravine legii sau caracterului unilateral al actului juridic ; actele juridice bilaterale reprezinta manifestarea de vointa, concordanta a doua parti ; actele juridice multilaterale care reprezinta manifestarea de vointa a trei sau mai multor parti.Se mai pot distinge : actele juridice cu titlu gratuit sunt actele prin care se procura unei parti un bun patrimonial fara a se urmari obtinerea in schimb a unui folos patrimonial (de ex : donatia) ; actele juridice cu titlu oneros sunt actele prin care se procura unei parti un folos patrimonial, pentru a obtine in schimb un alt folos patrimonial.La fel am putea distinge acte juridice oficial (ex : o sentinta judecatoreasca) si acte juridice neoficiale (ex : testamentul).Dupa modul de formulare, actele juridice pot fi consensuale, formale si chiar solemne sau reale. Actele juridice sunt consensuale cand se nasc prin simplul acord de vointa al partilor, fara alta formalitate. Dupa continutul lor esential, actele juridice se impart in tipice si atipice. Acte tipice sunt acelea care corespund unui anumit tip abstract de act prevazut de actele normative si care poarta o anumita denumire ; actele atipice sunt acte care nu se incadreaza in vreun tip abstract de act prevazut de lege, fiind incheiate de parti potrivit vointei si intereselor lor.In dependenta de continutul economic, actele juridice se clasifica in acte patrimoniale si nepatrimoniale. Actele patrimoniale sunt actele care au un continut economic, exprimabil in bani. In a doua categorie intra actele juridice care dau nastere la drepturi si obligatii fara caracter patrimonial.

2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea conceptului celorlalte acte normativ juridice.Constitutia reprezinta legea fundamentala a Republicii Moldova. Un text dintr-o categorie inferioara este subordonat textelor din categoria superioara de la care nu poate deroga. Toate actele normativ juridice inaite de a fi puse in vigoare trebuie sa fie controlate daca ele nu contravin principiilor deduse de Constitutie. In conformitate cu art 4 si 8 din Constituia republicii Moldova, daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldva est eparte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale. In cazul in care ele contin dispozitii contrare prevederilor Constitutiei, va trebuie de procedat la o revizuire a acesteia. In republica moldova, cum am mentionat este legea suprema a tarii.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 12

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Tehnica elaborării actelor normativ juridice.1.1.Interpretaţi legiferarea şi principiile ei.

Procesul de creare a dreptului este o forma a activitatii statale,in rezultatu careia vointa fortelor politice aflate la putere se ridica la rang de lege,se exprima in forma de norme intr-un anumit izvor al dreptului.Principiile legiferarii:

1. Planificarea activitatii legislative si normative in general2. Suprematiei legii3. Corelarii actelor normative4. P. asigurarii unui raport dialectic intre stabilitatea si mobilitatea reglementarilor.5. P. fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice.

1.2.Determinaţi etapele şi argumentaţi necesitatea succesivităţii etapelor procesului de legiferare.

Etapele procesului de legiferare :1. Initiativa legislativa2. Avizarea proiectelor de legi, sau propunerea legislativa3. Dezbaterea proiectelor de legi4. Votarea lor (adoptarea propriu-zisa) si semnarea de catre Presedinte5. Promulgarea legii de catre Presedinte6. Publicarea in Monitorul oficial7. Intrarea in vigoare a legii.

Necesitatea succesiunii acestor etape In ce priveste initiativa, este etapa primara,efectiv, fundamentul de aceea are o importanta sporita. In aceasta etapa, pentru ca initiativa legislativa sa aiba o deplina valabilitate,bucurindu-se de efectele fara de care ar ramine neconcretizata,este necesar a se respecta anumite procedee.E necesar ca proiectul de lege, sub aspect tehnic sa imbrace forma pe care o cere actul ce urmeaza a fi adoptat. Respectiv in dependenta de ce urmeaza a deveni proiectul, ea imbraca forma unei :

1. Hotariri sau Ordonante(guvern)2. Legi (parlament)

Respectiv exista 2 feluri de initiative legislative prin sesizarea Parlamentului : Legislativa constitutionala Pentru adoptarea legilor organice si ordinare

O semnificatie deosebita revine,indiscutabil,studiilor ,avizarilor si documentarilor din partea unor centre stiintifice,specializate,nationale si internationale. Acestea se vor pronunta asupra corelarii proiectelor de legi cu sistemele legislative din alte tari si strategia de integrare in UE.Urmatoarea etapa dupa avizare este dezbaterea proiectului in cadrul Parlamentului. Aceasta cunoaste 2 forme : dezbaterea generala si pe articole ale proiectului.In urma dezbaterilor articolele fie ca sunt modificate , fie ca nu,conform amendamentelor. Sunt supuse votului parlamentar.

In ce priveste votarea, ea este diferita in dependenta de tipul legii propuse spre adoptare,fapt precizat in Constitutie.Dupa semnarea de presedinte legea trebuie promulgata. Aceasta etapa nu este una pur formala ci o expresie elocventa a diviziunii puterii intr-un stta democratic. Procesul de promulgare dureaza 2 saptamini in care presedintele poate cere reexaminarea proiectului sub orice motive, dupa care oricum trebuie sa o promulge daca parlamentul sustine adoptarea acestui proiect cu sustinerea majoritatii de voturi necesare acestei legi, printr-un decret .In final are loc publicarea legii in M.O. pentru a fi adusa la cunostinta populatiei, pt ca cine nu cunoaste legea nu este scutit de pedeapsa.Intrarea in vigoare.

1.3.Estimaţi părţile constitutive şi elementele de structură ale actului normativ juridic.La elaborarea actului normativ trebuie sa aiba in vedere o anumita structura a acestuia. In tehnica juridica s-au stabilit anumite parti constitutive care impreuna dau o anumita forma actului normativ, dar in principiu ele nu sunt obligatorii.Titlul actlui normativ: elementul de identificare. Titlul trebuie sa fie scurt si concisPreambulul actului normativ: reprezinta o succinta introducere, unde se arata consideratiile sociale, economice, politice avute in vedere la elabprarea actuluiFormula introductiva cuprinde temeil constitutional sau legal al reglementarii juridice respective.Dispozitiile sau principiile generale reprezinta o parte a reglementarii actului normativ. Aici sunt stabilite dispozitii cu caracter general ce privesc actul normativ in totalitatea sa.Dispozitiile de continut formeaza continutul propriu-zis al actului normativDispozitiile finale si tranzitorii cuprind prevederi in legatura cu punerea in aplicare a reglementarii, intrarea sa in vigoare, relatiile cu reglementarile preexostenteActele normative pot cuprinde si anexe, care fac corp comun cu legea si au aceeasi forta juridica.

2.Scop ideal şi funcţii în drept. 2.1. Caracterizaţi dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică.

Scopul dreptului conform mai multor opinii este : Sa asigure conditii de viata in societate Reglementarea raporturilor intre oamnei,evitarea si aplanarea conflictelor intre ei Realizarea armoniei sociale Realizarea unui echilibru de interese, din care sa rezulte armonia sociala Garantarea juridica a afirmarii personalitatii umane In implinirea ezideratelor si intereselor legitime ale tuturor fiintelor umane Pedepsind tot ceea ce contravine exigentelor firesti Promoveaza idealurile de dreptate si justitie atit de apropiate sufletului omenesc.

Dreptul nu este decit o tranzitie intre ideea de justitie si de ordine. In tot cursul istoriei, lupta se da intre justitie si ordine,triumfind cind una,cind alta. Ordinea invinge in cele din urma integrindu-si sau nu noi elemente de justitie, in afara de epocile de anarhie,fenomen patologic in istoria societatii. Aceasta nu poate exista fara orine si de multe ori triumfa in detrimentul justitiei,in interesul societatii.

2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept.Valorile in drept sunt :1. Economice (avutie,proprietate,bunastare,prosperitate)2. Politice (democratie,libertate,pluralism)3. Juridice (dreptate,legalitate,responsabilitate)4. Morale(bine, cinste,datorie,omenie)5. Artistice (frumos,comic,tragic,sublim)6. Stiintifice (adevar,certitudine,obiectivitate)7. Filosofice (intelepciune,fericire,umanism,ideal)8. Religioase (sacru,divin)

2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova.Functiile dreptului in RM:

1. De institutionalizare juridica a organizarii social-politice. Insemnatatea acestei functii rezulta faptul ca prin intermediul dreptului sunt consfiintite principiile care guverneaza organizarea politico-etatica a RM, cum ar fi:

Suveranitatea poporului Exercitarea suveraitatii poporului prin reprezentatii sai si prin referendum Pluralism politic Principiul separatiei puterilor in stat Principiul autonomiei locale si al descentralizarii Orientarea intregului proces de organizare politico-etatica in directia atingerii

scopurilor ce reies din interpretarea Constitutiei RM si a documentelor politico-ideologice care au stat la baza adoptarii ei

Principiul statului de drept2. F-tia de conservare ,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii.

Constitutia RM de asemenea evidentiaza o serie de valori ,ridicindu-se la rang de valori supreme. Astfel cum alin (3) din art. 1 proclama « RM este un stat de drept, democratic,in care demnitatea omului,drepturile si libertatile lui,libera dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate ».3. Functia de conducere a societatii.

Esenta acestui scop este : Actul normativ juridic este in fapt un act de coducere a societatii prin drept. El scoate in

evidenta scopurile nazuintele sociale calauzind activitatea tuturor subiectilor de drept. Dreptul apare ca o tranzitie intre diferite interese,adesea contradictorii, ale caror arbitru

suprem este. Dreptul cuprinde in sine nu pur si simplu aprecieri normative, el apare ca un ordin, un

comandament ,carora trebuie sa se supuna toti subiectii dreptului ,inclusiv statul si autoritatile lui.

4. Functia normativa. Aceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip prescrisa prin normele juridice. Subliniind prin n.j. modalitatea de

comportare a organelor statului ,organizatiilor obstesti,a cetatenilor,statului ,in acelasi timp,verifica in ce masura acest comportament prescris se realizeaza in practica.

5. Functia informativa.

Reflectind realitatea in n.j se acumuleaza cunostinte despre viata multilaterala a societatii,despre problemele strigente ale ei. Ca urmare, din n.j putem culege o informatie ampla despre societatea data la acea sau alta etapa.

Test nr. 13Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Concepţii (teorii) privind originea statului şi dreptului.1.1.Identificaţi teoriile principale ale originii statului şi dreptului.Exista mai multe teorii de aparitie a statului, de exemplu:

1. Teoriile teocratice

Acestea sunt proprii societatilor antice si feudale. Potrivit acestora, statul este o creatie divina, rezultatul vointei lui Dumnezeu, acceptarea si supunerea fata de acesta este o obligatie religioasa.

2. Teoria patriarhala- sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea monarhului din puterea parinteasca a lui Dumnezeu(Aristotel)

3. Teza contractualista a statului- Contractul social, considera ca statul a aparut dintr-o nevoie naturala, pe baza unei intelegeri intre putere si cetateni, cand acestia din urma si-au delegat atributiile lor puterii pentru a le folosi in numele comunitatii, a binelui comun.

In ceea ce priveste teoria dreptului putem evidentia urmatoarele scoli :

1 scoala dreptului natural care isi are radacinie in antichitatea greaca. De ex aristotel concepe lumea ca un tot unitar cuprinzand ansamblul naturii. Dupa parerea lui omul face parte din natura intr-un dublu sens : pe de o parte el este o parte a materiei participand la experienta acesteia, iar pe de alta este dotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil sa-si dirijeze vointa in acord cu ratiunea.

2 Scoala istorica a dreptului : potrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut loc in conditiile unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. Montesquieu considera ca legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii.

3 Scoala sociologica a dreptului (duguit, ihering) considera ca dreptul se naste din lupta intre iteresele sociae diferite si ca el constituie instrumentul fundamental al vietii sociale.

4 Scoala normativista a dreptului-fondatorul acestei scoli este hans kesen. Potrivit acestei scoli, sisemul normelor juridice se infatiseaza in forma de piramida. La baza acestei piramide se afa

norma de conduita sociala fondata pe drept. Toate celelalte acte normative deriva din norma de conduita social ape baza dreptului .

1.2.Determinaţi tangenţele şi deosebirile principalelor teorii de apariţie a statului şi dreptului.Statul cat si dreptul, ca fenomene sociale,sunt elemente ale suprastructurii sociale. Aflandu-se intr-o stransa legatura, au aparut concomitent si in rezultatul practic acelorasi cauze. Statul creeaza dreptul, iar dreptul delimiteaza configuratia si limiteaza actiunile statului. Statul asigura eficienta dreptului si este cea mai importanta institutie politica a societatii umane. In linii mari, teoriile liberaliste se refera la faptul ca sistemul de drept al oricarei societati se afla in legaturi direct proportionale cu schimbarile sociale, in special cu cele de natura politica si economica. Stabilind relatiile stat-drept se aserteaza ca dreptul trebuie sa favorizeze economia contractuala, iar statul sa ocroteasca libera initiativa si competitia in producerea, vinderea, acumulare de capital ceea ce impune consacrare legislativa. In realitate aceste doua domenii-dreputl si statul nu pot fi absolut diferite, deoarece ele intotdeauna se afla in concordanta. Modul in care evolueaza statul influenteaza si dreptul care perceput retrospectiv, este o trecere de la cutume, obiceiuri, morala la un sistem de norme si legi bine sistematizate si logic organizate. Simpla analiza mai profunda a teoriilor ce expluca aparitia statului desemneaza aceasta conexiune. Explicitarea esentei statului poate fi facuta doar printr-o sinteza a mai multor aspecte, cum ar fi politic, economic, natural, social asupra fiecaruia ditre ele prevalnd elementul juridic. Astfel reiese ca puterea este o necesitate in asigurarea acelui cadru de unitate, continuitate si organizare, indisolubil pentru supravietuirea unei comunitati. Diferentele dintre teorii ar fi de exempu ca teoria organicista considerea ca statul este un produl natural al formelor primare de asociere umana, teoria patriarhala considera ca statul este o umrare a reunirii mai multor familii, conduse de un sef prin alegerea acestuia in comun acord. Teoria psihologica se axeaza pe ideea ca exista popoare inferioare si a altora superioare, menite sa domine si sa conduca. 1.3.Formulaţi propriile viziuni asupra procesului de apariţie a statului şi dreptului.L.Duguit enunta ca statul este pur si simplu, produsul unei diferentieri naturale, uneori prea simpla, alteori prea complexa, intre oamenii unuia si aceluiasi grup social, de unde rezulta ceea ce se numeste putere politica, care nu se poate legitima prin ordinea sa, ci numai prin serviciile pe care ea le aduce, conform regulii de drept. Deci statul nu poate fi separat de drept, ceea ce este valabil si in sens invers. Statul asigura organele, mecanismele, procedurile cu ajutorul carora se intruchipeaza reactia societatii fata de cei care incalca normele juridice. In acelasi timp, dreptul ca ansamblu de norme juridice, este un instrument indispensabi pentru puterea statala atunci cand aceasta doreste sa ia decizii obligatorii pentru cetateii unui stat. Prin norme juridice se stabiesc competentele organelor statului, directiile principale de activitate, relatiile intre organele centrale si locale, intre diferite structuri statale. Prin drept puterea statala capata oficialitate si legitimitate, capacitatea de a-si exercita prerogativee de conducere sociala, de armonizare a diverselor interese din societate, de solutionare a conflictelor sociale, de promovare a sigurantei civice, a justitiei sociale, precum si a progresului social. In aceasta masura nu se poate de vorbi despre alta teorie mai verdica decat a cea ca statul si derptul au aparut concomitent. In concluzie: intre stat si drept exista o elocveta egatura de complementaritate. Statul ca organizatie politica include in notiunea sa dreptul, sistemul juridic fiind un instrument de lucru utilizat de organele de stat in desfasurarea activitatii lor, desi dreptul, in ansamblu nu poate fi redus la un simplu instrument delucru, deoarece statul insusi isi desfasoara activitatea pe baza normelor de drept, in special a constitutiei. eficienta dreptului consta tocmai in faptul ca el exprima vointa generaa a statului?

dupa cum validitatea si legitimitatea statului consta in aceea ca isi desfasoara activitatea pe baza constitutiei, respectand normele de drept.

