SINDROMUL CEREBELOSSINDROMUL CEREBELOSCerebelul este o formaţiune mezencefalică situată pe Cerebelul este o formaţiune mezencefalică situată pe

partea dorsală a trunchiului cerebral; apare ca un partea dorsală a trunchiului cerebral; apare ca un organ pus în derivaţie pe traiectul căilor motorii şi organ pus în derivaţie pe traiectul căilor motorii şi senzitive.senzitive.

Conexiunile aferente şi eferente influenţează sistemele Conexiunile aferente şi eferente influenţează sistemele de comandă voluntară în vederea menţinerii de comandă voluntară în vederea menţinerii echilibrului şi a reglării tonusului muscular. Fibrele echilibrului şi a reglării tonusului muscular. Fibrele aferente cerebelului se termină în scoarţa acestuia, iar aferente cerebelului se termină în scoarţa acestuia, iar cele eferente pornesc din nucleii cenuşii cerebeloşi.cele eferente pornesc din nucleii cenuşii cerebeloşi.

Căile aferente sunt reprezentate de:Căile aferente sunt reprezentate de: fascicolul cerebelos directfascicolul cerebelos direct fascicolul cerebelos încrucişatfascicolul cerebelos încrucişat fibrele oligocerebeloasefibrele oligocerebeloase fibrele tectocerebeloasefibrele tectocerebeloase fibrele pontocerebeloasefibrele pontocerebeloase

Scoarţa cerebeloasă primeşte şi aferenţe senzoriale, Scoarţa cerebeloasă primeşte şi aferenţe senzoriale, auditive, vizuale, olfactive, gustative.auditive, vizuale, olfactive, gustative.

Lobul floconodular posterior sau arhicerebelul având Lobul floconodular posterior sau arhicerebelul având legături multiple cu aparatul vestibular, participă în mod legături multiple cu aparatul vestibular, participă în mod predominant la funcţia de echilibru. Extirparea acestui predominant la funcţia de echilibru. Extirparea acestui lob determină tulburări de mers, cu baza de susţinere lob determină tulburări de mers, cu baza de susţinere lărgită (mers ebrios), pierderea echilibrului, tulburări lărgită (mers ebrios), pierderea echilibrului, tulburări care însă se compensează.care însă se compensează.

Lobul anterior sau paleocerebelul, datorită legăturilor sale Lobul anterior sau paleocerebelul, datorită legăturilor sale cu căile proprioceptive medulare (primeşte fascicolele cu căile proprioceptive medulare (primeşte fascicolele spinocerebeloase şi emite fascicolul spinocerebeloase şi emite fascicolul cerebeloreticulospinal) contribuie la menţinerea cerebeloreticulospinal) contribuie la menţinerea tonusului muscular.tonusului muscular.

Excitarea sa reduce tonusul muşchilor extensori, iar Excitarea sa reduce tonusul muşchilor extensori, iar lezionarea provoacă hipertonie, opistotonus şi lezionarea provoacă hipertonie, opistotonus şi exagerarea reflexelor osteotendinoase.exagerarea reflexelor osteotendinoase.

Lobul mijlociu sau neocerebelul intervine în coordonarea Lobul mijlociu sau neocerebelul intervine în coordonarea mişcărilor voluntare, la reglarea mişcărilor fine; în urma mişcărilor voluntare, la reglarea mişcărilor fine; în urma lezionărilor apar tulburări în deplasare, o imprecizie a lezionărilor apar tulburări în deplasare, o imprecizie a mişcărilor.mişcărilor.

Pacientul va fi examinat în repaus, în poziţia în picioare şi Pacientul va fi examinat în repaus, în poziţia în picioare şi în deplasare.în deplasare.

În repaus se observă o tremurătură de repaus a capului. În repaus se observă o tremurătură de repaus a capului. Staţiunea în picioare poate fi imposibilă în ataxiile Staţiunea în picioare poate fi imposibilă în ataxiile grave. În celelalte cazuri, staţiunea este posibilă cu grave. În celelalte cazuri, staţiunea este posibilă cu baza de susţinere lărgită, cu oscilaţii în sens baza de susţinere lărgită, cu oscilaţii în sens transversal sau anteroposterior, cu tendinţă să cadă. transversal sau anteroposterior, cu tendinţă să cadă. Semnul Romberg este negativ, legarea ochilor Semnul Romberg este negativ, legarea ochilor neagravând tulburările de echilibru.neagravând tulburările de echilibru.

