S T E N O G R A M A...- 3 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 1 februarie 2016 Şedinţa...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 1 februarie 2016

S U M A R

1. Intonarea imnului naţional al României. 3

2. Informare privind constituirea şi conducerea Grupului parlamentar al Uniunii Naţionale

pentru Progresul României (UNPR).

3

3. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 8

4. Informare privind conducerea grupurilor parlamentare. 9

5. Alegerea membrilor Biroului permanent al Senatului:

- domnul senator Ioan Chelaru (Grupul parlamentar al PSD) – vicepreşedinte;

- domnul senator Augustin-Constantin Mitu (Grupul parlamentar al PSD) – vicepreşedinte;

- domnul senator Teodor Atanasiu (Grupul parlamentar al PNL) – vicepreşedinte;

- domnul senator Vasile Nistor (Grupul parlamentar LC) – vicepreşedinte;

- domnul senator Ion Rotaru (Grupul parlamentar al PSD) – secretar;

- domnul senator Mario-Ovidiu Oprea (Grupul parlamentar al PNL) – secretar;

- domnul senator Alexandru Pereş (Grupul parlamentar al PNL) – secretar;

- domnul senator Ion-Simeon Purec (Grupul parlamentar al UNPR) – secretar;

- domnul senator Niculae Bădălău (Grupul parlamentar al PSD) – chestor;

- domnul senator Neculai Bereanu (Grupul parlamentar al PSD) – chestor;

- domnul senator Cristian-Petru Bodea (Grupul parlamentar al PNL) – chestor;

- domnul senator Verestόy Attila (Grupul parlamentar al UDMR) – chestor.

9

6. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 2 – 6 februarie a.c. 12

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 58/2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru

nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. (L666/2015)

14

8. Dezbateri asupra Propunerii legislative privind impozitul specific unor activităţi. (L626/2015)

(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.)

18

9. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare

de la data aderării României la Uniunea Europeană şi a Legii notarilor publici şi a activităţii

notariale nr. 36/1995. (L617/2015)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

19

- 2 -

10. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolelor 218 şi 219 din

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. (L604/2015)

20-21;

35

11. Dezbateri asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii poliţiei

locale nr. 155/2010. (L580/2015)

(Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.)

21

12. Dezbateri asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998

privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată. (L607/2015)

(Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.)

26

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. (L596/2015)

31

14. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. (L649/2015)

34

15. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Gabriela Firea, Doina Silistru, Doina-Elena Federovici, Valeriu Todiraşcu, Ovidiu-Liviu Donţu,

Viorel Chiriac, Liviu-Marian Pop, Neculai Bereanu, Alexandru Cordoş, Sorin-Constantin

Lazăr, Ionel Agrigoroaei.

36

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 1 februarie 2016

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,

preşedintele Senatului, înlocuit de domnii senatori Ioan Chelaru şi Vasile Nistor, vicepreşedinţi ai

Senatului, asistaţi de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să luaţi loc în bancă, şi celelalte persoane care nu sunt

membri ai Senatului să poftească afară din sală. (Rumoare, discuţii în sală.)

Ce prilej de discuţii şi de...

Doamnelor şi domnilor senatori, să vă ridicaţi pentru intonarea imnului naţional al României.

(Se intonează imnul naţional al României.)

*

Doamnelor şi domnilor senatori, declar deschisă prima sesiune ordinară a Senatului din anul

2016 şi, implicit, şedinţa plenului de astăzi, 1 februarie.

Vă anunţ că, din totalul de 165 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 110 membri ai Senatului.

Am văzut multe persoane care au intrat în sală după ce a început imnul. Vă rog să vă duceţi să vă

înregistraţi prezenţa.

Prin urmare, cvorumul legal de lucru este îndeplinit. Voi conduce această şedinţă a plenului,

asistat de domnii secretari Ion Rotaru şi Alexandru Pereş.

Programul de lucru pentru această zi îl aveţi distribuit.

Dacă nu sunt comentarii, supun...

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Vrea să facă anunţul.


Domnul senator Vochiţoiu.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 16 alin. (4) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28/2005,

cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere Decizia Curţii Constituţionale a României

- 4 -

nr. 1490/2010, vă aducem la cunoştinţă că, începând cu sesiunea parlamentară 1 februarie 2006 – 30

iunie 2016... 1 februarie 2016 – 30 iunie 2016, se constituie şi va activa în Senatul României Grupul

parlamentar Uniunea Naţională pentru Progresul României. Grupul UNPR are în componenţa sa 21 de

senatori, conform anexei următoare: Oprea Gabriel, Vochiţoiu Haralambie, Agrigoroaei Ionel, Bumbu

Octavian, Bujor Marcel, Burlea Marin, Cristache Iulian, Grapă Sebastian, Jipa Ruxandra, Mihăilescu

Şerban, Păunescu Teiu, Popa Constantin, Purec Ion-Simeon, Rogojan Mihai-Ciprian, Toma Ion,

Vasiliev Marian, Iovescu Ioan, Mihai Neagu, Lucian Iliescu, Isăilă Ovidiu şi Ilie Năstase.

Liderul acestui grup este desemnat Haralambie Vochiţoiu. Vicelideri: Rogojan Mihai-Ciprian,

Mihăilescu Petru-Şerban, Isăilă Marius-Ovidiu şi secretar Ioan Iovescu.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Pereş.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Alexandru Pereş:

În primul rând, domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă spun şi dumneavoastră, şi colegilor „La

mulţi ani!” într-un an dificil tuturor din sală şi nu numai, inclusiv presei şi colegilor noştri din judeţe.

Pe de altă parte, am venit la microfon pentru că asistăm din nou – şi nu mai ştiu a câta oară – la

nişte jocuri pe lângă Regulamentul Senatului şi pe lângă cutuma care ne-a condus în activitatea noastră

de aproape 26 de ani.

Din capul locului vreau să spun că nu contest faptul că Uniunea pentru Progresul României

doreşte să-şi înfiinţeze un grup senatorial. Este perfect valabil. Am mai trecut prin asemenea momente şi

sigur este dreptul dânşilor, având în vedere că, cel puţin teoretic – faptic, mai vedem – domnul senator

Vochiţoiu a prezentat şi o listă cu 21 de colegi senatori care vor face parte din acest grup parlamentar.

Eu contest, în schimb, momentul în care facem acest anunţ şi politicianismul de care dă dovadă,

de această dată, şi PSD-ul, ascunzându-se în spatele acestei idei de constituire a unui nou grup

parlamentar al UNPR, tocmai pentru a încerca să diminueze forţa în Biroul permanent al Partidului

Naţional Liberal. Vorbesc în numele... fiind membru al Partidului Naţional Liberal, sigur, în numele

Partidului Naţional Liberal.

Este bine cunoscut şi dumneavoastră, şi nu numai, faptul că în Biroul permanent al Senatului,

ca şi, de fapt, în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, se dau aceste lupte politice privind

introducerea pe ordinea de zi... alegeri pe diferite comisii sau în instituţii de care, să spunem, este

responsabil Senatul României.

- 5 -

În schimb, domnule preşedinte, stimaţi colegi, sarcina, şi îmi permit să spun aşa, vechiului

Birou permanent, pentru că suntem în această formulă, a fost dintotdeauna şi este doar de a aproba

acţiunile din luna ianuarie a anului în care am intrat, şi acest lucru s-a şi întâmplat în Biroul permanent.

Am dovezi aici, că am venit, totuşi, pregătit. E vorba de deplasări externe, e vorba de decontări de

sume din misiunile parlamentare în care au fost colegii noştri în luna ianuarie şi în care, hai să spunem,

sunt o parte din colegi şi acum, dar adresele sunt făcute, sigur, până la declanşarea sesiunii ordinare, pe

care dumneavoastră, domnule preşedinte, ne-aţi anunţat-o şi prin presă, şi prin fax, şi prin SMS.

Deci acest Birou permanent sub care se face această solicitare şi inclusiv în forma în care în

acest moment se află grupurile parlamentare din Senatul României… acest anunţ pe care l-a făcut

domnul Vochiţoiu mie mi se pare cumva ieşit pe lângă normele care trebuie să ne guverneze.

Deşi vreau să spun din nou, este perfect valabil să solicitaţi – şi bine faceţi pentru partidul

dumneavoastră… că încercaţi ca să vă identificaţi şi să nu vă ascundeţi sub halatul sau sub pulpana

PSD-ului. Acest lucru se poate face şi suntem de acord cu acest lucru, dar nu în acest moment.

Pe de altă parte, orice constituire de grupuri parlamentare... Nu m-am referit la dumneavoastră,

doamnă senator, la marele PSD.

Pe de altă parte, orice constituire de grupuri parlamentare a avut la bază, fără nicio supărare şi

vă dau şi dovezi din acest punct de vedere, un aviz al Comisiei juridice în care se stipulează...

Domnule Vochiţoiu, v-aş ruga, totuşi, sunt unii dintre colegi, nu eu neapărat, colegi în sală care au mai

trecut prin asemenea situaţii. Întotdeauna s-a cerut un aviz al Comisiei juridice privind îndeplinirea de

către dumneavoastră, a grupului de 21, a condiţiilor pe care le impune Regulamentul cu privire la

formarea unui grup parlamentar.

Eu vă dau crezare dumneavoastră şi spun: „Da, sunt 21 de senatori, aşa cum i-aţi citit

dumneavoastră”. Regulamentul cere doar şapte. Dar cere şi un aviz al Comisiei juridice, dacă aceşti

domni senatori fac parte dintr-un partid politic care a candidat în alegerile din 2012.

Când avem acest aviz şi noul Biroul permanent format, puteţi şi chiar o să votăm... Nu o să

votăm. Am înţeles că nu se votează acest lucru, dar perfect valabil, suntem de acord cu dumneavoastră

să înfiinţaţi acest grup parlamentar.

Deci, domnule preşedinte, ca să simplific puţin, noi credem că sarcina noastră acum este de a ne

alege noul organism care ne va guverna – administrativ, sigur că da – până în 1 septembrie 2016. Până

atunci, orice altă soluţie pe care o dă Senatul în întregul său, 165 de senatori, mi se pare pe lângă

Regulament. Şi cer ca acest aviz care poate fi dat într-o jumătate de oră, într-o oră, mâine, oricum, există

un articol în Regulamentul nostru care ne dă posibilitatea ca, atunci când nu ne înţelegem asupra

componenţei grupurilor şi inclusiv a Biroului permanent, acest lucru să dureze trei zile. După care plenul

Senatului poate decide dacă într-adevăr lucrurile stau aşa sau altfel decât vă vorbeşte subsemnatul.

- 6 -

Solicit acel aviz şi, dacă vreţi, vă dau un singur exemplu al unui coleg senator, preşedinte al

Senatului, Nicolae Văcăroiu, în data de 5 februarie 2007, prin care trimitea o solicitare de înfiinţare a

unui grup parlamentar – atunci, în momentul acela, era Partidul Liberal Democrat – Comisiei juridice

pentru un aviz, urmând ca, ulterior, acest lucru să fie şi validat de către plenul Senatului.

Vă mulţumesc. Şi îmi cer scuze dacă de la început am încercat să vă deranjez, dar erau lucruri

care trebuiau spuse. Suntem un for politic şi, sigur, pentru fiecare poziţie a noastră – mai jos, mai sus, dar

în cadrul Senatului – eu cred că trebuie, într-adevăr, să intervenim şi să ne spunem punctul de vedere.

Vă mulţumesc.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc.

Domnul senator Mihăilescu. Doriţi să veniţi la microfonul central sau microfonul 3?

Microfonul 3.

Din sală: Mai întâi că nu voiaţi să ia cuvântul...

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Domnule preşedinte, nu voiam să iau cuvântul, cum zice colegul meu, dacă colegul Pereş nu

făcea o pledoarie atât de interesantă.

Întâmplarea face ca, la fel ca şi dânsul care se întoarce la 2007, eu pot să mă întorc la 2010,

când într-o situaţie mult mai delicată am format, cu sprijinul Curţii Constituţionale, un grup

parlamentar de care domnul Pereş ar trebui să-şi aducă perfect de bine aminte. Aşa că vă rog, având în

vedere… ca să scurtez pledoaria, această solicitare a noastră este perfect valabilă.

Doi. Puteam să o facem de circa doi ani, dar am considerat că nu este un moment propice. Şi

poate nici acum, dacă nu am fi băgat tot felul de năzdrăvănii în Legea aleşilor locali privind 100 de

voturi pentru fiecare candidat de primărie – vreau să văd şi eu partidele cu trei membri cum obţin

acest lucru – sau că doar grupurile parlamentare decid prezenţa în secţiile de votare, n-am fi fost aici.

Deci vă rog foarte mult să supuneţi la vot sau să luaţi orice fel de decizie, dar demersul nostru este

perfect legal şi nu încape nicio îndoială. Dacă vreţi, putem să discutăm în continuare, dar nu cred că are sens.

Vă mulţumesc foarte mult.


Domnul senator Popa.(Discuţii la prezidiu.)

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte, nimeni nu contestă dreptul unor colegi să se constituie într-un grup, mai

ales că este vorba de un grup care, de facto, funcţionează. Eu nu pot să uit că în momentul în care s-a

autodesfiinţat prin implozie Grupul PP-DD automat sediul acela a fost preluat de actualul UNPR.

- 7 -


Domnule senator, lăsaţi cu sediul. Haideţi, treceţi la subiect, că întârziem foarte mult.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Păi, subiectul e foarte simplu. Nu putem pune tracţiunea în faţa carului. Deocamdată avem de

ales conducerea acestui Senat, după care intrăm în chestiunile de procedură şi de aprobări.