2.Actul normativ juridic2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic.Actul juridic este manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice, adica de a crea, a modifica sau a stinge un raport juridic, in temeiul si in limitele scrise de lege. Actul juridic constitue principalul numitor al vietii reglementat de norma juridica. El reprezinta, in sfera in care se circumscrie, activitatea umana constienta, proiectarea vointei omului in domeniul dreptului, in cunostinta de cauza. Altfel spus, prin actul juridic oamenii se orienteaza catre un scop bine definit, concordant cu legea si ocrotit de ea, de natura sa satisfaca nevoile materiale si spirituale ale fiintei umane.Actele juridice, opineaza unii actori, sunt intotdeauna licite. Tocmai pentru ca o manifestare de vointa nu produce efecte juridice decat atunci cand ia nastere in conditiile prevazute de lege, actele juridice nu pot fi decat licite. Un act ilicit este de neconceput, caci o manifestare de vointa, care ar fi in contradictie cu interesele statului, nu ar putea avea valoare juridica.2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normative şi determină criteriile de clasificare a acestora.Clasificarea este o operatie logic prin care se grupeaza in clase pe baza caracterelor comune. Este indispensabila oricarei stiinte, pentru o mai buna si sistematica cunoastere a domeniului cercetat. Din punct de vedere practic, cunoasterea normelor juridice, prin clasificarea lor, ajuta la clarificari juridice corecte ale faptelor, la intelegerea consecintelor in planul relatiilor juridice si al prcedurilor de urmat. Din punct de vedere teoretic, clasificarea inlesneste cunoasterea si intelegerea conceptelor studiate, ordonarea notiunilor pe clase, genuri, in consecinta- dezvaluirea continutului lor si retinerea ca atare. Clasificarea unui concept cere ca el sa fie nu numai definit ci si clasat.Principalele criterii de clasificare a normelor juridice sunt:*criteriul fortei juridice a actului normativ. Ordinea juridica nu este un sistem de norme de drept plasate toate la acelasi rang, ci un edificiu, cu multe etaje suprapuse, o piramida sau o ierarhie formata dintr-un anumit numar de etaje sau straturi de norme juridice.*Criteriul apartenentei la ramura de drept: sistemul nostru de drept, ca si marele sistem romano-germanic, din care facem parte este alcatuit din ramuri de drept. Acestea la randul lor se constituie pe baza obiectului reglementarii si a metodei de reglementare in drept constitutional, administrativ, penal, civil etc. *Criteriul naturii dispozitiei normei: Prin prisma acestei clasificari este cunoscut ce ordona legea, ce interzice sau ce permite ea, pe scurt: este cunoscuta conduita de urmat in limitele prevazute de nprma juridica.*Criteriul sferei de aplicare: Dupa sfera aplicarii lor, mai larga sau mai restransa, sau dupa abaterea de la regula, nrmele juridice se impart in :-Norme generale: au sfera cea mai larga de aplicare, cu tendinta de a epuiza intreaga sfera a sistemului de drept.-Norme speciale se aplica numai anumitor categorii de subiecti sau raporturi sociale ccare privesc institutii unipersonale, fara ca regula in sine sa-si piarda caracterul de generalitate.-Norme de exceptie: se abate de la regula generala.*Criteriul structurii logice: o norma poate avea toate elementele componente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Aceasta norma se numeste completa. Dintr-o norma poate lipsi ipoteza sau sanctiunea, dar niciodata nu poate lipsi dispozitia. Cand lispeste ipoteza sau sanctiunea, norma se numeste incompleta.

2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea conceptului celorlalte acte normativ juridice.Constitutia reprezinta legea fundamentala a Republicii Moldova. Un text dintr-o categorie inferioara este subordonat textelor din categoria superioara de la care nu poate deroga. Toate actele normativ juridice inaite de a fi puse in vigoare trebuie sa fie controlate daca ele nu contravin principiilor deduse de Constitutie.

In conformitate cu art 4 si 8 din Constituia republicii Moldova, daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldva est eparte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale. In cazul in care ele contin dispozitii contrare prevederilor Constitutiei, va trebuie de procedat la o revizuire a acesteia. In republica moldova, cum am mentionat este legea suprema a tarii. De exemplu e greu de apreciat informatia ce se contine in Constitutia RM :« economia RM este economie de piata,de orientare sociala,bazata pe proprietatea privata si publica,antrenate in concurenta libera » art 126,alin.1. Astfel din ansamblul n.j ale statului rezulta realitatea juridica a societatii. 6. Functia educativa. Adoptind n.j ale statului , asigura organizatoric necesar activitatii sociale si

pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora se realizeaza educatia. Chiar si in cazul sanctiunilor, scopul lor este de a preveni in viitor abateri de la n.j , de a educa si reeduca persoanele.

Test nr. 14

1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în special.Stiinta reprezinta sistemul de cunostinte si experiente despre natura societate si gandire, rezultate prin utilizarea unor metode de cercetare proprii si materializate in notiuni, concepte, categorii, principii confirmate in practica. Pentru ca un ansamblu de stiite sa dobandeasca statutul de stiinta, acesta trebuie: sa aiba un domeniu foarte bine delimitat de cercetare; sa aiba format si perfectionat un limbaj propriu, bine-conturat si definit; sa opereze un sistem specific de notiuni, concepte, categorii, principii si legi; sa aiba o metodologie proprie de cercetare; sa aiba formulate ipoteze si teorii bine fundamentate care permit sa explice aspectele specifice domeniului cercetat; sa aiba capacitatea de a integra noile descoperiri in propriul sistem explicativ. Fiecare stiinta are o nomenclatura a componentelor studiate din domeniul ei, pe care le indica prin termeni generali, riguros si coerent definiti; totalitatea termenilor ei si numai ai ei, sistematizeaza, dupa criterii si reguli logice, ii formeaza limbajul cu care descrie, explica, descopera domeniul la care se refera.juridicStiintele juridice apartin, ca subsistem, sistemului stiintelor socio-umane, dar aceasta trebuie inteles intr-un mod foarte special; insa, mai intii e de precizat ca subsistemul stiintelor juridice are ca referent, ca domeniu de cercetare modalitatea de fiintare a socio-umanului numita drept; in loc de modalitate de

fiintare a socio-umanului, dreptului putem sa-i spunem expresia fiintei societale, fenomen socio-uman, componenta a realitatii socio-umane si nu gresim. sistemul stiintelor juridice are ca obiect de studiu forma juridica a societatii, uniformitatea necesara, genetica, functionala, structurala, organizationala a formei juridice pe care o imbraca componentele societatii, explicindu-le si descoperind legile lor de distributie in spatiul si timpul social. Prima sarcina a stiintelor juridice consta in cunoasterea fenomenelor juridice, adica stabilirea anumitor date ce au calitatea de norma de drept. A doua sarcina de baza a stiintei dreptului este explicarea procesului de formare a dreptului, adica a anumitor norme, a institutiei juridice ca grup de norme, si a ordinii juridice ca totalitate de norme2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate, gandire, cunnostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. Intregul sistem de stiinte poate fi divizat in 3 grupe: Stiinte ale naturii- al caror obiect il formeaza fenomenele naturii; stiinte despre cunoastere- al caror obiect il formeaza gandirea omeneasca; stiinta sociala-al caror scop este acela de a cunoaste legile generale ale existentei si dezvoltarii societatii, de a studia formele istorice de organizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a diverselor compnente ale realitatii social-umane.3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica, juridica, care studiaza in baza unui ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si speciale referitoare la aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general, si a sistemului de drept al tarii respective in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului, teoria generala a statului si dreptului face o analiza profunda a relatiilor sociale, economice, politice si de alta natura, privite in dinamica lui i raport cu normele juridice care le reglementeaza. In acaesta calitate ea are menirea ca pe baza analizei temeinice atat a reatiilor sociale ce reclama reglementare juridica, cat si a normelor juridice care asigura aceasta reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei dintre ele; sa atraga atentia asupra relatiilor nou-aparute ce reclama reglmenetare juridica, sa sublinieze situatiile in care legea devine desueta pentru ca dispare obiectul de reglemenatare al normelor sale, precum si situatiile in care normele juridice devin o frana in calea dezvoltarii anumitor relatii ce sunt in deplina concordanta cu interesele generale si fundamentale ale entitatii organizate in stat, si in sfarsit sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea dreptului.

2.Compartimente ale sistemului de drept. 2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept în ramuri de drept, subramuri şi instituţii juridice.

Ramura de drept este o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parte independenta a sistemului de drept,care reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale,prin intermediul unei metode specifice de reglementare.

1. Dupa obiectul de reglementari juridice – un grup de raporturi sociale calitativ omogene ce au capatat in constiinta juridica a legislatorului forma de motivatie juridica.

2. Metoda reglementarii juridice –prin care se intelege totalitatea de procedee de inriurire a dreptului asupra participantilor la relatiile sociale,consfiintita de normele juridice.

3.

Elementele structurake ale sistemului de drept :4. Ramuri5. Subramuri6. Institutii

2.2. Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional.3. O problema teortica importanta este problema raportului dreptului national cu dreptul

international. In dependenta de raspunsul dat la aceasta intrebare, s-au conturat 2 propozitii principale : dualismul si monismul.

4. Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste 2 subramuri d drept,sint egale, independente si ca urmare normele dreptului intrenational nu are o forta obligatorie pt dreptul intren. Pentru ca o norma internationala sa intre in vigoare pe teritoriul unei tari, ea trebuie sa se transforme in norma de drept intern.

5. Conceptia monista,porneste de la premisa conform careia dreptul national si cel international activeaza pe baza unei ierarhii.

6. In viziunea lui Hegel, dreptul intrenational ar fi un drept extern al statului si este subordonat dreptului intern. Aceasta viziune insa nu este impartasita la etapa actuala .

7. Conform art. 4 al Constitutiei RM a proclamat principiul prioritatii reglementarilor internationale la care RM este parte,fata de cele nationale in materia ce se refera la drepturile si libertatile omului :

8.  (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.    (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.

9. Articolul 8 Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale – denumirea normei respective a fost numita pacta sint servanda (tratatele trebuie respectate).

10. Aceste prevederi constitutionale sint chemate sa asigure corelarea dreptului national cu sistemul legislatiei si strategia statului nostru de integrare in UE.

2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat.

Din componenta dreptului public intern intra asa ramuri ale dreptului ca : 3. Dreptul Constitutional4. Dreptul administrativ procesual etc.

Din dreptul privat intern fac parte dreptul civil, dreptul familiei etc.Divizarea dreptului in drept public si privat nu trebuie absolutizata. Interesul general n-ar fi nimic daca n-ar fi impartasit cu fiecare particular, tot asa precum si interesul individual nu poate fi neglijat de stat.Deosebirea dintre acestea nu priveste natura intereselor car sunt in joc,ci natura raporturilor care se leaga,pe de o parte,raportat de la individ la individ, pe de alta parte, raportat intre individul privat ca un madular al societatii si societatea insasi,reprezentata prin organele sale.Necesitatea compartizarii drepturilor in privat si public il presupunem din differentele dinter acestea :

5. In ce priveste generalitatea interesului . In timp ce dreptul public protejeaza un interes comun tuturor cetatenilor, un interes general societatii, dreptul privat protejeaza prin normele sale interese proprii unui individ,unei familii, etc

6. In ce priveste forta obligatorie. Dreptul public este prin natura sa un drept imperativ,contine o suma de ordine si prohibitii care asigura ordinea publica. Dreptul privat este constituit , in principal,din norme dispozitive,permisive sau supletive.

7. In ce priveste modalitatile de exprimare a vointei. Dreptul public se manifesta cu prepoderenta prin actiunea autoritara,unilaterala a guvernantilor. Dreptul privat traduce normativ libera vointa a partilor.

8. In ce priveste sanctiunile. In dreptul privat exista sanctiuni in cel public nu.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 15

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Norma juridică. 1. Caracterizaţi norma juridică şi trăsăturile ei.

1 Norma juridica trebuie definita ca o regula de comportare, generala si impersonala, tipica, strict determinata siobligatorie, stabilita cu scopul de a apara, consolida, a dezvolta si a promova raportul si randuiala sociala favorabila si convenabila majoritatii si totodata de a realiza acea finalitate pe care o urmareste si o serveste norma juridica si care, la nevoie, este asigurata prin forta de constrangere a statului. In literatura juridica nu exista o consecventa cu privire la trasaturile caracterustice ale regulii de drept. Se cinsidera insa ca normei juridice ii sunt inerente urmatoarele trasaturi caracteristce fara de care ea nu poate fi conceputa : - caracterul statal , o regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei este vointa statala. O regula de conduita sociala , fiind recunoscuta sau acceptata de stat si ellaborata de organul competent, poate deveni vointa statala.

- caracterul coercitiv : legile, regulile elaborate de stat, care guverneaza activitatea umana in societate sunt impuse la nevoie prin constrangere sociala, altfel spus prin forta publica.Impreuna cu substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in campul social normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala- generalitatea normei juridice : rezulta din caracterul sau abstract, tipic impersonal, permanent. Aplicarea normei juridice ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in prealabil de lege. Impersonalitatea regulii de drept este o garantie impotriva arbitrajului. Regua are un carcater permanent care ii asihura generalitatea.- caracterul obligatoriu : se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in vederea unui scop determinat: organizarea comunitatii, functionarea sau directionarea ei etc. Incalcarea ei ar contraveni finalitatii sale.-norma juridica are un caracter prescriptiv, ea stabileste ceea ce trebuie sa fie si nu ceea ce este, impune o anumita conduita constand dintr-o actiune sau inactiune umana indreptata intr-o anumita directie, in vederea realizarii unui scop.

Argumentaţi elementele constitutive ale normei juridice.Elementele normei juridice sunt:

Dispozitia : partea cea mai importanta a normei. Ea reprezinta acelelement al normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmata in prezenta ipotezei date sau, mai precis: care sunt drepturile si obligatiile corespunzatoare ale subiectilor vizati de norma juridica. Ea cuprinde comandamentul, imperativul normei sau elementul sau rational. Un sistem normativ legal contine nu numai norme care prescriu, interzic sau permit o conduita umana, ci si norme si dispozitii in care se stabilesc organizarea si competenta unor organe de stat, se descrie capacitatea juridica a subiectilor, sau pur si simplu se declara unele principii, cum sunt unele norme constitutionae.Ipoteza: Partea normei juridice care descrie; contureaza imprejurarile in care se aplica dispozitia ei. Ea prefigureaza in abstrac faptele sau actele juridice adica acele activitati umane sau naturale care intrand in tiparul ei devin fapte sau acte juridice. Numai in masura in care conduita umana sau un fapt natural este avut in vedere de norma de drept, ele dobandesc semnificatie juridica.Sanctiunea: este al treilea element care intregeste structura logica a normei juridice. Ea cuprinde sanciunile, urmarile nerespectarii dispozitiei. Daca ipoteza si dispozitia prescriu actiuni, sanctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul social-statal fata de conduita neconforma cu continutul si finalitatea dispozitiei. Definitia traditionala a sanctiunii necesita a fi completata si modificata, deoarece avem un sir intreg de cazuri cand conduita este conformacu prevederile dispozitiei, iar urmarile, consecintele sunt pozitive. Asadar sanctiunea este parte sau elementul normei juridice care prevede survenirea consecintelor in rezultatul respectarii prevederilor dispozitiei si ipotezei. Anume acest inteles al notiunii de sanctiune determina clasificarea sanctiunilor in pozitive si negative.

.3.Descrieţi modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actului normativ.

In teoria si prcatica dreptului deseori apare problema ce vizeaza modul de aranjare a normelor juridice in textele actelor normative, in special privind coraportul dintre norma juridica si articolul actului normativ. Cel mai frecvent la elaborarea, iar mai apoi la adoptarea si la publicarea actului normativ legiuitorul expune structura normei juridice in asa fel, incat toate trei elemente ale normei juridice: dispozitia, ipoteza, sanctiunea nimeresc completamente in articolul actului normativ, altfel spus-un articol compus dintr-o singura norma juridica. In literatura aceasta metoda este numita deseori directa. Cu toate acestea, atat legislatia Republicii Moldova, cat si legislatia ator state, nu intotdeauna prevede ca norma juridica sa coincida cu articolul actului normativ. De exemplu un articol din actul normativ poate fi compus din mai multe norme juridice. De asemenea un articol poate include numai un element sau doua din norma juridica, celelalte fiind incluse in alt articol al aceluiasi act normativ sau chiar in alt act normativ. Aceasta metoda a capatat denumireade trimitere sau de blancheta. In literatura juridica intanim si notiunile de norme de trimitere si norme in alb, care se deosebesc prin faptul ca cele de trimitere se refera la un alt articol al aceluiasi act normativ sau chiar la un alt act normativ,dar in vigoare, pe cand normele in alb fac trimitere la un articol care trebuie sa apara in viitorul apropiat. Destul de frecvent apare necesitatea in formularea unor norme-definitii, care, de regula, sunt compuse sintr-un singur element, si anume: numai din dispozitii care sunt utilizate de mai multe norme juridice. Asa bunaoara, in codul penal nnu se repta notiunea de persoana oficiala sau persoana cu functie de raspundere, sau notiunea de furt, jaf, talharie, escrocherie; sau in codul contraventional subiectee care pot fi trase la raspundere administrativa sau organele imouternicite sa examineze aceste categorii de cauze etc. ; sau in codul civil-la toate categoriile de contracte, obligatiuni, se da o data definitia, notiunea, iar ulterior fiecare alta norma juridica doar face trimitere la norma-definitie, norma-principiu.

2.Autorităţile publice din Republica Moldova.

