S T E N O G R A M A · 2009. 2. 12. · S T E N O G R A M A . şedinţei Senatului din 9 februarie...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 9 februarie 2009

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 8 2. Declaraţii politice prezentate de doamna şi domnii senatori:

- Anca-Daniela Boagiu (PD-L) – declaraţie politică având ca temă bugetul pe anul 2009;

- Ioan Chelaru (PSD) – declaraţie politică având având ca titlu ,,Temeinicia şi strigoii (Aspecte privind noua şi totuşi vechea reformă a justiţiei”;

- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Unde nu-i cap, vai de picioare!”;

- Cseke Attila-Zoltan (UDMR) ) – declaraţie politică având ca titlu ,,Marea descentralizare a început cu naţionalizarea resurselor financiare ale comunităţilor locale”;

- Şerban Constantin Valeca (PSD) şi Nicolae Moga (PSD) – declaraţie politică având ca titlu ,,Managementul «victoriei»”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca temă propunerea Preşedintelui României de modificare a Constituţiei;

- Ioan Ghişe (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Decât Guvern aşa de performant, mai bine altul”.

9

3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de

34

- 2 -

intrare în vigoare a Legii nr. 301/2004- Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2007 pentru modificarea art. 13 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2008 privind unele măsuri pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2008;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2007 pentru stabilirea orei de începere şi de închidere a votării la referendumul naţional din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2007 pentru completarea destinaţiei unor părţi din imobile situate în municipiul Bucureşti;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2008 privind modificarea art. 482 din Codul de procedură penală;

- 3 -

- Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2006 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei;

- Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 3 martie 2008;

- Lege pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la Bucureşti la 2 iulie 2007, la Acordul de Garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea Proiectului de modernizare şi introducere a taxării pe autostrada Bucureşti – Piteşti, semnat la Bucureşti la 5 august 1996;

- Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea agriculturii), între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007;

- Lege pentru ratificarea amendamentului convenit între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la Bucureşti la 18 aprilie 2008 şi la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 27 decembrie 2005 şi la Paris la 10 ianuarie 2006;

- Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe, semnat la Praga la 22 ianuarie 2008, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 1993;

- 4 -

- Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 26 ianuarie 2008, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Rabat la 28 ianuarie 1994;

- Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Duşanbe la 6 decembrie 2007.

4. Prezentarea Rapoartelor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în trimestrele I, II şi în semestrul I ale anului 2008.

37

5. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze în domeniul protecţiei şi securităţii civile privind asistenţa şi cooperarea în situaţii de urgenţă, semnat la Paris la 22 aprilie 2008.(L600/2008)

37

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la Bucureşti la 25 octombrie 2007. (L606/2008)

40

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind cooperarea poliţienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008. (L599/2008)

42

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Legea nr. 56/2005 privind aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană

44

- 5 -

de Investiţii pentru proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a II-a, semnat la Bucureşti la 15 martie 2004 şi la Luxemburg la 19 martie 2004. (L604/2008)

9. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.- S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme. (L575/2008)

47

10. Dezbaterea şi respingerea cererii de reexaminare asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L378/2007) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)

50

11. Dezbaterea şi aprobarea cererii de reexaminare asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. (L542/2007) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)

61-64şi 66

12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat. (L318/2008) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)

64-66

13. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2003 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor.(L591/2008)

66

- 6 -

14. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2008 privind aprobarea participării României, în calitate de ,,ţară parteneră” la manifestarea expoziţională internaţională cu specific de turism ,,Caravan Motor Turism Stuttgart” în perioada 17- 25 ianuarie 2009.(L592/2008)

68

15. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.(L594/2008)

70

16. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză. (L595/2008)

74

17. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2008 pentru modificarea şi completarea art. 29 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. (L619/2008)

74

18. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2008 privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Academiei Române.(L590/2008)

78

19. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafeţe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi

80

- 7 -

Silvice ,,Gheorghe Ionescu Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, în administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor. (L630/2008)

20. Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. (L713/2008) (Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări)

82

21. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind introducerea şahului în şcoli. (L511/2008)

91

22. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind BIBLIA în versuri pentru elevi. (L526/2008)

97

23. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I - IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore.(L502/2008)

98

24. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind organizarea învăţământului teologic superior de cult islamic. (L558/2008)

107

25. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de către doamna şi domnii senatori: Anca-Daniela Boagiu, Viorel Arcaş, Gheorghe David, Paul Ichim, Dan Voiculescu, Emilian-Valentin Frâncu, Ioan Ghişe, Ovidiu Marian, Cezar-Mircea Măgureanu.

108

- 8 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 9 februarie 2009

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan

Geoană, preşedintele Senatului, asistat de doamna senator Doina

Silistru şi domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnelor şi domnilor senatori,

Vă rog să vă ocupaţi locurile ca să putem începe lucrările

şedinţei noastre de astăzi.

Rog, de asemenea, ca şi colegii care încă mai sunt în şedinţa

de grup parlamentar să vină către sală.

Avem în faţă ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi şi

programul de lucru.

Supun votului ordinea de zi şi programul de lucru, aşa cum au

fost ele prezentate.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost aprobate.

- 9 -

*

Conform deciziei noastre de săptămâna trecută, la început de

sesiune a lucrărilor plenului Senatului României, reintrăm în logica

firească a declaraţiilor politice.

O invit pe doamna vicepreşedinte Anca-Daniela Boagiu să

prezinte, în numele Grupului parlamentar al PD-L, declaraţia

politică.

Vă rog, aveţi cuvântul

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Stimate colege, stimaţi colegi,

Doresc să încep această nouă sesiune parlamentară cu o scurtă

analiză a bugetului pe anul 2009.

După cum ştim, la sfârşitul săptămânii trecute, noul Guvern a

adoptat noul proiect de buget, care a fost trimis în Parlament pentru

dezbatere şi vot.

Ca urmare a crizei economice mondiale, ale cărei efecte se fac

resimţite şi în ţara noastră, Executivul s-a văzut nevoit să recurgă la

o serie de măsuri care pot părea la prima vedere austere.

Trebuie însă specificat că, în pofida perioadei nefaste pe care o

traversează România, repartizarea noului buget s-a făcut în

concordanţă cu Programul de guvernare asumat în timpul campaniei

electorale.

În primul rând, trebuie specificat faptul că noul Guvern

doreşte foarte mult ca oamenii care lucrează în sectoarele active ale

economiei româneşti să nu fie afectaţi de şomaj în următoarea

perioadă. În acest sens, prim-ministrul Emil Boc a dat asigurări că

- 10 -

va finanţa din investiţii publice atât menţinerea persoanelor care

sunt angajate în prezent, cât şi crearea de noi locuri de muncă.

De altfel, Guvernul se şi angajează prin acest buget să susţină

cu 50% formarea profesională continuă pentru angajaţi şi şomeri.

Noul Guvern a alocat o sumă importantă, de peste 10 miliarde

de euro, în vederea îmbunătăţirii infrastructurii rutiere, feroviare,

din educaţie şi sănătate. Trebuie menţionat faptul că alocarea

aceasta, de 20 de procente din buget, pentru investiţii publice

generale, este superioară celei realizate de Guvernul Tăriceanu.

Mediul de afaceri este şi el sprijinit prin măsuri ca

neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul al doilea

al anului 2009, sau operaţionalizarea fondului de garantare a

creditelor pentru IMM-uri şi înfiinţarea fondului de contragarantare

a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Consecvent angajamentelor din campania electorală, Guvernul

Boc a majorat nivelul cheltuielilor privind asistenţa socială, care ar

urma să crească cu 16% faţă de cele din 2008, la 62,3 miliarde de

lei, circa 15,5 miliarde de euro, ponderea lor în PIB urmând să

crească uşor la 10,8%.

Guvernul Boc va sprijini pensionarii ale căror venituri sunt

foarte mici. Astfel, începând cu luna aprilie a acestui an, fiecărui

pensionar îi va fi garantată o pensie minimă de 300 de lei, urmând

ca nivelul acesteia să crească, începând cu luna octombrie a acestui

an, la 350 de lei. În aceste condiţii, multe persoane, în special din

mediul rural, vor putea să iasă din sărăcia cronică în care i-a

menţinut vechiul Guvern.

- 11 -

Tot în beneficiul pensionarilor, Guvernul are în vedere prin

acest buget compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru

medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la

600 RON.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare, România trebuie ca

în acest an să acceseze cât mai mulţi bani de la Uniunea Europeană.

Pentru a se evita contraperformanţele fostului Guvern, premierul a

decis crearea unei structuri care va monitoriza permanent progresul

făcut de România în acest domeniu. Absorbţia de fonduri va deveni

astfel o prioritate a actualului Guvern.

Principalul punct forte al noului buget este acela că a fost

discutat, analizat şi negociat cu toţi actorii economici şi sociali

interesaţi. Prezenta formă de buget creează premisele necesare

realizării Programului de guvernare.

Actualul Guvern a dovedit că este capabil să dea un răspuns

coerent politicilor de dezvoltare economică şi socială, în pofida unei

crize economice şi financiare.

România a intrat în cel mai greu an de după aderarea la

Uniunea Europeană.

Vestea bună este legată de existenţa unui Guvern puternic şi

responsabil, care pune mai presus de toate imperativul gestionării

crizei economice şi sociale, în parte moştenite de la vechea

guvernare, dar şi rezultante ale crizei economice globale, a unui

Guvern care rezistă tentaţiilor populiste caracteristice unui an

electoral extrem de important.