Vă mulţumesc foarte mult. (Discuţii la prezidiu.)

Domnule senator Dumitrescu, doriţi să mai interveniţi? Da?

Vă rog, microfonul 3.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Bună ziua, domnilor colegi!

Vă doresc o sesiune fructuoasă!

În ceea ce priveşte acest aspect, procedural – şi strict pe procedură –, lucrurile sunt foarte clare.

Există acest drept.

În ceea ce priveşte avizul, avizul comisiei este un aviz consultativ, nu este un aviz conform.

Acel aviz se pune, se ia, se obţine când există dubii în ceea ce priveşte legalitatea acţiunii în sine. Deci

nu este obligatoriu. Dacă vrem să avem… pentru că există dubii în ceea ce priveşte legalitatea, cerem

acel aviz. Înşişi cei care au contestat, ca să spun, procedura au spus că nu sunt probleme de legalitate.

Pe cale de consecinţă, Parlamentul, plenul fiind suveran, votul plenului poate să suplinească acest

aspect, reamintindu-vă că există posibilitatea ca, atunci când chiar şi la un proiect de lege nu avem

raport, să putem să votăm în plen, dacă există voinţa plenului. Pe cale de consecinţă, e o chestiune…


Stimaţi colegi, vă mulţumesc pentru intervenţiile pe care le-aţi făcut.

Punctul 1…

(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)

Vreau să subliniez şi eu că…

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Haşotti.


Lăsaţi-mă să vorbesc acum, domnule Haşotti, poate am şi eu dreptul.

Deci punctul 1. Anunţul pe care l-a făcut domnul senator Vochiţoiu cu privire la constituirea

unui grup parlamentar nu are nevoie de votul plenului. Prima chestiune. Luăm act şi punct.

Punctul 2. Avizul de care a vorbit domnul senator Pereş nu are niciun fel de bază în

Regulament. Vă rog să ţineţi cont şi de această chestiune.

- 8 -

Domnia Sa a invocat, în fine, un demers făcut de fostul preşedinte al Senatului, domnul

Văcăroiu, dar acest procedeu de obţinere a unui aviz nu are susţinere în actualul Regulament. Aşa încât

v-aş ruga să încheiem aceste discuţii legate de anunţul de constituire a grupului şi să mergem mai

departe, către ordinea de zi, care trebuie aprobată.

Domnul senator Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:


În afară de ultima frază, în rest, tot ce aţi spus este corect. Numai că eu vreau să subliniez două

lucruri.

În momentul de faţă noi ne aflăm într-o sesiune parlamentară nouă. Regulamentul, Constituţia

spune că sesiunea parlamentară începe odată cu intonarea imnului şi se anunţă plenului conducerea

Senatului.

Ce spunea domnul senator Mihăilescu iarăşi era adevărat în cea mai mare parte. Eu vreau să vă

reamintesc că, în momentul în care UNPR-ul şi-a făcut grup în anul 2010, era la mijlocul unei sesiuni

parlamentare, deci după ce începuse sesiunea, şi în acea sesiune nu a avut niciun reprezentant în Biroul

permanent. A avut reprezentant în Biroul permanent abia după ce a început cealaltă sesiune. Or,

sesiunea a început, s-a intonat imnul şi liderii grupurilor trebuie să anunţe Biroul permanent. După

aceea se poate anunţa înfiinţarea unui nou grup.


Domnule Haşotti, am o rugăminte. Am sesizat – poate greşesc – şi la domnul senator Pereş, şi

la dumneavoastră o anumită anticipare. Nu anticipaţi! Lăsaţi, dacă va fi cazul, puteţi să interveniţi

atunci când consideraţi că sunt lucruri care nu se înscriu în Regulament.

*

Stimaţi colegi,

Aveţi programul de lucru pentru această zi. Vă rog, dacă nu sunt comentarii, supun votului

programul de lucru.

Votul este deschis. Votul este deschis.

107 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Programul pentru această zi a fost aprobat.

Avem, de asemenea, distribuită ordinea de zi pentru şedinţa plenului. Aveţi comentarii?

Dacă nu sunt, atunci supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votaţi. Votul este deschis.


Ordinea de zi a fost aprobată.

- 9 -

*

Stimaţi colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să anunţe componenţa numerică a grupului parlamentar pe care

îl conduc, precum şi conducerea grupului, conform prevederilor art. 17, 18 din Regulamentul Senatului.

Are cuvântul liderul Grupului PSD, domnul senator Mihai Fifor.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să încep cu conducerea Grupului Partidului Social Democrat:

- lider: Mihai-Viorel Fifor;

- vicelideri: Coca Laurenţiu Florian, Federovici Doina-Elena, Pavel Marian, Silistru Doina;

- secretar: Chiriac Viorel;

- purtător de cuvânt: Firea Gabriela.

Cât priveşte nominalizările pentru Biroul permanent al Senatului:

- domnul senator Chelaru Ioan – vicepreşedinte;

- domnul senator Mitu Augustin-Constantin – vicepreşedinte;

- domnul senator Rotaru Ion – secretar;

- domnul Bădălău Niculae – chestor;

- domnul Bereanu Neculai – chestor.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ion Popa:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat numără 58 de membri. Conducerea

grupului parlamentar este următoarea:

- lider de grup: Ion Popa;

- vicelideri: Mariana Câmpeanu, Dorin Dobra, Octavian Motoc, Dumitru Oprea şi Emil Paşcan;

- secretar: Mărinică Dincă.

Reprezentanţii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal în Biroul permanent al

Senatului:

- vicepreşedinte – Teodor Atanasiu;

- chestor – Cristian Bodea;

- secretar – Mario-Ovidiu Oprea;

- secretar – Alexandru Pereş.

- 10 -


Vă mulţumesc.

Are cuvântul liderul Grupului parlamentar Liberal Conservator, domnul Dumitru Pelican.

Domnul Dumitru Pelican:


Înainte de toate, stimaţi colegi, vă doresc din suflet să avem o sesiune cu succes şi sănătate!

Grupul nostru parlamentar are ca lider pe subsemnatul, vicelideri sunt senatorii Nicolae Nasta

şi Eugen Durbacă, iar secretar – doamna Cristiana Anghel.

Iar în Biroul permanent, vicepreşedinte al Senatului – senatorul Vasile Nistor.

Vă mulţumesc.


Dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al UDMR.

Microfonul 2 sau microfonul central, cum doriţi.

Microfonul 2.

Domnul Pataki Csaba:

Grupul parlamentar al UDMR are în componenţă 8 senatori.

Conducerea grupului este asigurată în continuare de domnul lider Tánczos Barna; vicelider –

subsemnatul, Pataki Csaba; secretar – Klárik László.

Pentru funcţia de chestor îl propunem pe domnul Verestóy Attila.


Stimaţi colegi,

Atunci, trebuie să trecem la votul asupra listei candidaţilor propuşi pentru funcţiile…

Iertaţi-mă, Grupul UNPR.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Vă mulţumesc.

Grupul UNPR, format din 21 de senatori, îl propune în funcţia de secretar al Biroului

permanent al Senatului pe domnul Ion-Simeon Purec.


Aşadar, stimaţi colegi, trecem la votul asupra listei candidaţilor propuşi pentru funcţiile din

Biroul permanent, listă care, vă reamintesc, se supune în întregime votului Senatului şi se aprobă cu

majoritatea voturilor senatorilor.

(Domnul senator Tudor Barbu solicită cuvântul. Discuţii în sală.)

Domnul senator Barbu.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

- 11 -

1. Am constatat cu stupoare că mă aflu din nou nevoit să vin la microfonul Senatului, ca şi în

sesiunea precedentă, să spun că Grupul Liberal Conservator, mă rog, are atât funcţia de preşedinte al

Senatului şi al doilea om în ţară, cât şi o funcţie de vicepreşedinte, ceea ce, conform algoritmului

realităţii din Senatul României, este dincolo de ce se întâmplă cu Regulamentul Camerei noastre.

2. Aţi spus că atunci putem interveni, când constatăm că ceva nu ar fi, domnule preşedinte – vă

citez –, „conform cu Regulamentul acestei Camere”. Păi, anunţul făcut de domnul Vochiţoiu acum, nu

primul, care era îndrituit să-şi înfiinţeze grup, conform normelor în vigoare, anunţul de a avea şi membru,

acest grup, în Biroul permanent este dincolo de litera şi spiritul Regulamentului. Şi am să mă explic de ce.

Sesiunea parlamentară… toate încep, aşa cum a spus senatorul Haşotti, cu intonarea imnului şi

apoi cu stabilirea conducerii Senatului României, exceptând funcţia de preşedinte, pe acea sesiune. Or,

eu văd acolo un secretar de la putere şi un secretar de la opoziţie care fac parte din Biroul precedent,

nu din actualul Birou.

Întrebare: această şedinţă e condusă de un staff al fostei sesiuni sau al actualei sesiuni? Pentru

că eu nu ştiu. Iar presa trebuie să se întrebe, pentru că ăsta e deja un abuz de drept. Să fie condusă o

şedinţă ordinară, prima pe această sesiune, de un staff aparţinând sesiunii trecute şi nevalidat acum

prin vot, mie mi se pare dincolo de Regulament. Şi este contestabil şi la Curtea Constituţională, dar noi

între noi nu putem accepta un astfel de mecanism.


Domnul senator Verestóy.

Domnul Verestóy Attila:

Onoraţi colegi,

Sigur că pot exista anumite dubii, dar haideţi să ţinem cont de Regulament şi de cum am

procedat şi până acum.

Firesc că această şedinţă, până când se votează noul Birou, este condusă de vechiul Birou. Şi în

mod legitim se află la conducerea Senatului preşedintele şi cei doi secretari anunţaţi deja la începutul

şedinţei. În momentul… după ce votăm noul Birou, se retrag cei din noul Birou şi vă vor propune,

conform Regulamentului, programul de lucru în continuare. Deci acesta este mersul lucrurilor.

Domnul Tudor Barbu (din sală):

Noul Birou, cu UNPR-ul în el?!

(Replică neinteligibilă de la prezidiu.)

Domnul Verestóy Attila:

Depinde de votul pe care-l daţi acum. Păi, cum să nu!

Domnul Tudor Barbu (din sală):

E o lege, se numeşte Regulamentul Senatului. Îl ştiţi mai bine ca mine…

(Replică neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

- 12 -


Deci trecem la votul asupra listei candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul permanent.

Aţi înregistrat candidaturile. Vă propun, ca procedură de vot, vot electronic secret pentru lista

candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul permanent.

Supun aprobării votului dumneavoastră procedura de vot.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.


Procedura de vot a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră, aşadar, lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul

permanent.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.


Biroul permanent nou propus s-a ales.

Vom avea o şedinţă acum, pentru a aproba programul de lucru pentru zilele următoare, după

care vom continua lucrările plenului.

Rog doamnele şi domnii senatori să rămână în sala de şedinţe, iar pe membrii Biroului

permanent îi invit la Sala „Constantin Stere”.

Vă mulţumesc.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Ioan Chelaru:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

S-a finalizat repede şedinţa Biroului permanent reales, stabilindu-se ordinea de zi.

Aş vrea să intrăm în lucrări.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Eu cred că ne putem încadra în… Şi, şi.

Vă rog să poftiţi în sală, stimaţi colegi.

Vă rog să poftiţi, vă rog să luaţi loc. (Discuţii la prezidiu.)

Rog senatorii din Grupul PSD să ia loc. (Discuţii la prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să continuăm şedinţa plenului Senatului de astăzi.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că Biroul nou-ales al Senatului vă propune spre aprobare

programul de lucru pentru perioada 2 – 6 februarie.

- 13 -

Mâine, 2 februarie, de la 10.00 la 12.45 – lucrări în plenul Senatului, cu ora 12.00 – vot final;

12.45 – şedinţa pregătitoare a Biroului permanent; 13.00 – şedinţa Biroului permanent, iar după-amiază –

lucrări în comisiile permanente;

Miercuri: 9.00 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00 – lucrări în plenul Senatului, în măsura

în care, sigur, vor fi proiecte;

Joi: lucrări în comisiile permanente de la 9.00 la 14.00, iar vineri şi sâmbătă: activităţi în

circumscripţiile electorale.

Dacă nu sunt alte propuneri, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru din această

săptămână.

Vă rog să votaţi.

Rog toţi colegii să ia loc şi să voteze.

97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Programul de lucru a fost aprobat.

Intrăm în iniţiative legislative.

Nu sunt foarte multe astăzi. Nu sunt foarte multe, de altfel, nici mâine.

Aş ruga toţi colegii să fie prezenţi pentru a trece totuşi…

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Pe procedură.


Pe procedură! Dar nici n-am…

Vă rog. Vă rog.


Procedură la ce?


Nu ştiu la ce procedură, că n-am făcut nimic până acum, dar vă rog, vă ascult.

Microfonul 3, doamna senator…


Anghel.


Doamna senator Anghel, nici nu mai încape discuţie.

Vă rog.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Auziţi, nu puteţi să puneţi altul, măcar care să aibă stabilitate. Ăsta-i precum Guvernul nostru.

Se mişcă, când de la stânga la dreapta, când de la dreapta la stânga.

- 14 -


Eu am înţeles că sunteţi caustică cu actualul Guvern, dar intervenţia era pe procedură.


Nu sunt caustică. Acidă, acidă, nu caustică.

Am o mare rugăminte. Avem şi noi un Regulament în care se spune foarte clar că noi, senatorii

– parlamentarii, în general –, avem dreptul şi obligaţia, totodată, să depunem întrebări şi interpelări.

Corelativ, cei de la Guvern au obligaţia să ne răspundă în termen de 14 zile.

Eu aştept de două luni nişte răspunsuri.