2.1.Identificaţi conceptul şi categoriile de autorităţi publice ale Republicii Moldova.Fiind omogene prin functiile sale, structura si tipurile activitatii de stat exercitate, diversele organe de stat se grupeaza in blocuri structurale diferite, relativ independente care se manifesta in calitate de sisteme particulare. Categoriile de autoritati publice sunt:Organele puterii legisative si anume Parlamentul care este organul reprezentativ al poporului, unica autoritate egislativa a statului.Organele puterii executive din care fac parte: presedintele care este seful statului, Guvernul republicii moldova ce asigura realizarea politicii interne si externe si exercita conducerea generala a administratiei publice. Organele centrale ale administratiei de statsunt organe de specialitate ce sunt imputernicite sa organizeze executarea si sa execute la concret legile. Oranele administratiei publice locale ce activeaza doar in unitatile administrativ-teriotriale ale statului.Organele puterii judecatoresti2.2.Determinaţi interdependenţa şi interacţiunea autorităţilor publice centrale din Republica Moldova.Autoritatile publice centrale sunt organele imputernicite sa execute la concret legile. In conformitate cu legislatia in vigoare, organele centrale ale administratiei de stat traduc i viata, pe baza legilor, hotararilor parlamentului, decretelor presedintelui, politica guvernului, hotararile lui, conduc in limitele competentei lor domeniile ce le-au fost incredintate si sunt responsabile de activitatea lor. Ministerele orognozeaza dezvoltarea domeniilor respective aleactivitatii lor pe baza studierii experietei mondiale, conjuncturii, elaboreaza programe de dezvoltare tehnico-stiintifica si social-economica, au grija de ocrotirea societatii, asigura pregatirea cadrelor.

2.3.Formulaţi problemele perfecţionării autorităţilor publice din Republica Moldova la etapa contemporană.-lipsa de profesinalism....-lipsa formarii cadrelor profesionale

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 16

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului..Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.

1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică.

Scopul statului a constituit un obiect principal de studiu si analiza in lucrarile marilor ganditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, indeosebi asupra contributiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societatii omenesti, mai ales dupa aparitia relatiilor police-statale.Montesquieu a explicat pe larg scopul statului i apararea si garantarea libertatii politice. „Desi toate statele au, in general acelasi scop, anume-conservarea lor, fiecare stat are pe langa acesta si scopul sau particular”. Astfel Roma, avea drept scop largirea hotarelor, marsilia avea drept scop comertul, scopul legilor iudaice era religia, scopul Chinei era linistea publica, cel al insulei Rhodos era navigatia, al poloniei –independenta fiecarui particular. Scopul statului se modifica de-a lungul evolutiei. De exemplu unii autori au definit statul contemporan ca fiind un stat social, stat asistential, care are indatoriri majore in: combaterea somajului, combaterea poluarii, combaterea crimei organizate. 1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului.Rolul si scopul statului se realizeaza prin functiile sale interne si externe. Analizand obiectivele sale majore, statul are indatorirea sa asigure ordinea si stabilitatea in societate si sa contribuie, prin mijloacele sale proprii, la progresul economic, tehnic, uman. Statul in indeplinirea atributelor sale specifice, ca principala institutie politica si totodata, in calitate de gestionar al bunurilor si mijloacelor aflate in proprietatea sa – are obligatia ca in conditiile de dezvoltarii tehnice fara precedent din ultimii ani, sa indeplineasca functii multiple: sa asigure, in masura mijloacelor de care dispune, progresul tehnico-stiintific, sa mentina ordinea, sa garanteze stabilitatea sociala etc.

In dependenta de scopul urmarit, statul isi propune salutionarea unor sarciniconcrete ce tin de diverse domenii: economic, politic, ideologic, cultural.. Sarcinile statului nu pot fi solutionate de la sine. Pentru acesta este nevoie de o activitate multilaterala a statului. Activitatea statului este caracterizata de functiile pe care acesta le indeplineste. Orice stat dintotdeauna isi pune in fata sa un anumit sau anumite scopuri, care sunt precizate in sarcini concrete in toate domeniile vietii sociale si care sunt realizate prin functiile statului, adica rpincipalele directii de activitate a lui, in care se exprima esenta sa.

1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republica Moldova la etapa contemporană.Constitutia republicii moldova mentioneaza in art 1 am 3 ca republica moldova este un stat de drept, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garatate. Sau, bunaoara in aceeasi lege suprema este reglementat, la art47 ca statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea, bunastarea, cuprinzand hrana, locuinta, ingrijirea medicala. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate sau in urma unor imprejurari independente de vointa lor. Unul din scopurile pe care si le propune Republica Moldova sunt: Edificarea unui stat democratic de drept. Sarcinile statului pentru acest scop sunt politice, economice, ideologice, culturale, iar functiile sunt interne: apararea drepturilor omului, dreptului de proprietate, apararea ordinii publice si externe cum ar fi asigurarea securitatii statului, functia apararii statului, functia de stabilire a diferitor relatii cu alte state ale lumii.

2.Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor. 2.1. Caracterizaţi coordonatele acţiunii normelor juridice.

Regula generala : legea actioneaza pe timp nelimitat,intr-un spatiu bine determinat de notiunea de teritoriu si asupra unor subiecti care, individual sau colectiv,participa la viata juridica a societatii in cadrul acestu teritoriu.Coordinatele actiunea normei juridice in :

1. Timp : durata in care o norma juridica este in vigoare reprezinta intervalul de timp in care aea produce efecte juridice

2. In spatiu : caracterizeaza starea actului normativ ce produce efecte juridice pe un anumit teritoriu

3. Asupra persoanelor : normele juridice actioneaza asupra tuturor destinatarilor in limitele teritoriale de actiune a unui act normativ,stabilind cercul de subiecti participanti la un raport juridic.

2.2.Generalizaţi legătura principalele momente de acţiune a legii în timp.Principalele momente :

1. Intrarea in vigoare a legii : De la data publicarii in Monitorul Oficial Data prevazuta in textul ei In ansamblu treptat (daca legiuitorul specifica date diferite in dependenta

de articole, aliniate) Exceptii :

o Cind un act normativ ramine necunoscut destinatarilor sai, ca urmare a unei cauze

majore, constind in raminerea unei parti a teritoriului in izolare,ca urmare a unor inprejurari obiective.

o Survine in domeniul conventiilor (civile sau comerciale) si opereaza in situatia in

care o parte a fost in eroare de drept privitor la consecintele pe acre le face sa decurca de incheierea acestor contracte. Partea aflata in eroare poate cere anularea conventiei.

2. Actiunea efectiva a legii Principiului efectului imediat al legii –presupune ca legea guverneaza

imediat toate situatiile juridice actuale care intra in sfera ei de actiune. Principiul neretroactivitatii legii –porneste de la premisa conform careia

trecutul apartine legii vechi. Exceptii :

o Legea penala mai blinda – rezulta din Constitutia RM sau

din CP al RM sin 18 aprilie 2002o Legea interpretativa –retroactivitatea acetor legi rezulta din

faptul ca legea interpretativa nu genereaza noi norme juridice. Ea se refera doar la norme deja existentedin legea interpretata si va asigura doar o corecta si unitara aplicare a acestora.

o Retroactivitatea expresa –rezulta chiar din textul normei

juridice. Legiuitorul prevede in mod expres faptul ca norma se va aplica retroactiv.

o Principiul neultractivitatii –se refera doar la faptul ca

norma juridica nu-si poate extinde efectele dupa iesirea sa din vigoare. De la acest principiu fac exceptie n.j cu caracter temporar sau exceptional.

3. Iesirea din vigoare a legii: Ajungerea la termen Abrogarea –procedeul tehnico-juridic prin care o legile fara termen isi

inceteaza activitatea prin renuntarea la ele. Desuetudinea –cind legea isi inceteaza valabilitatea prin lipsa de uz sau

aplicarea de-a lungul unei perioade mari.

legatura dintre aceste momente este una indispensabla, inseparabila, pentru ca fiecare etapa este dependenta de cea precedenta si permitind aparitia celei ulterioare. O lege incepe a produce efecte juridice din intrarea ei in vigoare, este in vigoare atita timp cit mai produce efecte juridice , adica cit timp coincide realitatii sociale, si iese din vigoare cind conditiile precedente nu se mai intilnesc, respectiv cind numai produce efecte juridice .

2.3.Evaluaţi acţiunea legilor în spaţiu şi asupra persoanelor.Actiunea n.j in spatiuAici putem mentiona Normele internationale si Normele interne: centrale si locale.De asemenea despre principiul teritorialitatii legii –determina ca legea isi extinde efectele asupra intregului teritoriu al statului,excluzind actiunile legilor altor state.Teritoriul statului se considera suprafata terestra cu subsol,apele interne si teritoriale,spatiul aerian in limitele frontierelor de stat. Ca teritoriu al statului se considera si teritoriul ambasadelor.Exceptiile extrateritorialitatii –cind ,in anumite cazuri,nu se palica legea statului pe teritoriul sau (restrictive), sau legea statului isi extinde autoritatea in afara frontierelor sale (extensive). Aceste exceptii nu influienteaza suveranitatea de stat, ci din contra, faciliteaza raspindirea relatiilor internationale contemporane.Exemple de exceptii restrictive :

1. Sediul misiunilor diplomatice2. Spatiul unei nave sau aeroave starine aflate pe teritoriul RM,se aplica legea

pavilionului sub care navigheaza.

Extensive :1. Personalitatea legii penale –legea penala a RM se aplica infractiunilor

savirsite in strainatate de catre un cetatean RM sau daca apatrid fiind,are domiciliu pe teritoriul RM.

2. Realitatea legii penale –legea penala RM se aplica infractiunilor savirsite de cetatenii straini sau apatrizi pe teritoriu strain, contra statului RM sau contra unui cetatean RM.

3. Univresalitatea legii penale –legea penala RM se aplica faptelor savirsite de cetateni in strainatate,daca fapta e pedepsita de legea straina , si de legea RM daca autorul se afla pe teritoriul RM.

Actiunea n.j asupra persoanelorConform art.49 „Aplicarea actului legislativ cercului de persoane” al RM privind actele legislative stabileste:

(1) Actul legislativ se aplica:1. Cetatenilor si persoanelor juridice din RM2. Cetatenilor straini si apatrizior care se afla in teritoriul RM3. Persoanelor juridice straine cu sediul in teritoriul RM

(2) Exceptiile de la actul legislativ subiectelor prevazute la alin. (1) sunt stabilite prin tratatele internationale la care RM este parte si principiile universale ale dreptului international.

Sfera persoanelor:1. Generala (toate categoriile de subiecti)2. Speciala (diverse categorii de persoane : militari,studenti,salariati etc)

Criterii de clasificare a n.j :1. Dupa cercul de subiecti ai raportului juridic:

Individuale (persoana fizica) Colective (persoana juridica,statul,organele de stat)

2. Dupa caracterul n.j : Caracter general de aplicare Special de aplicare Exceptional de aplicare Aplicabile doar persoanelor fizice Doar persoanelor juridice

3. Dupa statutul persoanelor fizice: Cetateni Cetateni straini Apatrizi.

4. Exceptii : Sefii statelor Corpul diplomatic si consular Persoane ce dispun de imunitate diplomatica Cetateni straini Apatrizi Actele normative ce reglementeaza raspunderea penala.

Test nr. 17Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Baza metodologică a teoriei generale a dreptului.1.Destingeţi baza metodologică a ştiinţei juridice şi categoriile ei.Ca şi orice domeniu şi cercetarea ştiinţifică sebazează pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu demetode şi procedee cu ajutorul cărora are loc studiereadreptului in toată complexitatea sa. Cuvintul metodă vinede la greci ceea ce inseamnă drum, cale, mod de expunere.O metodă in sensul adevărat al cuvintului trebuie să fiedeterminată de insăşi obiectul cercetării juridice şi trebuiesă corespundă legilor acestuia.In literatura juridică există mai multe definiţii alemetodei şi anume: Prin metodă inţelegem un ansambluconcentrat de operaţiuni intelectuale ce pot consta dinnorme, principii, care sunt folosite pentru atingerea unuiasau mai multor obiective privind cunoaşterea unuifenomen.O altă părere ar fi că metoda reprezintă sistemulcelor mai generale principii de investigaţii, deduse dinsistemul celor mai generale legi obiective.Prin metoda ştiinţei teoriei generale a dreptului inţelegemcăile, mijloacele de studiere, care exprimă poziţiile iniţialegenerale şi abordarea acestor fenomene.2.Determinaţi metodele de cercetare a fenomenului juridic.

Metodele fundamentale ale TGD sunt :5. Metoda logica –cuprinde un ansamblu de procedee si operatii metodologice si gnoeseologice

specifice prin care se creaza posibilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferitele componente ale sistemului juridic al unei societati.

6. Metoda istorica –cerceteaza fenomenul dreptului si statului in dezvoltare,in interdependenta lor istorica.

7. Metoda comparativa –cerceteaza fenomenul dreptului si statului intr-un aspect complex,furnizind informatii referitoare la dezvoltarea acestor fenomene in alte sisteme de drept, cit si reflectarea lor in reglementarile juridice internationale.

8. Metoda experimentala –cerceteaza fenomenul dreptului si statului prin modelarea in conditii speciale a diferitor cazuri particulare,rezultatele cercetarii carora permit evidentierea variantei optime de solutionare a problemei.

3.Estimaţi metodele specifice de cercetare ale teoriei generale a dreptului. Metoda logica. Despre importanta aplicarii acestei metode in tgd vorbeste insusi faptul ca in ultimii ani s-a conturat ca o disciplina aparte logica juridica. Domeniul logicii juridice cuprinde in mod obligatoriu: editarea normelor juridice, practica judiciara, interpretarea logica juridica a normelor de drept.In cadrulmetodei istorice tgd cerceteaza statul si dreptul in evolutia lui istorica, de-a lungul diferitelor oranduiri sociale, studiind in acelasi timp si modul in care s-au format o serie de categorii juridice, cu care aceste stiinte lucreaza si la momentul de fata, precum: tipul de stat, esenta statului, esenta dreptul...Referitor la studiu statului si dreptului metoda comparativa consta in stabiirea similitudinilor si diferentelor dintre diferite sisteme de drept institutii juridico-statale, pentru ca statulsi dreptul unui anumt popor are intotdeauna caractere specifice doar lor.Metoda experimentalaa se utilizeaza pentru ca dreptul tinde la perfectionare deoarece uneori este rentabil de a experimenta diferite situatii, cazuri pentru a gasi varianta optima de solutionare a problemei.

2.Dreptul în sistemul normativ social. 2.1. Caracterizaţi reglementarea socială şi formele ei.

A reglementa in sens social inseamna a forma comportamentul uman atit a indivizilor cit si a comunitatilor de oameni.Reglementarea sociala evidentiaza urmatoarele trasaturi :

Fiecarui tip istoric social ii corespunde un anumit nivel de reglementare sociala Odata cu dezvoltarea societatii creste nivelul de reglementare sociala Odata cu dezvoltarea reglementarii sociale se formeaza noi mecanisme de reglementare

sociala normativa Odata cu dezvoltarea societatii au loc transformari calitative ale mecanismului de

reglementare normativa.Reglemetarea sociala:

1. Reglementare normativa –constituie un ansamblu de norme sociale ce reglementeaza comportamentul uman in societate,relatiile manifestate in anumite uniuni colective, si in ansamblu de norme tehnico-sociale ce reglementeaza interactiunea lor cu natura.

2. Reglementare individuala –este realizata prin adresari personale,concrete pt situatii comcrete. Aceste adresari sunt valabile in aplicarea lor numai o singura data.

2.2.Generalizaţi legătura dreptului cu alte categorii de norme sociale.Viata sociala se conduce dupa o multitudine de norme: morale, religioase, juridice, tehnice, politice etc. Asa cum evidentia E. Sperantia, "o norma, o regula, implica intotdeauna o marginire, o limitare a unei miscari, a unei activitati.(.) Exista o stransa legatura intre o norma si un drum batut; drumul impune o directie si implica o limitare a cadrului inlauntrul caruia trebuie sa se mentina traseul unui mers.(.) Abaterile peste marginea drumului batut sunt anomalii, sunt proceduri "anormale"care, pe de o parte, pot sa dauneze pe propietarii terenului marginas, iar pe de alta parte, in masura in care sunt mai pronuntate si mai ales repetate, pot sa rataceasca pe drumet." Toate aceste reguli formeaza un sistem - al normelor sociale. In cadrul acestuia, normele juridice se detaseaza prin caracterul sanctiunilor pe care le implica, prin posibilitatea de a apela la forta de constringere pentru a asigura realizarea dreptului. Nu trebuie sa intelegem ca doar normele juridice ar fi dotate cu sanctiuni, ci doar ca sanctiunile juridice difera de sanctiunile proprii morale, religiei, politicii etc. De exemplu, oprobiul public sau mustrarile de constiinta sunt sanctiuni specifice moralei, iar excomunicarea - religiei, la fel cum incalcarii normelor de

partid ii poate urma excluderea din acesta.Dreptul poate ingloba normele tehnice, religioase, morale, ceea ce aduce posibilitatea aplicarii unei constringeri organizate de autoritatea publica pentru asigurarea respectarii lor.