- 12 -

Acest buget nu va produce îmbogăţiţi peste noapte, acest buget

nu va generaliza sărăcia. Acest buget nu este de dreapta, la fel cum

nu este de stânga. Acest buget creează premisele menţinerii unui

echilibru în economia românească între nevoia de dezvoltare a

mediului de afaceri, a infrastructurii, a sistemelor publice de

educaţie şi sănătate sau a agriculturii şi nevoia solidarităţii cu

categoriile sociale cele mai afectate de criza economică.

Mă folosesc de această declaraţie pentru a vă recomanda cu

tărie să luaţi în considerare premisele mai sus enunţate când veţi

vota şi veţi analiza proiectul de buget al Guvernului Boc.

Departe de a fi instituţii decorative, Senatul şi Camera

Deputaţilor trebuie să fie de aceeaşi parte cu Guvernul învestit cu

încredere de marea majoritate a cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, doamna senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianţei

PSD+PC, îl invit pe domnul senator Ioan Chelaru, pentru a susţine

declaraţia politică.

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Temeinicia şi

strigoii (Aspecte privind noua şi totuşi vechea reformă a justiţiei)”.

Stimaţi colegi,

Dacă avem în minte întreaga reacţie europeană, de opt ani

încoace, cu privire la starea justiţiei româneşti, am putea întocmi un

- 13 -

dosar complet al manifestărilor suscitate de poziţii politice pe care

noi le-am avut cu diverse ocazii.

Eu cred că noi, oamenii politici români, suntem în culpă

majoră pentru că nu am fost obiectivi cu noi înşine. Am patinat pe

derizoriu şi nu am procedat la lucrul cel mai evident: reformarea şi

actualizarea, respectiv codificarea legislaţiei pe domenii vitale ale

justiţiei şi ordinii publice. Ne-am concentrat pe o gestică reformistă

inutilă, pe jocuri de imagine şi pe orgolii justiţiare. Acum, ne place

sau nu, suntem expuşi la două pericole:

1. Să fim consideraţi în extrascadenţă cu posibilele

consecinţe de continuare a monitorizării din partea Comisiei

Europene în raportul din iunie 2009;

2. Să fie promulgate Codurile – cele patru – penal, civil, de

procedură penală, de procedură civilă prin asumarea răspunderii

Guvernului, aşa cum sugera actualul ministru al justiţiei şi

libertăţilor cetăţeneşti, sâmbătă, într-o declaraţie, fără a trece prin

dialectica confruntărilor de opinii din Parlament.

Aş prefera să las la o parte, pe moment, primul pericol şi să mă

refer exclusiv la cel de-al doilea, cu atât mai mult cu cât ştim cu toţii

că uneori Comisia Europeană s-a dovedit un organism care poate fi

concesiv când i se probează buna-credinţă.

Concret, domnul ministru se angajează – unii ar spune că

promite chiar – ca în câteva luni să obţină legiferarea, indiferent

prin ce metodă: dezbateri parlamentare, asumarea răspunderii

Guvernului şi, de ce nu, o ordonanţă de Guvern.

- 14 -

Aşadar, nu cred că putem admite că ar fi corect ca aceste

coduri să treacă direct la aplicare, fără ca dezbaterea intelectuală de

specialitate şi dezbaterea în acest for legislativ să-şi fi îndeplinit

funcţia reală.

Să nu uităm un aspect esenţial, şi anume că aceste acte

normative, fundamentale pentru materia pe care o reglementează,

vor transcende, de principiu, momentul acesta istoric şi trebuie să-şi

confirme valabilitatea şi aplicabilitatea măcar câteva zeci de ani de

aici înainte. Vă amintesc că actualul Cod civil român este în vigoare

din 1864, de pe vremea lui Cuza.

Nu vrem, dacă suntem realmente lucizi, să fim „strigoi

legislativi”, ci să elaborăm opere juridice complete şi durabile,

neutre din punct de vedere politic, fără amprenta personalizată a

unui guvern sau altul.

Îndeobşte, strigoii sunt definiţi ca arătări nici de aici, nici de

acolo, fără trecut şi cu destinaţie imprecisă, care iau forma închipuirilor

multiple şi aleatorii, dar nu cad sub definiţia riguroasă a formei

certe. Iar pentru a legitima existenţa acestor strigoi este necesar – se

vede treaba – să legitimez un eşafodaj generos de alte închipuiri,

fără nicio legătură cu realismul şi cu pre-judecata judiciară.

Există o limită până la care politicul poate determina forma

unei legi. Este o limită raţională dată de menţinerea ca valabile a

conotaţiilor principalelor instituţii juridice din domenii

fundamentale ale vieţii practice.

Ca să-mi întăresc argumentele, vă rog să-mi permiteţi să

recurg la istorie.

- 15 -

Marii creatori şi iniţiatori de opere juridice au fost în acelaşi

timp, de cele mai multe ori, oameni politici.

Cicero s-a angajat politic inclusiv în cauze pierdute, dar

soluţiile sale de jurisprudenţă au fost izvor de drept pentru

legiuitorii epocilor următoare care au glosat pe marginea celor „10

Table”. Aidoma Gaius. Justinian a angajat cei mai mari şi valoroşi

jurisconsulţi, a cercetat mii de soluţii ale tribunalelor vremii până a

decis să promulge celebrul său „Codex Iuris Civilis”.

Legea a devenit lege după îndelungi şi minuţioase dezbateri şi

analize.

Îmi este teamă astăzi, şi credeţi-mă că am motive, că o decizie

politică poate deveni teren rezervat unor mari şi posibile abuzuri.

Din nou fac recurs la memorie, la memoria scurtă, de această

dată, la istoria recentă a României.

Să ne amintim de pachetul de legi trecute prin asumarea

răspunderii Guvernului anterior, celebra Lege nr. 247/2005.

Numai cine ţine ochii închişi dinadins nu va recunoaşte nimic

despre căile de exces şi abuz social deschise de acest nefast act

normativ.

Răspunderea guvernamentală ar trebui, în speţă, extrapolată şi

în ideea ca ea să vizeze un alt aspect decât cel politic, să fie o

răspundere pentru viitor, de natură etică şi materială, mai puţin

legislativă.

Lucrul pe care doresc să-l subliniez foarte clar în această

alocuţiune este acela că emiterea unor acte legislative de importanţă

crucială pentru mersul societăţii şi al funcţionării justiţiei reprezintă,

- 16 -

în principal, un act de implicare publică şi, abia în plan secund, un

act de voinţă politică.

O bună aşezare în ordinea publică nu se suprapune niciodată

convenţiei politice compromisorii existentă la un moment dat.

Pentru că lucrurile stau astfel, îmi exprim opinia, ca senator

aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, în

consonanţă şi cu părerea partidului meu, că aceste proiecte trebuie

supuse dezbaterii Parlamentului pentru ca, la finele acestui demers,

să capete forma şlefuită a raţionamentului simplificat, trecut prin

procedura votului pe literă şi amendament. Numai aşa vom evita ca

aceste legi organice să conţină strigoi sau sofisme intrinseci care ar

putea deschide căile multiple ale abuzului şi aparenţei de drept.

Şi poate este cazul să o spun acum. Sunt două moduri de a fi

puternici, pentru cei din clasa conducătoare: unii sunt puternici,

energici şi cu voinţă tare, dar de moment, iar alţii, mult mai mari şi

mai valoroşi, au o voinţă puternică şi durabilă.

Cred că ar fi momentul să gândim şi să fim ca aceştia din

urmă, ca marii creatori de legi bune, şi să avem în vedere că

drumurile lungi se construiesc piatră cu piatră, cu metodă lipsită de

înflăcărare. Pentru legiferarea acestor Coduri nu se impun mijloace

ca pripă, orgoliu şi nici acţiune forţată.

Dacă lucrul va ieşi bine tocmit, chiar şi timpul irosit până la

deplina lui aplicare va fi totuşi un timp câştigat. Cum se spune la

mine în Moldova: „Decât încropeală la termen, mai curând bună

tocmeală după scadenţă.”

- 17 -

Şi să nu uităm că nu din culpa Parlamentului s-au pierdut patru ani în ceea ce priveşte votarea în forma definitivă a Codului civil, care trecuse de plenul Senatului în legislatura 2000-2004, ca să nu mai amintesc de povestea celor două sau chiar trei proiecte de coduri penale.

Orgoliul nemăsurat al unei doamne ministru de tristă faimă a aşezat iresponsabil paragina pe toată munca noastră, şi e păcat. Numai că este deja inutil să tot răzbunăm trecutul. Putem foarte bine să evităm aceleaşi erori pentru viitor, iar eu cred că la aceste lucruri va trebui să reflecteze serios, în primul rând, ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, ca iniţiator, dar şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Stimaţi colegi, închei nu înainte de a adresa o subtilitate lipsită de

răutate acestui Guvern ,,al nostru”, cum ar spune un coleg. Poate foarte

bine să-şi subînţeleagă ego-ul când afirmă cu toată precizia „noi”.

Atenţionez că nu este nevoie să ne situăm, în raportul

Parlament – Guvern, pe linia de excludere reciprocă atunci când

este vorba de un interes major al ţării. Se poate apela la reverenţă,

pentru binele tuturor.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc domnului senator Ioan Chelaru.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL,

domnule senator Emilian Frâncu, aveţi cuvântul pentru a susţine o

declaraţie politică din partea grupului parlamentar.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

- 18 -

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o „Unde-i nu-i

cap, vai de picioare!”.