Vă rog, în funcţie de calitatea dumneavoastră şi a domnului preşedinte Tăriceanu, vă rog

frumos să transmiteţi Guvernului că aşa ceva nu este posibil. Altfel, trebuie să modificăm legea noastră

şi să trecem acolo sancţiunile pentru lucrul acesta.


Mulţumesc.

Am să aduc la cunoştinţă şi Biroului permanent că există, din acest punct de vedere, solicitări

pentru accelerarea răspunsurilor la întrebări, interpelări din partea reprezentanţilor Guvernului.

*

Punctul 1 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 58/2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002

privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, prezent cine este? Am şi o listă cu cine-i din partea

Guvernului? Aţi ascuns-o. Din partea Guvernului României, doamna Otilia Sava, secretar de stat.

Vă rog. Microfonul 8, pe scurt.

Doamna Otilia Sava – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:


Doamnelor şi domnilor senatori,

Modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 permite achiziţionarea

unor bunuri şi servicii prin Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică şi conduce la

posibilitatea îndeplinirii obiectivelor şi misiunilor specifice pe care România şi le-a asumat în calitate

de stat membru NATO, respectiv realizarea, acreditarea şi darea în exploatare a unor capabilităţi

operaţionale până la Summitul NATO din Polonia, din iulie 2016.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 15 -

Comisia de specialitate, domnul senator Obreja, preşedintele acesteia.

Vă rog.

Domnul Marius-Lucian Obreja:


Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, şi proiectul de lege.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Şerban Mihăilescu, microfonul 3.

Vă rog să poftiţi.


Şi doamna Anghel să ia loc.


Doamna senator Anghel...

Vă rog să-i permiteţi…


Special am vrut să vorbesc, domnule preşedinte, că poate lumea se aşază la loc.


Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi.


Vă rog eu frumos.

Doamna Anghel…


Rog colegii din Grupul liberal să ia loc.

Vă rog.


Domnule preşedinte de şedinţă, am o problemă. Noi avem la Senat…


Dacă aveţi una singură, e bine.


… în calitate de primă Cameră sesizată, un document extrem de masiv şi de serios legat de

achiziţiile publice. M-aş fi aşteptat ca intervenţia Guvernului să fie ca noi să facem ceva cu

documentul ăla.

- 16 -

Dacă noi continuăm, punctual, să schimbăm această reglementare care a enervat până acum, de ani

de zile, şi Uniunea Europeană, şi mediul de afaceri, şi tot ce vreţi dumneavoastră, consider că e o eroare.

N-am nimic împotrivă cu chestia care ne trebuie acum, dar eu vă spun că acea reglementare

este extrem de importantă. Dacă Guvernul şi-o însuşeşte, îi rog să trimită un aviz conform. Dacă

Guvernul nu e de acord, s-o retragă şi să vină cu ceva, dar dacă vin din nou cu tot felul de chestiuni

punctuale care ne-au făcut atâtea belele, şi de exproprieri, şi în ce vreţi dumneavoastră, că li s-a părut

că în momentul ăsta este bine, e o eroare care nu cred că ar trebui să mai continue.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Din ce cunosc eu, domnule senator, mâine va fi subiectul cu achiziţiile în discuţie. O să vedem

mâine.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Dumitru Oprea.)

Vă rog. Domnul senator Oprea. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Dumitru Oprea:

Da, dar subiectul a fost anunţat şi de colegii noştri.

Mie mi se părea că era urgenţa numărul 1 ca astăzi, cu celeritate, să operăm, fiindcă sunt cele 5

proiecte de legi vizând achiziţiile, şi data trecută nu ştiu cum de n-am reuşit, în ultima şedinţă, să-i dăm

drumul, fiindcă operează de la… din luna februarie. Deci ar trebui ca operaţiunea asta să fie declanşată

rapid.

(Intervenţie neinteligibilă de la prezidiu.)

Era prea puţin. Nu erau suficienţi oameni, dar erau acceptate de toată lumea şi venite cu

acceptul Guvernului. Deci, practic, nici nu mai era o problemă.

Sunt 5 legi, 5 proiecte de legi foarte importante şi, dacă mâine spuneţi că vin, chiar ne bucurăm.


Mulţumim frumos.

Comisia de specialitate.

Vă rog, domnule preşedinte, microfonul central.



Îi dau perfectă dreptate domnului senator Mihăilescu. Prin intervenţia dânsului, atât personal,

cât şi prin cadrul comisiei, am adresat nenumărate rugăminţi Ministerului Apărării ca, în ceea ce

priveşte achiziţiile de tehnică sau servicii militare, dacă tot se plâng de Legea achiziţiilor, să vină odată

- 17 -

cu câteva rânduri să ne spună ce trebuie să facem cu ele pentru a corecta legislaţia în vigoare şi până

acum, şi în continuare cu noua lege a achiziţiilor publice.

Reiterez de la acest microfon această rugăminte colegială din punct de vedere instituţional.

Eu i-aş ruga pe domnii colegi senatori, la punctul de la ordinea de zi de acum, să fie de acord cu

acest proiect de lege.

Le-aş explica foarte pe scurt ce se întâmplă pentru dotările pe care România trebuie să şi le facă

în organizarea Comandamentului Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi Comandamentului Diviziei

Multinaţionale de Sud şi, până în iulie 2016, la termenele la care ne-am angajat, achiziţiile de servicii

şi de tehnică militară, în speţă, la care face referire acest proiect de lege se referă la echipamente de

comunicaţii şi informatică.

Fiind membri NATO, aceasta… Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică fiind

singura instituţie din cadrul NATO care face aceste furnizări, atunci intenţia este de a excepta de la

legislaţia offset-ului această achiziţie.

Vă mulţumesc şi v-aş ruga să fiţi de acord.


Mulţumesc tare mult.

Vă rog, domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă alătur şi eu solicitării preşedintelui Comisiei pentru apărare în a solicita Senatului să… prin

vot, să valideze această iniţiativă din două motive.

Unul, tema pe care în mod corect o pune domnul Mihăilescu este o temă generată de o altă

guvernare, nu de actuala guvernare şi, dacă ne uităm la ceas, a trecut cred că maximum un sfert de oră

la scara istoriei de când actualul Guvern se află şi la Ministerul Apărării, şi în celelalte ministere, şi nu

poţi imputa lipsa de celeritate în a stabili nişte lucruri pe care România şi le-a asumat ca partener, ca

membru NATO şi partener serios în parteneriatul cu Statele Unite. Nu le poţi imputa unui guvern care

acum face paşii pe care, în mare măsură, i-a cadenţat guvernarea precedentă.

Deci votul de azi nu are nicicum a fi pus în discuţie, de vreme ce el este legat strict de

evenimentul major din vara acestui an.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Îl supun votului dumneavoastră.

- 18 -


Rog toţi colegii prezenţi să voteze.

107 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul comisiei a fost adoptat odată cu… Proiectul de lege a fost adoptat odată cu raportul

comisiei.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activităţi.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, vicelider, Grupul PSD.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită retrimiterea la comisie pentru o

săptămână, pentru a se pune de acord şi cu punctul de vedere al Guvernului.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea Grupului PSD.


Rog toţi colegii să voteze.

Mulţumesc.

Aprobat cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

Retrimis la comisie pentru o săptămână.

Punctul 3…

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Octavian Motoc.)

A, iertaţi-mă.

Vă rog. (Discuţii la prezidiu.) Stai să văd despre ce e vorba.

Explicaţia votului?

(Replică neinteligibilă a domnului senator Octavian Motoc.)

Da, da, explicaţia votului.

Sigur, vă rog.

Domnul Octavian Motoc:


Aş dori să menţionez unele dintre motivele pentru care şi colegii noştri de la Partidul Social

Democrat au solicitat şi la sugestia noastră să retrimitem această propunere legislativă la comisie.

- 19 -

Sunt 3 motivele pe care eu le sugerez, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu agenţii

economici din zona mea de competenţă, şi anume prima chestiune este aceea că agenţii economici în

cauză, cei din sectorul turismului şi ai alimentaţiei publice, doresc ca acest impozit să fie unul de tip

opţional. Trebuie să ne aducem aminte de faptul că e un impozit forfetar, care a fost impus cu ceva

vreme în urmă. A dus la distrugerea multor societăţi comerciale care s-au desfiinţat.

O perioadă de timp această posibilitate de a opta pentru una sau cealaltă dintre cele două

variante de impozitare ar rezolva problema. Cei care optează pentru impozitul specific vor plăti în

funcţie de numărul de locuri de cazare spaţiul pe care îl au ca suprafaţă pentru alimentaţie publică şi

deci au un impozit stabilit fix pe care îl vor plăti la termenele stabilite, iar ceilalţi vor opta pentru

impozitul care se plătea până acum şi vor fi în continuare controlaţi în mod asiduu de organele

competente, în aşa fel încât să nu iasă din prevederile fiscale în vigoare.

O a doua chestiune pe care o solicită cei din acest sector este cea legată de faptul că

microîntreprinderile fuseseră exceptate în urma unui amendament pe care aş dori să-l scoatem.

Şi o a treia chestiune...


Pe scurt, pe scurt. Vă rog frumos.


Nu, ultima, ultima chestiune.


Vă rog.


Şi a treia chestiune este legată de faptul că, din păcate, în urma aplicării acestui impozit

specific, amortismentele devin cheltuieli nedeductibile, ceea ce este o povară extraordinară pentru cei

care au făcut investiţii în ultima vreme.

Acestea trei sunt motivele pentru care şi noi am solicitat retrimiterea la comisie şi am vrut să le

scot în evidenţă.


Eu mulţumesc.

M-aş fi bucurat ca echipa puternică pe care Guvernul a trimis-o, formată din domnul Biriş,

doamna Anca Pavel şi domnul Iliescu să fi recepţionat mesajul dumneavoastră şi să vină peste o

săptămână, sper, pregătiţi pentru dezbateri.

*

Punctul 3, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la

data aderării României la Uniunea Europeană şi a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.

- 20 -

Doamna senator Silistru, vă rog.


Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită

retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, având în vedere că suntem şi Cameră decizională, şi,

practic, în ultimul moment a venit şi punctul de vedere al Guvernului, care ţine cont şi de anumite

indicaţii şi directive de la Uniunea Europeană.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Confirm existenţa, într-adevăr, şi din partea Comisiei Europene a Regulamentului nr. 650/2012

care trebuie pus în acord cu legea românească. Legea românească trebuie pusă în acord cu

regulamentul respectiv. Am sesizat şi anumite nuanţe la poziţia Guvernului faţă de poziţia pe care a

avut-o la Camera Deputaţilor.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

102 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Două săptămâni. Proiectul revine la Comisia juridică pentru amendare.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218 şi 219 din Legea nr. 286/2009

privind Codul penal.

Iniţiatorii sunt? Nu sunt.

Din partea Guvernului, prezent, şi îl felicit pentru că este din nou prezent lângă noi, domnul

secretar de stat Florin Moţiu, colaborator, de altfel, pentru majoritatea dintre noi şi în alte legislaturi.

Vă rog, domnule secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Domnul Florin Aurel Moțiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:


Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Ea se desparte de linia generală a

noului Cod penal la care s-au revizuit pedepsele, fiind un sistem sancţionator proporţional cu

gravitatea faptelor săvârşite.

Înăsprirea pedepselor în aşa fel încât, aşa cum se propune, pedepsele pentru viol să fie chiar

mai mari decât pentru infracţiunea de omor, nu credem că poate fi susţinută.

Mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

- 21 -

Din partea comisiei, secretarul comisiei, doamna senator Federovici. Vă rog.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Comisia juridică vă propune un raport de respingere, având în vedere avizul negativ venit

din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, dar şi punctul de vedere negativ al

Guvernului.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Nu sunt.


Vot, peste o jumătate de oră, 17.45, lege organică.


Dacă terminăm mai repede, mai repede.


Cum terminăm… mai avem trei legi. Dacă terminăm, la finalul şedinţei votăm toate legile

organice. Sigur.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii poliţiei locale

nr. 155/2010.

Există iniţiator prezent? Nu există iniţiator prezent.

Aţi rămas în ultima bancă, domnule senator, preşedinte de comisie.

Vă rog, iniţiatorul. Domnul senator Marius Obreja.

Poftiţi, microfonul 6 vă aşteaptă. A! Microfonul central. Vă rog.



Stau în ultima bancă, pentru că se zice că cei din prima bancă şi cei din ultima bancă sunt

printre cei dintâi. (Rumoare, discuţii în sală.)


Da. Da. Da. Sigur. Cei din ultima bancă sunt cei mai valoroşi. Întotdeauna, să ştiţi.


În memoria colectivă, da.

- 22 -

Stimaţi colegi, această iniţiativă legislativă de care facem vorbire acum – şi vă solicit puţin

atenţia – este o iniţiativă a întregii Comisii pentru apărare în complexitatea ei, cu colegi de la PSD,

colegi de la PNL şi colegi de la UNPR.

În schimb, Comisia pentru apărare nu a fost trecută ca raportoare, ci numai ca o comisie care dă

aviz. Cum o să vedeţi, Comisia pentru administrarea teritoriului a dat un raport de respingere şi a

respins un amendament care s-a introdus în cadrul comisiei. Eu v-aş ruga totuşi ca să analizaţi

posibilitatea de a da vot pentru această iniţiativă legislativă. Deci ar însemna să respingem raportul şi

să propun eu acum, dacă se supune la vot, reintroducerea amendamentului, deoarece acest raport de

respingere a fost motivat de către punctul de vedere al Guvernului căruia i se solicitase prin

propunerea legislativă să emită hotărâre de aplicare, norme de aplicare, Guvern care nu a… a motivat

neacceptarea acestui punct de vedere, deoarece, între timp, Ministerul de Interne de pe vremea când

Legea poliţiei locale a fost făcută s-a splitat în Ministerul de Interne şi Ministerul Administraţiei şi

Dezvoltării Regionale.