În mers pasul este hipermetric, picioarele se deplasează În mers pasul este hipermetric, picioarele se deplasează mai sus şi mai departe decât normal, apoi sunt aşezate mai sus şi mai departe decât normal, apoi sunt aşezate pe sol cu bruscheţe. Pacientul se deplasează după o pe sol cu bruscheţe. Pacientul se deplasează după o linie în zig-zag, realizând mersul ebrios sau titubant. În linie în zig-zag, realizând mersul ebrios sau titubant. În sindroamele cerebeloase unilaterale, paşii pe partea sindroamele cerebeloase unilaterale, paşii pe partea bolnavă sunt hipermetrici, pacientul nu ţine linia bolnavă sunt hipermetrici, pacientul nu ţine linia dreaptă ci tinde să devieze pe partea bolnavă. În dreaptă ci tinde să devieze pe partea bolnavă. În sindroamele cerebeloase mai discrete, tulburările de sindroamele cerebeloase mai discrete, tulburările de mers sunt puse în evidenţă printr-o serie de manevre. mers sunt puse în evidenţă printr-o serie de manevre. Se face animalul să se deplaseze pe o linie dreaptă, se Se face animalul să se deplaseze pe o linie dreaptă, se întoarce înapoi cu ochii deschişi şi apoi legaţi.întoarce înapoi cu ochii deschişi şi apoi legaţi.

Leziunea pedunculului cerebelos mijlociu la nivelul Leziunea pedunculului cerebelos mijlociu la nivelul protuberanţei se traduce prin lateropulsie, asinergie, protuberanţei se traduce prin lateropulsie, asinergie, hipermetrie. Se pot asocia cu semne piramidale, hipermetrie. Se pot asocia cu semne piramidale, tulburări de sensibilitate, paralizii ale muşchilor tulburări de sensibilitate, paralizii ale muşchilor ochilor, semne din partea nervilor facial şi abducens. ochilor, semne din partea nervilor facial şi abducens. Tremurătura capului şi a corpului este deosebit de Tremurătura capului şi a corpului este deosebit de evidentă în leziunile căilor dentorubrice.evidentă în leziunile căilor dentorubrice.

Conştienţa, starea mentală, apetitul şi sensibilitatea Conştienţa, starea mentală, apetitul şi sensibilitatea sunt păstrate. Cu toate acestea, datorită tulburărilor sunt păstrate. Cu toate acestea, datorită tulburărilor de echilibru, prehensiunea este foarte anevoioasă şi de echilibru, prehensiunea este foarte anevoioasă şi uneori imposibilă.uneori imposibilă.

Manifestările extracerebeloase, ţinând de conexiunile Manifestările extracerebeloase, ţinând de conexiunile cerebelului pot consta în strabism intern sau cerebelului pot consta în strabism intern sau nistagmus rotular, mers în manej, rostogolire în butoi nistagmus rotular, mers în manej, rostogolire în butoi sau piruetă, după cum localizarea este la nivelul sau piruetă, după cum localizarea este la nivelul penduculilor cerebeloşi anteriori, mijlocii sau penduculilor cerebeloşi anteriori, mijlocii sau posteriori.posteriori.

Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv: astazie, ataxie, cu mers : astazie, ataxie, cu mers ebrios, semnul lui Romberg negativ, reflexe ebrios, semnul lui Romberg negativ, reflexe tendinoase accentuate, conştienţă păstrată.tendinoase accentuate, conştienţă păstrată.

Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial faţă de sindromul vestibular, faţă de sindromul vestibular, sindromul de ataxie locomotoare (medulară)sindromul de ataxie locomotoare (medulară)

Evoluţia depinde de factorul etiopatogen, putând Evoluţia depinde de factorul etiopatogen, putând ajunge în cazurile extreme la 2-3 luni, mai ales ajunge în cazurile extreme la 2-3 luni, mai ales după hemoragii. Este posibil ca după 14-30 de zile după hemoragii. Este posibil ca după 14-30 de zile simptomele să diminue spontan în intensitate.simptomele să diminue spontan în intensitate.