De la o săptămână la alta, începem să asistăm la un „remake”

al eşecurilor politice şi economice ale guvernării FSN din anii ’90,

când s-a prăbuşit moneda naţională, când inflaţia creştea văzând cu

ochii şi când produsul intern brut al României scădea întruna.

Similitudinile sunt izbitoare. Nu există un plan de guvernare

coerent, iar politicienii de la putere sunt preocupaţi mai ales de

acaparările de funcţii administrative pentru clientele politice din

judeţe, în vreme ce, pentru salvarea aparenţelor, se inventează

,,vinovaţi de serviciu”.

Invocând greaua moştenire a guvernului anterior, premierul a

anunţat „măsuri de austeritate”.

Nu mai departe decât în noiembrie trecut, PSD şi PD-L

susţineau sus şi tare că, dacă vor ajunge la putere, salariile

profesorilor vor fi imediat majorate cu 50%. Acum, aceste salarii

vor creşte, dacă vor creşte, cum va da Dumnezeu… după 15 aprilie.

Oare ce s-a întâmplat cu promisiunile electorale?!

Nici PD-L şi nici PSD nu erau în noiembrie un fel de copiliţe

ingenue, care nu ştiau nimic despre criza economică şi financiară.

Fie şi numai avertismentele repetate ale Guvernului Tăriceanu ar fi

trebuit să le dea de gândit, ca să nu mai vorbim despre datele

statistice actualizate săptămânal pe paginile de Internet ale

ministerelor de resort.

Conştient de dificultăţile viitoare prin care va trece ţara,

Guvernul Tăriceanu a adoptat, atunci, un program anticriză, pe care,

- 19 -

ulterior, noul Executiv l-a desfiinţat în doi timpi şi trei mişcări,

adoptând măsuri total anapoda în contextul actual. Vă ofer numai

trei exemple.

Guvernul Boc a anulat stimulentele pentru achitarea la timp a

dărilor către stat (şi se tot vaită cu foc că i-au scăzut încasările la

buget), a anulat stimulentele pentru menţinerea şi crearea de noi

locuri de muncă (dar se victimizează în legătură cu creşterea ratei

şomajului) şi a majorat, prin CAS, cheltuielile cu forţa de muncă din

economie, mirându-se, în acelaşi timp, că investitorii serioşi dau

semne că vor începe să ocolească România.

Colac peste pupăză, iată şi un al patrulea exemplu de

incompetenţă: în locul măsurilor anticriză, Guvernul Boc adânceşte

povara crizei, stimulând agenţii economici, prin scutiri de

contribuţii la salarii, să efectueze trimiterea angajaţilor în şomaj

tehnic, iar acest lucru anulează, practic, şansele de redresare în piaţa

agenţilor economici.

Dezamăgită cu ceea ce primeşte acum, în urma votului pe care l-

a dat pe 30 noiembrie 2008, populaţia României începe să-şi aducă

aminte de strămoşeasca zicală: „Unde nu e cap, va fi vai de picioare.”

Din păcate, la fel ca în precedentele guvernări FSN-iste, şi de

această dată, tot „talpa ţării” este cea care suferă. Guvernanţii PSD

şi PD-L îşi exprimă doar regretul ori compasiunea şi… păşesc mai

departe pe drumul erorilor şi al gafelor impardonabile.

Mulţumesc.


Mulţumesc foarte mult.

- 20 -

Din partea Grupului parlamentar al UDMR are cuvântul

domnul senator Cseke Attila-Zoltan.

Domnul Cseke Attila-Zoltan :

Domnule preşedinte,


Am intitulat declaraţia politică de astăzi ,,Marea descentralizare

a început cu naţionalizarea resurselor financiare ale comunităţilor

locale”.

Programul de guvernare al noului Executiv, instalat la Palatul

Victoria în data de 22 decembrie 2008, proclama prim măsurile

propuse „o descentralizare reală”, un adevărat „eldorado” în

administraţia publică locală pentru perioada imediat următoare.

„Descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice

locale prin delimitarea clară a competenţelor, pe principii europene,

în scopul creşterii autonomiei administrative, cu respectarea

principiului subsidiarităţii”, iată unul din obiectivele fundamentale

pe care şi le-a asumat Guvernul Boc în angajamentul său numit

Program de guvernare.

Este însă pentru prima oară când un guvern postdecembrist îşi

permite să oblige autorităţile locale să restituie resurse financiare

importante, necesare pentru realizarea unor proiecte şi programe

multianuale de mare anvergură ale acestora.

Pe româneşte, avem de-a face cu „o naţionalizare” a resurselor

financiare ale comunităţilor locale, a banilor membrilor

comunităţilor locale.

- 21 -

Este total inacceptabil, de la un Guvern care ne promite o

adevărată descentralizare – pe care noi, Grupul parlamentar

al UDMR, o susţinem de ani de zile, şi vom susţine măsurile reale

în acest sens –, să vină şi, practic, prin Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr.223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor

cheltuieli bugetare, să naţionalizeze banii comunităţilor locale.

Din punctul nostru de vedere, odată intraţi aceşti bani în

bugetul local, ei nu mai pot fi retraşi de către stat, mai ales că este

vorba de sume de bani care întotdeauna au putut fi transferate prin

fondul de rulment în bugetul local al anului viitor.

Suma acestor resurse financiare de care au fost private

bugetele locale se ridică la ordinul sutelor de milioane de lei noi.

Este o gravă încălcare a principiului autonomiei locale, inclusiv a

celei financiare, prevăzute de Legea nr. 273/2006 privind finanţele

publice locale.

Guvernul Boc calcă în picioare obligaţia de consultare a

autorităţilor administraţiei publice locale, prin intermediul structurilor

asociative ale acestora, obligaţie prevăzută atât de Legea nr. 273/2006

privind finanţele publice locale, cât şi de Hotărârea de Guvern

nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor

asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea

proiectelor de acte normative.

Sunt sume de bani cu ajutorul cărora se rezolvau probleme

stringente ale comunităţilor locale: extinderi sau reabilitări de şcoli

şi grădiniţe, de cămine culturale, reabilitări de drumuri sau

extinderea alimentării cu apă şi a canalizării.

- 22 -

Măsura naţionalizării acestor resurse financiare este cu atât

mai gravă cu cât, la unele dintre aceste proiecte, autorităţile locale

au contribuit şi ele cu resurse financiare proprii, adică cu banii

comunităţii locale, ai tuturor celor care o alcătuiesc.

De asemenea, acest gest al Guvernului pune în pericol statutul

de „bun platnic” al autorităţilor locale, având în vedere faptul că plata

la termen a unor lucrări executate pe bază de contract valabil încheiat

între părţi va fi afectată prin lipsa resurselor financiare necesare.

S-a urmărit, conform preambulului actului normativ în cauză,

reducerea cheltuielilor bugetare, dar probabil numai la nivelul

autorităţilor locale, la Bucuresti nu.

S-a vorbit despre măsura reducerii personalului din autorităţile centrale cu 20%, de eliminarea unor prime şi sporuri. Dar aceştia sunt cei care formează eşaloanele doi şi trei în ministere.

Dacă ne aplecăm însă puţin asupra numărului de ministere, vom afla cu stupoare că numărul lor a crescut vertiginos la 21, în loc de 17, cum a fost în Guvernul trecut, drept urmare numărul demnitarilor va fi mult mai mare decât a fost până acum.

Numai în aparatul de lucru al viceprim-ministrului au fost deja numiţi prin decizii ale primului-ministru cinci consilieri de stat şi un secretar de stat.

Dacă am vrea să traducem pe înţelesul tuturor această atitudine a

Executivului actual, am putea enunţa triumfal: „Creşterea cheltuielilor

la Bucureşti, naţionalizarea resurselor financiare în teritoriu!”

Iată atitudinea sfidătoare a acestui Guvern faţă de autorităţile

administraţiei publice locale, faţă de comunităţile locale şi, în final,

faţă de membrii acestora.

- 23 -

Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene conduse

de primari şi preşedinţi de consilii judeţene ai Uniunii Democrate

Maghiare din România au făcut şi vor face demersuri în continuare,

inclusiv pe cale judiciară, dacă va fi cazul, pentru obligarea

Guvernului de a restitui comunităţilor locale ceea ce este al lor şi de

a obliga acest Executiv supermusculos să-şi respecte cuvântul dat şi

scris în Programul de guvernare, acela de a respecta autonomia

locală, inclusiv cea financiară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Mulţumim domnului senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, are

cuvântul domnul senator Şerban Valeca, pentru a prezenta declaraţia

politică.

Domnul Şerban Constantin Valeca:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun că declaraţia mea şi a domnului senator

Moga Nicolae am intitulat-o ,,Managementul «victoriei»”. Aflam zilele trecute că, după atâţia amar de ani, România

reuşeşte să-şi obţină drepturile legitime asupra porţiunii ce i se cuvenea din platoul Mării Negre.

Succesul pare a fi total: în primul rând, s-a stins un conflict între două state, ţări vecine, iar, în al doilea rând, este un succes al diplomaţiei române şi al Guvernului care a decis această cale de soluţionare şi, nu în ultimul rând, este o definire a drepturilor ţării noastre asupra platoului Mării Negre, cu o suprafaţă suplimentară de mii de kilometri pătraţi.

- 24 -

Odată devenită publică, aceasta a provocat o mare bucurie şi,

din reacţia mass-mediei, am constatat că această bucurie a devenit o

victorie a milioane de români.