Dacă este cazul, voi mai motiva solicitarea mea la...


Mulţumesc.

Din partea Guvernului României la acest proiect? Domnul Cezar Soare, domnul Tiberiu Trifan

şi doamna Irina Alexe. Cine e prezent? Domnul Cezar, da?

Vă rog frumos să mă scuzaţi.

Domnul Cezar-Radu Soare – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:



Nu este finalizat încă punctul de vedere al Guvernului, iar, prin modificare de hotărâre, deşi

există deja o hotărâre de Guvern la ora actuală, să ştiţi...


Mulţumesc.

Din partea comisiei de specialitate, vicepreşedintele, domnul Deneş. Vă rog.

Domnul Ioan Deneş:


În şedinţa din 24 noiembrie şi 8 decembrie 2015, membrii Comisiei pentru administraţie

publică şi organizarea teritoriului au dezbătut şi au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor

prezenţi, să adopte raport de respingere, cu un amendament respins.

- 23 -

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Da, atenţie, că avem un amendament respins. De asta... Dacă există susţinerea amendamentului

respins. Nu. Da, la dezbateri, sigur, fără niciun fel de problemă, dar voiam să văd dacă autorul

amendamentului respins îl susţine. Nu?

Domnule profesor Oprea, vă rog frumos... Domnule senator Oprea, aveţi cuvântul. (Discuţii la

prezidiu.)


Nu. Acum sunt purtătorul de cuvânt al reprezentantului Guvernului care ne roagă dacă putem

să o amânăm cu o săptămână, ca să se pună la punct cu oamenii de la noi.


Solicitaţi, domnule, că supun la vot. Sunteţi vicelider, pun la vot.


Da, păi asta e o rugăminte.


Mulţumesc frumos.

Supun votului, aprobării dumneavoastră, solicitarea Grupului PNL de reîntoarcere la comisie,

pentru o săptămână, pentru exprimarea punctului de vedere al Guvernului.


90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Amânat pentru o săptămână.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD, vă rog, microfonul central.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu pot să nu remarc ceea ce am mai remarcat şi cu alte ocazii. Din tot ce avem pe ordinea de zi

de astăzi la activitatea Guvernului nu avem decât puncte de vedere în lucru. Şi am mai discutat lucrul

acesta. Poate ar fi necesar să găsim o soluţie prin care, totuşi, Guvernul să înceapă să lucreze şi să

trimită puncte de vedere la comisii, astfel încât deciziile care se iau în comisii să poată să fie nişte

- 24 -

decizii bine întemeiate. Altminteri, nu ştiu despre ce tot discutăm aici. Sincer. Amânăm, şi amânăm, şi

amânăm în speranţa că, totuşi, Guvernul poate reuşeşte să se mobilizeze şi să lucreze ceva.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Îl rog şi eu pe reprezentantul Guvernului, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, prezent, aici,

astăzi. Am sesizat la ultima şedinţă de Guvern că pe ordinea de zi au fost, într-adevăr, câteva zeci de

proiecte asupra cărora Guvernul nu s-a pronunţat pentru punctul de vedere la propunerile legislative.

Sper că de la şedinţa viitoare nu vom mai avea asemenea sincope.

Doamna senator Anghel. Am amânat o săptămână.


Apropo de punctul de vedere al Guvernului…


Păi, am amânat, doamna Anghel.


Nu. Apropo de punctul de vedere al Guvernului, la ce a spus dumnealui, pe procedură.

Procedură la procedură. Eu spun că bine ar fi să nu mai trimită deloc Guvernul, pentru că, dacă ne

trimite puncte de vedere precum a fost al doamnei de la finanţe în care ne spune că putem să lucrăm pe

doi lei, alt punct de vedere al domnului ministru al sănătăţii, în care ne spune că suntem prea proşti ca

să merităm să...


Am înţeles. Am înţeles, doamnă senator.


... să ne apărăm şi să ne rezolvăm sănătatea în această ţară şi dacă ne mai gândim şi la punctul

de vedere al doamnei Lipă cu imnul naţional, mai bine lipsă.


Doamnă senator, sunt convins că ecourile spuselor dumneavoastră vor ajunge şi la domnii

miniştri asupra cărora… la care aţi făcut referire.

Punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 152 din 15

iulie 1998... (Rumoare, discuţii în sală.)


Obreja.


Păi, dar am dat înapoi la comisie. N-aveam...Discutăm... (Rumoare, discuţii în sală.) Bine.

- 25 -

Părerea mea este că din moment ce am restituit acolo la comisie, revine în fabrică şi se dezbate,

şi se modifică. Dacă în plen tot completăm de ce am dat înapoi...

Da. Poftiţi. Vă rog, aveţi cuvântul.



De fapt, nu ştim ce dezbatem. Asta voiam să mai completez, stimaţi colegi...


Da, dar la comisie.


Este vorba de faptul că – aţi păţit toţi, cred, dintre dumneavoastră – în timp ce şofaţi să fiţi

miraţi că echipaje de poliţie de la Poliţia locală de la sectoarele din Bucureşti sau din diverse judeţe

sunt echipate şi au maşinile inscripţionate exact precum poliţia circulaţiei.


O aberaţie!


Este o aberaţie. Şi legea interzice acest lucru. Prin iniţiativa legislativă, propunerea legislativă,

am introdus un... am apostolat faptul ca să se emită regulament prin care acest lucru să nu se mai

întâmple.

Deci echipamentele să difere, şi acest regulament să-l facă Guvernul. Nu ştiu care minister de

acolo, dar să-l facă Guvernul. Atât.


În sfârşit. Am întors la comisie.

Domnul senator Deneş, vă rog, microfonul central.


Nici nu ar trebui să existe Poliţie locală.

Domnul Ioan Deneş:



Pe scurt, vă rog.

Domnul Ioan Deneş:

Din respect pentru iniţiatori, Grupul PSD a fost de acord să retrimită la comisie această

iniţiativă. Dar ca să ajut Guvernul, care, în mod normal, ar trebui să ştie, funcţionarea Poliţiei locale

este reglementată prin Legea nr. 155/2010, iar însemnele – vorbesc de uniforme, legitimaţii şi alte

moduri de realizare a poliţiştilor locali – sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 1332/2010.

- 26 -

Aceste lucruri ar fi trebuit să le ştiţi ca să formulaţi punctul de vedere, iar comisia nu că a ţinut cont de

punctul de vedere al Guvernului – sigur, dacă este argumentat, normal că ţine cont – , ci de

prevederile care există în vigoare la ora actuală. Şi din acest motiv a dat raport de respingere. Dar,

sigur, noi o vom discuta din nou în cadrul comisiei şi dacă sunt elemente noi...


Mulţumesc frumos.

*

Punctul 6, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind

înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată.

Dacă iniţiatorul...

Vă rog, doamnă senator Silistru.


Şi asta e retrimisă? (Discuţii în sală.)


Vă rog.



După câte văd, domnul iniţiator nu este în sală, dar cred că va fi de acord cu Grupul parlamentar

al Partidului Social Democrat să retrimitem la comisie această iniţiativă legislativă care este foarte

importantă pentru cei care locuiesc într-o locuinţă ANL şi mai ales în ceea ce priveşte atât chiria, cât şi

cumpărarea acestor locuinţe. Şi cred că este important pentru toţi cei care deţin astfel de locuinţe.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, doamna senator.


Pentru două săptămâni.


Supun aprobării…


Pentru două săptămâni.


Două săptămâni.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea viceliderului Grupului PSD, reîntoarcerea la

comisie, două săptămâni.

- 27 -


Rog să votaţi, stimaţi colegi. (Rumoare, discuţii în sală.)

Mă uit la vot, că trebuie să ţin cont.

88 de voturi pentru, patru voturi împotrivă şi o abţinere.

Aprobat.

Vă ascult, domnule senator. Iertaţi-mă…

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Marin-Adrănel Cotescu.)

Din sală: Microfonul!

Domnul Marin-Adrănel Cotescu:

Cu retrimiterea asta la comisie ce sperăm? Că o să dăm alt vot!

Cum poţi să dai alt vot, dacă doamna a citit legea?!

Nu se poate, pe legea asta, să dai alt vot!


În speranţa că şi Guvernul va avea un punct de vedere trimis şi…


Guvernul are un punct de vedere. S-a prezentat de două ori. Este o dorinţă de a mai vinde ieftin –

aşa cum vindem ieftin orice – şi pe care nu o s-o putem face, fiindcă aceste locuinţe au fost făcute cu

credit BDCE şi este în condiţia de finanţare, ca să fie foarte clar!


Mulţumesc, domnule senator.


Oricine vrea să mai ia un vot de la un tânăr, de la doi, de la şapte, să încerce altă variantă decât

asta.


Mulţumesc.

Domnul senator Mutu. Microfonul 3.

Pe aceeaşi problemă, da?! (Discuţii în sală.)

Microfonul 3, vă rog.

Domnul Gabriel Mutu:


Stimaţi colegi,

Abordarea colegului meu este puţin, hai să spunem, în neconcordanţă cu interesul celor care

ocupă şi folosesc aceste locuinţe.

- 28 -

Logica pentru care Agenţia Naţională pentru Locuinţe a fost înfiinţată a fost tocmai de a vinde,

de a pune la dispoziţia tinerilor locuinţe ieftine. Dacă noi venim acum şi facem diferenţiere între

locuinţele ANL din ţară şi cele din Bucureşti, se creează o discriminare.

Dacă tot sunteţi atât de corect pe acest subiect, haideţi să abordăm în aceeaşi logică, pentru că

nu mi se pare normal ca pentru bucureştenii care locuiesc în ANL să se aplice o regulă, iar pentru cei

care locuiesc în cartierele ANL din ţară să se aplice altă regulă.

De aceea, cred că decizia de a fi retrimisă la comisie este foarte bună, iar în comisiile de

specialitate, personal voi veni cu câteva amendamente pe această propunere legislativă care mi se pare

foarte corectă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Tudor Barbu, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult.

N-aş fi…

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă!

N-aş fi intervenit, dacă nu mă provoca anterioara intervenţie.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă număr printre jurnaliştii care, la momentul înfiinţării ANL în România prima şi întâiaşi dată

– într-o guvernare PSD-istă la vremea aia sau PDSR-istă, cum se numea –, o iniţiativă absolut corectă,

ştiu exact argumentaţia care a stat la baza înfiinţării acestei Agenţii Naţionale pentru Locuinţe.

Nicidecum, nicidecum, domnule senator, aceea că se construiesc case care apoi să fie vândute!

Nu! Se construiau – spuneau socialiştii care protejează omul –, se construiau case în care cei fără de

posibilitate a-şi cumpăra, dar fiind la început de drum cu familia, să stea vremelnic şi apoi să le lase

altora ca ei. Ei, în timpul cât stau, ajutaţi de stat, să facă rost de banii cu care să-şi cumpere locuinţă,

domnule senator!

Asta este iniţiativa PDSR-ului la vremea aceea şi, dacă vreţi, documentele sunt arhivate. Pentru

că, altfel, te duci ca tânără familie fără bani şi pe preţ pe care alte familii la fel de tinere şi fără bani nu

le…, pe preţul ăla, nu-l pot cumpăra pe apartamentul acela şi e o discriminare groaznică!

E adevărat că în Bucureşti s-a practicat, şi acum, pe cale de consecinţă, această aberaţie de

libertate merge şi în provincie, domnule senator, dar iniţiativa PDSR-ului, la vremea aia, nu a fost

aceasta, credeţi-mă! Nu invocaţi lucruri pe care fie nu le cunoaşteţi, fie vă faceţi că le-aţi uitat.

- 29 -


Stimaţi colegi, am retrimis la comisie!

Îl rog pe domnul senator, pe scurt. Microfonul 3.


Nici eu n-aş fi intervenit, dacă colegul meu n-ar fi avut această abordare, din nou.

Cunosc foarte bine motivaţia pentru care Agenţia Naţională pentru Locuinţe a fost înfiinţată,

însă legea a fost upgradată de fiecare dată în toţi aceşti ani.

Dacă noi am acceptat ca legea să fie modificată şi a apărut această posibilitate ca locuinţele să

fie cumpărate, atunci haideţi să abordăm corect acest aspect, nu să avem diferenţiere de preţ faţă de cei

care locuiesc în locuinţe ANL din provincie şi cei din Bucureşti.

Şi vă spun următorul lucru: salariile pentru cei care locuiesc în ANL Bucureşti sunt la fel ca

salariile pentru cei care locuiesc în ANL Cluj.




Şi de aceea, cred că este corectă retrimiterea la comisie.


Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind

Statutul funcţionarilor publici… (Discuţii în sală.)

Vă rog, domnul senator Şerban Mihăilescu. (Discuţii la prezidiu.)

Şi domnul Cotescu, sigur.

Dacă se poate, pe foarte scurt, vă rog.


Domnule preşedinte, vă rog să fiţi atent că mai sunt doar două puncte şi o jumătate de oră.

Aveţi tot timpul din lume să le discutaţi.


Avem proiecte de acte normative cu statut de lege organică pentru votat.


Am înţeles. Am înţeles.

Durează câteva minute, dacă…


Am trimis înapoi la comisiei, stimaţi colegi, acest proiect.


De acord cu dumneavoastră, dar trebuie să avem o menţiune în procesul-verbal al şedinţei.

- 30 -


Am înţeles.