2.3.Estimaţi interacţiunea dreptului cu morala şi religia.Religia, ca atare, nu este un sistem normativ, dar are o stransa legatura cu elaborarea normelor juridice. Decalogul, Coranul contin nu doar precepte religioase, ci si norme juridice. Dreptul hindus se afla sub influenta religie brahmanice, dreptul musulman cuprinde reguli desprinse din Coran. Este necesar sa facem distinctia intre dreptul de esenta religioasa, cum este cel musulman sau hindus, si dreptul eclesiastic, ce desemneaza ordinea juridica interioara a comunitatilor religioase.Este adevarat ca normele religioase, cele morale si cele juridice sunt intr-o stransa interdependenta. Sunt domenii in care religia si dreptul sau religia, morala si dreptul se suprapun. Este cazul relatiilor din casatorie sau a infractiunilor referitoare la persoana: lovirea, omorul, violul. Totusi exista reguli de drept a caror legatura cu religia ar fi greu de demonstrat. Astfel e cazul dispozitiilor codului rutier.Existenta zonelor in care dreptul si religia se pot suprapune fac utile cateva reflectii cu privire la diferentele si influentele dintre cele doua domenii. In societatile in care societatea este puternic influentata de religie, cum este cazul statelor arabe islamice, a Indiei sau a societatilor arhaice, distinctia intre normele juridice si comandamentele religioase este dificil de facut. In schimb, in alte culturi, distinctia dintre cele doua zone normative a devenit posibila si utila. Astfel, in cultura europeana, de origine crestina, ar fi dificil de conciliat notiunea de legitima aparare, spre exemplu, cu preceptul crestin al intoarcerii si celuilalt obraz. Bineinteles, exista si aici cazuri in care normele religioase si cele juridice au acelasi continut: nu fura, nu ucide etc.Studiul obiectului reglementarii juridice sau religioase ne-a permis sa decelam zonele de confluenta si cele de separatie.Morala (etica) cuprinde ansamblul preceptelor care, in diverse epoci ale vietii unui popor au fost considerate de cea mai mare parte a oamenilor ca norme de conduita obligatorii pe care fiecare trebuie sa le respecte sub sanctiunea de a atrage reprobarea generala. Ele sunt produsul comunitatii sociale neinstitutionalizate.Intre morala si drept exista numeroase asemanari, dar si deosebiri.Numeroase reguli de drept sunt imprumutate de la morala, motiv pentru care s-a considerat ca dreptul nu e altceva decat morala preluata si sanctionata de catre grupul social. Jus est minima moralia, afirma..?Una dintre cele mai des intalnite opinii este ca morala sta la baza dreptului. Numeroase precepte morale sustin incriminarea unor fapte ca infractiuni sau ca delicte civile ( furtul, imbogatirea fara justa cauza).Pe de alta parte, exista zone de reglementare juridica ce nu par a avea vreo legatura cu morala. Spre exemplu, normele juridice considerate tehnice nu pot fi apreciate din punct de vedere moral . In alte cazuri, legatura dintre drept si morala e stransa: spre exemplu, e reprobabil din punct de vedere moral sa vinzi la un pret excesiv sau sa cumperi la un pret derizoriu. Totusi, nici in aceste cazuri nu exista o suprapunere perfecta intre cele doua. In asemenea cazuri, dreptul completeaza norma morala aducandu-i , pe de o parte, precizie ssi, pe de alta parte, lipsind-o de nuante, spre exemplu, prin fixarea pragului peste sau sub care pretul devine incorect. Astfel dreptul se dovedeste atasat nu doar de justitie, ci si de ordine, securitate si pace sociala.

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 18

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1Forma şi regimul de guvernămînt.1.Identificaţi forma şi regimul de guvernămînt.Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de organizare, continutul puterii, structura interna si externa a acestei puteri.Forma de guvernamant priveste formarea, organizarea si componenta organelor supreme ale puterii de stat, raportul lor cu celellalte organe din sistemul statal. Dupa forma de guvernamant un stat poate fi monarhie sau republica.Forma regimului de guvernamant are in vedere metodee si mijloacele de exercitare a puterii de stat, de conducere statala a societatii, metode si mijloace relevand in primul rand starea drepturilor si a ibertatilor cetatenesti care pun in evidenta raportul dintre individ si stat. Dupa regimul politic un stat poate fi democratic sau antidemocratic.

2.Determinaţi formele şi deosebirile formelor de guvernămînt la etapa contemporană.Se diferentiaza doua forme de guvernamant. Monarhia in care puterea este detinuta de un monarh si republica, putere suprema este definita de un organ ales oe timp limitat.In epoca conemporana putem distinge anglia cu o forma de guvernamant monarhica parlamentara, unde stralucirea traditionala se imbina cu pragmatismul rational modern si contemporan.Puterz monarhului poarta insa de cele mai multe ori un caracter simbolic. Ce tine de republicaputerea suprema este definita in general de un organ ales pe timp limitat. Perosnale care compun organul electiv sunt responsabiel juridic de activitatea lor.Au forme de guvernare diferitemonarhia ofera un cadru politic mai stabil decat republicamonarhia cuprinde mai putina birocratie decat republicaintr-o monarhie exista predispozitia devierii catre totalitarismmonarhia constitutionala nu difera semnificativ de republica

3.Formulaţi problemele formei şi regimului de guvernămînt în Republica Moldova.Articolul 1 al Constituitiei precizeaza Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.2. Forma de guvernamint a statului este republica.

3. Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate. Conform Constitutiei, RM este un stat suveran,forma de guvernamint -republica ,si un stat de drept democratic.

Una din problemele cu care se confrunta la moment RM este stabilirea de facto a formei sale de guvernamint,fie ca este mixta sau parlamentara.Conform referendumului republican consultativ din 23 mai 1999, s-a decis schimbarea formei de guvernamint in republica prezidentiala, fapt ce a ingrijorat Parlamentul,calificind aceasta drept eventual pericol pentru democratia tarii. Drept urmarea au fost luate in dezbatere 3 proiecte de legi pt modificarea Constitutiei,car dupa prima lectua a fost comasata intr-una singura. Astfel la 5 iulie 2000 Parlamnetul adopta legea cu privire la modificarea Constitutiei. Insa modificarile Constitutiei au limitat competenta si rolul Presedintelui RM in favoarea Guvernului si Parlamentului,referindu-se la :

Alegerea presedintelui de catre parlament Dreptul parlamentului de a demite presedintele cu votul a 2/3 din nr deputatilor alesi Retragerea dreptului presedintelui de a prezida sedintele Guvernului la care participa Excluderea informarii obligatorii a Presedintelui de catre Prim-ministru in probleme de o

deosebita importanta pt tara

In Republica Moldova este necesară o separare strictă a puterii şi este necesar ca preşedintele să fie ales în mod direct de către cetăţeni. Şi această instituţie, această putere, cum este preşedintele ţării, să poată să se opună dezmăţului, aşa numit cu faţetă democratică a Parlamentului. Dezmăţului colectiv al unul Parlament, care este ineficient şi în nici un fel nu poate fi tras la răspundere. Din cele relatate rezulta ca RM a devenit un stat cu sistem de guvernare parlamnentar.Acest lucru insa nu corespunde realitatii, pentru ca e important sa tinem cont si de atributiile Presedintelui. Daca sa luam exemplul Frantei,ca exemplu clasic de republica mixta, atunci putem observa ca Presedintele RM dispune de mai multe atributii decit cel al Frantei , prin faptul ca are drept de initiativa legislativa, in plus poate dizolva Parlamentul in 3 cazuri exprese emntionate de Constitutie. Din cele spuse rezulta ca RM poate fi privita ca o republica mixta.

2.Norma juridică şi articolul actului normativ.1.Definiţi norma juridică şi elementele de structură ale acesteia.

2.Determinaţi modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actelor normative.Coraportul dintre norma juridica si articolul normativ poate fi caracterizat astfel :

1. Intr-un articol se contine o singura norma juridica –norma juridica si articolul actului normativ coincid,adica intr-un articol al actului normativ in intregime este expusa n.j. in componenta ei tripla

2. Intr-un articol se contin mai multe n.j. Fiecare alineat al articolului contine in sine o n.j. –citeva n.j. sunt incluse intr-un articol. Majoritatea articolelor formeaza partea speciala a CP RM este formata din 2 sau mai multe parti, fiecare alineat manifestindu-se in calitate de n.j. independenta.

3. Anumite elemente de structura a n.j. pot fi intilnite in diferite articole –o n.j. isi gaseste exprimarea in 2 sau mai multe articole dintr-un act normativ sau din acte normative diferite. Acest fenomen se manifesta in cazul normelor juridice incomplete,cind ipoteza si/sau sanctiunea pot fi evidentiate in alte articole. Acest coraport specific caracterizeaza modalitatile de expunere a elementelor n.j. in articolele actelor normative :

N.J. de trimitere –se identifica ipoteza si /sau sanctiunea in alta norma juridica din acelasi act normativ,cu indicarea concreta a articolului si alineatului la care se face referinta.

N.J. de blancheta –se identifica ipoteza si /sau sanctiunea intr-un lt act normativ, indentificarea alineatului sau articolului concret urmind a fi efectuata in procesul de aplicare a normei in fata interpretarii cazuale.

N.J. in alb –n.j incompleta isi identifica ipoteza si/sau sanctiunea intr-o alta norma ce la moment nu poseda forta juridica, poate chiar nu este formulata.

3.Formulaţi exemple de norme juridice elementele cărora sunt expuse în unul sau cîteva articole ale actului normativ juridic..

.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 19

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Probleme actuale ale consolidării statalităţii Republicii Moldova . 1.1.Caracterizaţi Declaraţia Suveranităţii şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la 2 martie 1992, cand a obținut statutul de membru al ONU.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova în urma eșecului loviturii de stat din august 1991. Documentul face referiri la "istoria milenară" și "statalitatea neîntreruptă" a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumirile oficiale: limba română, popor român. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiece an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței. Declarația a fost adoptată și semnată de 278

deputați în parlament la 27 august 1991. Declarația de independență a Republicii Moldova în mod clar și direct, susține suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru". Cu toate acestea, Declarația de independență a Republicii Moldova este ea însăși un argument împotriva suveranității Republicii Moldova asupra Transnistriei, cum îl denunță acordul de la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, "nulă și neavenită" fiind uniunea doar formală între cele două teritorii.

1.2.Determinaţi factorii care întîrzie consolidarea Suveranităţii diferendului transnistrean cu care se confruntă Republica Moldova.

1. principalul obstacol în soluţionarea conflictului transnistrean este slăbiciunea democraţiei moldoveneşti cât și ideea statalităţii moldoveneşti în cadrul unui stat integru. Dependenta transistriei fata de rusia este un factor care intarzie consolidarea suveranitatii. Pozitia cetatenilro, faptul ca multi locuitori au cetatenie rusa. Problema trupelor rusesti. Respingerea propunerilor din partea conducerii RM de catre liderii separatisti

1.3.Formulaţi opinia Dumneavoastră în vederea soluţionării diferendului transnistrean cu care se confruntă Republica Moldova. Perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean depind de interacţiunea dintre un întreg complex de factori interni şi externi. Întrucât această problemă este la periferia atenţiei „marilor actori”, este inutilă şi periculoasă aşteptarea până cand, în cele din urmă, va ajunge la soluționarea ei. Potrivit opiniilor unor cercetători, principalul obstacol în soluţionarea conflictului transnistrean este slăbiciunea democraţiei moldoveneşti cât și ideea statalităţii moldoveneşti în cadrul unui stat integru. rspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean depind de interacţiunea dintre un întreg complex de factori interni şi externi. Întrucât această problemă este la periferia atenţiei „marilor actori”, este inutilă şi periculoasă aşteptarea până când „unchiul mare”, în cele din urmă, va ajunge la soluționarea ei. Potrivit opiniilor unor cercetători, principalul obstacol în soluţionarea conflictului transnistrean este slăbiciunea democraţiei moldoveneşti cât și ideea statalităţii moldoveneşti în cadrul unui stat integru.

2.Dreptul naţional şi dreptul internaţional 2.1.Distingeţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept naţional” şi ,,drept internaţional”.

Dreptul statului reglementează aspectele interne ale guvernării şi se confruntă cu problemele apărute între indivizi, între indivizi şi aparatul administrativ, pe când dreptul internaţional se concentrează în primul rând asupra relaţiilor dintre state.

Importanţa şi rolul statului în lumea modernă este unul tot mai complex. Datorită concurenţei mondiale, comunicării tot mai rapide, nici chiar cele mai puternice state nu sunt pe deplin suverane. Independenţa şi strânsa legătură a caracterului comercial internaţional contemporan cu societatea politică determină, practic, faptul că orice acţiune a unui stat poate avea repercusiuni puternice asupra sistemului de drept ca întreg dar şi asupra deciziilor luate ţinând cont şi de influenţa celorlalte state.Dreptul internaţional public şi dreptul intern al statelor sunt două sisteme de norme şi două tipuri de drept distincte, cu obiect de reglementare, izvoare şi metode diferite. Deşi diferite, însă, cele două sisteme se întrepătrund prin intermediul statelor, care sunt creatoare atât ale normelor de drept internaţional, cât şi ale normelor de drept intern şi care veghează la aplicarea lor atât în ordinea internă a statelor cât şi în ordinea internaţională.

2.2.Stabiliţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional la diferite etape de dezvoltare istorică.

Începuturile dreptului internaţional se situează în Antichitate, fiind legate de lupta permanentă, specifică epocii, între statele nou constituite, pentru cucerirea de teritorii şi capturarea sclavilor care constituiau principala forţă de muncă. Progrese importante în evoluţia unor instituţii de drept internaţional public au fost realizate în Grecia şi Roma Antică. În Grecia Antică, în secolele VI-IV Î.Cr. între statele cetăţi au apărut şi s-au dezvoltat unele reguli de drept internaţional în domenii foarte variate cum sunt negocierile, tratatele religioase, tratatele de pace, de alianţă militară, de neagresiune sau de sprijin reciproc, ca şi metodele de rezolvare paşnică a diferendelor, între care arbitrajul şi mediaţiunea. La începutul feudalismului fărâmiţarea statelor ca urmare a destrămării Imperiului Roman de Apus şi lipsa unor autorităţi centrale puternice au făcut ca regulile de drept internaţional să cunoască în general o stagnare, chiar un puternic regres în unele domenii şi perioade. Ceea ce tine de dreptul international privat el a aparut in urma dezvoltarii comertului. Inaintea dezvoltarii dreptului international, dreptul intern prevala, cu timpul evolutiei regula generală cu privire la poziţia dreptului intern în sfera internaţională este că un stat care a încălcat o prevedere de drept internaţional nu poate justifica acest lucru invocând dreptul intern.

2.3.Formulaţi necesitatea respectării standardelor internaţionale ce se referă la drept în condiţiile cursului integrării europene a Republicii Moldova. Republica Moldova a luat horat sa preia cursul european. Pentru a putea deveni un stat potential membru al uniunii, republica moldova trebuie sa respecte si sa satisfaca conditiile impuse de aceasta. Lupta impotriva comertului, democratizarea statului, respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. In caz contrar Republica Moldova nu poate adera la uniune si deci nu poate beneficia de taote facilitatile pe care uniunea le acorda statelor membre sau statelor cu parcurs european.

Test nr. 20

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1 .Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat . 1.1.Definiţi principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat şi rolul acestora.

Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat:

1) Separarea si colaborarea puterilor –orice proces de conducere social-politic,care se desfasoara in vederea realizarii unor obiective de interes general sau prin care se urmareste binele comun al natiunii,presupune specializarea activitatilor statale,instituindu-se in acest scop organisme investite cu autoritate,capabile sa desfasoare continuu acelasi tip de activitati si practici.

2) Legalitatii –presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si persoanelor oficiale in stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare,conform competentei prevazute pe cale legislativa.

3) Publicitatii – presupune transparenta in activitatea organelor publice,astfel poporul avind sansa de a urmari si intr-un moment oportun de a se implica influientind prin vointa si opinia sa, cursul activitatilor statului. (definitie proprie)) nu am gasit alta in carte)

4) Democratismului –se intelege ca toate autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului, exprimata prin alegeri libere si corecte.

5) Stiintific –este conditionat de faptul ca functionarea cu succes a aparatului de stat este de neconceput fara abordarea stiintifica a solutionarii problemelor concrete,fara o structura argumentata din punct de vedere stiintific.

1.2.Determinaţi principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat.1.3.Estimaţi realizarea practică a principiilor de organizare şi funcţionare ale aparatului de Stat în condiţiile Republicii Moldova.