Prognosticul este defavorabil în hipoplazia Prognosticul este defavorabil în hipoplazia cerebeloasă congenitală, trebuie modulat după cerebeloasă congenitală, trebuie modulat după cauză în cerebelopatiile câştigate.cauză în cerebelopatiile câştigate.

EtiopatogenieEtiopatogenieÎn sindromul cerebelos cu evoluţie cronică:În sindromul cerebelos cu evoluţie cronică: bolile degenerativebolile degenerative malformaţiimalformaţii agenezii cerebeloase, tumori ale cerebelului (glioame, agenezii cerebeloase, tumori ale cerebelului (glioame,

hemangioblastoame, meningioame) asociate cu vomă la hemangioblastoame, meningioame) asociate cu vomă la câinecâine

sindroame cerebeloase sechelare care se întâlnesc după sindroame cerebeloase sechelare care se întâlnesc după encefalite, traumatisme cerebeloase, accidente vasculareencefalite, traumatisme cerebeloase, accidente vasculare

sindrom cerebelos cu evoluţie acută. Un sindrom sindrom cerebelos cu evoluţie acută. Un sindrom cerebelos instalat în urma unei stări febrile poate fi cerebelos instalat în urma unei stări febrile poate fi expresia unei encefalite cu localizare predominant expresia unei encefalite cu localizare predominant cerebeloasă.cerebeloasă.

Alte cauze sunt reprezentate de medicamentele Alte cauze sunt reprezentate de medicamentele antiepileptice: fenobarbital, fenitoină (poate produce antiepileptice: fenobarbital, fenitoină (poate produce dispariţia celulelor Purkinje), primidona, diazepamul sunt dispariţia celulelor Purkinje), primidona, diazepamul sunt medicamente cu predilecţie deosebită pentru cerebel.medicamente cu predilecţie deosebită pentru cerebel.

Alte toxice: intoxicaţii cu mercur, cu bromură de metil, cu Alte toxice: intoxicaţii cu mercur, cu bromură de metil, cu tetraclorură de carbon.tetraclorură de carbon.

Sindroamele ataxice în cadrul unor afecţiuni generale Sindroamele ataxice în cadrul unor afecţiuni generale se întâlnesc în encefalopatia portală, encefalopatia se întâlnesc în encefalopatia portală, encefalopatia uremică, hipoglicem,ie, hipotiroidism.uremică, hipoglicem,ie, hipotiroidism.

Alte cauze, mai ales la animalele de companie pot fi Alte cauze, mai ales la animalele de companie pot fi reprezentate de leziuni vasculare, fie compresive, reprezentate de leziuni vasculare, fie compresive, fie metastatice sau de hematomul cerebelos.fie metastatice sau de hematomul cerebelos.

Terapia trebuie să fie etiotropă, chirurgicală sau Terapia trebuie să fie etiotropă, chirurgicală sau conservativă, în funcţie de diagnostic. Se pot aplica conservativă, în funcţie de diagnostic. Se pot aplica revulsive la ceafă, nevrostenice, utilizarea revulsive la ceafă, nevrostenice, utilizarea dispozitivelor de suspensie, precum şi efectuarea dispozitivelor de suspensie, precum şi efectuarea perseverentă de exerciţii fizice.perseverentă de exerciţii fizice.

SINDROAMELE SINDROAMELE PROTUBERANŢIALEPROTUBERANŢIALE

PunteaPuntea (protuberanţa) – formaţiune alungită (protuberanţa) – formaţiune alungită transversal, largă şi groasă în porţiunea mijlocie, se transversal, largă şi groasă în porţiunea mijlocie, se îngustează spre extremităţi, care pătrund în cei doi îngustează spre extremităţi, care pătrund în cei doi lobi laterali ai cerebelului, formând pedunculii lobi laterali ai cerebelului, formând pedunculii cerebeloşi mijlocii. Pe partea laterală se observă cerebeloşi mijlocii. Pe partea laterală se observă originea aparentă a nervului trigemen. Pe faţa originea aparentă a nervului trigemen. Pe faţa superioară se găseşte trigonul pontin înaintea superioară se găseşte trigonul pontin înaintea căruia se găsesc două eminenţe relativ vizibile – căruia se găsesc două eminenţe relativ vizibile – eminenţele rotunde, corespunzând nucleului motor eminenţele rotunde, corespunzând nucleului motor al nervului abducens (oculomotor extern).al nervului abducens (oculomotor extern).