Eu merg ceva mai departe decât iluştrii mei colegi, în sensul următor: ANL-ul deja, din punct

de vedere lege care se adresează doar populaţiei orăşeneşti, cred că şi-a trăit traiul.

Vă atrag atenţia… şi toţi vă veţi întâlni în cadrul alegerilor locale cu această situaţie: un număr

imens, estimat la cel puţin 20 de mii, de locuinţe libere în mediul rural, pe care nu are cine să le… cine

să stea în ele. Vă veţi întâlni cu un număr mare de şcoli proaspăt terminate prin programul Băncii

Mondiale, care n-au elevi.

Am venit aici ca să vă spun că, cel puţin în judeţul Botoşani, am avut o iniţiativă a unui primar,

în faţa căruia îmi scot pălăria, care, din banii primăriei, a cumpărat zece locuinţe la preţuri absolut

modice, a dat un anunţ în care şase familii din Valea Jiului au venit cu un număr important de copii

pentru a locui în aceste case în condiţii de ANL, şi această iniţiativă vom dori s-o transformăm într-un

proiect de lege.

Dar, încă o dată vă rog, problema locuinţelor nu este numai în oraşe, nu este numai la Bucureşti şi

la Cluj. Problema locuinţelor pentru tineri este, în principal, în mediul rural. Şi, dacă nu ne aplecăm – şi

vorbesc, cu această ocazie, şi pentru Guvern, noi vom face propunerea respectivă –, vom avea o mare

problemă în perioada următoare din punct de vedere al populaţiei şcolare în mediul rural.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Cotescu. Microfonul 2.


Mulţumesc.


Mi-aş dori să fie ultimul la acest punct.


Aş dori să-i spun distinsului meu coleg că această lege eu am conceput-o, cât am fost la

minister şi am avut nenumărate discuţii cu BDCE-ul.

Aceste locuinţe nu se vând să le cumpere cineva. Ele se vând pentru că cei care stau în ele s-au

obişnuit cu ambientul, cu climatul, cu vecinii, şi atunci le vor cumpăra la un preţ în aşa... În loc să le

elibereze, le dăm posibilitatea să le cumpere la un preţ de înlocuire. Cu banii aceia se poate face altă locuinţă,

pentru alt tânăr care urmează. N-are nicio legătură nici cu salariul, nici cu poziţia. Preţul de înlocuire se

stabileşte la preţul mediei ultimilor 3 ani din licitaţiile sau din procesele-verbale de punere în folosinţă.

- 31 -


Mulţumesc.


Asta este socoteala, nu alta.

*


Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind

Statutul funcţionarilor publici.

Iniţiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României este prezent domnul Cezar Soare, da?

Vă rog, microfonul 8, aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Cezar-Radu Soare:

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat, propun o amânare de două săptămâni.

(Discuţii în sală.)


Mulţumesc.

Nu puteţi propune dumneavoastră amânare, dar…

Doamna vicelider, da? Vreţi, în această calitate, să luaţi cuvântul? (Discuţii la prezidiu.)

Preşedintele comisiei, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Deneş:


Punctul de vedere al comisiei este finalizat şi este următorul: în şedinţa din 24 noiembrie 2015,

membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului au dezbătut şi au hotărât, cu

majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea

legislativă aferentă.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Din partea colegilor noştri, vă rog, doamna senator. Microfonul central.

Doamna senator Câmpeanu, vicelider Grup PNL. Faceţi o propunere?

Doamna Mariana Câmpeanu:

Dragi colegi,

- 32 -

Nu sunt de acord să retrimitem la comisie această lege. Mi se pare impardonabil din partea

Guvernului, pentru o problemă atât de simplă, atât de simplă, să nu aibă un punct de vedere!

Şi mi se pare că, dacă dorim să avem, într-adevăr, persoane pregătite, pe care să le propunem

fie să fie aleşi locali, fie să ocupe o funcţie guvernamentală, trebuie să alegem şi dintre persoanele care

sunt în funcţie şi ocupă anumite posturi la ora actuală.

A nu face această modificare, nu face altceva decât să nu avem candidaţi bine pregătiţi nici

pentru alegerile locale, nici pentru funcţii guvernamentale, pentru că fiecare se gândeşte: „Plec, îmi

dau demisia şi, mâine, rămân pe drumuri!”.

Mi se pare o problemă atât de simplă, că nu văd de ce s-o trimitem la comisie.


Mulţumesc.

A cerut ministrul, n-am cerut noi!

Vă rog, domnul senator Motoc.

Pe scurt, vă rog, să reuşim să votăm astăzi măcar ce-am avut.



Eu aş zice că este o chestiune de principiu extrem de importantă. Este vorba dacă suntem sau nu

suntem de acord cu toţii că înalţii funcţionari publici sunt nişte persoane neutre din punct de vedere politic,

pentru că aici, în această lege, punem la un loc înalţii funcţionari publici cu persoanele de conducere, care

nu înseamnă acelaşi lucru. Înalţii funcţionari publici nu pot fi membri de partid, pe când ceilalţi, da.

Atunci, se pune problema, eventual, a încetării raporturilor de serviciu pentru înalţii funcţionari

publici şi a suspendării în cazul celorlalţi. De ce spun asta? Pentru că nu e posibil ca un prefect, care nu

are culoare politică, să se suspende şi să candideze din partea unui partid, şi să se întoarcă bine mersi,

fără să mai aibă culoare politică, în calitatea de prefect sau subprefect. Mi se pare o poziţie total, total

greşită! Pentru că ori agreăm că prefecţii nu au culoare politică, ori cădem de acord că ei sunt

reprezentanţii Guvernului şi au şi culoare politică, şi atunci trebuie să schimbăm din temelii această lege.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.


Cu tot respectul, domnului senator i se pare aberant? Păi, hai să ne gândim cum a fost cu

alegerea lui MRU, că şi-a dat demisia după ce a fost numit, după ce a fost ales. Da?! Şi era membru de

partid. (Discuţii în sală.)

- 33 -

Deci şi-a depus demisia după ce a fost numit de către Parlament, da?! Despre ce discutăm?!

(Discuţii în sală.)


Mulţumesc.

Domnule senator, vă rog. Poftiţi.

(Replică neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Domnul senator Deneş. Microfonul central.

Domnul Ioan Deneş:


Stimaţi colegi,

Am să fiu foarte scurt. Aici nu era vorba de înalţii funcţionari publici care vor candida din

partea unui partid politic, ci dreptul unui cetăţean de a candida fără să-i înceteze contractul de muncă.

Se suspendă în acea perioadă ca să aibă dreptul de a candida independent sau din partea unui

partid politic… (Discuţii în sală.)


Doamna senator, vă rog…

Domnul Ioan Deneş:

…pentru că au fost atâtea şi atâtea situaţii în care…


Numai o secundă…

Domnul Ioan Deneş:

…un secretar de UAT, de exemplu…


Domnule senator Deneş, o secundă!

Domnul Ioan Deneş:

…nu putea candida…


Nu aude…

Domnul Ioan Deneş:

…trebuia să-şi înceteze contractul de muncă ca să candideze, şi omul, sigur, nu se mai putea

întoarce, ceea ce e ilogic. El doar îşi suspendă, pe perioada candidaturii, după care, sigur, dacă ajunge

primar sau în altă funcţie rămâne acolo, dacă nu, se întoarce la locul de muncă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 34 -


Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.


68 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar. Este o lege organică.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul… propunerea legislativă.



71 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt prezenţi.

Din partea Guvernului României, domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul, pe scurt.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind

înfiinţarea amenajărilor piscicole marine sau medii acvatice naturale cu adâncimi mari de 6 metri şi la

o distanţă mai mare de 100 de metri de ţărm.

Având în vedere cele prezentate, susţinem aprobarea proiectului legislativ.

Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)


Listă la votul anterior!


Comisia de specialitate, preşedintele acesteia, vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.

S-a solicitat listă pentru proiectul anterior.

Domnul Gheorghe Saghian:

În şedinţa din data de 22 decembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să

adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport. Anexa face parte integrantă

din prezentul raport.

- 35 -

Comisia supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu

amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi! (Discuţii în sală.)

Lege ordinară.

Raport adoptat cu 87 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abţineri.

Fiind vorba de raport cu amendamente admise, supun aprobării dumneavoastră şi propunerea

legislativă.

Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna Anghel, dumneavoastră nu votaţi?!

94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Stimaţi colegi,

Avem un singur proiect la legi organice, pe care-l supun aprobării dumneavoastră. Punctul 4,

Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218 şi 219 din Legea nr. 286/2009 privind Codul

penal.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog.

O rog să voteze şi pe doamna Anghel!

97 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul comisiei a fost aprobat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.


Urmează partea de întrebări, interpelări, pe care o va conduce colegul meu, iar colegilor care nu

au asemenea activitate le doresc o seară plăcută!

PAUZĂ

- 36 -

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al

Senatului.)

Domnul Vasile Nistor:

Stimaţi colegi,

Trecem la ultimul punct pe ordinea de zi: întrebări şi interpelări adresate Guvernului.

Invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregăteşte doamna senator Silistru

Doina.

Aveţi cuvântul, doamna senator.

Doamna Gabriela Firea:


Prima întrebare este adresată domnului Petre Tobă, ministrul administraţiei şi internelor.

Stimate domnule ministru,

Din cauza condiţiilor precare în care se poate vira la stânga spre şi dinspre Tunari, judeţul Ilfov,

pe şoseaua de centură a municipiului Bucureşti – ceea ce a dus în ultimii ani la producerea a

numeroase accidente –, CNADNR a luat decizia realizării unui sens giratoriu, obiectiv de investiţii

care însă nu a demarat, deşi a fost prins în bugetul pentru anul trecut.

În aceste condiţii, vă rog să ne comunicaţi ce măsuri pot fi luate de către Poliţia Circulaţie

pentru sporirea siguranţei şi fluidizării traficului în această zonă.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov

A doua întrebare este adresată domnului Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

La începutul anului trecut am adresat de la tribuna Senatului o întrebare pentru ministrul

transporturilor de la acea dată, prin care solicitam să mi se comunice care este stadiul realizării

sensului giratoriu la intersecţia şoselei de centură a Bucureştiului cu Şoseaua Tunari, judeţul Ilfov.

În răspunsul pe care l-am primit se menţiona că acest obiectiv de investiţii era prins în bugetul

pentru anul trecut şi că execuţia lucrărilor ar fi urmat să dureze doar două luni. Din păcate, până în

acest moment, nu au demarat lucrările.

În aceste condiţii, vă rog să ne precizaţi dacă acest obiectiv de investiţii se regăseşte în bugetul

pe anul în curs, în ce stadiu se află, respectiv dacă a fost finalizată etapa de proiectare şi când vor fi

demarate lucrările.


În final, o interpelare către doamna Victoria-Violeta Andrei, ministru pentru consultare publică

şi dialog civic.

- 37 -

Stimată doamnă ministru,

În data de 23 noiembrie 2015, i-am adresat primului ministru Dacian Julien Cioloş o interpelare

cu următorul conţinut:

„Vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie o informare cu privire la toate costurile generate de

măsurile de reorganizare la nivelul administraţiei centrale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 55/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 871 din 20.11.2015.”

În 22 decembrie 2015, am primit din partea domnului Ioan-Dragoş Tudorache, şeful

Cancelariei premierului, un răspuns la această interpelare.

Consider, doamnă ministru, că acest document nu numai că nu răspunde nici în cea mai mică

măsură întrebării adresate de mine premierului, dar este formulat de o manieră care denotă totala

desconsiderare faţă de o întrebare legitimă, venită din partea unui senator al României care-şi exercită

în acest fel rolul stipulat la art. 112 din Constituţia României.

Vă rog să-mi comunicaţi în acest context care este poziţia Guvernului din care faceţi parte faţă

de acest mod sfidător de a răspunde la interpelarea unui parlamentar, dat fiind faptul că acest caz este

departe de a fi singular. De asemenea, dat fiind faptul că aţi fost desemnată să conduceţi un minister

care are în titulatură cuvântul „dialog”, vă rog să-mi intermediaţi obţinerea unui răspuns corespunzător

la întrebările adresate premierului.



Vă mulţumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregăteşte doamna senator Doina-Elena

Federovici.




Întrebarea mea este adresată doamnei Claudia-Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecţiei

sociale şi persoanelor vârstnice.

Doamnă ministru,

Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială, mult aşteptată de mediul economic, a

fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 28 iulie 2015 şi, potrivit prevederilor art. 35, a intrat în

vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, adică în data de 28 august 2015.

Art. 34 alin. (1) prevede că, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,

adică 28 octombrie 2015, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

trebuie să elaboreze Normele metodologice de aplicare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

- 38 -

În condiţiile în care, până la data prezentei întrebări, ministerul pe care îl conduceţi nu a

publicat normele de aplicare, legea nu a fost funcţională, iar prevederile art. 19 nu vor putea fi aplicate

nici în anul 2016, întrucât, neexistând norme de aplicare, o serie de facilităţi ce ar putea fi acordate de

administraţia publică locală nu se pot regăsi în bugetul anului 2016.

În acest sens, vă întreb, doamnă ministru, când aveţi în vedere publicarea Normelor de aplicare

a Legii nr. 219/2015, astfel încât prevederile legii să poată fi aplicate în anul 2016?


Mulţumesc.



Invit la microfon pe doamna senator Doina-Elena Federovici. Se pregăteşte domnul senator

Todiraşcu Valeriu.


Doamna Doina-Elena Federovici:


Interpelarea din această seară este adresată doamnei ministru Claudia-Ana Costea, ministrul

muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, obiectul fiind „Modificarea termenului de

depunere în plată a pensiilor”.