După cum se ştie, această zonă atât de disputată are o rezervă

importantă de hidrocarburi, adică de combustibili energetici clasici

(petrol şi gaze naturale) atât de necesari economiei româneşti şi

consumatorilor casnici din ţara noastră.

Dacă ar fi să comparăm funcţionarea economiei unei ţări cu

funcţionarea corpului uman, resursele energetice şi energia ar

reprezenta „sângele” economiei unei ţări moderne. Fără energie nu

vom avea posibilitatea de a ne lumina casele seara, de a le încălzi

iarna, transportul se va reduce la mersul pe jos şi aşa mai departe.

Ţara noastră are în fiecare an, în prag de iarnă, probleme cu

energia, în primul rând cu încălzirea locuinţelor, şi iată că

săptămâna trecută s-a deschis un orizont, chiar dacă acesta este

destul de îndepărtat: şase – opt ani în care am fi obţinut siguranţa

asigurării unor resurse energetice atât de necesare populaţiei pentru

următoarele decade.

Reuşisem să fim victorioşi, dar la câteva ore apare ştirea:

Guvernul trecut a concesionat şi a dat, se pare, unei firme şi un

drept suplimentar de exploatare, apriori (adică în luna noiembrie a

anului 2008), pentru o parte importantă din suprafaţa câştigată

săptămâna trecută prin decizia Curţii de la Haga.

S-au produs multe „stângăcii” în ultimii ani, dar a lua în

Guvern o hotărâre pentru ceva ce încă era în litigiu cu un alt stat mi

se pare cel puţin aberant.

- 25 -

Gata cu bucuria! Mii de români au simţit din nou un gust

amar, victoria se transforma încet în înfrângere.

Având în vedere faptul că siguranţa energetică a ţării este

componenta siguranţei naţionale, solicit Guvernului României şi

primului-ministru să analizeze H.G. nr. 1446/2008 şi anexele sale şi

să informeze opinia publică despre demersurile de reglementare în

interes naţional a acestei situaţii.

Totodată, se impune ca actualul Guvern să elaboreze cu

profesionalism politici care să servească interesul naţional în

domeniu, din care este necesar să facă parte următoarele măsuri:

1. Introducerea unui moratoriu de stopare, pentru cel puţin un

an, a concesionării în platoul Mării Negre;

2. Analizarea bazelor de date existente încă la institutele de

specialitate, iar evaluările viitoare ale resurselor energetice din zona

platoului să se facă sub coordonarea Institutului Naţional de

Cercetări Marine din Constanţa, care dispune de expertiza ştiinţifică

necesară şi are în dotare vasul de cercetare „Mare Nigrum”.

Această măsură ar reprezenta atât garanţia respectării legilor

privind secretul resurselor naturale ale ţării, cât şi garanţia oferirii

unei informări corecte a Guvernului asupra cantităţii estimate a

acestor resurse: petrol, gaze naturale, gaz-hidraţi şi altele.

3. Înfiinţarea unei companii naţionale de specialitate care să

deţină controlul exploatării acestor resurse, exploatarea, din punct

de vedere comercial, putând să se facă în parteneriat cu alte

companii româneşti sau străine de profil.

- 26 -

Considerăm, de asemenea, că această situaţie ar trebui

analizată şi la nivelul Preşedinţiei, respectiv în Consiliul Suprem de

Apărare a Ţării.

Se impune totodată elaborarea de către specialiştii din

domeniu a unei strategii energetice a României pe termen lung,

document care să intre în dezbaterea Parlamentului şi să fie aprobat

prin lege, urmând ca Guvernul să pună în aplicare prevederile

acestei strategii.

Constantin Brâncuşi spunea: „A vedea în depărtare este o

problemă, însă a ajunge acolo rămâne o cu totul altă chestiune”. De

aceea trebuie să vedem în viitor, să conştientizăm faptul că rezervele

strategice din subsolul ţării nu sunt ale unor administratori oarecare de

la o agenţie, ci sunt ale fiecărui cetăţean român şi ale copiilor acestora.

Dorim să amintim faptul că luarea unor măsuri speciale de

protejare a interesului naţional reprezintă apanajul fiecărui stat, şi

sunt multe exemple, din state de largă deschidere democratică, care

se pot da. Considerăm că numai în acest mod vom reuşi să

redevenim victorioşi.

Vă mulţumesc. Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumim domnului senator. În continuare, din partea Grupul parlamentar al PNL, domnul

senator Mario-Ovidiu Oprea. Vă rog, domnule senator. Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi,

- 27 -

Nu ştiu cum se întâmplă, dar noi, românii, vrem să fim

totdeauna mai cu moţ. Chiar şi acum, la 20 de ani de la prăbuşirea

regimului comunist şi la doi ani de când România a devenit membră

cu drepturi depline a Uniunii Europene, se pare că nu izbutim deloc

să fim cu adevărat democraţi. Adică nu ne mai place democraţia, ne

creează oprelişti. Şi ce să facem ca să scăpăm de ea? E simplu.

României anului 2009, ameninţată de iminenţa crizei economice, i

se propune de către actualul şef al statului o altă temă, de stringentă

urgenţă în opinia Domniei Sale, şi anume revizuirea Constituţiei.

Motivaţia acestui demers rezidă în faptul că elitele politice,

chipurile, i-au dezamăgit pe români şi, ca urmare, trebuie neapărat

sporite prerogativele Preşedintelui. Acesta nu este o elită politică,

provine dintr-o clasă separată de politicieni. Să nu ne ascundem

după deget.

În realitate, obiectivul domnului Băsescu este unul singur:

instaurarea unui regim semiprezidenţial, cu creşterea atribuţiilor

Preşedintelui.

Alăturându-se celor care pun la îndoială în bloc calitatea

morală a membrilor Parlamentului, preşedintele Băsescu, în spiritul

celei mai pure demagogii, şi nu oricare, ci al unei demagogii

populiste, lansează ideea Parlamentului unicameral, invocând

necesitatea modernizării României, a unei noi clase politice şi, de ce

nu, a reducerii cheltuielilor. Efectul ? Consolidarea propriei puteri şi

subminarea importanţei Parlamentului, adică a instituţiei

fundamentale a oricărei democraţii.

- 28 -

Pentru economie de bani, de ce nu se gândeşte Domnia Sa la

reducerea numărului de membri ai celor două Camere şi păstrarea

structurii bicamerale?

Sunt sute de teme care pot fi considerate bune, drepte şi

populare. Domnul Băsescu a ales-o pe aceasta fiindcă, nu-i aşa, tot

este scăzută credibilitatea Parlamentului în rândul populaţiei şi,

astfel, ideea unicameralismului devine, în mâinile sale, o armă

redutabilă împotriva partidelor politice şi, totodată, un instrument de

consolidare a propriei puteri tocmai prin slăbirea acestora din urmă.

Întrebarea care se pune este:

În loc să schimbăm Constituţia, n-ar fi mai bine să schimbăm

preşedintele?

Sau poate ar fi mai bun următorul scenariu: Parlamentul va fi

dizolvat când vrea preşedintele, preşedintele va decide când este

criză, iar de la Parlament unicameral până la zerocameral nu rămâne

decât un pas, iar acest din urmă deziderat poate fi atins prin

referendum.

„Nu-i aşa că nu mai e nevoie de Parlament?” vor fi întrebaţi

românii care, copleşiţi de propriile probleme, agravate de criza

economică, vor răspunde, probabil: „Da”.

Stimaţi colegi, vă invit pe toţi să reflectaţi cu seriozitate la

propunerile domnului Băsescu. Ele reprezintă o capcană

periculoasă, ale cărei consecinţe pot fi de necontrolat.

Vă reamintesc totodată că înainte de 1989 am ieşit în stradă nu

pentru că România nu avea preşedinte. Avea preşedinte. Pentru ce

au murit oamenii, atunci? Pentru libertate şi democraţie.

- 29 -

Parlamentul României, în spiritul tradiţiei autohtone, dar şi

europene, este expresia democraţiei şi este bicameral. Ce-i scapă

unei Camere, adaugă cealaltă.

Putem fi de acord cu diferenţierea mai accentuată a atribuţiilor

celor două Camere, nu şi cu suprimarea uneia din ele, pentru că mai

puţine filtre nu înseamnă implicit mai puţine riscuri sau mai multă

eficienţă.

În Parlament, prin partidele politice, sunt reprezentaţi în

proporţie de 100% cei care se prezintă la vot, în timp ce şeful

statului este votat doar de către jumătate dintre aceştia.

Încă ceva. Se tot spune că doar o majoritate confortabilă în

Parlament poate reforma România. Dar, oameni buni, Marea

Adunare Naţională avea majoritate de 100%. Ne dorim aşa ceva?

Ne dorim doar nişte parlamentari motorizaţi, la care este necesară

doar acţionarea simultană a articulaţiei braţ-antebraţ?

În aceeaşi ordine de idei, îmi îngădui să le atrag atenţia colegilor parlamentari din PSD că în cazul în care vor susţine modificările Constituţiei propuse de domnul Băsescu, acesta va avea prilejul să-i poată scoate în orice moment de la guvernare, declarând criză şi dizolvând Parlamentul. Nu cred că trebuie ignorat acest scenariu, care nu are nimic fantastic în el.

Stimaţi colegi, pe fondul crizei economice care, fie că acceptăm sau nu, va cuprinde şi România, o diminuare a rolului Parlamentului, ca principal instrument de exercitare a voinţei populare, va conduce la apariţia unor mişcări extremiste. De aceea, în calitatea noastră de aleşi, trebuie să împiedicăm derapajele de la putere, adică atacul la democraţie. Vă mulţumesc.