Tablou clinicTablou clinic. Sindromul protuberanţial total constă . Sindromul protuberanţial total constă într-o hemiplegie alternă: hemiparalizia feţei, a într-o hemiplegie alternă: hemiparalizia feţei, a urechii, a buzei, închiderea orificiului nazal şi a urechii, a buzei, închiderea orificiului nazal şi a conductului lacrimal ca urmare a paraliziei facialului; conductului lacrimal ca urmare a paraliziei facialului; strabism intern ca urmare a paraliziei nervului strabism intern ca urmare a paraliziei nervului oculomotor extern, reducerea tonusului maseterin ca oculomotor extern, reducerea tonusului maseterin ca urmare a paraliziei trigemenului, toate pe aceeaşi urmare a paraliziei trigemenului, toate pe aceeaşi parte cu leziunea şi hemiplegie heterolaterală la parte cu leziunea şi hemiplegie heterolaterală la trunchi.trunchi.

Simptomele sunt heterolaterale, atât la cap cât şi la Simptomele sunt heterolaterale, atât la cap cât şi la trunchi în cazul leziunilor situate pe partea superioară trunchi în cazul leziunilor situate pe partea superioară a puncţii.a puncţii.

Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv nu comportă mari probleme în nu comportă mari probleme în cazul sindromului total, dar este mai dificil când cazul sindromului total, dar este mai dificil când leziunile sunt difuze şi reduse.leziunile sunt difuze şi reduse.

Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial faţă de sindromul peduncular, faţă de sindromul peduncular, în care hemiplegia alternă este însoţită de în care hemiplegia alternă este însoţită de oftalmoplegie, strabism extern şi midriază, fără oftalmoplegie, strabism extern şi midriază, fără afectarea facialului şi trigemenului.afectarea facialului şi trigemenului.

Evoluţia este dependentă de cauza primară.Evoluţia este dependentă de cauza primară.Prognosticul în sindromul total este defavorabil.Prognosticul în sindromul total este defavorabil.EtiopatogenezăEtiopatogenezăCompresiuni lente: chişti de cenur; procese Compresiuni lente: chişti de cenur; procese

neoplaziceneoplaziceProcese inflamatorii – listerioză la bovine şi ovineProcese inflamatorii – listerioză la bovine şi ovineTerapieTerapie – antibioticoterapie în listerioză, intervenţie – antibioticoterapie în listerioză, intervenţie

chirurgicală în neoplazii sau chişti de cenur.chirurgicală în neoplazii sau chişti de cenur.

SINDROAMELE BULBARESINDROAMELE BULBARE

Bulbul rahidianBulbul rahidian se prezintă sub forma unui cordon se prezintă sub forma unui cordon gros de substanţă albă. Baza bulbului este în gros de substanţă albă. Baza bulbului este în continuare cu protuberanţa fiind marcată de şanţul continuare cu protuberanţa fiind marcată de şanţul bulbopontin. Vârful se continuă cu măduva spinării. bulbopontin. Vârful se continuă cu măduva spinării. Feţele laterale prezintă pe suprafaţa lor originea Feţele laterale prezintă pe suprafaţa lor originea aparentă a perechilor de nervi IX, X, XI aparentă a perechilor de nervi IX, X, XI (glosofaringieni, vagul, n.accesorin). Faţa inferioară (glosofaringieni, vagul, n.accesorin). Faţa inferioară prezintă piramidele bulbului, unde se observă prezintă piramidele bulbului, unde se observă originea aparentă a perechii a VI-a de nervi cranieni originea aparentă a perechii a VI-a de nervi cranieni (n. abducens) şi în spate originea aparentă a (n. abducens) şi în spate originea aparentă a hipoglosului. Înapoia punţii, în partea laterală se hipoglosului. Înapoia punţii, în partea laterală se observă originea aparentă a perechilor VII şi VIII de observă originea aparentă a perechilor VII şi VIII de nervi cranieni intermediofaciali şi statoacustici.nervi cranieni intermediofaciali şi statoacustici.