Prezenta interpelare vine în sprijinul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi are

ca obiect termenul de depunere în plată a drepturilor stabilite.

În acest moment, conform dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor

prevăzute de lege, se depune începând cu data îndeplinirii acestor condiţii la casa de pensii

competentă. Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa

teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, în timp ce alte 5 zile sunt

alocate pentru comunicarea deciziei. Urmează transmiterea către CNPAS a datelor pentru alocarea

banilor şi tipărirea cupoanelor, ceea ce poate însemna încă o lună.

În aceste condiţii, persoana care tocmai s-a pensionat rămâne pentru cel puţin 60 de zile fără

niciun fel de venit. Deşi au ieşit la pensie, acest lucru nu înseamnă că aceşti oameni nu mai trebuie să

mănânce, nu mai au facturi de plătit sau nu mai trebuie să-şi cumpere medicamente.

Dacă în unele state întocmirea dosarului de pensionare poate începe din ultima parte a

activităţii, iar trecerea la pensie este de neobservat pentru beneficiar, în alte state cei care ies din

- 39 -

câmpul muncii primesc temporar o pensie provizorie, care să le asigure traiul până la calcularea

definitivă a pensiei, când se face şi regularizarea.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi comunicaţi, doamnă ministru, dacă

sunteţi de acord şi dacă susţineţi modificarea legislaţiei în vigoare în sensul scurtării perioadei de 45 de

zile pentru depăşirea acestei situaţii atât de dificile pentru proaspeţii pensionari sau a depunerii

dosarului de pensionare cu 45 de zile înainte de îndeplinirea condiţiilor de pensionare.

Mulţumesc.


Mai am şi două interpelări… două întrebări, dar le depun în scris.

Mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todiraşcu. Se pregăteşte domnul senator Ovidiu-

Liviu Donţu.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Valeriu Todiraşcu.)

Cum doriţi dumneavoastră. Suntem la dispoziţia dumneavoastră. Cum doriţi. Suntem între

băieţi de acum!

Mulţumim fetelor pentru…

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Întrebarea e adresată domnului Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere

Financiară.

Obiectul întrebării: „Sumele încasate pentru poliţele de malpraxis şi rămase neutilizate”.

Stimate domnule preşedinte,

Procentul din sumele colectate pentru asigurările de malpraxis de către companiile de asigurări,

care revin pacienţilor prejudiciaţi, este în continuă scădere, fiind de numai 6% în anul 2010, 5% în anul

2012, 2% în anul 2013 şi 6% în anul 2014, conform datelor primite de la Autoritatea de Supraveghere

Financiară în anii precedenţi.

Această stare de fapt rezultă atât din faptul că medicii şi alte cadre medicale sunt obligaţi să

încheie asigurări de malpraxis medical, conform prevederilor legale, deci nu prin opţiune liberă a

părţilor, iar societăţile de asigurări pot stabili, prin contract, condiţii arbitrare privind cuantumul sumei

asigurate, valoarea poliţelor şi condiţiile arbitrare privind acordarea de despăgubiri de malpraxis către

persoanele prejudiciate.

- 40 -

În temeiul Regulamentului Senatului şi al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la

informaţiile de interes public, vă solicit să-mi comunicaţi în scris răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care au fost, în anul 2015, societăţile de asigurare care au încheiat contracte de asigurare de

malpraxis medical obligatorie prin efectul legii?

2. Care a fost, în anul 2015, numărul de contracte de asigurări de răspundere civilă de

malpraxis medical încheiate de fiecare societate de asigurări?

3. Care a fost, în anul 2015, cuantumul primelor pentru asigurările de malpraxis medical

încasate de fiecare companie de asigurări?

4. Care a fost, în anul 2015, rezerva de daune la fiecare companie de asigurări?

5. Care a fost, în anul 2015, valoarea despăgubirilor brute plătite de fiecare companie de

asigurări pentru victimele malpraxisului medical?

Cu stimă, senator Valeriu Todiraşcu

Întrebare adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice.

Obiectul întrebării: „Colectarea la bugetul de stat a sumelor confiscate în instanţă infractorilor

trimişi în judecată de DNA”.


Din datele comunicate de Ministerul Finanţelor Publice prin adresa nr. 71621/2014 rezultă că,

între anii 2010 şi primul semestru al anului 2014, bugetul de stat a fost prejudiciat cu o sumă în valoare

de 175 de milioane de lei sau, dacă ne referim la suma valorificată efectiv, prejudiciul se ridică la peste

192 de milioane de lei, adică aproximativ 43 de milioane de euro.

În temeiul Regulamentului Senatului şi al Legii nr. 544/2001, vă solicit să-mi răspundeţi în

scris la următoarele întrebări:

1. Care a fost, în anul 2015, suma totală confiscată în instanţă infractorilor trimişi în judecată de

DNA?

2. Care a fost, în anul 2015, suma totală colectată de ANAF şi procentul raportat la suma totală

confiscată în instanţă infractorilor trimişi în judecată de DNA?


Interpelare adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării: „Neaplicarea Legii nr. 118/2015 privind modificarea Legii educaţiei

naţionale”.


Legea nr. 118/2015 privind modificarea Legii educaţiei naţionale a fost publicată în Monitorul

Oficial în 26 mai 2015 şi trebuia să intre în vigoare în data de 29 mai 2015.

- 41 -

Cu toate acestea, la admiterea în învăţământul superior din vara anului 2015, această lege nu a

fost aplicată şi nici până în acest moment nu sunt publicate Normele de aplicare a legii.

Consider că este inadmisibil ca o lege votată de Parlamentul României, promulgată de

Preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial al României să nu fie aplicată de Guvernul

României.

Luând în considerare această stare de fapt, vă rog să-mi comunicaţi:

Care este motivul pentru care Legea nr. 118/2015 privind modificarea Legii educaţiei naţionale

nu a fost pusă în aplicare începând cu 29 mai 2015, data intrării în vigoare a legii?

Ce persoană sau persoane din Ministerul Educaţiei Naţionale sunt responsabile de lipsa

redactării normelor de aplicare şi de neaplicare până în prezent a legii?

Ce sancţiuni a aplicat Ministerul Educaţiei Naţionale celor vinovaţi de neaplicarea legii şi ce

garanţii există pentru ca neaplicarea de către ministerul pe care-l conduceţi a legilor în vigoare să nu

mai fie posibilă?

Solicit aceste precizări în temeiul Regulamentului Senatului şi al Legii nr. 544.




Invit la microfon pe domnul senator Donţu Ovidiu-Liviu. Se pregăteşte domnul senator Chiriac

Viorel.


Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:


Prima întrebare, pentru doamna Elisabeta Lipă, ministrul tineretului şi sportului.


Încă din anul 1972 se înfiinţează Clubul Sportiv Municipal Suceava.

Beneficiind de o bază largă de selecţie, de antrenori valoroşi, precum şi de un management

eficient, Clubul Sportiv Municipal Suceava ajunge unul dintre cele mai importante cluburi sportive din

România, cucerind, prin sportivii săi, peste 100 de medalii internaţionale şi nenumărate medalii

naţionale.

Acest club are şi foarte multe nevoi. Vă sesizez o problemă punctuală.

Unul dintre componenţii clubului, care a făcut performanţă în canotaj, ajuns astăzi arhitect şi

având o firmă de proiectare, sensibil la nevoile acestui club şi ale sportivilor implicaţi, a întocmit o

documentaţie cu titlu gratuit pentru realizarea obiectivului: dezvoltarea Secţiei de canotaj a clubului,

„Hangar – bărci”. Nici până astăzi nu s-a primit un răspuns pozitiv din partea preşedintelui CSM

- 42 -

Suceava şi, pentru a se elibera certificatul de urbanism, s-a invocat scuza că nu sunt fonduri. Din datele

furnizate de Serviciul de urbanism al primăriei este vorba de circa 200 de lei.

Faţă de cele precizate, vă adresez următoarea întrebare:

Credeţi că, pentru lipsa de implicare a preşedintelui Clubului Sportiv Municipal Suceava şi

pentru efortul necesar obţinerii unui certificat de urbanism, este normal să se piardă finanţarea

redactării unei documentaţii tehnice pentru realizarea unui obiectiv de importanţă majoră pentru

sportul sucevean şi pentru CSM Suceava?

A doua întrebare, domnului ministru al transporturilor, Dan Marian Costescu.

Obiectul întrebării: „Reînfiinţare transport feroviar pe ruta Dolhasca – Fălticeni”.

Calea ferată Fălticeni – Dolhasca, în lungime de 25 de kilometri, a fost deschisă traficului de

călători în anul 1887, făcând legătura oraşului Fălticeni cu magistrala feroviară 500.

Linia 510, Fălticeni – Dolhasca, era singura cale ferată din judeţul Suceava pe care opera o

firmă de transport privată.

Odată cu dispariţia acestor trenuri de călători, cei mai afectaţi au fost elevii navetişti din

localităţile Dolhasca, Dolheştii Mici, Dolheştii Mari, Arghira, Preuteşti, elevi care învaţă la cele trei

colegii din municipiul Fălticeni, şi oamenii din aceste localităţi, care au un loc de muncă în Fălticeni şi

care făceau naveta cu trenul.

Asigurarea unui pachet minim de transport feroviar pe ruta Fălticeni – Dolhasca ar asigura

condiţii bune de transport pentru locuitorii din zonă, ar menţine viabilă linia 510 care, în prezent, este

folosită doar de unii agenţi economici din municipiu pentru transportul feroviar de marfă.

Faţă de cele relatate mai sus, vă adresez, domnule ministru, următoarea întrebare: există

posibilitatea reînfiinţării transportului feroviar de călători pe ruta Dolhasca – Fălticeni şi retur?

Acum, am să dau citire unei interpelări. Tot pentru domnul Dan Marian Costescu, ministrul

transporturilor.


Varianta de ocolire a municipiului Suceava se încadrează în obiectivele POS T, Axa Prioritară

2 – Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport, Domeniul de intervenţie 2.1 –

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, conform poziţiei Comisiei Europene privind

Acordul de Parteneriat şi a programelor din România pentru perioada 2014 – 2020.

Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava, perioada 2011 – 2020,

recomandă dezvoltarea de şosele de centură pentru micşorarea traficului auto şi evitarea traficului greu

din oraşe şi municipii.

Principalele beneficii ale acestui proiect, pe lângă descongestionarea traficului din municipiul

Suceava, vor fi:

- 43 -

- reducerea degradării şi a uzurii arterelor existente din cauza suprasolicitărilor de la traficul

greu, reducerea semnificativă a poluării mediului prin reducerea noxelor şi a zgomotului şi realizarea

legăturilor între reţelele de transport care atrag fluxuri de mărfuri;

- îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi îmbunătăţirea mediului de afaceri;

- zona va deveni atractivă pentru populaţie, întrucât sunt asigurate căi de transport moderne şi

sigure;

- crearea de noi locuri de muncă.

Întrucât finalizarea acestui obiectiv de importanţă majoră pentru municipiul Suceava întârzie,

vă adresez următoarea interpelare:

Care este cauza întârzierilor în realizarea acestui obiectiv? Dacă au fost alocaţi bani în perioada

2012 – 2015 pentru finalizarea investiţiei şi dacă, pentru 2016, există suma necesară pentru finalizarea

lucrărilor.

Vă rugăm să anexaţi expertiza privind calitatea lucrărilor efectuate până în acest moment.

Cu stimă, senator Ovidiu Donţu

Mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Viorel Chiriac. Se pregăteşte domnul senator Liviu-Marian

Pop.


Domnul Viorel Chiriac:


Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, ministrul

sănătăţii.

Obiectul interpelării: „Ambalajele alimentare din material plastic – atentate la sănătatea

populaţiei!”.

Domnule ministru Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu,

Conform legislaţiei europene şi a ţării noastre, este obligatorie inscripţionarea sticlelor şi

recipientelor din material plastic destinate ambalării apei potabile sau a altor produse de uz alimentar

cu simboluri caracteristice. Există şi alte produse din material plastic care sunt utilizate în circuitul

alimentar, cum ar fi: tacâmurile, caserolele sau alte tipuri de ambalaje, pentru care este în vigoare

aceeaşi obligaţiei legală a inscripţionării simbolurilor privind compoziţia materialului, din care rezultă

periculozitatea acestuia pentru sănătatea consumatorilor.

- 44 -

În funcţie de compoziţia materialului plastic, dar şi a condiţiilor de păstrare şi a duratei timpului

de păstrare a lichidelor şi/sau a alimentelor în aceste tipuri de ambalaje, sunt eliberate substanţe

chimice toxice sau metale grele, extrem de periculoase pentru sănătatea tuturor consumatorilor sau

utilizatorilor, dar în special a copiilor (de la nou-născuţi până la adolescenţi), a femeilor gravide sau

mamelor care alăptează, a bolnavilor (cu imunitate scăzută), a bătrânilor (de asemenea cu imunitate

scăzută) etc.

Este cunoscut faptul că unele dintre materialele componente ale acestor tipuri de ambalaje

pentru lichide şi alte produse alimentare sunt mai puţin nocive (cum ar fi cele inscripţionate PP, care

sunt inofensive, dacă se respectă condiţiile de păstrare a produselor), în schimb sunt şi altele, din

nefericire, foarte periculoase, toxice, aş putea spune, sau chiar cancerigene (cele inscripţionate LDPE,

PS, PC sau cele neinscripţionate).

Fiecare dintre noi, cetăţenii acestei ţări, mai rar, des sau foarte des intră în contact cu aceste

materiale şi consumă produse alimentare ambalate în recipiente confecţionate din aceste materiale.

Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are, desigur, un rol

deosebit de important în studierea şi gestionarea fenomenului care face obiectul prezentei interpelări,

însă nu se poate substitui Ministerului Sănătăţii nici ca importanţă, nici ca responsabilitate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi precizaţi, domnule ministru Patriciu-

Andrei Achimaş-Cadariu, următoarele:

1. Ce întreprinde Ministerul Sănătăţii pentru stoparea utilizării şi interzicerea definitivă a

recipientelor din material plastic care conţin şi emană substanţe nocive în produsele alimentare lichide

sau solide şi care, fiind consumate, devin una dintre sursele îmbolnăvirii populaţiei, cu consecinţe greu

de controlat şi costuri greu de acceptat?

Este această preocupare o strategie concretizată în programe adecvate? În ce constau aceste

programe?

2. Există în cadrul Ministerul Sănătăţii specialişti în domeniul despre care am făcut referire?

Dacă răspunsul este afirmativ, cu ce alte entităţi instituţionale colaborează aceştia şi cum s-au

concretizat aceste colaborări?

Solicit răspuns atât scris, cât şi oral.

Întrebarea de astăzi, domnule preşedinte, se adresează domnului Achim Irimescu, ministrul

agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul: „Pesticidele şi fungicidele – «suplimente alimentare»?”

Domnule ministru Achim Irimescu,

Mass-media românească ne îndeamnă sistematic, urmare a unor campanii necesare şi bine

articulate, la consumul cotidian de fructe şi legume proaspete.

- 45 -

Progresul incontestabil al nivelului de civilizaţie al societăţii româneşti, mai ales după intrarea

ţării noastre ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, permite acum ca, prin intermediul

lanţurilor de hiper şi supermarketuri, dar şi al celorlalte tipuri de magazine, să ne aprovizionăm în orice

anotimp cu recomandatele şi necesarele legume şi fructe proaspete.

Aceste aspecte sunt benefice şi au intrat în existenţa noastră cotidiană. Cererea acestor produse

agroalimentare este în creştere, iar producţia şi comerţul cu aceste produse din ce în ce mai profitabile.

În condiţiile economice actuale, producătorii români nu fac faţă exigenţelor comerţului, nici ca

volum şi, din nefericire, nici din punct de vedere calitativ, cedând astfel o importantă parte a pieţei

producătorilor şi comercianţilor străini.

În decursul ultimilor ani au fost iniţiate şi apoi mereu reluate teme legate de

contaminarea/infestarea legumelor şi fructelor cu pesticide, fungicide, nutrienţi sau îngrăşăminte

specifice. S-a constatat prezenţa în coaja şi pulpa fructelor şi legumelor a unor elemente şi/sau

substanţe chimice care nu numai că nu aveau ce căuta acolo, dar consumul lor era şi este un pericol

grav pentru sănătatea copiilor, mamelor, bolnavilor şi, în general, a tuturor celor care le consumăm.

În mod neinstituţionalizat, pe căi neoficiale, sunt promovate diferite metode de purificare a

fructelor şi legumelor proaspete înainte de a fi consumate, nu numai prin folosirea banalei ape de la

robinet, ci, ceea ce este îngrijorător şi periculos, prin utilizarea altor substanţe şi combinaţii de

substanţe chimice pentru curăţarea şi neutralizarea pesticidelor.

Şi iată cum poate lua naştere un periculos cerc vicios: combaterea unor chimicale cu alte chimicale!

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog respectuos, domnule ministru, să îmi specificaţi

următoarele:

Ce întreprinde în mod concret Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelor din România pentru ca legumele şi fructele de pe masa românilor să fie curate din punct

de vedere chimic şi sigure pentru sănătate?

Ce cantităţi de fructe şi legume provenite mai ales de pe pieţele externe au fost oprite de la

comercializare şi consum din cauza contaminării cu produse chimice?

Mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Liviu Pop. Se pregăteşte domnul senator Beraru...


Bereanu.


Bereanu…

- 46 -


Niculae.


Şi mai cum?! Că nu am aici...

Bereanu Neculai.

Scuză-mă, Nicu!


Domnul Liviu-Marian Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează se adresează domnului Adrian Curaj, ministrul educaţiei

naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Obiectul interpelării: „Desfiinţarea Consiliului Naţional de Etică”.

Stimate domnule ministru Adrian Curaj,

Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră subiectul desfiinţării Consiliului Naţional de Etică,

problemă pe care, de altfel, am ridicat-o şi cu alte ocazii, când v-am adresat o scrisoare deschisă şi am

făcut şi declaraţii de presă.

Decizia revocării Consiliului Naţional de Etică, a cărui atribuţie principală era analiza

sesizărilor de abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, mai exact:

analiza tezelor de doctorat şi cu suspiciune de plagiat, nu are nicio rezolvare până în momentul

prezent.

De la desfiinţare până acum, nu a fost instituit niciun alt organism care să preia aceste atribuţii,

aşa cum aţi declarat că veţi face.

Înfiinţarea unei alte comisii nu ar fi o problemă stringentă în momentul actual, dacă Legea

nr. 206/2004 nu ar prevedea un maximum de 90 de zile în care Consiliul Naţional de Etică, pe care l-aţi

desfiinţat, trebuie să dea un răspuns pentru tezele – subliniez – aflate în analiza comisiilor.

În acest caz, întrebarea care se ridică este următoarea:

Ce se întâmplă cu aceste lucrări, în condiţiile în care sunt foarte multe persoane care aşteaptă

un răspuns, iar instituţia a fost desfiinţată de către dumneavoastră? Ce se întâmplă cu termenul acela de

90 de zile prevăzut de lege?

Vă spun eu, domnule ministru! Încălcaţi acea lege!

Aţi recurs la o soluţie urgentă şi facilă, aceea de a desfiinţa un organism fără să luaţi în calcul

consecinţele legale ale acestui gest.

Aţi considerat oportun să emiteţi o ordonanţă de Guvern prin care se abrogă două articole din

lege, crezând că veţi rezolva problema!

- 47 -

Vă asigur, domnule ministru, că nu aşa se face reforma!

În această situaţie, vă cer să-mi comunicaţi numărul tezelor care se aflau în analiza comisiei la

data la care a fost desfiinţat consiliul de către dumneavoastră, cât şi numele persoanelor ale căror teze

sunt în verificare. Mai mult decât atât, doresc să aflu care sunt titlurile lucrărilor analizate, cât şi

numele coordonatorilor acestora.

Vă întreb, domnule ministru, cum veţi gestiona această problemă? Aveţi un plan şi soluţii

concrete de rezolvare?

Solicit răspuns scris şi oral.




Îl invit la microfon pe domnul senator Neculai Bereanu, cu scuzele de rigoare.

Personal îmi cer scuze, domnule senator!

Se pregăteşte domnul senator Cordoş Alexandru.


Domnul Neculai Bereanu:


Întrebarea este adresată doamnei ministru Cristiana Paşca Palmer, ministrul mediului, apelor şi

pădurilor.

Întrebarea este: „Blocajul dintre Regia Naţională a Pădurilor şi mediul de afaceri din România”.


De aproximativ 5 luni de zile există o situaţie de blocaj între Regia Naţională a Pădurilor şi

societăţile comerciale care exploatează, prelucrează şi comercializează masa lemnoasă preluată prin

licitaţie de la Regia Naţională a Pădurilor. Prin acest blocaj se poate observa că se aduc mari prejudicii

atât Regiei Naţionale, cât şi mediului de afaceri.

Ţinând cont de aceasta, doamnă ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Aveţi în vedere o analiză completă şi deblocarea de urgenţă a acestei stări de fapt?

2. Care sunt soluţiile pentru deblocarea acestei situaţii?

Solicit răspuns în scris.

Şi o interpelare adresată domnului prim-ministru al României, Dacian Cioloş.

Obiectul interpelării este: „Rezilierea, de către Societatea Nuclearelectrica, a contractului de

achiziţie de la Compania Naţională a Uraniului”.

Stimate domnule prim-ministru,

- 48 -

Vă aduc la cunoştinţă că, începând cu data de 1 ianuarie 2016, Societatea Naţională

Nuclearelectrica SA a reziliat contractul de achiziţie combustibil de la Compania Naţională a Uraniului.

În aceste condiţii, domnule prim-ministru, Compania Naţională a Uraniului, nemaiavând către

cine să livreze produsul prelucrat de ea, va fi pusă într-o situaţie foarte complicată, implicit închiderea

Companiei Naţionale a Uraniului. Prin închiderea Companiei Naţionale a Uraniului, un număr de

aproximativ 1 600 de angajaţi vor fi disponibilizaţi şi aproximativ 2 000 de familii vor avea de suferit.

Domnule prim-ministru, prin închiderea Companiei Naţionale a Uraniului, se vor aduce grave

prejudicii, inclusiv bugetului de stat.

Prin această interpelare, domnule prim-ministru, vin să vă adresez următoarele întrebări:

1. Sunteţi informat de această situaţie dintre Societatea Naţională Nuclearelectrica SA şi

Compania Naţională a Uraniului?

2. Care sunt măsurile urgente de care dispuneţi pentru deblocarea acestei situaţii dintre

Societatea Naţională Nuclearelectrica SA şi Compania Naţională a Uraniului?

Solicit răspuns în scris.




Invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoş. Se pregăteşte domnul senator Sorin-

Constantin Lazăr.


Domnul Alexandru Cordoş:


Interpelarea este adresată domnului Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, ministrul sănătăţii, şi

doamnei Claudia-Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Sprijin pentru domnul Movilă Eugen”.

Stimaţi miniştri,

La solicitarea unor ONG-uri implicate în sprijinirea persoanelor cu afecţiuni medicale atipice,

vă supun atenţiei situaţia domnului Movilă Eugen, domiciliat la adresa mai sus menţionată.

Din cauza unor probleme medicale care au presupus multiple intervenţii chirurgicale la

sistemul digestiv, din anul 2013, acesta este în imposibilitatea de a consuma alimente în formă

normală. Supravieţuirea sa depinde de o soluţie care conţine nutrienţii şi vitaminele necesare.

Deoarece singura sursă de venit este pensia de boală, iar costurile cantităţii de soluţie necesare

unei singure zile sunt de cel puţin 110 lei, adică aproximativ 3 400 de lei pe lună, domnul Movilă este

la limita supravieţuirii, cântărind în prezent cel mult 30 de kilograme.

- 49 -

Una dintre probleme constă în faptul că soluţia vitală nu este compensată, deoarece este trecută

în categoria vitaminelor.

Stimaţi domni miniştri, cunoscând faptul că susţineţi utilizarea corectă a fondurilor destinate

sănătăţii şi asigurărilor sociale, vă rog să precizaţi cum se vor implica cele două ministere în sprijinirea

domnului Movilă Eugen şi în reglementarea acestei situaţii nu singulare.


Vă mulţumesc.

Îmi permiteţi să dau citire şi întrebării?

Vă mulţumesc.

Este adresată domnului Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Intersecţia de pe Dealul Feleac, judeţul Cluj”.


În repetate rânduri, am atras atenţia autorităţilor centrale asupra intersecţiei de pe Dealul

Feleac, judeţul Cluj, traversat de drumul european E60. În vârful acestuia, calea de rulare face un

unghi drept, cu pante accentuate de ambele părţi, virajul efectuându-se fără vizibilitate. Mai mult, în

acest punct, drumul european se intersectează cu alte trei drumuri comunale. Punctul de trecere

reprezintă un real pericol, deoarece mulţi şoferi de pe drumul principal accelerează pe aceste porţiuni

pentru a finaliza urcuşul. Aceştia se întâlnesc cu alte autovehicule sau vehicule cu tracţiune animală

care doresc să intre sau să iasă de pe drumurile laterale, intersectându-le traiectoria, generând astfel

evenimente rutiere grave. Din nefericire, aproape săptămânal are loc un astfel de eveniment, de cele

mai multe ori cu consecinţe tragice.

În adresa Ministerului Transporturilor cu nr. 7600 din 10.03.2015, primită în urma întrebării

adresate în data de 12 februarie 2015, s-a menţionat faptul că: „În cadrul contractului de lucrări Lot 7 – [...]

sunt prevăzute a fi executate o serie de măsuri de siguranţă a circulaţiei în sensul giratoriu de la km

469+160, localitatea Feleacu, judeţul Cluj.”.

Pentru contractul de execuţie lucrări mai sus menţionat, ordinul de începere a lucrărilor era

estimat a fi în perioada mai 2015.

Până în prezent, acest proiect nu a fost demarat, iar evenimentele rutiere grave au loc în

continuare.

Stimate domnule ministru, având în vedere faptul că vă preocupaţi de dezvoltarea şi menţinerea

stării de funcţionare a infrastructurii rutiere, rog să ne spuneţi care este stadiul de realizare a sensului

giratoriu din intersecţia de pe Dealul Feleacului, judeţul Cluj.


Şi, dacă îmi permiteţi, foarte pe scurt, ultima întrebare.

- 50 -


Vă rog.

Domnul Alexandru Cordoş:

Domnului Petre Tobă, ministrul afacerilor interne, doamnei Claudia-Ana Costea, ministrul

muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Încălcarea ordinului de protecţie pentru victimele violenţei în familie”.

Stimaţi miniştri,

Deşi ordinul de protecţie a fost introdus prin Legea nr. 217/2003, republicată în temeiul

dispoziţiilor art. IV din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru

prevenirea şi combaterea violenţei în familie, pentru a proteja victimele violenţei în familie, încă sunt

raportate multe situaţii în care acesta este încălcat de către persoana căreia i s-a pus această restricţie.