- 30 -


Mulţumesc. Mai este înscris pe ordinea de zi, domnule senator

Haşotti, încă un coleg din Grupul parlamentar al PNL: domnul

senator Ioan Ghişe.

Am rugămintea, dacă doriţi să faceţi declaraţia, să vă încadraţi

într-un interval scurt de timp, pentru că timpul grupului

dumneavoastră s-a epuizat.

Domnule senator Ghişe, vă invit să prezentaţi declaraţia politică.

Domnul Ioan Ghişe :

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Distinse doamne şi domni senatori colegi,

Vreau să vă rog frumos, ca o chestiune de procedură, să aveţi

amabilitatea ca textul integral al declaraţiei politice să fie inclus în

ceea ce înseamnă document public afişat şi, pentru a nu vă reţine

prea mult, să citesc doar câteva propoziţii.

În declaraţia mea politică, intitulată „Decât Guvern aşa de

performant, mai bine altul”, am enumerat 17 evenimente şi situaţii

care evidenţiază, în opinia mea, ceea ce înseamnă o lipsă de

performanţă la guvernare, o abordare, în unele situaţii, mincinoasă,

incompetentă, necunoscătoare şi generatoare de haos.

Concluzia declaraţiei politice este următoarea: dacă cele descrise

în declaraţia politică demonstrează minciună, incompetenţă,

necunoaştere şi haos, asta rămâne să aprecieze cetăţenii ţării.

Dacă aşa arată, după primele două luni, evoluţia şi

performanţele Guvernului, visat şi dorit timp de doi ani de către

preşedintele Băsescu şi declarat de către premierul Emil Boc ca

- 31 -

fiind „cel mai performant Guvern al României”, dacă pentru

Guvernul Boc nu contează respectarea Constituţiei României, nu

contează politicile europene pe domenii sectoriale, nu contează

prevederile din Programul de guvernare aprobat de Parlament şi nu

contează nici obligaţia de a executa legile în vigoare pentru care s-a

angajat în campania electorală, atunci, în mod sigur, România are

nevoie, spun eu, de un alt premier şi de un alt Guvern.

În consecinţă, cred că asta este pentru binele cetăţenilor

români şi pentru a se opri seria de „Ţepe la Palatul Victoria”,

anunţate de preşedintele Băsescu la alegerea sa ca preşedinte al ţării.

Vă mulţumesc.

Textul declaraţiei politice neprezentat în plenul Senatului:

1. În 24 septembrie 2008, în faţa Camerelor reunite ale

Parlamentului, preşedintele Traian Băsescu anunţa că România are

nevoie ,,de creşterea coerenţei şi predictibilităţii bugetare şi de

bugete multianuale”.

2. La începutul mandatului Guvernului condus de domnul

Emil Boc, premierul ne-a anunţat că va fi cel mai performant

Guvern din istoria României. În perioada de o lună şi jumătate de la

începutul mandatului, s-au petrecut următoarele evenimente şi au

avut loc următoarele evoluţii:

3. Până azi, 9 februarie 2009, România nu are un Program

anticriză şi nici bugetul aprobat de Parlament pentru anul 2009, ca

să nu mai vorbim de bugete multianuale;

4. Prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului Boc s-a decis

eliminarea din posturile bugetare a pensionarilor, deşi prevederile

- 32 -

din Programul de guvernare aprobat de Parlament susţin exact

contrariul, şi anume atragerea în muncă a pensionarilor;

5. Curtea Constituţională a invalidat această ordonanţă, dar

premierul ne-a anunţat că va relua acţiunea pentru eliminarea

pensionarilor din funcţii publice, printr-o iniţiativă legislativă a

Guvernului. Această decizie este în flagrantă contradicţie cu

politicile europene în domeniu, cu prevederile din Programul de

guvernare şi cu angajamentul PD-L din campania electorală de

acum două luni;

6. Premierul a anunţat că vor fi eliminaţi 20% din funcţionarii

publici, pentru ca, după două zile, tot premierul să anunţe renunţarea

la o astfel de intenţie. Pe subiect nu s-a emis niciun act normativ;

7. Preşedintele României a anunţat într-o seară la TVR că pensiile şi salariile bugetarilor vor creşte, pentru ca, în dimineaţa zilei următoare, să ne anunţe că ar fi de acord cu îngheţarea salariilor, dacă Guvernul va propune aşa ceva;

8. Conform primelor decizii guvernamentale, punctul de pensie nu va avea în acest an valoarea de 45% din salariul mediu brut, salariile cadrelor didactice nu vor creşte cu 50%, conform legii, veniturile salariaţilor la stat vor scădea prin anularea primelor şi sporurilor salariale, iar multe din salariile bugetarilor vor îngheţa în acest an;

9. La 22 decembrie 2008, în Parlament, Guvernul Boc s-a angajat că va proteja „interesele economice ale populaţiei (putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă)” – Capitolul 2, Obiectivul 3 din Programul de guvernare;

- 33 -

10. În campania electorală, preşedintele PD-L, actualul

premier Boc, cerea demisia premierului Tăriceanu pentru

incompetenţă, deoarece acesta arăta că mărirea cu 50% a salariilor

cadrelor didactice este o decizie greşită economic, pentru ca acum

premierul Boc să blocheze aplicarea acestei legi susţinute de către

PD-L, promulgată de preşedintele Băsescu şi declarată constituţională

de către Curtea Constituţională;

11. Guvernul Boc a anunţat creşterea cu 3% a contribuţiei

CAS, deşi în Programul de guvernare aprobat de Parlament şi în

politicile europene asumate de România se prevede exact invers, şi

anume reducerea contribuţiilor de asigurări sociale;

12. Cele mai multe dintre anunţurile publice ale premierului

Boc nu sunt concretizate în acte administrative (hotărâri sau

ordonanţe de guvern);

13. Proiectul de buget propus de Guvern către Parlament s-a

construit pe cursul de schimb 4 lei / 1 euro, deşi cursul variază la

peste 4,2 lei / 1 euro, iar previziunile pentru 2009 dau ca certă

continua devalorizare a leului faţă de euro;

14. Demnitarilor şi instituţiilor publice, precum şi cetăţenilor li

se cere de către premierul Boc „strângerea curelei” prin reducerea

cheltuielilor publice, deşi preşedintelui Băsescu i se oferă, în acest

an electoral, un buget aproape dublu faţă de anul trecut;

15. Prin Programul de guvernare aprobat de Parlament,

Guvernul Boc s-a angajat „să reducă drastic cheltuielile publice şi să

reducă birocraţia”, dar a creat trei noi ministere conduse, evident, de

către miniştri PD-L;

- 34 -

16. Guvernul Boc a invocat public aproape zilnic greaua

moştenire lăsată de Guvernul Tăriceanu, dar nu a prezentat public

niciun document oficial sau raport de specialitate în acest sens;

17. Guvernul Boc a reuşit performanţa să prezinte ţării trei

miniştri ai administraţiei şi internelor în mai puţin de două luni, deşi

la Obiectivul 2 din Capitolul 22 privind Reforma administraţiei

publice se menţionează că se va urmări „un model organizaţional

eficient al structurilor administrative”.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Evident, textul integral al declaraţiei politice va fi publicat pe

site, ca declaraţie politică prezentată în plenul Senatului României.

*

Vă propun, epuizând intervenţiile de la acest punct din

ordinea de zi, să vă informez cu privire la exercitarea de către

parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) şi (3) din

Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în

vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale, următoarele legi:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de intrare în vigoare a

Legii nr. 301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind

- 35 -

executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în

cursul procesului penal;


nr. 125/2007 pentru modificarea art.13 din Legea notarilor publici şi

a activităţii notariale nr. 36/1995;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea

alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale;


nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea

autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii

partidelor politice şi a campaniilor electorale;


nr. 36/2008 privind unele măsuri pentru centralizarea rezultatelor

votării la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale

din anul 2008;


nr. 131/2007 pentru stabilirea orei de începere şi de închidere a

votării la referendumul naţional din data de 25 noiembrie 2007

privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor

Parlamentului României;


nr. 151/2007 pentru completarea destinaţiei unor părţi din imobile

situate în municipiul Bucureşti;

- 36 -


nr. 31/2008 privind modificarea art. 482 din Codul de procedură

penală;

- Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 134/2006 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru

Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei;

- Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României

şi Guvernul Republicii Turcia privind promovarea şi protejarea

reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 3 martie 2008;

- Lege pentru ratificarea celui de-al doilea amendament,

semnat la Bucureşti la 2 iulie 2007, la Acordul de Garanţie dintre

România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,

pentru finanţarea Proiectului de modernizare şi introducere a taxării pe

autostrada Bucureşti – Piteşti, semnat la Bucureşti la 5 august 1996;

- Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind

completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea

agriculturii), dintre România şi Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007;

- Lege pentru ratificarea amendamentului convenit între

România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin

scrisoarea semnată la Bucureşti la 18 aprilie 2008 şi la Paris la 29

aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la

27 decembrie 2005 şi la Paris la 10 ianuarie 2006;

- Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României

şi Guvernul Republicii Cehe, semnat la Praga la 22 ianuarie 2008,

- 37 -

privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României şi

Guvernul Republicii Cehe pentru promovarea şi protejarea

reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 1993;

- Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional dintre

Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat

la 26 ianuarie 2008, la Acordul dintre Guvernul României şi

Guvernul Regatului Maroc privind promovarea şi protejarea

reciprocă a investiţiilor, semnat la Rabat la 28 ianuarie 1994;

- Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi

Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea

evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,

semnată la Duşanbe la 6 decembrie 2007.