Afectarea masivă a bulbului, a centrilor vitali este Afectarea masivă a bulbului, a centrilor vitali este incompatibilă cu viaţa. Sunt şi situaţii când bulbul este incompatibilă cu viaţa. Sunt şi situaţii când bulbul este afectat parţial, răspunzând cu simptome specifice afectat parţial, răspunzând cu simptome specifice pentru afectarea fiecărei perechi de nervi cranieni.pentru afectarea fiecărei perechi de nervi cranieni.

Tablou clinicTablou clinic spasmul laringelui şi/sau a faringeluispasmul laringelui şi/sau a faringelui pseudotrismuspseudotrismus modificări cardiace şi respiratorii (n.vag)modificări cardiace şi respiratorii (n.vag) paralizia vălului palatin, a faringelui şi laringelui în paralizia vălului palatin, a faringelui şi laringelui în

paralizia n.glosofaringieniparalizia n.glosofaringieni paralizia limbii, a buzelor (paralizia n.hipoglos)paralizia limbii, a buzelor (paralizia n.hipoglos)În listerioză, botulinism, saturnism se întâlneşte o formă În listerioză, botulinism, saturnism se întâlneşte o formă

particulară de paralizie bulbară progresivă sau particulară de paralizie bulbară progresivă sau paralizia labioglosofaringiană.paralizia labioglosofaringiană.

SimptomeSimptome – dificultăţi în prehensiune şi masticaţie, – dificultăţi în prehensiune şi masticaţie, limba şi buzele neputând fi utilizate în acest scop, limba şi buzele neputând fi utilizate în acest scop, limba devine flască, inertă; adesea traumatizată; limba devine flască, inertă; adesea traumatizată; apare disfagia în timpul I şi II cu pericol de apare disfagia în timpul I şi II cu pericol de bronhopneumonie.bronhopneumonie.

Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv – păstrarea conştienţei, – păstrarea conştienţei, manifestările labioglosofaringiene (spasm sau paralizii)manifestările labioglosofaringiene (spasm sau paralizii)

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial faţă de glosite, faringite, faţă de glosite, faringite, laringite.laringite.

EvoluţiaEvoluţia fulgerătoare în sindroame bulbare brutale sau fulgerătoare în sindroame bulbare brutale sau progresivă în cele lente, putând sfârşi cu progresivă în cele lente, putând sfârşi cu bronhopneumonie prin aspiraţie.bronhopneumonie prin aspiraţie.

PrognosticPrognostic defavorabil. defavorabil.EtiopatogenieEtiopatogenie traumatisme, inclusiv rahicenteza suboccipitalătraumatisme, inclusiv rahicenteza suboccipitală meningoencefalite, meningomielite (listerioza, rabia)meningoencefalite, meningomielite (listerioza, rabia) toxice (botulinismul, saturnismul)toxice (botulinismul, saturnismul)TratamentTratament în paralizia labioglosofaringiană – alimentaţie în paralizia labioglosofaringiană – alimentaţie

parenteralăparenterală medicaţie revulsivă locală – emetic 1/18 – 1/20 medicaţie revulsivă locală – emetic 1/18 – 1/20 medicaţie nevrostenicămedicaţie nevrostenică

SINDROAMELE MEDULARESINDROAMELE MEDULARE

Sindromul medular totalSindromul medular total

Sindroamele medulare sistematizateSindroamele medulare sistematizate sindromul poliomedular ventralsindromul poliomedular ventral sindromul poliomedular dorsalsindromul poliomedular dorsal sindromul leucomedular lateralsindromul leucomedular lateral sindromul leucomedular dorsalsindromul leucomedular dorsal sindromul leucomedular ventralsindromul leucomedular ventral