In RM sunt aplicate in practica toate principiile sus mentionate.

Importanta principiului separatiei puterilor in stat este pus in valoare si prin includerea normelor respective in dispozitiile constitutionale stipulate care poate gasi sau poate fi gasita sau care se subintelege in majoritatea consiitutilor statelor moderne. RM nu face exceptie. Ca argument ne serveste articolul 6 al Constitutiei unde se prevede expres chiar in titlu „Separarea si colaborarea puterilor”. De asemenea constitutia prevede si organele carei ii revina una sau alta putere.

Astfel :

1) puterea legislativa cu Parlamentul,orhan reprezentativ suprem si legislativ (art.60- art.76); 2) puterea executiva cu Presedintele RM (aflat in fruntea puterii executive,dar nu si in cea de

sef al Guvernului), Guvernul si administratia publica (art.77- art.103; art.107-art.113);3) puterea judecatoreasca,cu autoritatile judecatoresti,reprezentate prin Curtea Suprema e

Jutitie,Curtile de Apel, judecatoriile de drept comun saun specializate (art.114- art.112)

Desi se utilizeaza notiunea de „putere”, nu inseamna ca este vorba despre separarea componentelor puterii de stat, deoarece, dupa cum s-a mentionat anterior, puterea de stat deriva din suveranitatea nationala si apartine exclusiv unui singur titular , poporul RM (art.2), acesta fiind si un argumet pentru aplicarea in practica a principiului democratiei. Plus la aceasta putem adauga o serie de repere ale statului democratic prezente in textul Constitutiei:

1) Parlamentul organ reprezentativ suprem, legislativ ales prin vot universal ,egal,direct,secret, si liber exprimat (art.60-61)

2) Exprimarea vointei poporului prin referendum (art. 75)3) Democratia si pluralismul politic, care este o conditie a democratiei (art.5)4) Drepturile si libertatile fundamental consfiintite (titlul II)5) Constitutia – Legea Suprema a statului (art.7)

Respectarea principiului legalitatii este si art. 7 sus –mentionat . De asemenea conform Constitutiei „nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei RM nu are putere juridica „ (art.7)

Ca argument al principiului publicitatii poate servi ce-a de-a 4 putere in stat : Mass-media .2.Categoriile normelor juridice.

2.1. Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.Norma juridica este elementul primar al sistemelor de drept,o regula obligatorie de comportament emisa de organele statale componente,adoptate sau sanctionate printr-un act oficial (lege,decret,etc) si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului.De mentionat : orice norma juridica este o norma sociala,dar nu orice norma sociala este si juridica !!!Sau alta definitie : Norma juridica poate fi numita doar acea norma sociala ce contine o regula de conduita,stabilita sau autorizata (sanctionata) de stat,menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate umana si ocrotita, in caz de necesitate de forta coercitiva a statului.

Trasaturie normei juridice = particularitati ???

1. Sunt adoptate sau sanctionate de catre stat2. Stabilesc hotarele general-obligatorii ale comportamnetului posibil sau obligatoriu al

subiectilor3. Poarta un caracter dispozitiv-obligatoriu4. Realizarea lor in anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului5. Se prezinta ca mijloc de reglementare a relatiilor sociale-tip

2.2. Determinaţi criteriile de clasificare a normelor juridice şi modalităţile acestora.

Criteriile de clasificare a normelor juridice : + modalitatile acestora ????1) Ramura de drept:

a) Norme de drept constitutionalb) Norme de drept administrativc) Norme de drept civild) Norme de drept penale) Norme de drept familialf) Norme de drept al muncii

2) Forta juridica :a) Norme juridice in legi care la rindul lor pot fi :

Cuprinse in Constitutie,legi constitutionale N.j cuprinse in legi organice In legi ordinare

b) Norme juridice cuprinse in acte normative subordonate legii,care la rindul lor pot fi :

Norme juridice cuprinse in hotaririle normative ale Parlamentului Norme juridice cuprinse in decretele Presedintelui RM Norme juridice cuprinse in hotariri ale Guvernului

Norme juridice cuprinse in alte acte normative: Ordine ministeriala si departamentale Norme juridice cuprinse in acte normative ale autoritatilor

locale, etc.3) Caracterul conduitei normei :

a) Norme imperative: Onerative –obliga Prohibitive –interzic

b) Norme dispozitive: Permisive –permit Supletive –acorda subiectului posibilitatea de a alege din variantele

prevazute de norma.4) Structuta tehnico-legislativa (modul de redactare):

a) norme juridice completeb) norme juridice incomplete:

De trimitere Norme in alb

5) Gradul si intensitate incidentei:a) Norme –principii (norme cardinale) . Acestea sunt norme cuprinse in

Constitutie,in declaratii.b) Norme –mijloace normative. Acestea sunt normele care asigura traducerea

cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii sociale,in limbajjul specific dreptului.

Sfera de aplicare:a) Norme generaleb) Norme specialec) Norme de exceptie

6) Criteriul sociologic-juridic:a) Norme punitiveb) Norme stimulative

7) Gradul de preciziune si de specificatie: a) Norme de drept strictb) Directive sau standarte

8) De asemenea mai exista si norme juridice :a) Organizatoriceb) De imputernicire sau de competentac) Materiale si procesualed) Normele -definitii

2.3. Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice.A clasifia in general inseman a sistematiza,a aranja intr-o anumita ordine, a determina in ce grup , in ce categorie poate fi impartit un tot intreg. A clasifica normele juridice

inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realitatii lor.

In acest context, se poate afirma ca problema clasificarilor n.j prezinta un interes deosebit din punct de vedere teoretic, cit si din punct de vedere practic.In literatura juridica, pornindu-se de la necesitatea cunoasterii mai profunde a aplicarii corecte a normelor juridice, se fac multiple clasificari dupa diferite criterii (sus-mentionate).

Opinie proprie: clasificare normelor e faciliteaza activitatea juristilor prin faptul ca la momentul oportun ,pot cu usurinta gasi reglementarile unei norme juridice cautind dupa aspectele sale proprii, adica cautind in grupul carei aceasta apartine

Test nr. 21

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul__grupa ________ Facultatea Drept

1.Puterea publică exclusivă, sau suverană (suveranitatea).1.1.Interpretaţi suveranitatea şi rolul acesteia pentru stat.Termenul suveranitate este folosit pentru prima data cu prilejul analizei pe care a facut-o Constitutia fraceza din 1791 juristul clermant Tennerre, definind-o libertatea colectiva a societatii. Autoritatea suprema cu care este inzestrat statul se numeste suveranitatea. Ca putere suprema recunoscuta statului, ea implica exclusivitatea competentei sale asupra teritoriului national si independenta in ordinea juridica internationala unde el nu este limitat decat prin propriile sale angajamente. Asadar suveranitatea poate fi privita sub doua aspecte extern si intern. Independenta in raport cu alte state, neatarnarea de orice alta putere exterioara este aspectul extern. Din punct de vedere intern, este imperiul sau asupra teritoriului si asupra unei populatii. Asa cum viata organismului individual se afirma printr-o actiune continua de adaptar, de reintegrare, de aparare contra elementelor nocive, tot astfel viata statului este o perpetua reafirmare a propriei sale unitati, care tinde sa domine si sa armonizeze fortele convergente si care actioneaza impotriva fortelor dezagregatoare. Daca statul nu ar avea o suprematie reala asupra indivizilor care il compun, el ar iceta sa fie stat. Suveranitatea este inclusa in propria sa natura.1.2.Demonstraţi tangenţele şi deosebirile categoriilor:,,suveranitatea statului”, ,,suveranitatea naţiunii”, ,,suveranitatea poporului”Suveranitatea de stat este o trasatura a puterii organizata sttal, ea fiind suprematia si independenta puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat. Aceasta trasatura se analizeaza sub denumirea de suveranitate de stat, pentru a fi deosebita de suveranitatea poporului sau de suveranitatea nationala. Suveranitatea de stat desemneaza caracterul puterii de stat de fi suprema in interioru statului, de a nu recunoaste nicio alta putere deasupra sa si de a fi independenta in exterior in raport cu alte state.Suveranitatea natiunii semnifica independența unui stat față de alte state. Iar suveranitatea poporului este o categorie de data mai recenta, cu toate ca isi are radacinile inca in antichitate. Suveranitatea poporului este o parte componenta pe larg dezbatuta in teoria statului si dreptului, dar si in stiintele juridice de ramura, in mod special in dreptul constitutional. Suveranitatea poporului apartine poporului statului respectiv si nu trebuie considerata simpla putere; ea nu poate fi socotita sinonima cu

despotismul, care este sarea de ilegalitate. Suveranitatea reprezinta dimpotriva o stare legala constitutionala.1.3.Formulaţi problemele consolidării suveranităţii Republicii Moldova la etapa contemporană.

Cea mai mare problema in vedrea suveranitatii Republicii Moldova o are conflictul transistrean .Slăbiciunea democraţiei moldoveneşti cât și ideea statalităţii moldoveneşti în cadrul unui stat integru. Nu putem vorbi de spre suveranitate atata timp cat pe teritoriul republicii moldova vor activa trupele rusesti. O posibila ameliorare ar fi aderarea republicii moldova la uniunea europeana ce ar putea reintregi teritoriu........

3. Interpretarea dreptului. 1.Caracterizaţi conceptul şi importanţa practică a interpretării dreptului.Prin interpretarea dreptului se intelege o faza a procesului de aplicare a dreptului, prin care se are in vedere un proces itelectual indreptat la stabilirea exacta a sensului si a continutului normelor de drept supuse interpretarii cu ajutorul unui mecanism special investit pentru aceasta.Necesitatea si importanta studierii interpretarii normelor juridice este justificata de faptul ca, in procesul aplicarii dreptului, organul de aplicare trebuie sa clarifice cu toata precizia textul normei juridice, sa stabileasca compatibilitatea acesteia in raport de o anumita situatie de fapt. Organul de aplicare este obligat sa constate sensul normei de drept, sa verifice cu ce inteles utilizeaza cuvitele legiuitorul, daca acesta a gandit ori s-a exprimat concret sau abstract, daca a facut enumerari imitative ori s-a mentinut in limitele unei reglementari-cadru etc. Tot aici se impune precizarea sa privim intereptarea ca un moment al aplicarii dreptului. Tematica interpretarii in acest caz nu are in vedere un discurs filosofic care sa puna in valoare explicatia temeiurilor principale ale pozitiei si functionarii dreptului in societate. Ca moment al aplicarii normei juridice la cazuri concrete, interreptarea este necesara pentru a clarifica si a limpezi sensul exact al normei, pentru a defini cu toata precizia vointa legiuitorului. La fel interpretarea este necesara din motivul determinarii exacte a campului de aplicare a normei in timp, spatiu si asupra persoanei. Uneori este necesara pentru a determina caracterul normei. Tot mai des este necesar sa stabilim daca norma noua a abrogat-o pe cea veche.2.Generalizaţi formele de interpretare a dreptului.Formele de intereptare dunt determinate de subiectii care realizeaza interpretarea, precum si forta juridica a acesteia. Din acest punct de vedere interpretarea poate fi oficiala si neoficiala sau doctrinara.*Interpretarea oficiala este realizata de organele de stat competente fie sa elaboreze normele de drept, fie sa faca aplicarea lor la speta, la cazurile particulare ce le au de rezolvat. L a radnul sau, interpetarea oficiala se imparte in interpretarea generala si interpretarea cazuala.-intereptarea generala este realizata de insusi organul care a elaborat regula de drept. In genere parlamentul, in calitatea sa de organ de legiferare, este competent sa-si interpreteze propriile legi. -intereptarea cazuala este in mare masura realizata de catre organele judiciare. Aceasta interpretare are un caracter relativ, ea este obligatrie numai partilor implicate in proces.*Interpretarea neoficiala este aceea realizata de catre stiinta juridica. Ea consta in determinarea sensului normelor juridice printr-o operatie pur intelectuala. Ea este opera oamenilor de stiinta: cercetatori in domeniul dreptului, cadre didactice universitare, avocati, diplomati, exercitata in imprejurari diferite, precum: tratate, monografii, articole. Nefiind obligatorie, interpretarea doctrinara nu se impune cu nimic judecatorului. Aceasta nu inseamna cu nimic judecatorului. Ea poate orieta jurisprudenta prin clarificarea

ultimelor legiferari, prin exprimarea unor opinii concordante cu textul legii si deosebit de recente.Doctrina poate sa actioneaza, de asemenea, asupra legiuitorului. Autorii nu se limiteaza la comentarea legilor si deciziilor jurisprudentiale explicand sensul si importanta lor. Doctrina are un rol de clarificare si de punere in ordine a legislatiei si a practicii judiciare.3.Estimaţi rolul Curţii Constituţionale, al Parlamentului Republicii Moldova şi a Curţii Supreme de Justiţie în procesul interpretării dreptului.

Parlamentul in calitatea sa de organ de legiferare, este competent sa-si interepeteze propriile legi. In calitate de organ care a elaborat legea el e cel mai in masura sa-i cunoasca continutul. Procedeul corespunde unui vechi principiu aparut inca in dreptul roman.Intereptarea autentica realizata de catre parlament se face tot printr-o lege, numita lege intereptativa. Calitatea de lege ii confera acesteia caracterul general-obligatoriu. In afara de aceasta, legea intereptativa are un caracter retroactiv. Ea intra in vigoare, adica isi produce efectele, din acelasi moment cu legea pe care o interpreteaza. Ratiunea este simpla: legea interpretativa face corp comun cu legea care o interpreteaza.O problema deosebita privind interpretarea oficiala, care nu s-a pus in doctrina teoriei generale a dreptului este aceea a caracterului si fortei juridice pe care o au deciziile pronuntate de Curtea Suprema de Justitie in demersurile formulate in interesul legii.In prezent atat in Codul de procedura civila cat si in codul de procedura penala ale republicii moldova este reglementata calea extraordinara de atac. Astfel pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoiul tarii, codul de procedura penala al RM prevede la art 452 „procurorul general, adjunctii lui si persoanele mentionata in art 401pct2)-4), pot ataca cu recurs in anulare la Curtea suprema de justitie orice hotarare judecatoreasca irevocabila dupa epuizarea caior ordinare de atac.Partile pot declara, in favoarea condamnatului, recurs in anulare impotriva hotararilor irevocabile chiar si in cazul in care nu au fost utilizate caile ordinare de atac daca situatia favorabila condamnatului a aparut supa irevocabiitatea hotararii atacate.”In contrast cu legislatia procesuala civila precedenta care reglementa demersul in interesul legii, specificind: „Hotararile adoptate in plen nu se rasfrang asupra hotararilor examinate si nici asupra partilor din aceste procese. Hotararile adoptate asupra demersurilor in interesul legii se aduc la cunostita instantelor de judecata si sunt obligatorii”, actuala legislatie insa nu prevede aceasta formula, dar se presuûne a fi o eraore a legiuitorului.Asadar nu exista nicio indoiala ca deciziile pronuntate de Curtea Suprema de Justitie, in demersurile formulate in interesul legii, reprezentau o interpretare oficiala, legala si obligatorie.Ceea ce tine de Curtea constitutionala, ea are o putere de interpretare obligatorie. In art 40 al Constitutiei este prevazut ca Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale.    (2) Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive şi nu pot fi atacate. De aici nu ramane nicio indoiala despre obligativitatea hotararilor adoptate de Curtea constitutionala.

Test nr. 22

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________

Facultatea Drept

1.Accepţiunile dreptului.1.Distingeţi accepţiunile principale ale dreptului.

Principalele acceptiuni ale dreptului sunt :

Dreptul obiectiv Dreptul subiectiv Dreptul pozitiv

1.

Dreptul national Dreptul strain Dreptul international

2.

Dreptul public Dreptul privat

2.Determinaţi coraportul categoriilor ,,drept obiectiv” , ,,drept pozitiv” şi ,,drept subiectiv”.

In lucrarea sa „Lupta pt drept” Ihering mentiona : „expresiunea de drept se intrebuinteaza dupa cum se stie in indoit inteles: obiectiv si subiectiv. Dreptul in inteles obiectiv insemneaza suma tuturor principiilor de drept,aplicate de catre un stat, ordinea legala vietii. Dreptul in inteles subiectiv, e un rezultat concret a unei reguli abstracte printr-o indrituire concreta a persoanei.

Intre aceste doua sensuri exista o legatura indisolubila,legatura care consta in aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sunt recunoscute de dreptul obiectiv. Cu alte cuvinte, dreptul obiectiv (pozitiv) se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor juridice ce activeaza intr-un stat,in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui.

In timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept,care, cit de multe ar fi ele la numar sunt totusi limitate la numar,drepturile subiective sunt infinite la numar.

Au aparut 2 conceptii despre priritatea dintre aceste 2 drepturi.