Prin această procedură, am făcut informarea oficială a plenului

Senatului.

*

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise Rapoartele Comisiei

pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii asupra

petiţiilor primite în trimestrele I, II şi în semestrul I ale anului 2008.

Conform Regulamentul Senatului, acestea se prezintă plenului

Senatului. Le aveţi în mape şi considerăm că ele au fost prezentate,

conform art.170 alin.(4) din Regulamentul nostru.

*

Trecem la proiectele de legi din ordinea de zi.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul

Republicii Franceze în domeniul protecţiei şi securităţii civile

- 38 -

privind asistenţa şi cooperarea în situaţii de urgenţă, semnat la Paris

la 22 aprilie 2008.

Invit reprezentantul Guvernului la pupitru.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi punctul de

vedere al Guvernului.

Domnul Radu Stancu – secretar de stat în Ministerul

Administraţiei şi Internelor :



Staţi jos.

Domnul Radu Stancu :

Sunt Radu Stancu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei

şi Internelor.



Acordul supus ratificării cuprinde prevederi referitoare la

domeniile şi formele cooperării, la autorităţile competente pentru

aplicarea prevederilor acordului, la constituirea unei comisii mixte,

precum şi prevederi referitoare la modalitatea solicitării şi acordării

asistenţei în caz de situaţii de urgenţă.

În acest sens, părţile au convenit asupra responsabilităţii

privind conducerea operaţiunilor de acordare a ajutorului şi

transmiterea instrucţiunilor către responsabilul echipei de asistenţă,

asupra modalităţii de întoarcere a echipelor de asistenţă după

încetarea activităţii, asupra responsabilităţii utilizării transportului

- 39 -

aerian, precum şi asupra suportării cheltuielilor sau pagubelor

materiale produse ca urmare a acordării asistenţei în caz de dezastre.

Având în vedere cele precizate, domnule preşedinte, vă

adresez rugămintea să adoptaţi Proiectul de lege pentru ratificarea

Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii

Franceze în domeniul protecţiei şi securităţii civile privind asistenţa

şi cooperarea în situaţii de urgenţă. Vă mulţumesc.


Vă mulţumim frumos.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională.

Domnul Mircea-Marius Banias:


Sunt senatorul Mircea Banias din Grupul parlamentar al PD-L.

Cu adresa nr. 600/2008, Comisia pentru apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru analiza şi

întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru ratificarea

Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii

Franceze în domeniul protecţiei şi securităţii civile privind asistenţa

şi cooperarea în situaţii de urgenţă, semnat la Paris la 22 aprilie

2008, adoptat de Camera Deputaţilor.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile şi formele

cooperării, la autorităţile competente pentru aplicarea prevederilor

acordului, la constituirea comisiei mixte, precum şi prevederi

referitoare la modalitatea solicitării şi acordării asistenţei în caz de

situaţii de urgenţă.

- 40 -

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de

lege.

Analizând conţinutul acordului, cu unanimitate de voturi,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a

hotărât să adopte raport de admitere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege

face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie adoptat în

baza dispoziţiilor art. 76 din Constituţia României, republicată,

Senatul fiind Cameră decizională.


Mulţumim foarte mult.

Sunt intervenţii sau observaţii din partea grupurilor

parlamentare? Dacă nu sunt, vă propun să votăm acest proiect de

lege, prin vot electronic. Vă rog să votaţi.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere,

raportul şi proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului

României.

*

În continuare, punctul 4 din ordinea de zi: Proiectul de lege

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul

Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii,

limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la Bucureşti la

25 octombrie 2007.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Radu Stancu:


- 41 -

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori, Acordul supus ratificării creează cadrul juridic necesar pentru

cooperarea şi facilitarea acordării de ajutor reciproc în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia.

Documentul bilateral de cooperare cuprinde prevederi referitoare

la autorităţile competente pentru implementarea dispoziţiilor acestuia,

la reglementarea modului de solicitare a ajutorului privind schimbul de

informaţii.

Se stabilesc, de asemenea, modalităţile de acordare a ajutorului, coordonarea şi desfăşurarea operaţiunilor de acordare a ajutorului, formalităţile necesare pentru trecerea frontierei de stat de către echipele de acordare a ajutorului, utilizarea aeronavelor, precum şi modul de acordare a despăgubirilor pentru daune produse de un membru al echipei de asistenţă.

Având în vedere cele precizate, domnule preşedinte, vă adresez rugămintea să adoptaţi Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi eu mulţumesc. Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională, vă rog, domnule senator. Domnul Mircea-Marius Banias: Cu adresa nr. 606/2008, Comisia pentru apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru analiză şi

- 42 -

întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la Bucureşti la 25 octombrie 2007, adoptat de Camera Deputaţilor.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Analizând conţinutul Acordului, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât să adopte raport de admitere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie adoptat pe baza dispoziţiilor art. 76 din Constituţia României, republicată, Senatul fiind Cameră decizională. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi eu vă mulţumesc. Dacă nu sunt alte intervenţii, vă propun să supunem votului

raportul şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere,

raportul şi proiectul de lege au fost adoptate. *

În continuare, punctul 5: Proiectul de lege pentru ratificarea

Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei

privind cooperarea poliţienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Radu Stancu:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori.

- 43 -

Prin acordul supus ratificării se stabileşte cadrul legal pentru

acordarea asistenţei reciproce între părţi pentru prevenirea şi

combaterea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

De asemenea, acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile şi formele de cooperare, la autorităţile competente desemnate pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului, la formele specifice de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a traficului ilicit de droguri şi precursori, precum şi în domeniul combaterii migraţiei ilegale şi a traficului de persoane. De asemenea, cuprinde dispoziţii privind protecţia datelor personale şi informaţiilor clasificate, dispoziţii privind refuzul asistenţei, modalităţile de soluţionare a diferendelor, precum şi dispoziţiile referitoare la intrarea în vigoare şi denunţarea Acordului.

Având în vedere cele precizate, domnule preşedinte, vă adresez rugămintea să adoptaţi Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind cooperarea poliţienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului

şi protecţia mediului. Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, în şedinţa din 27 ianuarie… Domnul Mircea Dan Geoană: Domnule senator, pentru stenogramă şi pentru a facilita

publicarea pe site-ul nostru, vă rog să prezentaţi şi numele

dumneavoastră, şi calitatea în care expuneţi acest raport.

- 44 -

Domnul Petru Filip:

Sunt senatorul Filip Petru, preşedintele Comisiei pentru

administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.

Cu adresa nr. 599 din 2008, Comisia pentru administraţie

publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a fost sesizată

în fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre

Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind

cooperarea poliţienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008.

S-a discutat acest proiect în 27 ianuarie 2009, comisia a dezbătut

şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere.

Mai sunt avize favorabile din partea Comisiei pentru politică

externă şi a Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu sunt alte intervenţii.

Supun votului raportul şi proiectul de lege, conform celor

ascultate. Vă rog să votaţi.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere,

raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.

*

Punctul 6 din ordinea de zi: Proiectul de lege pentru

modificarea alin. (2) al art.2 din Legea nr. 56/2005 privind

aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca

- 45 -

Europeană de Investiţii pentru proiectul privind infrastructura

municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a II-a, semnat la

Bucureşti la 15 martie 2004 şi la Luxemburg la 19 martie 2004.

Din partea Guvernului, vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Graţiela Denisa Iordache – secretar de stat în

Ministerul Finanţelor Publice:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori,

Referitor la Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al

art.2 din Legea nr. 56/2005 privind aprobarea Contractului de

finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în baza

Legii nr. 56/2005, acest contract a fost aprobat, finanţat din granturi

ISPA – împrumutul are o valoare de 29.000.000 de euro – şi din

venituri proprii ale beneficiarilor finali ai împrumuturilor.

Obiectivul proiectului vizează reabilitarea infrastructurii în

domeniul alimentării cu apă şi al epurării apei uzate în municipiile

Buzău, Piatra-Neamţ şi Satu Mare.

Amendamentele solicitate vizează schimbarea beneficiarilor

finali ai proiectului, în sensul schimbării denumirii acestora: Regia

Autonomă Municipală Buzău se înlocuieşte cu S.C. ,,Compania de

Apă” S.A. Buzău, iar Regia Autonomă Comunală Satu Mare este

înlocuită cu S.C. APASERV Satu Mare S.A.

Necesitatea acestui amendament: conform Memorandumului

de Finanţare încheiat între Guvernul României şi Comisia

Europeană, beneficiarii finali ai proiectului urmau să îndeplinească,

până la data de 31 decembrie 2007, condiţionalitatea prevăzută la

art. 8 punctul 4.b, respectiv existenţa unor sisteme separate de

- 46 -

contabilitate pentru serviciile din domeniul apei şi al apei uzate şi

pentru activităţile din domeniul energiei termice şi totodată

eliminarea subvenţiilor încrucişate.

Amendamentele menţionate nu majorează obligaţiile

financiare ale României faţă de BEI şi nici nu determină noi

condiţionalităţi economice faţă de cele convenite iniţial între părţi.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnule preşedinte, punctul de vedere al comisiei.

Domnul Petru Filip:


Comisia a dezbătut şi a analizat acest proiect de lege în 28

ianuarie 2009. Raportul este de admitere.