Sindromul poliomedular ventralSindromul poliomedular ventral – afectarea coarnelor – afectarea coarnelor motorii ale măduvei. Se manifestă prin mioclonii cu motorii ale măduvei. Se manifestă prin mioclonii cu localizare diferită: grimase, ticuri, choree (dans) localizare diferită: grimase, ticuri, choree (dans) modificări care pot fi persistente ca în modificări care pot fi persistente ca în meningoencefalomielite (tipic în boala lui Carre) sau meningoencefalomielite (tipic în boala lui Carre) sau pot fi înlocuite prin paralizii cu localizare metamerică pot fi înlocuite prin paralizii cu localizare metamerică (zonară) corespunzând teritoriului deservit de nervii (zonară) corespunzând teritoriului deservit de nervii motori care-şi au originea la nivelul coarnelor afectate motori care-şi au originea la nivelul coarnelor afectate cranial şi caudal de sediul leziunii. Motricitatea este cranial şi caudal de sediul leziunii. Motricitatea este păstrată. Se constată paralizie flască, absenţa păstrată. Se constată paralizie flască, absenţa reflexelor profunde, amiotrofie progresivă, dermatite, reflexelor profunde, amiotrofie progresivă, dermatite, escare.escare.

Sindromul poliomedular dorsalSindromul poliomedular dorsal – afectarea coarnelor – afectarea coarnelor senzitive. Cauze: meningomielite, compresiuni bruşte senzitive. Cauze: meningomielite, compresiuni bruşte lente, discopatia vertebrală. Se manifestă prin lente, discopatia vertebrală. Se manifestă prin hiperestezie, dispariţia sensibilităţii termice şi hiperestezie, dispariţia sensibilităţii termice şi dureroase, cu păstrarea celei tactile şi la presiune.dureroase, cu păstrarea celei tactile şi la presiune.

Reflexele tendinoase sunt păstrate, sensibilitatea Reflexele tendinoase sunt păstrate, sensibilitatea profundă fiind transmisă prin fibrele lungi ale căii profundă fiind transmisă prin fibrele lungi ale căii senzitive directe (coloanele Goll şi Bursach).senzitive directe (coloanele Goll şi Bursach).

Sindromul leucomedular lateralSindromul leucomedular lateral constă în disociaţie constă în disociaţie termo-analgezică zonară heterolaterală.termo-analgezică zonară heterolaterală.

Este provocat de meningomielite, de compresiuni.Este provocat de meningomielite, de compresiuni.Sindromul leucomedular dorsalSindromul leucomedular dorsal (de ataxie (de ataxie

locomotoare, de ataxie medulară sau de tabes)locomotoare, de ataxie medulară sau de tabes)ClinicClinic: ataxie medulară, fără mers ebrios, dismetrie, mers : ataxie medulară, fără mers ebrios, dismetrie, mers

„talonat”, dispariţia reflexelor tendinoase: semnul lui „talonat”, dispariţia reflexelor tendinoase: semnul lui Westphal negativ; semnul lui Romberg pozitiv. Sunt Westphal negativ; semnul lui Romberg pozitiv. Sunt afectate cordoanele Goll şi Burdach.afectate cordoanele Goll şi Burdach.

Sindromul leucomedular ventralSindromul leucomedular ventral corespunde cu corespunde cu distrugerea căilor corticospinale, se manifestă prin distrugerea căilor corticospinale, se manifestă prin paralizie spastică zonară; însoţită de exagerarea paralizie spastică zonară; însoţită de exagerarea sensibilităţii şi a reflexelor. Se asociază frecvent cu sensibilităţii şi a reflexelor. Se asociază frecvent cu sindromul radicular senzitiv şi se întâlneşte în sindromul radicular senzitiv şi se întâlneşte în discopatiile vertebrale.discopatiile vertebrale.

Sindromul Brown-SequardSindromul Brown-Sequard constă într-o hemitransecţie constă într-o hemitransecţie laterală a măduvei. Se exprimă prin hemiplegie laterală a măduvei. Se exprimă prin hemiplegie homolaterală şi disociaţie termoanalgezică homolaterală şi disociaţie termoanalgezică heterolaterală.heterolaterală.

Sindromul radicular sensitivSindromul radicular sensitiv se manifestă prin se manifestă prin hiperestezie, cifoză, mers pe vârfuri cu paşi mici, hiperestezie, cifoză, mers pe vârfuri cu paşi mici, intoleranţă la palparea coloanei şi a regiunii cervicale intoleranţă la palparea coloanei şi a regiunii cervicale sau dorsolombare.sau dorsolombare.

Sindromul radicular motorSindromul radicular motor se manifestă prin hipertonie se manifestă prin hipertonie musculară zonară, înlocuită ulterior de paralizie musculară zonară, înlocuită ulterior de paralizie motoare.motoare.

Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv nu este dificil, se ţine cont de nu este dificil, se ţine cont de conservarea stării mentale, de modificările senzitive, conservarea stării mentale, de modificările senzitive, motorii, ale reflectivităţii şi vegetative.motorii, ale reflectivităţii şi vegetative.

Este importantă localizarea cât mai precisă a topografiei Este importantă localizarea cât mai precisă a topografiei ei. Important este examenul radiologic, mielografia, ei. Important este examenul radiologic, mielografia, examenul LCR.examenul LCR.

EvoluţiaEvoluţia. Procesele inflamatorii au o evoluţie acută, cele . Procesele inflamatorii au o evoluţie acută, cele degenerative o evoluţie trenantă; compresiunile bruşte degenerative o evoluţie trenantă; compresiunile bruşte evoluează acut.evoluează acut.

ComplicaţiiComplicaţii, amiotrofii, distrofii cutanate, complicaţii , amiotrofii, distrofii cutanate, complicaţii hipostatice, incontinenţă de urină şi fecale, cahectizarea hipostatice, incontinenţă de urină şi fecale, cahectizarea indivizilor datorită imposibilităţii deplasărilor la hrănitori indivizilor datorită imposibilităţii deplasărilor la hrănitori sau adăpători. sau adăpători.

Unii pacienţi, chiar dacă supravieţuiesc rămân cu sechele, Unii pacienţi, chiar dacă supravieţuiesc rămân cu sechele, pareze, paralizii. Toate acestea trebuie cunoscute şi pareze, paralizii. Toate acestea trebuie cunoscute şi explicate deţinătorilor de animale, făcându-i astfel să explicate deţinătorilor de animale, făcându-i astfel să participe la decizia privind destinul pacienţilor.participe la decizia privind destinul pacienţilor.

PrognosticulPrognosticul în cazul accidentelor cu hemoragii recente este rezervatîn cazul accidentelor cu hemoragii recente este rezervat fracturile de vertebre sunt greu curabile cu prognostic fracturile de vertebre sunt greu curabile cu prognostic

gravgrav transsecţionările de măduvă rahidiană cu prognostic transsecţionările de măduvă rahidiană cu prognostic

foarte gravfoarte gravEtiopatogenezăEtiopatogeneză Compresiunile bruşte posttraumatice-hematorahis, Compresiunile bruşte posttraumatice-hematorahis,

luxaţii sau fracturi de vertebre, discopatii.luxaţii sau fracturi de vertebre, discopatii. Compresiunile lente – spondilite, spondiloze, tumori, Compresiunile lente – spondilite, spondiloze, tumori,

abcese intrarahidieneabcese intrarahidiene Meningomielitele şi mielitele o cauză frecventă a Meningomielitele şi mielitele o cauză frecventă a

sindroamelor medulare pot fi specifice în: pesta porcină, sindroamelor medulare pot fi specifice în: pesta porcină, boala lui Aujeszki la porcine, boala Carre la câini.boala lui Aujeszki la porcine, boala Carre la câini.

Neuromielozele – veritabile procese degenerative Neuromielozele – veritabile procese degenerative medulare de origine mecanică, toxică, vasculară, medulare de origine mecanică, toxică, vasculară, carenţială.carenţială.

PrevenţiaPrevenţia – mijloace specifice şi nespecifice. – mijloace specifice şi nespecifice.TerapieTerapie – aşternut gros, adăpost igienic, alimente – aşternut gros, adăpost igienic, alimente

digestibile şi laxative, clisme şi cateterism vezical, digestibile şi laxative, clisme şi cateterism vezical, alimentaţia artificială în unele cazuri.alimentaţia artificială în unele cazuri.

MedicamentosMedicamentos – antiinfecţioase, glucocorticoizi chiar – antiinfecţioase, glucocorticoizi chiar epidural derivative interne şi externe, nevrostenice, epidural derivative interne şi externe, nevrostenice, calmarea durerii. Cu cât tratamentul este mai calmarea durerii. Cu cât tratamentul este mai precoce şi mai perseverent, cu atât mai grabnică precoce şi mai perseverent, cu atât mai grabnică este recuperarea pacienţilor.este recuperarea pacienţilor.