I. In viziunea unor autori din prima jumatate a sec.XIX, in relatia „drept subiectiv” – „drept obiectiv” primordial este dreptul subiectiv. Se lamureste acest lucru prin faptul ca fara un drept al cuiva asupra altuia, nu poate fi inteleasa existenta normei. Norma nu face decit sa constate drepturile partilor, prin urmare, norme, dreptul obiectiv rezulta din cel subiectiv.

II. O alta conceptie reprezentata de germanul Iellinec si francezul Leon Duguit afirma contrariul : principalul e dreptul obiectiv. Astfel ,Iellinec afirma ca nu am putea avea un drept,daca nu ar exista o norma.

Din aceasta discutie credem ca putem trage o concluzie. Dreptul obiectiv si subiectiv sint 2 fete logice ale unei si aceleasi realitati si nu se poate de vorbit de o prioritate a unei fata de cealalta.

In ce priveste dreptul pozitiv, acesta infatiseaza totalitatea normelor juridice in vigoare (active) dintr-un stat; un drept aplicabil imediat si continuu,obligatoriu si susceptibil a fi adus la indeplinirea printr-o forta exterioara (coercitiune statala),ca o indreptartire legitima a unor instante sociale special abilitate.

Fiecarui stat este caracteristic un anumit sistem de reguli de conduita care alcatuiesc dreptul obiectiv(pozitiv). Acest drept se incadreaza si in formula „sistem national de drept” sau drept national.

3.Estimaţi legăturile dreptului naţional al Republicii Moldova cu dreptul străin şi cu dreptul internaţional.

Aparent „dreptul nationa”, „dreptul strain” si „dreptul internationa” , ar putea fi considerate ca actegorii separate fara legatura intre ele. In realitate, aceste 3 acceptiuni se afla intr-o strinsa legatura:

1. Mai intii,pentru ca legea nationala a unui stat este cea care ingaduie,ca in tara respectiva, in conditiile, limitele,si materiile prestabilite chiar de normele sale, sa se aplice legea nationala a altui stat.

2. In al 2-lea rind,pentru ca legea nationala care permite aplicarea unei legi straine, al rindul ei, pe baza de reciprocitate si in conditiile limitele si materiile prestabilite de normele unei legi straine, sa se aplice in tara al acrei organ legislativ a emis acea lege (straina).

3. Normele juridice cuprinse in legile uniforme la care un stat este parte, nu sunt straine de legea nationala a acelui stat de vreme ce si vointa acelui stat este incorporata de normele acesteia.

Ce tine concret de legatura dintre aceste 3 acceptiuni in RM putem argumenta prin legila privitor la tratatele interntionale la care RM este parte. Despre asta ne vorbeste art. 8 al Constitutie :

Respectarea dreptului internaţional şi atratatelor internaţionale

    (1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.    (2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.

2.Categoriile normelor juridice.1.Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.

1 Norma juridica trebuie definita ca o regula de comportare, generala si impersonala, tipica, strict determinata siobligatorie, stabilita cu scopul de a apara, consolida, a dezvolta si a promova raportul si randuiala sociala favorabila si convenabila majoritatii si totodata de a realiza acea finalitate pe care o urmareste si o serveste norma juridica si care, la nevoie, este asigurata prin forta de constrangere a statului. In literatura juridica nu exista o consecventa cu privire la trasaturile caracterustice ale regulii de drept. Se cinsidera insa ca normei juridice ii sunt inerente urmatoarele trasaturi caracteristce fara de care ea nu poate fi conceputa :

- caracterul statal , o regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei este vointa statala. O regula de conduita sociala , fiind recunoscuta sau acceptata de stat si ellaborata de organul competent, poate deveni vointa statala.

- caracterul coercitiv : legile, regulile elaborate de stat, care guverneaza activitatea umana in societate sunt impuse la nevoie prin constrangere sociala, altfel spus prin forta publica.Impreuna cu substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in campul social normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala- generalitatea normei juridice : rezulta din caracterul sau abstract, tipic impersonal, permanent. Aplicarea normei juridice ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in prealabil de lege. Impersonalitatea regulii de drept este o garantie impotriva arbitrajului. Regua are un carcater permanent care ii asihura generalitatea.- caracterul obligatoriu : se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in vederea unui scop determinat: organizarea comunitatii, functionarea sau directionarea ei etc. Incalcarea ei ar contraveni finalitatii sale.-norma juridica are un caracter prescriptiv, ea stabileste ceea ce trebuie sa fie si nu ceea ce este, impune o anumita conduita constand dintr-o actiune sau inactiune umana indreptata intr-o anumita directie, in vederea realizarii unui scop.

2.Determinaţi criteriile de clasificare a normelor juridice şi modalităţile acestora.9) Ramura de drept:

g) Norme de drept constitutionalh) Norme de drept administrativi) Norme de drept civilj) Norme de drept penalk) Norme de drept familiall) Norme de drept al muncii

10) Forta juridica :c) Norme juridice in legi care la rindul lor pot fi :

Cuprinse in Constitutie,legi constitutionale N.j cuprinse in legi organice In legi ordinare

d) Norme juridice cuprinse in acte normative subordonate legii,care la rindul lor pot fi :

Norme juridice cuprinse in hotaririle normative ale Parlamentului Norme juridice cuprinse in decretele Presedintelui RM Norme juridice cuprinse in hotariri ale Guvernului Norme juridice cuprinse in alte acte normative:

Ordine ministeriala si departamentale Norme juridice cuprinse in acte normative ale autoritatilor

locale, etc.11) Caracterul conduitei normei :

c) Norme imperative: Onerative –obliga Prohibitive –interzic

d) Norme dispozitive: Permisive –permit Supletive –acorda subiectului posibilitatea de a alege din variantele

prevazute de norma.12) Structuta tehnico-legislativa (modul de redactare):

c) norme juridice completed) norme juridice incomplete:

De trimitere Norme in alb

13) Gradul si intensitate incidentei:c) Norme –principii (norme cardinale) . Acestea sunt norme cuprinse in

Constitutie,in declaratii.d) Norme –mijloace normative. Acestea sunt normele care asigura traducerea

cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii sociale,in limbajjul specific dreptului.

14) Sfera de aplicare:d) Norme generalee) Norme specialef) Norme de exceptie

15) Criteriul sociologic-juridic:c) Norme punitived) Norme stimulative

16) Gradul de preciziune si de specificatie: c) Norme de drept strictd) Directive sau standarte

17) De asemenea mai exista si norme juridice :e) Organizatoricef) De imputernicire sau de competentag) Materiale si procesualeh) Normele -definitii

3.Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice.

Insemnatatea practica a clasificarii normelor juridice .

A clasifia in general inseman a sistematiza,a aranja intr-o anumita ordine, a determina in ce grup , in ce categorie poate fi impartit un tot intreg.

A clasifica normele juridice inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realitatii lor.

In acest context, se poate afirma ca problema clasificarilor n.j prezinta un interes deosebit din punct de vedere teoretic, cit si din punct de vedere practic.

In literatura juridica, pornindu-se de la necesitatea cunoasterii mai profunde a aplicarii corecte a normelor juridice, se fac multiple clasificari dupa diferite criterii (sus-mentionate).

Opinie proprie: clasificare normelor e faciliteaza activitatea juristilor prin faptul ca la momentul oportun ,pot cu usurinta gasi reglementarile unei norme juridice cautind dupa aspectele sale proprii, adica cautind in grupul carei aceasta apartine.

Test nr. 23

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1. Originea statului şi dreptului.1.2. Caracterizaţi puterea şi normele sociale ale societăţii prestatale.

Statul apare la o anumita treapta de dezvoltare a societatii si de aceea elaborarea unui concept pe deplin stiintific al statului presupune cercetarea originii statului, a cauzelor care au determinat trecerea societatii de la forme de organizare nestatala la organizarea statala a societatii. Cea dintai forma de convietuire a stramosilor nostri a fost hoarda. Hoarda reprezinta un grup de indivizi reuniti fara nici o regula fixa, stabila. Viata hoardei este nomada, nu este legata de un anumit loc de trai. Principalele mijloace de existenta le obtinea din vanatoare si pescuit. Incetul cu incetul, aces regim se schimba: apare agricultura, se construiesc primele locuinte, incep a se recunoaste legaturile de descendenta. Prima forma umana de comunitate ce a luat locul hoardei primitive a fost ginta, o uniune de oameni bazata pe rudenie de sange, oameni legati prin munca colectiva si apararea in comun a intereselor comune, precum si prin comunitatea limbii, moravurilor, traditiilor. Relatiile dintre membrii ce formau ginta se caracteriza prin egalitatea tuturor , prin solidaritate si ajutor reciproc. Intrucat in prima perioada de dezvltare a gintii relatiile de casatorie nu erau inca formate, rudenia se stabilea dupa mama. Astfel femeia devine nucleul vietii sociale. Acest factor determina formarea gintii matriarhale. La o treapta superioara de evolutie , ginta matriarhala va cede locul gintii patrairhale, unde tatal devine capul familiei si el va determina mai departe apartenenta la o ginta sau alta.Conducerea gintii, a vietii economice, militare, spirituale apartine unui organism cu caracter obstesc, unei puteri nepolitice obstest. Hotararile erau luate de adunarea generala a membrilor adulti ai gintii. Problemele curente erau solutionate de un sfat, in frunte cu u sef, ales de ginta. Organele de conducere puteau fi inlocuite oricand de ginta. Autoritatea lor era de natura morala, parinteasca. Nu exista o categorie speciala de oameni ce coonduc, nu exista un organ special de constrangere. La o etapa mai avansata apare tribul ca o uniune de cateva ginti. Formarea, la o epoca posterioara, a uniunilor de triburi este un proces insotit de consolidarea legaturilor gospodaresti si culturale intertribale.

In societatea primitiva existau anumite reguli de coportare ale oamenilor, adica normele sociale. La aceasta se referă obiceiurile – ce au jucat un rol important înreglementarea producţiei, relaţiilor familiale şi a altor relaţii sociale

1.2.Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului.Aparitia statului a fost pregatita de o perioada indelungata de dezvoltare lenta a fortelor de productie in cadrul primei oraduiri sociale-a oranduirii comunei primitive, de evolutia treptata a structurii sociale, a relatiilor de productie si a formelor de conducere sociala din cadrul acestei oranduiri. Momentul determinant al formarii statului il constituie scindarea societatii in clase, grupuri sociale cu interese diametral opuse, ca urmare a aparitiei proprietatii private asupra mijloacelor de productie. Atat statul cat si dreptul se afla intr-o legatura determinanta cu modul de productie, in special cu baza economica a societatii, fiind, dintr-un moment dat, componente ale suprastructurii acesteia. K.Marx si F.Engels au aratat ca structura economica a societatii,, respectiv totalitatea relatiilor de productie dominante istoriceste determina caracterul si nivelul de dezvoltare a fortelor de productie, constituie baza pe care se ridica o suprastructura politica si juridica, respectiv un ansamblu corespunzator acesteia de idei politice, juridice, morale, estetice, filosofice, de relatii ideologice, juridice, morale care se statornicesc in societate in functie de aceste idei, precum si de institutii si organizatii sociale corespunzatoare ideilor respective, cum sunt statul, partidele, organizatiile poitice, institutiile juridice etc. Formarea statului s-a produs prin constituirea unei forte publice speciale separatea de masa populatiei, inzestrata cu instrumente de forta si mijloace de constrangere si destinata apararii ordinii sociale impuse de detinatorii acestei puteri. Ion Craiovan mentioneaza ca aparitia dreptului este influentata de anumitifactori ca: mediul natural in care se dezvolta existenta umana; cadrul istoric, etnic, national care are in vedere conditiie istorice si particularitatile etnico-nationale; sistemul politic; cadrul social-economic determinat de nivelul dezvoltarii economiei, formele de proprietate, structurarea societatii in diferite clase sau categorii sociale si profesionale.1.3.Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului.

Exista mai multe teorii de aparitie a statului, de exemplu:4. Teoriile teocratice

Acestea sunt proprii societatilor antice si feudale. Potrivit acestora, statul este o creatie divina, rezultatul vointei lui Dumnezeu, acceptarea si supunerea fata de acesta este o obligatie religioasa.

5. Teoria patriarhala- sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea monarhului din puterea parinteasca a lui Dumnezeu(Aristotel)

6. Teza contractualista a statului- Contractul social, considera ca statul a aparut dintr-o nevoie naturala, pe baza unei intelegeri intre putere si cetateni, cand acestia din urma si-au delegat atributiile lor puterii pentru a le folosi in numele comunitatii, a binelui comun.

In ceea ce priveste teoria dreptului putem evidentia urmatoarele scoli :

1 scoala dreptului natural care isi are radacinie in antichitatea greaca. De ex aristotel concepe lumea ca un tot unitar cuprinzand ansamblul naturii. Dupa parerea lui omul face parte din natura intr-un dublu sens : pe de o parte el este o parte a materiei participand la experienta acesteia, iar pe de alta este dotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil sa-si dirijeze vointa in acord cu ratiunea.

2 Scoala istorica a dreptului : potrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut loc in conditiile unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. Montesquieu considera ca legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii.

3 Scoala sociologica a dreptului (duguit, ihering) considera ca dreptul se naste din lupta intre iteresele sociae diferite si ca el constituie instrumentul fundamental al vietii sociale.

4 Scoala normativista a dreptului-fondatorul acestei scoli este hans kesen. Potrivit acestei scoli, sisemul normelor juridice se infatiseaza in forma de piramida. La baza acestei piramide se afa norma de conduita sociala fondata pe drept. Toate celelalte acte normative deriva din norma de conduita social ape baza dreptului .

2.Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat.2.1.Caracterizaţi conceptul principiilor şi rolul acestora în organizarea şi funcţionarea aparatului de stat.Statul isi organizeaza un sistem de organe, de institutii care dau expresie concreta puterilor publice pentru realizarea scopului si sarcinilor ce stau in fatalui. Caracteristicile specifice prin care organele de stat se disting de organele si organizatiile nestatale sunt:-formarea organelor de stat din vointa statului si in numele statului-infaptuirea de catre fiecare organ de stat a unor tipuri si forme de activitati strict determinate, stabilite pe cale legislativa;-prezenta in cadrul fiecarui organ de stat a unei structuri organzatorice, a scarii teritoriale de activitate, a unui statut special, care determina locul si rolul acestuia in aparatul de stat, in ierarhia lui, precum si sistemul de relatii cu alte organe si organizatii de stat, consfintite toate pe cale juridica.Impreuna cu alte particularitati ele fac posibila delimitarea organelor de stat de organizatiile de stat, precum si de organele si organizatiile nestatale.Principiile aparatului de stat sunt ideile, tezele fundamentale care stau la baza intregului sistem de drept, determinate de relatiile sociale, fiind expresia concentrata a valorilor promovate si aparate de drept-idei ce reglementeaza mecanismul de functionare a aparatului de stat. Prin intermediul acestui principiu aparatul de stat este chemat intai de toate sa garanteze drepturile si interesele legitime ale cetatenilor, stabilite in legislatie; functiile tuturor elementelor aparatului de stat sa fie asigurate prin mijoace organizationale si financiare, iar in caz de necesitate si cu aplicarea constrangerii.2.2.Generalizaţi principalele principii de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat. Prin principii de organizare si activitate a aparatului de stat se inteleg cele mai importante idei si teze care au stat la baza constructiei si activitatii aparatului de stat si care dezvaluie esenta si destinatia sociala a acestuia. Printre cele mai importante principii de oranizare si activitate a aparatului de stat se disting:*Principiul separatiei si colaborarii puterilor. Conform acestui model, puterea statului trebuie divizată în diferite compartimente cu puteri și responsabilități separate și independente. Cea mai normală separare a acestor puteri este cea tripartită, care se întâlnește la majoritatea națiunilor moderne, unde este vorba de puterile legislativă, judiciară și executivă, cu mențiunea că aceste funcții nu au voie să se afle în aceeași mână.*principiul democratismului presupune guvernarea poporului prin popor si pentru popor.*principiul legalitatii presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si persoanelor oficiale in stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare, conform competentei prevazute pe cale legislativa.*principiul perfectionarii permanente a structurii aparatului de stat, precum si a formelor si metodelor lui de activitate. Formele si metodele vechi trebuie sa fie inlocuite cu altle noi, progresiste, iar cele pe care le pastram sa fie in permanenta completate cu un continut nou.*principiul pluralismului politic, transparentei si publicitatii este o cerinta obligatorie in conditiile democratizarii in continuare a vietii sociale si de stat pentru activitatea normala a intregului aparat de stat. Acesta dinurma trebuie sa functioneze deschis, in vazul tuturor, fara sa fie ascunse de populatie, cu exceptia celor care sunt direct stipulate in lege ca interdictii.

*principiu stiintific in organizarea si activitatea aparatului de stat este conditionat de faptu ca functionarea cu succes a aparatului de stat este de neconceput fara abordarea stiintifica a solutionarii problemelor concrete, fara organnizarea eficienta a muncii lucratorilor aparatului de stat, fara o structura argumentata din punct de vedere stiintific.