Doamna secretar de stat a prezentat în ce constă modificarea.

Există avize favorabile din partea Consiliului Legislativ şi din

partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de

capital.

Avem în faţă o lege ordinară, iar Senatul este Cameră

decizională. Mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Dacă nu sunt alte intervenţii, supun votului raportul şi

proiectul de lege. Vă rog să votaţi.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere,

raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.

- 47 -

*

Punctul 7 din ordinea de zi: Proiectul de lege privind

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2008 pentru

modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007

privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite

la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. în vederea

achiziţionării de autoturisme.

Doamna secretar de stat, vă rog, punctul de vedere al

Guvernului.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:


Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2008

au fost aduse următoarele amendamente:

A fost modificat cuantumul sumei aferente valorii totale a

despăgubirilor, deoarece s-a constatat că în urma calculului făcut,

bazat pe nişte evidenţe întârziate şi foarte vechi ca perioadă, au fost

omise unele persoane care puteau da în judecată Guvernul României

şi, dorindu-se a se evita acest aspect, a fost modificat cuantumul

sumei aferente, incluzând şi aceste valori.

A fost, de asemenea, modificată data de răscumpărare a

obligaţiunilor de stat emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 156 din 2007, de la 21 decembrie 2008 la 30 octombrie 2008.

De asemenea, a fost eliminată anexa care făcea parte

integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, din

raţiuni care ţin de confidenţialitatea informaţiilor, care pot fi

încadrate în categoria secretului bancar.

- 48 -

Menţionăm, de asemenea, faptul că încă din data de 30

octombrie 2008 măsurile adoptate prin Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 113/2008 au fost aduse la îndeplinire în integralitate.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi

piaţă de capital, domnule preşedinte.

Domnul Ion Ariton:


Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu

amendamente.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări l-a

avizat favorabil, iar raportul Comisiei pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital, de asemenea, este favorabil.

Senatul se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc. Există intervenţii?

Domnule senator Frunda, microfonul 2.

Domnul Frunda György:



Atunci când am discutat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 156 din 2007 – care este ordonanţa ce rezolvă problema de bază

a despăgubirii celor care au constituit depozite pentru cumpărarea

- 49 -

autoturismelor până în 1992 –, era vorba despre 37.000 de

deponenţi care urmau să primească despăgubiri, iar marea

majoritate a şi primit despăgubirile.

Ordonanţa în discuţie astăzi este, de fapt, o încuviinţare post

factum, pentru că ea s-a aplicat cu bună-credinţă şi era nevoie de

această ordonanţă.

Vreau însă să profit de prezenţa doamnei secretar de stat,

pentru a supune atenţiei ministerului de resort şi a Guvernului, în

ansamblul său, problema celor aproximativ 2.000 de cetăţeni români

care şi-au transferat banii pentru cumpărarea unui autoturism Dacia

la BRD, care era, la vremea aceea, o bancă cu capital exclusiv de

stat. Aceşti oameni, care au fost de bună-credinţă, trebuie să fie

despăgubiţi.

Când s-a discutat ordonanţa, pe fond, am făcut acest

amendament, care a fost adoptat de plenul Senatului, dar nu a trecut

de Camera Deputaţilor.

De aceea, fac apel la Guvern să rezolve problema acestor

oameni.


Sunt alte intervenţii?


Această problemă a fost luată în considerare, la nivelul

Guvernului, de anul trecut, şi a fost contactată Banca Română de

Dezvoltare.

Procesul este în desfăşurare. BRD face eforturi pentru a reface

baza de date de două mii de persoane şi pentru a rezolva problema.

- 50 -


Camera decizională este Camera Deputaţilor. Acest subiect

poate fi pus în discuţie de către Ministerul Finanţelor Publice,

eventual, acesta să se pronunţe asupra lui.

Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege în

forma prezentată.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri, raportul

si proiectul de lege au fost adoptate.

*

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi – Proiectul de lege

pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Este o cerere de reexaminare, formulată de Preşedintele României.

Doamna secretar de stat Iordache, vă rog să prezentaţi punctul

de vedere al Guvernului.


Mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea

alin. (2) din art. 173 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în

sensul ca producţia de ţuică şi rachiu de fructe, destinată

consumului propriu în gospodăriile individuale, să fie exceptată de

la plata accizelor.

Totodată, se propune abrogarea alin.(4) al art. 234 care

prevede că „în momentul desigilării instalaţiilor sau a cazanelor,

reprezentantul autorităţii fiscale competente va verifica, prin probe

de producţie, timpii de fabricaţie şi randamentul în alcool pentru

- 51 -

fiecare tip de materie primă în parte, stabilind numărul de fierberi în

24 de ore şi întocmind un proces-verbal de constatare”.

Ministerul Finanţelor Publice nu susţine promovarea unui

astfel de proiect de act normativ, având în vedere următoarele

considerente:

- Prevederile capitolului I privind accizele armonizate de la

Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale” reglementează, în

conformitate cu prevederile directivelor comunitare în domeniu,

regimul accizelor pentru produsele supuse obligatoriu acestui regim

în toate statele membre;

- În domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice, regimul

accizelor este reglementat de Directiva CE nr. 92/83/CEE privind

armonizarea accizelor pentru aceste produse, prin care se

precizează, expres, sfera de aplicare şi principiile generale de

impozitare şi, respectiv, de Directiva CE nr. 92/84/CEE privind

apropierea valorii accizelor în care este prevăzut nivelul minim

obligatoriu al cotelor de accize, pe categorii de produse.

De asemenea, menţionăm că Directiva CE nr. 92/83/CEE a

suferit unele modificări şi completări, ca urmare a actelor care sunt

parte la tratatele de aderare privind condiţiile de aderare la Uniunea

Europeană, astfel încât aceste modificări, care au constat în

precizarea derogărilor obţinute de statele membre, admise cu ocazia

negocierilor de aderare, nu au drept obiect şi acest tip de produs.

Potrivit prevederilor directivelor comunitare menţionate mai

sus, spre deosebire de producţia de bere şi vinuri, producţia de ţuică

şi rachiuri de fructe nu poate fi realizată şi deţinută în afara unui

- 52 -

antrepozit fiscal, indiferent de destinaţia lor - pentru consumul

propriu sau pentru comercializare.

În cazul României, în cadrul negocierilor la capitolul X,

„Impozitarea”, s-a obţinut o derogare de la aceste prevederi

obligatorii, în sensul că ţuica şi rachiul de fructe pot fi realizate în

gospodăriile individuale, pentru consumul propriu al acestora, fără

ca acestea să devină antrepozite fiscale, doar în limita acestei

cantităţi de 50 de litri pe an şi cu o concentraţie de 100% alcool pur,

cu acciză redusă de 50%, maximum de reducere admis de către

directiva comunitară faţă de cota standard.

De asemenea, dorim să precizăm că pentru gospodăriile

individuale, producătoare de ţuică şi rachiuri din fructe, pentru

consumul propriu, în legislaţia naţională în vigoare, până la data de

1 ianuarie 2007, a fost prevăzută exceptarea de la plata accizelor, de

asemenea pentru o cantitate limitată, doar până la data la care

România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

Modificarea regimului accizelor, în sensul celor propuse în

iniţiativa legislativă, impune, în conformitate cu reglementările

comunitare şi ale Tratatului de aderare a României si Bulgariei la

Uniunea Europeană, iniţierea unei proceduri, în prealabil, la nivelul

Comisiei Europene, pentru renegocierea derogărilor deja acordate.

Abrogarea alineatului (4) din art. 234 din Codul fiscal ar

încuraja procesul de evaziune fiscală, din moment ce reprezentanţii

organului fiscal nu mai pot verifica, prin probe de producţie, timpii

de funcţionare a instalaţiilor sau a cazanelor şi randamentul în

alcool pentru fiecare materie primă.

- 53 -


Doamnă secretar de stat, care este punctul de vedere al

Guvernului în ceea ce priveşte acest proiect de lege?


Guvernul nu susţine adoptarea proiectului de lege.



Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al

Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Domnul Ion Ariton:

Completările fiind făcute de către doamna secretar de stat, în

şedinţa din 27 ianuarie 2009, comisia a analizat şi a hotărât admiterea

cererii de reexaminare, formulate de Preşedintele României.


Celelalte comisii sesizate au avut un punct de vedere la cererea

de reexaminare, domnule preşedinte?

Domnul Ion Ariton:

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a

transmis, în data de 28 ianuarie 2009, respingerea cererii de reexaminare.


Şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de

capital este de acord cu cererea de reexaminare?

Domnul Ion Ariton:

Da.


Sunt intervenţii pe acest subiect?

- 54 -

Vă rog, domnule senator Daea, microfonul 4.

Domnul Petre Daea:




Actul normativ pus astăzi în dezbatere, sub formă de cerere de

reexaminare, solicitată în mod corect şi legal de preşedintele Traian

Băsescu, ne aduce nouă, în faţă, o problematică extrem de complexă

şi tot atât de sensibilă. Am discutat-o în legislatura trecută, am avut

puncte de vedere care s-au armonizat atunci într-un act normativ

care prevedea o reglementare, pentru a face faţă presiunii

producătorilor agricoli.

Sigur, doamna secretar de stat, cu limbajul specific domeniului

de activitate pe care-l reprezintă acum, aici, a pus în operă un sistem

greu de înţeles pentru oamenii care se ocupă de acest domeniu.

Eu vreau să îl descifrez, cunoscând, întrucâtva, preocuparea

acelora care au solicitat, pe bună dreptate, intervenţia în domeniu.