Din nefericire, încălcarea ordinului de restricţie se soldează de multe ori cu spitalizări sau, mai

rău, cu decesul persoanelor care erau protejate de un astfel de ordin. Lipsa de informare a populaţiei

referitor la consecinţele încălcării ordinului de restricţie şi care sunt instituţii abilitate să intervină

astfel de situaţii generează şi în prezent neîncrederea în solicitarea acestui instrument legal şi nepăsare

în ceea ce priveşte încălcarea lui.

Stimaţi miniştri, vă rog să-mi răspundeţi ce măsuri concrete se vor adopta de către cele două

ministere pentru conştientizarea populaţiei referitor la drepturile şi obligaţiile părţilor aflate sub

incidenţa unui ordin de restricţie şi gravitatea încălcării unui astfel de ordin.


Mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Sorin-Costantin Lazăr.

Şi... am terminat, nu?! (Discuţii la prezidiu.)

Se pregăteşte domnul senator Ionel Agrigoroaei. Cred că are doar întrebări şi interpelări, nu

declaraţii politice. Da?!

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:



Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Interpelarea de astăzi o adresez domnului ministru Dan Marian Costescu, Ministerul

Transporturilor, şi se referă la: „Reabilitarea trecerilor la nivel cu calea ferată”.

- 51 -


În prezent, în judeţul Iaşi şi în ţară, trecerile la nivel cu calea ferată situate pe căi importante de

circulaţie rutieră, şi anume drumuri naţionale, fără a fi la nivel cu asfaltul, denivelate sau pur şi simplu

uzate de trecerea timpului, necesită urgent lucrări de refacere, reabilitare şi modernizare.

Din cauza acestor treceri defectuoase, au fost foarte multe accidente, din care unele tragice,

multe maşini care au avut de suferit din punct de vedere mecanic, şi mulţi nervi din partea şoferilor.

Vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, ce buget aţi alocat pe anul 2016 pentru astfel de

lucrări, ce măsuri veţi lua pentru reabilitarea acestor treceri la nivel cu calea ferată şi care este termenul

de finalizare a lor.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu deosebită stimă, senator Sorin-Constantin Lazăr

Şi întrebarea. O adresez domnului Petre Tobă, ministrul afacerilor interne, şi se referă la:

„Situaţia cărţilor de identitate pentru persoanele fără adăpost”.


Supun atenţiei dumneavoastră situaţia persoanelor fără adăpost lipsite de cărţi de identitate.

Persoanele fără adăpost au vulnerabilităţi multiple, care se alimentează reciproc şi au nevoie de

intervenţii, de sprijin pe mai multe planuri pentru a-şi putea rezolva problemele cu care se confruntă.

În niciun caz nu au nevoie de obstacole sau de dezavantaje suplimentare, care-i lasă în situaţia de a nu

avea acces la cartea de identitate. Lipsa actelor de identitate este o problemă importantă pentru orice

persoană, fiind un indicator, cel puţin, al vulnerabilităţii. Implicaţiile sunt majore: de la neînregistrarea

copiilor şi lipsa de vaccinare a acestora la dificultăţi în a beneficia de servicii de tipul asigurărilor de

sănătate sau înscriere la şcoală, angajare şi altele.

În acest sens, vă rog să-mi comunicaţi care sunt măsurile pe care intenţionaţi să le adoptaţi pentru

ca aceste persoane fără posibilitate de a face dovada domiciliului să poată beneficia de cărţi de identitate.

Şi în această situaţie solicit răspuns scris şi oral, pentru că aşa este bine, ca din partea

ministerului să avem citite răspunsurile la această sesiune lunea.

Vă mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Aveţi cuvântul domnule senator.

Domnul Ionel Agrigoroaei:


Stimaţi colegi,

- 52 -

O întrebare pe care o voi adresa doamnei ministru Cristiana Paşca Palmer, Ministerul Mediului,

Apelor şi Pădurilor, din partea senatorului de Iaşi, Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Romsilva falimentează producătorii autohtoni de mobilă.”.

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Timp de 20 de ani Romsilva nu a luat nicio măsură cu efecte vizibile pentru protecţia pădurilor

din România. Rezultatul se vede cu ochiul liber. În România se taie câte 13 hectare de pădure la fiecare

oră. Doar 27% din suprafaţa ţării este împădurită în acest moment.

În schimb, a reuşit să crească abuziv, peste noapte, preţul materialului lemnos cu 300%. O

măsură care ucide producătorul de mobilă cinstit, autohton. În nicio secundă această măsură nu opreşte

tăierile ilegale de păduri. Hectare întregi se scurg în continuare prin Portul Constanţa şi nu numai

(material lemnos neprelucrat).

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Ce măsuri urgente credem că va lua doamna ministru pentru a anula această măsură de creştere

artificială şi abuzivă a preţului materialului lemnos, care e, evident, îndreptată împotriva economiei şi

interesului naţional.

Vă mulţumesc.

Doresc răspuns scris.

Am rugămintea să-mi permiteţi şi a doua întrebare, vă rog frumos, domnule preşedinte.


Poftiţi, domnule senator.


Vă mulţumesc.

Întrebare adresată domnului Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor, din partea

senatorului de Iaşi, Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Criteriile discriminatorii de finanţare a aeroporturilor din România”.

Domnule ministru,

Conform noului proiect de buget aţi ales trei aeroporturi din România pentru finanţare.

Niciunul nu este din zona Moldovei. Singurele aeroporturi nominalizate în bugetul Ministerului

Transporturilor sunt cele din Bucureşti, Constanţa şi Timişoara. Mai mult, în ceea ce priveşte

transportul intermodal, unde Iaşiul are un proiect în stand by de câţiva ani, priorităţile stabilite sunt:

Bucureşti, Timişoara, Oradea, Cluj şi Bacău.

- 53 -

Pentru Iaşi, aeroportul este esenţial atât pentru dezvoltarea judeţului, dar şi pentru dezvoltarea

întregii zone de Nord-Est. Este singura speranţă după ce fondurile pentru autostrada Iaşi – Târgu

Mureş au fost tăiate.

Domnule ministru,

Pe ce bază s-a făcut această selecţie a investiţiilor în aeroporturi şi de ce zona Moldovei nu

primeşte bani pentru niciun proiect de infrastructură major?

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, am rugămintea şi o interpelare către domnul prim-ministru.


Domnule senator, aici văd: „Cinci măsuri care ar creşte economia României cu 5% pe an”.

Asta... era bună o declaraţie politică. Nu puteţi să-l interpelaţi pe ministru, să-i spuneţi că cunoaşteţi

cinci măsuri care ar...

Vă rog, eu vă dau cuvântul, dar..., păcat! Se termină mandatul şi încă nu v-aţi fixat exact pe

procedurile care sunt... parlamentare.



Bine, domnule preşedinte. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Sper că o să învăţ şi eu, dar cred că sunt totuşi şi aceste propuneri esenţiale pentru domnul

prim-ministru. Chiar dacă îl apreciez foarte mult pe domnul prim-ministru, cu siguranţă..., poate le

ştie, ştie chiar toate propunerile cu care vin eu în seara asta, dar e de datoria mea să fac acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Ultimele date ale raportului Eurostat 2014 dezvăluie o realitate tristă şi extrem de îngrijorătoare

pentru România. Cetăţenii români sunt cei mai expuşi din Uniunea Europeană la sărăcie şi excludere

socială. Datele arată că 40% din totalul populaţiei României este în astfel de risc, fiind urmaţi la mică

distanţă de bulgari, cu 40%, şi de greci, cu 36%. La celălalt pol sunt cehii, cu doar 14,8%.

În acelaşi timp, generalul american Wesley Clark, fost comandant suprem al forţelor NATO în

Europa, atrage atenţia că: „România este o piatră de temelie în ceea ce priveşte stabilitatea în Europa şi mai

ales în Europa de Est.”. Este o nouă declaraţie făcută de un reprezentant al unei mari puteri mondiale

extrem de favorabilă ţării noastre. Ambasadorul Norvegiei în România declara cu ceva timp în urmă că

avem posibilităţi de a hrăni nu 18 de milioane de oameni, ci 80 de milioane. În aceeaşi notă, Hans Klemm,

Excelenţa Sa, ambasadorul SUA, crede că România ar putea să-şi propună ca, în următorii 20 de ani, să

- 54 -

devină a şasea cea mai bogată ţară a Uniunii Europene sau să devină la fel de bogată ca Franţa. Este

punctul pus pe „i”. Este ceea ce şi eu atrag atenţia şi îndemn de mult timp. Am spus de nenumărate ori că

nu avem obiective solide pe termen mediu şi lung, iar fără ele nu mergem nicăieri.

Domnule prim-ministru, singura soluţie stă în economie, o economie sănătoasă, bazată pe

investiţii şi pe o legislaţie stimulativă. Cred cu tărie că putem lua cinci măsuri imediate, care ar permite

o creştere economică cu cel puţin 5% pe an.

Unu. Investiţii masive în dezvoltarea infrastructurii, în primul rând, în autostrăzi cum sunt cele

ce leagă Moldova de Transilvania sau Muntenia de Banat, dar şi cea feroviară, navală şi energetică, cât

şi socială (spitale şi clinici, proiecte urbane). Avem trei surse mari pentru aceste investiţii: bugetul

statului, parteneriatele public-private, dar cea mai importantă – fondurile Uniunii Europene venite prin

Programul Operaţional 2014 – 2020.

Educaţia, punctul 2, trebuie reformată din temelii şi adaptată la cerinţele pieţei. Şcoala

românească trebuie să coopteze mediul economic la toate nivelurile (de exemplu: învăţământ

vocaţional, contracte de practică în întreprinderi, alternate cu perioade de şcolarizare). Pentru asta e

nevoie să stimulăm prezenţa la grădiniţă şi şcoală. Creşterea alocaţiei la 100 de euro per copil,

condiţionată de o prezenţă de 100% la cursuri, este o soluţie viabilă, iar banii pot fi obţinuţi relativ

uşor, dacă avem în vedere că, numai în ultima perioadă, Curtea de Conturi a dezvăluit cheltuieli de 600

de milioane de euro pe panseluţe şi spaţii verzi. Banii îi găsim în toate aceste ilegalităţi uriaşe, făcute

aproape peste tot în România.

Punctul 3. Cred că e obligatorie regândirea administrativă a ţării. Structura de 42 de judeţe este

prea greoaie şi greu de gestionat privind marile investiţii de infrastructură şi nu numai. Ca o

comparaţie, asistăm la aceeaşi situaţie... generată la fel ca şi fărâmiţarea terenurilor agricole după

revoluţie. Zone administrative mai mari înseamnă putere mai mare, capacitate de a coordona investiţii

majore şi posibilitatea de a atrage fonduri suplimentare.

Patru. Reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei aparatului de stat. Suntem într-un secol al

vitezei, în care tehnica permite reducerea semnificativă a timpilor de aşteptare. În România anului

2015 este încă greu să-ţi declari veniturile şi să-ţi plăteşti cotizaţiile la stat. Avem nevoie de soluţii

online eficiente şi verificate (nu ca în cazul softului din sănătate sau al celui din educaţie, care au dat

de multe ori rateuri).

Cinci, şi ultimul. Remunerarea conducătorilor ministerelor şi a echipelor ministeriale

guvernamentale şi nu numai pe criterii de performanţă, coroborată cu o legislaţie strictă anticorupţie.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc mult.

- 55 -



Sunt ferm convins că premierul va ţine cont de propunerile dumneavoastră, dar eu în continuare

vă rog să înţelegeţi că asta e o declaraţie politică. Puteaţi s-o faceţi miercuri, că era… declaraţiile

politice pleacă direct acolo! Şi astea…, care sunt interpelări şi întrebări…

Vă rog frumos! Că e păcat de dumneavoastră! Sunteţi un băiat care vreţi să învăţaţi.

O seară frumoasă să aveţi!

Mă uit în sală. Nu mai sunt colegi. Înseamnă că putem considera că următorii colegi au depus

întrebările şi interpelările adresate Guvernului.

Întrebări, domnii senatori:

- Bodog Florian, Saghian Gheorghe, Vochiţoiu Haralambie, Coste Marius, Rogojan Ciprian –

Grupul parlamentar al PSD;

- Niţu Remus-Daniel, Tătaru Nelu, Pereş Alexandru, Ghilea Găvrilă, Igaş Traian-Constantin,

Ariton Ion, Oprea Dumitru, Tişe Alin, Cotescu Adrănel, Câmpeanu Mariana – Grupul parlamentar al

PNL;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Ghişe Ioan – Grupul Liberal Conservator;

- Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

- Marian Valer – senatori independenţi, neafiliaţi unui grup parlamentar;

Interpelări, domnii senatori:

- Nicolae Şerban, Costoiu Mihnea-Cosmin, Valeca Şerban Constantin, Vochiţoiu Haralambie,

Grapă Sebastian, Savu Daniel, Rogojan Ciprian – Grupul parlamentar al PSD;

- Tătaru Nelu, Pereş Alexandru, Ghilea Găvrilă, Igaş Traian-Constantin, Flutur Gheorghe, Tişe

Alin-Păunel, Bălu Marius, Cotescu Marin-Adrănel, Câmpeanu Mariana – Grupul parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile, Durbacă Eugen – Grupul Liberal Conservator;

- Biró Rozalia-Ibolya – Grupul parlamentar al UDMR;

- Marian Valer – senatori independenţi, neafiliaţi unui grup parlamentar;

Declar închisă şedinţa Senatului de astăzi, 1 februarie 2016.

Mulţumesc domnilor secretari ai Senatului, Ion Rotaru şi Alexandru Pereş.

Preşedinte de şedinţă, senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului.

Mulţumesc, de asemenea, aparatului tehnic care a colaborat cu noi.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.

S T E N O G R A M A...- 3 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 1 februarie 2016 Şedinţa...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A...- 3 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 1 februarie 2016 Şedinţa...