2.3.Estimaţi aplicarea şi utilizarea principiilor de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat în condiţiile Republicii Moldova.Constitutia rm proclama principiul separarii si colaborarii puterilor. Art 6 a Constitutiei precizeaza ca „in rm puterea legislativa, executiva, judecatoreasca sunt separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, conform Constitutiei.” Ce tine de principiul democratismului in rm, puterea nationala apartine poporului rm care o exercita in mod drect si prin organele sale reprezentative, asigurarea participarii poporului la solutionarea celor mai importante probleme ale societatii si ale statului prin referendum, descnetralizarea administrativa, participarea poporului la procesul egiferarii, toate acestea indica ca principiul democratismului este respectat. Ce tine insa de principiul pluralismului politic, transparentei si publicitatii de multe ori puterea politica ascunde sau neaga informatii care ar interesa opinia publica. Nu intotdeauna activitatea aparatului de stat este adusa la cunostinta tuturor cetatenilor, iar nerespectarea acestui principiu genereaza diferite aburzuri in activitatea functionarilor aparatului de stat.Principiul stiintific la fel, de multe ori nu este respectat. Deseori nu se tine cont la numirea unei functii pe profesionalism si competenta.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 24

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1 .Forma organizării de stat. 1.1. Interpretaţi forma organizării de stat şi modalităţile acesteia.Unul din criteriile de caracterizare este modul incare are lorc formarea statului, dupa entitatile statale din care se compune; altfel spus, structura de stat caracterizeaza organizarea puterii in teritoriu. Pornindu-se de la faptul ca teritoriul este o baza a organizarii puterii de stat, structura de stat este definita ca fiind „organizarea de ansamblu a puterii de stat in raport cu teritoriul, ea indicand daca unstat este constituitdin unul sau mai multe state membre.”In alti termeni, strctura de stat „este organizarea puterii in raport cu teritoriul”. Din punct de vedere al structurii statele pot fi unitare sau compuse.

1.2.Generalizaţi caracteristicile şi deosebirile statului unitar şi statului federativ.

Clasificarea statelor conform formei organizarii statale:

1. State simple (unitare):

Un singur nivel de organe supreme ale puterii de stat O singura constitutie, un singur sistem legislativ,financiar,fiscal, forte armate unice etc Partile componente ale statului sunt unitatile administrativ-teritoriale

2. State compuse (federatii):

Doua nivele de sisteme legislative,executive, si judiciar-federala si a subiectilor federatiei

Teritoriul federatiei este format din teritoriile fiecarui subiect federal in parte (state, republici,teritorii)

Fiecare cetatean al subiectului federal este concomitent si cetatean al intregului stta federal

Federatia poseda forte armate unice,un unic sistem financiar,fiscal. Subiectii federatiei poseda si formatiuni militare proprii Activitatea politica externa o realizeaza organele federale Relatiile juridice sunt determinate de normele dreptului intern intre subiectii din

interiorul statului federal

1.3.Evaluaţi problemele actuale ale formei de organizare statală a Republicii Moldova.

Problemele actuale ale formei de organizare statale a RM este instaurarea in toamna anului 1990 regimului secesionis in stinga Nistrului prin formarea asa numitei Republicii Transnistrene Moldovenesti, cu capitala la Tiraspol.

Ca urmare pe o suprafata de 11 % din teritoriul RM,viata publica si-a pastrat amprentele trecutului. Separatistii refuza sa se supuna regimului constitutional al RM. Violind in mod flagrand Constitutia RM ei si-au adoptat propria constitutie, si si-au creat autoritati publice proprii (parlamnet, guvern,presedinte, instante judecatoresti etc). In consecinta RM nu are nici o putere asupra acestui teritoriu, fiinsu-i pusa in pericol statalitatea.

Problema transnistreana continua sa preoupe clasa politica moldoveneasca, si sa figureze pe agendele mai multor foruri internationale. Pe parcursul anilor, RM a manifestat in mod constant o atitudine de conciliere, insa toate propunerile au fost respinse de liderii separatisti.

Situatia se complica si mai mult prin faptul ca regimul secesionist de la Tiraspol a fost constituit si sprijinit si mai continua sa fie sprijinit de fortele proimperiale ruse.

Solutionarea oportuna a deferendului transnitrean este impiedicat si de alti factori, ca prezenta trupelor militare ale Federatie Ruse pe teritoriul RM. Contrar hotarilor adoptate la nivel bilateral , cit si la nivelul diferitelor organisme internationale, Rusia, sub diferite pretexte, taraganeaza procesul de retragere a fortelor sale armate sin raioanele de Est ale RM.

In aceste conditii tot mai mult se promova ideea solutionarii deferendului transnistrean prin federalizarea RM. Federalizarea insa prezinta un pericol ,creind in lume un precedent negativ. Nu exista nici un criteriu stiintific pentru a argumenta necesitatea dreptului la autodeterminare a raioanelor din stinga Nistrului sau pentru a accepta ideea obtinerii calitatii de subiect federat. A justifica cerintele separatistilor inseamna practic a turna apa la moara separatistilor din alte state.

Federatia este o forma a structurii de stat convenabila fortelor proimperiale ruse, care are drept scop conservarea institutiilor proimperiale si reinvierea fostului imperiu rus.

2.Metoda logică de interpretare a dreptului.1.Descrieţi rolul metodei logice de interpretare a dreptului în sistemul metodologic.Aplicarea metodei logice in studierea problemelor dreptului este deosebit de utila, deoarece puterea de stat, sistemul de organe statale, corelatia dintre ele sunt stabilite in conformitate cu un model rational, iar activitatea de elaborare a dreptului, precum si cea de aplicare a lui trebuie sa aiba un caracter logic. In cadrul studierii fenomenelor si proceselor juridice este necesar ca aceste fenomene si procese sa fie descompuse in elementele lor componente pentru ca apoi sa fie analizate in detaliu. Analiza este o metoda generala de cercetare, bazata pe descompunerea unui intreg in elementele lui componente si pe studierea in parte a fiecaruia dintre acestea. ca rolul metodei logice in sistemul metodologic este unul extrem de important din considerentul ca lipsa sa este incontestabila. Metoda logica este prezenta in oricare alta metoda cel putin pentru principiul inductiei si deductiei care au un efect evident in solutionarea sau descifrarea anumitor enigne, neclaritati juridice. Consider ca metoda logica este ft importanta in procesul de interpretare, anume pentru faptul ca e nevoie de implicarea logicii in interpretarea n.j pentru a evita inrautatirea sensului textului normativ in urma interpretarii prin crearea unor neclaritati,neconcordante, duceri in eroare, fapt care ar incalca insasi scopul procesului de interpretare.2.Determinaţi regulile şi argumentele logice de interpretare a dreptului.

Regulile si argumentele logice de interpretare a dreptului

Regulile:

1. Exceptia este de stricta interpretare –in sensul ca exceptiile nu pot fi create prin interpretare. In cazut interpretarii nu se genereaza,nu apar noi norme juridice, ci este doar lamurit continutul normelor existente.

2. Unde legea nu distinge nici interpretul n-o poate face –in cazul unei formulari generale a textului normativ,subiectul interpretarii nu poate introduce distinctii,deosebiri. Aplicarea de asemenea este generala.

3. Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, nu invers –este potrivit careia nu trebuie de cautat pricini pt a nu aplica legea. Atit timp cit o lege este in vigoare, ea urmeaza sa fie realizata practic. Sarcina interpretului e de a gasi solutia oportuna de aplicare a legii in toate imprejurarile.

Argumente :

1. Argument per a contrario –acest argument se bazeaza pe legea logica a tertului exclus. Conform argumentului dat,in cazul notiunilor contraditorii,doar una poate fi adevarata.

Adica ,cine sustine o teza neaga teza contrara. Acest principiu se bazeaza pe ideea neconcordantei ,astfel daca legea prevede o sanctiune pentru o savirsirea unei anumite fapte, ea nu poate prevede in acelasi timp si o rasplata.

2. Argument ad absurdum –readucerea la absurd. Prin acest argument se demonstreaza ca o anumita solutie propusa prin interpretare este singura posibila, deoarece orice alta solutie ar duce la consecinte absurde,care ar contravine legii.

3. A majori ad minus (cine poate mai mult,poate si mai putin) –acest argument desemneaza situatia in care o autoritate publica cu putere mai mare,poate sa faca ce face o autoritate publica subordonata ei. (cazul interpretarii extensive)

4. Argument a fortiori (cu atit mai mult) –cu sensul ca ratiunea aplicarii unei norme juridice este si mai puternica intr-o alta ipoteza decit cea indicata expres in norma respectiva. Exemplu : sanctiunea prevazuta pentru fapta comisa prin neglijenta se va aplica , cu atit mai mult, unei fapte comise in mod intentionat,chiar daca ipoteza nu prevede acest lucru.

5. Argumentul a pari (unde este ratiunea legii,se aplica aceeasi dispozitie a ei) –este un argument de analogie,care are la baza ideea potrivit careia aceeasi cauza produce aceleasi efecte. De aici rezulta ac pentru situatii identice trebuie sa se pronunte solutii identice.

6. Argumentul „in dubia pro reo” (indoiala profita acuzatul) –argument aplicabil in materia dreptului penal. Daca in procesul de administrare a probelor,exista indoiala asupra vinovatiei celui acuzat de savirsirea unei infractiuni, aceasta indoiala este in favoarea acuzatului.

3.Estimaţi legătura metodei logice cu alte metode de interpretare a dreptului In cercetarea statului si dreptului, atat de complexe, tgd, toate stiintele juridice folosesc categoriile, legile, rationamentele logice, precum si utilizeaza legitatile, principiile, operatiile, procedurile logice in diversele sale ipostaze – clasice sau mai recente. Facnd abstractie de ceea ce este neesential, intamplator in esenta dreptului, teoria cauta sa dezvaluie, folosind metoda ogica, ceea ce este esential, caracteristic pentru stat si drept. Metoda logica nu este, propriu-zis, o cale catre obiect, un mod autonom de aflare a acestuia, ci un mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui rezultat. Metoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gneoseologice specifice care mijlocesc posibilitatea cunoasterii structurii si dinamicii raporturilor necesare dintre diferite componente ale sistemului juridic.

APROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 25

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul_____grupa ________ Facultatea Drept

1.Raportul juridic

1.1.Caracteriz aţi conceptul şi trăsăturile raportului juridic.Relatiile sociale reprezentate de normele juridice in rezultatul carora iau nastere, se modifica sau se sting drepturi si obligatiuni concrete prin care partile sunt legate intre ele, fiind garantate de catre stat, sunt numite raporturi juridice. Raporturile juridice se nasc pe baza normei de drept. Raportul juridic este un raport social. Aceasta inseamna ca raporturile de drept se stabilesc intre oameni si numai intre ei. Raportul juridic are un caracter volitional. Acest caracter are doua surse. Pe de o parte, norma juridica in esenta este de natura volitionala. Ea reprezinta vointa statala. Pe de alta parte, incheierea raporturilor de drept, ca si executarea lor, sunt rezultatul vointei participantilor la aceste raporturi. Deci, raportul juridic este terenul pe care se intalnesc doua vointe, vointa statala si vointa subiectilor. Raportul juridic este in raport istoric deoarece a aparut si a evoluat de-a lungul anilor, suferind aceleasi interventii ca si norma juridica in legatura cu schimbarile care au avut loc in societate. Raportul juridic este un raport valoric, deoarece in raporturile juridice isi gasesc concretizarea valorile esentiale ale societatii. Pe calea normativitatii juridice, statul incurajeaza, promoveaza si apara aceste idei.1.2.Generalizaţi elementele de structură ale raportului juridic. Elementele ce se contin intr-un raport juridic sunt urmatoarele/*Obiectul raporturilor juridice il formeaza anumite actiuni pe care titularul dreptului subiectiv le efectueaza sau le poate pretinde si pe care celalalt subiect este bligat a le savarsi. *Subiectii raportului juridic: orice participant la un raport juridic este obligatoriu subiect de drept. In schimb nu este obligatoriu ca orice subiect de drept sa fie in acelasi timp si subiect al raportului juridic. Subiect poate fi o persoana fizica, o persoana juridica, organele de stat sau chiar statul suveran si organizatiile internationale.*Continutul raportului juridic: subiectii raportului juridic sunt legati intre ei prin drepturi si obligatii care impreuna formeaza continutul raportului juridic. Continutul juridic al raportului juridic il constituie drepturile si obligatiile juridice subiective, care exprima specificul raportului juridic ca forma ideologica deosebita a relatiilor sociale de fapt. Continutul material al raportului juridic reprezita acel comportament de fact, pe care cel imputernicit poate, iar cel obligat trebuie sa-l savarseasca.

1.3.Formulaţi criteriile de clasificare şi modalităţile (categoriile) raporturilor juridice.Analiza categoriilor de raporturi juridice face obiectul fiecarei ramuri de drept in parte. Ele se impart i raporturi juridice interne si externe, de drept public si de drept privat si evident pe ramuri de drept: in raporturi juridice constitutionale, penale, civile, comerciale. Natura raportului juridic este determinata de natura regulii de drept care reglementeaza realatia sociala, si in ultima analiza de natura faptului juridic din care se naste, pe baza regulii de drept, un raport juridic. In dreptul penal si administrativ se vorbeste uneori de existenta a doua categorii de raportui juridice: de conflict si de conformare. Raportul juridic de conformare reprezinta adoptarea a conduitei prescrise de normele de drept, iar raportul juridic de constangere inseamna relatia in care se concretizeaza pedeapsa.Un alt criteriu de clasificare ar fi dupa subiectii raportului juridic. Putem distinge in acest caz raporturi juridice concrete, unde exista legatura intre subiecti, idividual determinati, in care unii au drepturi, iar altii se obliga la contraprestatii; raporturi juridice generale unde exista o legatura juridica generala itre subiectii aparte, deterlinati, si un cerc nedeterminat de persoane.In dependenta de natura generica si functionala raporturile juridice se imaprt in: materiale, procesuale.

Un alt criteriu de divizare este dupa continutul lor, conform caruia se deosebesc: raporturi juridice simple care nu se impart in parti componente, elementare si compuse, care includ un sistem de raporturi simple care numai impreuna pot sa contribuie eficae la reglementarea unor sau altor relatii sociale.Dupa numarul participantilor, ele se impart in bilaterale si multilaterale.Configurate de trasaturi comune, raporturile juridice se particularizeaza de a o ramura la alta, dobandind trasaturi proprii ramurii in care se incadreaza.

2 .Principiile dreptului.2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii juridice.Prin principii ale dreptului intelegem ideile,, tezele fundamentale care stau la baza intregului sistem de drept, determinate de relatiile sociale, fiind expresia concentrata a valorilor promovate si aparate de drept-idei diriguitoare ale continutului tuturor normelor juridice care orienteaza reglementarile juridice. Principiile dreptului pot fi divizate in 3 grupuri si anume: principiile fundamentale: sunt reglementate de regula de constitutie. Ele se degaja din acele norme juridice care reglementeaza relatiile sociale de pirma importanta pentru entitatea organizata in stat.Principiile ramurale sunt inscrise in codurisi in alte legi? La aceasta categorie pot fi amintite: principiul individualizarii pedepsei penale, principiul prezumtieinevinovatiei.Spre deosebire de principiile fundamentale, care sunt caracteristice pentru intregul sistem de drept sau cee ramurale, care sunt caracteristice unei singure ramure de drept, principiile interramurale se refera la doua sau mai multe rauri de drept, dar nu la toate. Din ele fac parte de exemplu principiile oralitatii, publicitatii in dreptul procesual penal sau civil.2.2.Generalizaţi principalele categorii de principii ale dreptului în dependenţă de criteriile de clasificare ale acestora.Principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului. Acest principiu sta la baza unui stat democratic si de drept. Caracteristica fundamentala a statului de drept o constituie, sub acest aspect cucerirea pe cale legala a puterii de stat si apoi exercitarea ei in conformitate cu cerintele legalitati, ceea ce implica simtul comprmisului, adica reucnoasterea legitimitatii partiale a argumentelor celorlalti.Principiul libertatii si egalitatii: continutul relatiei libertate-egalitate consta in aceea ca nu poate exista egalitate decat itre oameni liberi si nici libertate decat intre oeameni a caror egalitate esteconsfintita juridic.Principiul responsabilitatii. Responsabilitatea este un fenomen social, deoarece exprima un act de angajare a individului in contextul relatiilor sociale. Ea presupuneasumarea raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, intelgand prin actiune sociala cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii.Principiul echitatii si justitiei: prin finalitatea sa justitia se situeaza orintre principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, dat fiind ca ea intruchipeaza virtutea morala fundamentala, menita a asigura armonia si pacea sociala, la a caror realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale, juridice.Principiul democratismului acest principiu isi gaseste exprimarea directa in normele juridice, indeosebi in cele care reglementeaza organizarea si activitatea organelor puterii de stat, statutul juridic al persoanei, caracterul relatiilor reciproce cu statul.

Accesul liber la justitie; pentr un sistemjudiciar modern accesul liber la justitie ar insemna cel putin 3 elemente componente: functional, organizatoric si asigurarea asistentei juridice.2.3.Formulaţi rolulul principiilor dreptului în procesul de legiferare şi de aplicare a dreptului.

Principiile dreptului asigura cadrul de functionare a întregului sistem de organizare sociala. Cu ajutorul lor se reglementeaza organizarea exercitarii puterii, încredintarea exercitiului puterii unor categorii de organe pe cele trei planuri:legislativ, executiv si judecatoresc.Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii, care rezida în aceea ca statul ocroteste si garanteaza cu ajutorul dreptului:- ordinea constitutionala;- proprietatea;- drepturile si îndatorile fundamentale ale cetatenilor. Principiile ni se înfatiseaza a fi forma universala de exprimare a celor mai importate deziderate sociale si în acelasi timp, dreptul se circumscrie conceptului de practica sociala si confera norme de reglementare a societatii. Normele juridice sunt acte de decizie si de conducere sociala, fiind expresia concentrata a necesitatilor vietii sociale.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 26

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul_____grupa ________ Facultatea Drept

1.Organizarea politico-etatică a Republicii Moldova. 1. Distingeţi dimensiunile Republicii Moldova ca stat.2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii Moldova.3.Formulaţi elementele constitutive ale formei statului şi coraportarea acestora la realităţile Republicii Moldova.

2.Supremaţia legii - exigenţă a statului de drept.1.Definiţi statul de drept, exigenţele şi principiile acesteia.2. Determinaţi natura juridică a Supremaţiei Constituţiei şi legii în statul de drept.

3. Estimaţi realizarea practică a principiului Supremaţiei legii în Republica Moldova.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:

30 p. = 1029p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 27

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1 .Populaţia (naţiunea) ca dimensiune a statului. 1.Definiţi rolul şi esenţa populaţiei în contextul dimensional al statului.2.Stabiliţi legătura, interdependenţei şi interacţiunea categoriilor ,,naţiune”, ,,minoritatea naţională” , ,,grup etnic”.3.Estimaţi conţinutul etnic al Republicii Moldova.

2.Evenimentele legislative.1. Interpretaţi rolul evenimentelor legislative în viaţa juridică a societăţii .2. Determinaţi natura juridică a suspendării şi rectificării actelor normative.

3. Estimaţi importanţa sistematizării legislaţiei în Republica Moldova.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p

3subîntrebare-7pBaremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 28

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Drepturile şi libertăţile omului în condiţiile statului de drept1.1. Identificaţi drepturile şi libertăţile omului şi principiile acestora .1.2.Determinaţi modalităţile (categoriile) drepturilor şi libertăţile omului conform Constituţiei Republicii Moldova. 1.3.Estimaţi problemele garantării drepturilor şi libertăţilor omului în contextul constituirii statului de drept în Republica Moldova.

2.Constituţia- legea supremă a statului şi societăţii2.1.Identificaţi Constituţia şi trăsăturile acesteia ca lege supremă a statului.2.2.Determinaţi etapele dezvoltării constituţionale a Republicii Moldova.

2.3.Estimaţi conceptele principale ale Constituţiei Republicii Moldova din 29 iulie 1994.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p

3subîntrebare-7pBaremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 29

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1 .Ideologia apariţiei statului . 1.Caracterizaţi premisele apariţiei statului.2.Determinaţi teoriile ( conceptuale) principale de apariţie a statului şi cauzele multiplicităţii lor.3.Estimaţi teoria contractualistă ( contractului social) de apariţie a statului.

2Elementle de structură ale rapotului juridic.1.Definiţi conceptul şi elementele de structură ale raportului juridic.2.Stabiliţi legătura dintre elementele de structură ale raportului juridic.3.Estimaţi natura şi importanţa obiectului raportului juridic.

1subîntrebare-3p

2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 30

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv . 1.1.Caracterizaţi dreptul ca fenomen social şi juridic.1.2.Determinaţi accepţiunile dreptului.1.3.Estimaţi interacţiunea şi interdependenţa dreptului obiectiv, dreptul pozitiv şi dreptului subiectiv.

2.Funcţiile teoriei generale a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de studiu. 2.1.Caracterizaţi teoria generală a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de studiu.2.2.Determinaţi funcţiile teoriei generală a dreptului şi statului .2.3.Estimaţi funcţia metodologică a teoriei generală a dreptului şi statului faţă de ştiinţele juridice de ramură.

1subîntrebare-3p

2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 31

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Consideraţii privind sistemul ştiinţelor juridice . 1.1.Identificaţi ştiinţa dreptului şi trăsăturile generale şi speciale ale acesteia.1.2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice şi particularităţile categoriilor principale de ştiinţe juridice.1.3.Argumentaţi necesitatea studierii ştiinţelor juridice de ramură pentru un viitor jurist.

2.Constituirea statalităţii Republicii Moldova. 2.1.Caracterizaţi Declaraţia de suveranitatea din 23 iunie 1990 şi rolul acesteia pentru constituirea statului nostru2.2.Generalizaţi sarcinile Republicii Moldova prin prisma Declaraţiei de Independenţă din 27 august 1991.2.3.Estimaţi importanţa teoretică şi practică a Constituţiei Republicii Moldova prin consolidarea statului Republica Moldova.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p

3subîntrebare-7pBaremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 32

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1Limbaj şi stil în elaborarea actelor normativ-juridice 1Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice.2.Generalizaţi specificul prezumţiilor în drept şi categoriile acestora.3.Estimaţi ficţiunile ca procedee de tehnică legislativă şi rolul lor.

2.Structura normei juridice

1.Interpretaţi norma juridică şi trăsăturile esenţiale ale acesteia2. Analizaţi elementele de structură ale normei juridice şi legătura indisolubilă a acestora.3. Estimaţi sancţiunile ca element de structură a normelor juridice şi categoriile lor.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 33

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1 .Organizarea politico-etatică a Republicii Moldova. 1.1. Identificaţi dimensiunile statului Republicii Moldova ca stat.1.2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii Moldova.1.3.Formulaţi elementele constitutive ale formei statului şi coraportarea acestora la realităţile Republicii Moldova.

2.Litera şi spiritul legii1.1. Interpretaţi rolul spiritului şi litera legii pentru interpretarea corectă a conţinutului normelor juridice.

1.2. Determinaţi abuzul de drept şi frauda la lege. 1.3.Estimaţi rolul Parlamentului Republicii Moldova şi a altor autorităţi publice pentru înlăturarea cazurilor de abuz de drept şi frauda la lege.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p

3subîntrebare-7pBaremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 34

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Normele sociale1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.2.Determinaţi categoriile principale de norme sociale şi criteriile de clasificare a normelor sociale.3.Formulaţi corelaţia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale.

2.Dreptul public şi dreptul privat.1.Distingeţi diviziunile generale ale dreptului.2.Determinaţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept public” şi ,,drept privat”.3.Estimaţi ramurile dreptului ce se atribuie la ,, drept public” şi la ,,drept privat”.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 35

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Doctrina(ştiinţa dreptului) ca izvor de drept 1.Caracterizaţi doctrina ca izvor de drept la diferite etape de dezvoltare istorică.2.Determinaţi coraportul doctrinei cu alte izvoare de drept.

3.Estimaţi rolul doctrinei juridice în Republicii Moldova la etapa contemporană

2.Metoda istorică de cercetare a fenomenului ,, stat”, ,,drept”.1.Interpretaţi metoda istorică şi importanţa acesteia în procesul investigaţional al fenomenelor juridice.2.Determinaţi interacţiunea metodei istorice cu alte metode de cercetare juridică.3.Formulaţi exemple de utilizare a metodei istorice în procesul de cercetare a statului şi dreptului Republicii Moldova.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 36

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1Contractul normativ juridic.1. Interpretaţi conceptul şi rolul contractului normativ juricic.2.Determinaţi legătura contractului normativ juridic cu alte izvoare ale dreptului.3.Estimaţi importanţa contractului normativ juridic ca izvor de drept în Republica Moldova.

2.Sistematizarea legislaţiei.1. Identificaţi sistematizarea legislaţiei şi formele ei.2.Determinaţi deosebirile dintre incorporarea şi codificarea legislaţiei.

3.Formulaţi probleme actuale ale sistematizării legislaţiei Republicii Moldova1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 37

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1Sistemul şi ramurile dreptului Republicii Moldova . 1.Caracterizaţi etapele procesului de constituire a sistemului dreptului Republicii Moldova.2.Determinaţi criteriile de diferenţiere a normelor juridice pe ramuri şi principalele ramuri ale dreptului în Republica Moldova.3.Estimaţi rolul dreptului constituţional asupra altor ramuri de drept în Republica Moldova.

2.Legităţile dezvoltării istorice a dreptului.1.Caracterizaţi legităţile dezvoltării istorice a dreptului.2.Generalizaţi constantele dreptului.3.Estimaţi direcţiile principale de dezvoltare a dreptului în Republica Moldova la etapa contemporană.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 38

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1Răspunderea juridică1.Caracteruzaţi conceptul răspunderii juridice şi principiile ei.2.Generalizaţi condiţiile răspunderii juridice.3.Estimaţi formele şi subiecţii răspunderii juridice.

2.Mari sisteme contemporane de drept1. Distingeţi conceptul marelui sistem (familiei) de drept contemporan şi trăsăturile acestuia.2.Generalizaţi marele sisteme contemporane de drept.3.Estimaţi încadrarea sistemului dreptului Republicii Moldova în marele sisteme contemporane de drept.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:

30 p. = 1029p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 39

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1Legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.1.Relataţi despre rolul legităţilor în procesul de dezvoltare a fenomenului social.2.Stabiliţi legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.3.Estimaţi tipurile istorice de stat şi drept cunoscute pe parcursul dezvoltării istorice .

2.Normele sociale1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.2.Determinaţi categoriile principale de norme sociale şi criteriile de clasificare a normelor sociale.3.Formulaţi corelaţia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 40

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Importanţa teoretică şi practică a principiilor dreptului1.Distingeţi principiile dreptului şi importanţa lor.2.Determinaţi categoriile principale ale principiilor dreptului şi interacţiunea acestora .3.Estimaţi rolul principiilor dreptului în cazul aplicării dreptului şi soluţionării problemelor în cazul depistării unor lacune în drept.

2 .Împrejurări care exclud şi împrejurări care liberează de răspundere juridică. 1.Caracterizaţi şi interpretaţi condiţiile răspunderii juridice.2.Generalizaţi împrejurările care exclud răspunderea juridică.3.Estimaţi împrejurările care liberează de răspundere juridică.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 9

25p.-21p.= 820p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 41

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Mari sisteme (familii )contemporane de drept1. Identificaţi conceptul şi trăsăturile marelui sistem (familiei) de drept contemporan.2.Generalizaţi principalele familii de drept contemporan.3.Estimaţi locul sistemului de drept al Republicii Moldova în marile sisteme de drept contemporan.

2.Legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.1.Relataţi despre rolul legităţilor în procesul de dezvoltare a fenomenului social.2.Stabiliţi legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.

3.Estimaţi tipurile istorice de stat şi drept cunoscute pe parcursul dezvoltării istorice

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 9

25p.-21p.= 820p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2010____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 42

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Sistemul de drept al Republicii Moldova . 1. Interpretaţi categoriile:,,sistem”, ,,sistem de drept”, ,,sistem legislativ”, ,,sistem juridic” .2.Determinaţi sistemul dreptului şi ramurile de drept ale Republicii Moldova.3.Formulaţi problemele şi etapele de constituire a sistemului de drept în Republica Moldova.

2.Ieşirea din vigoare a legii. 1.Caracterizaţiacţiunea efectivă a legii.2.Determinaţi modalităţile prin care o lege iese din vigoare.3.Estimaţi abrogarea şi nulitatea legii.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 43

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Modalităţile, scopuri şi utilităţi ale tehnicii juridice.1.Caracterizaţi conceptul tehnicii juridice.2.Determinaţi regulile de care urmează să se călăuzească legiuitorul.3.Estimaţi pincipiile legiferării.

2.Legalitatea şi ordinea legală.1. Interpretaţi legalitatea şi cerinţele (principale)ei.2.Determinaţi coraportul legalităţii ordinei de drept (ordinii legale) şi disciplinei. 3.Formulaţi direcţiile principale de garantare a legalităţii, ordinii legale şi disciplinei în condiţiile Republicii Moldova.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 44

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Părţi constitutive şi elemente de structură ale legii.1.Caracterizaţi legea ca act normativ juridic.2.Determinaţi părţile constitutive ale legii şi interacţiunea acestora.3.Estimaţi elementele de structură ale legii.

2.Formele interpretării dreptului.1.Definiţi interpretarea dreptului şi rolul acesteia în procesul aplicativ.2.Determinaţi particularităţile interpretării oficiale şi interpretării neoficiale a dreptului.3.Estimaţi efectele juridice ale interpretării legilor de către Curtea Constituţională, Parlamentului şi Guvernul Republicii Moldova.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 9

25p.-21p.= 820p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 45

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Conştiinţa şi cultura juridică.1.Identificaţi conştiinţa juridică şi elementele de structură ale acesteia.2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea conştiinţei şi culturii juridice.3.Estimaţi rolul conştinţei şi culturii juridice în procesul de elaborare a normelor juridice şi în procesul de realizare a dreptului.

2.Separarea şi colaborarea puterilor în condiţiile statului de drept.

1.Distingeţi evoluţia conceptul de separare a puterilor în stat.2.Determinaţi utilitatea separării şi colaborării puterilor în statul de drept.3.Estimaţi realizarea practică a principiului separării şi colaborării puterilor în statul nostru la etapa contemporană.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 9

25p.-21p.= 820p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 46

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1.Vinovăţia- temei al răspunderii juridice1.Distingeţi condiţiile (temeiurile) răspunderii juridice.2.Determinaţi natura vinovăţiei şi modalităţile acesteia.3.Estimaţi legătura vinovăţiei cu alte condiţii ale răspunderii juridice.

2.Importanţa teoretică şi practică a principiilor dreptului3.1.Distingeţi principiile dreptului şi importanţa lor.3.2.Determinaţi categoriile principale ale principiilor dreptului şi interacţiunea acestora .3.3.Estimaţi rolul principiilor dreptului în cazul aplicării dreptului şi soluţionării problemelor în cazul depistării unor lacune în drept.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 7

14p.-10p.= 69p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 47

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Ideologia (principiile) aplicarii dreptului 1. Definiţi aplicarea ca formă specială de realizare a dreptului.2.Determinaţi principiile ce caracterizează aplicarea dreptului.3.Estimaţi interacţiunea actelor aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova cu actele normativ juridice.

2Tipuri istorice de stat şi drept 1.Identificaţi necesitatea determinării tipurilor istorice de stat şi drept2.Determinaţi criteriile de tipizare a statelor şi sistemelor de drept şi principalele tipuri istorice de stat şi drept.3.Estimaţi conceptul marxist (conceptul formaţiunii social - economice) privind tipurile istorice de stat şi drept.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:

30 p. = 1029p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 48

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul____grupa ________ Facultatea Drept

1. Dreptul şi morala . 1. Distingeţi trăsăturile comune şi deosebirile dreptului şi moralei.2.Determinaţi coraportul dreptului şi moralei şi conceptele ce s-au conturat pe problema dată.3.Estimaţi influenţa reciprocă a dreptului şi moralei la etapa contemporană.

2.Probleme teoretice şi practice ale legiferării.1.Definiţi legiferarea şi principiile ei.

2.Determinaţi etapele procesului de legiferare.3.Estimaţi rolul Preşedintelui Republicii Moldova în procesul legiferării.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedrei ________________Test nr. 49

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Probleme esenţiale ale răspunderii juridice.1.Destingeţi responsabilitatea şi răspunderea juridică.2.Analizaţi principiile răspunderii juridice.3.Estimaţi formele răspunderii juridice.

2.Puterea şi normele sociale din societatea prestatală (primitivă)1.Caracterizaţi puterea din societatea prestatală şi specificul ei.2. Generalizaţi normele sociale din societatea prestatală.3. Estimaţi transformările calitative din cadrul societăţii prestatale care au determinat apariţia societăţii ce cunoaşte statul şi dreptul.

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 7

14p.-10p.= 69p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROBŞeful catedrei ________________

Test nr. 50Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului Anul___grupa ________ Facultatea Drept

1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în special.2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.

2.Formele răspunderii juridice.1. Identificaţi răspunderea juridicăşi principiile ei2. Caracterizaţi formele răspunderii juridice.3. Estimaţi subiecţii răspunderii juridice

1subîntrebare-3p2subîntrebare-5p3subîntrebare-7p

Baremul:30 p. = 10

29p.- 26p.= 925p.-21p.= 8

20p.-15p.= 714p.-10p.= 6

9p.-6p.= 55p.-3p.= 4

2p.=31p.=20p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____ Examinator _____________