Colegii care cunosc îndeaproape mecanismul, au şi pus în

mişcare o serie întreagă de intervenţii, pentru a avea lămuririle

necesare de la Bruxelles.

Vă spun şi informez Senatul României că avem un răspuns

care se manifestă în direcţia preocupării Comisiei Europene pentru

reglementare în acest sens, dat fiind faptul că explicaţiile date de

români, explicaţiile date de polonezi şi alte ţări au, din acest punct

de vedere, o sorginte reală, într-o logică de reglementare.

- 55 -

Noi, în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare

rurală, am dezbătut acest proiect de lege. Am fost, evident, puşi în

situaţia de a cumpăni bine ce înseamnă reglementarea, Directiva

nr. 92/83/CEE şi ce înseamnă solicitarea concepută în proiectul de

act normativ de către colegii noştri şi am dat un aviz favorabil. De

ce? Pentru că am văzut semnale şi avem documente în acest sens,

trimise de ambasadorul nostru, domnul Moţoc, la Bruxelles, care

spune că pe masa de lucru există această preocupare a specialiştilor

de la Bruxelles.

Eu cred că în parcursul acesta legislativ, folosind metodologia

juridică pe care o avem la dispoziţie, trebuie să avem înţelegere

pentru producătorii agricoli şi, poate, până la dezbateri în Camera

Deputaţilor, care este primă Cameră, să avem un răspuns pe măsura

interesului pe care-l manifestăm cu toţii pentru acest domeniu.

Evaziunea fiscală nu este justificată aici. Nu aş vrea să intru în

detalii, să vă spun ce înseamnă un antrepozit fiscal, nu vreau să intru

aici, în procesul de fabricare al acestui produs. Cred că suntem

obligaţi cu toţii să dăm atenţia cuvenită şi să mai lucrăm în acest

domeniu pentru o reglementare cum se cuvine.

Vă mulţumesc.


Dacă înţeleg bine, este vorba de găsirea unui echilibru între un

punct de vedere al Guvernului – pe care şi Preşedintele României

l-a susţinut, cu privire la riscul de evaziune fiscală printr-un astfel

de procedeu în interesul legitim al producătorilor, cred că din

Transilvania, în principal, pentru a-şi putea valorifica în condiţii mai

- 56 -

bune, într-o competiţie foarte dură pe piaţă, produsele care

reprezintă o sursă de venit şi de activitate tradiţională şi,

preocuparea, faţă de reglementările europene, care, în anumite

situaţii, au dat unor ţări, ţinându-se cont de produsele naţionale

specifice, un anumit tip de flexibilitate pe un astfel de subiect.

Tema este, într-adevăr, sensibilă, pentru că şi producătorii

noştri au dreptate, dar şi Ministerul Finanţelor Publice care, evident,

este într-o cursă pentru a obţine resurse suplimentare din economia

„gri” şi „neagră”, în aşteptarea unui răspuns oficial din partea

Comisiei Europene.

În condiţiile acestea, mai sunt alte intervenţii?

Vă rog, domnule senator. După aceea, urmează domnul

senator Frunda şi vom trece la vot.

Domnul Iulian Bădescu:

Aş vrea să o întreb pe doamna secretar de stat care este

valoarea totală prognozată a acestor accize.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă rog, doamna secretar de stat. Doamna Graţiela Denisa Iordache: Îmi pare rău, nu vă pot da acum, pe loc, această valoare. V-o

pot transmite în interval de jumătate de oră, dacă se poate aştepta. Acesta este unul dintre răspunsuri.

Al doilea răspuns, dacă-mi permiteţi, nu este vorba, neapărat, de o valoare, pentru că această accizare nu s-a făcut pentru a obţine neapărat venituri suplimentare la buget, deşi sunt bine-venite, ci, pur şi simplu, pentru că există un regim al accizelor în Uniunea Europeană peste care nu putem trece.

- 57 -

Împărtăşesc simpatia pe care toţi senatorii o au faţă de

producătorii de ţuică şi rachiuri de fructe, în special din zona

Ardealului. Îi cunosc, le cunosc problemele, dar nu putem să facem

absolut nicio modificare şi niciun pas înainte pe cale legislativă, până

în momentul în care nu avem, într-adevăr, acceptul Comisiei Europene.

Dimpotrivă, corespondenţa pe care noi am purtat-o cu reprezentanţii Comisiei Europeană – şi vă asigur că a fost o problemă care ne-a preocupat – nu ne-a lăsat să credem că am avea o altă soluţie, decât aceea de a continua pe această cale. Dacă, într-adevăr, eforturile domnului senator şi ale colegilor Domniei Sale vor avea succes la Comisia Europeană, cu siguranţă că ne vom grăbi să transpunem în legislaţia naţională aceste măsuri.

Vă mulţumesc. Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc. Domnule senator Frunda, vă rog. Domnul Frunda György: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, doamnă secretar de stat, Vreau să vorbesc împotriva cererii de reexaminare. Vreau să

vorbesc împotriva acestei cereri din cauza faptului că, prin asemenea măsuri, nu vom reuşi să luptăm împotriva evaziunii fiscale. Din contră, măsurile punitive, restricţiile absolute în viaţa juridică, în viaţa financiară, întotdeauna sunt contraproductive.

Dacă vom spune ţăranului din România „nu mai fierbe ţuică

pentru consumul propriu, ci plăteşte accizele”, în mod cert va fierbe

ţuică şi va declara ţuică şi palincă mai puţină.

- 58 -

Dacă, însă, vom găsi o limită raţională, de bun simţ, să

spunem că o familie bea într-un an 50 de litri, 100 de litri şi această

cantitate o exceptăm de la plata accizelor, atunci lupta noastră

împotriva evaziunii va fi putea să fie încununată de succes.

Un alt aspect in care doresc, cu scuze şi cu respect să o

contrazic pe doamna secretar de stat este acela că în unele ţări ale

Uniunii Europene fierberea ţuicii pentru consum propriu fără plata

accizelor este permisă. În Germania, nu ştiu să vă spun cantitatea,

este permisă. În Austria, ţuica care se fierbe pentru consumul

propriu este scutită de plata accizelor. Am urmărit dezbaterea. Nu

ştiu de ce, România când discută cu Uniunea Europeană trebuie să

ia poziţia de drepţi şi să spună „da” întotdeauna. Atunci când

cererile noastre sunt raţionale, când scopul lor este interesul

cetăţeanului şi nu are nicio conotaţie infracţională sau

contravenţională de ce trebuie să adoptăm nişte măsuri exagerate?

Eu cred că prevederea, care era în vigoare şi care permitea discuţia,

doamnă secretar de stat, era cantitatea până la care să permitem

scutirea de la plata accizelor. 50 de litri sau 250 de litri? Aceasta era

discuţia. Discuţia nu era ca omul să plătească accize pentru toată

ţuica fiartă. De aceea eu cred că este o soluţie care va fi

contraproductivă din punct de vedere al evaziunii fiscale. Cred că va

produce un resentiment din partea producătorilor de ţuică şi de

palincă, întemeiat, şi au dreptate, cred că dăm un exemplu negativ în

dialogul pe care îl avem cu Uniunea Europeană. Dacă pălinca

ungurească a reuşit să fie recunoscută în Uniunea Europeană şi

ţăranul ungur din Ungaria poate să îşi ţină cantitatea pe care a fiert-o

- 59 -

şi este foarte bine, austriacul şi germanul la fel, de ce nu şi ţăranul

din România poate avea acelaşi tratament. Iată de ce Grupul

parlamentar al UDMR va vota împotriva acestui raport de admitere

a cererii de reexaminare. Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnule senator Varujan Vosganian vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Această chestiune este vitală pentru o anumită componentă a

agriculturii româneşti. Din cauza tehnologiei aparte, din cauza

eficienţei în fabricarea tuicii produse din fructe şi a celei produse

din cereale, este clar că producătorii de băuturi alcoolice din fructe

sunt dezavantajaţi. Noi putem foarte bine să acceptăm această cerere

de reexaminare, dar practic toţi producătorii de băuturi alcoolice din

fructe vor fi scoşi de pe piaţă. Socotind faptul că din aceeaşi

cantitate de fructe sau cereale cantitatea de alcool este de 8 ori mai

mare atunci când ţuica este produsă din cereale, practic,

producătorul de băuturi alcoolice produse din fructe este complet

scos de pe piaţă şi, aceasta este o realitate pe care putem să o

acceptăm şi să admitem cererea de reexaminare pur şi simplu sau

putem să găsim calea prin care acest lucru să nu se întâmple.

Guvernul, din care am făcut parte, a făcut demersuri la Comisia

Europeană pentru ca ţuica să fie acceptată drept băutură tradiţională.

Dacă nu vrem să riscăm o procedură îndreptată împotriva României

singura şansă este ca actualul Guvern să continue aceste demersuri.

- 60 -

Îmi pare sincer rău că, în momentul în care s-a negociat aderarea

României la Uniunea Europeană, s-a ignorat această chestiune şi

ţuica nu a fost menţionată ca atare, atunci ar fi avut un regim

preferenţial, aşa cum au fost amintite aici palinca, calvaldos-ul sau

alte băuturi din fructe. Personal, sunt pentru menţinerea acestei

măsuri până când vom avea o soluţie finală la Camera Deputaţilor

şi, urgentarea, din partea Guvernului, a demersurilor pe care noi le-

am demarat în momentul în care am dat această ordonanţă.

Mulţumesc.



Domnule senator Mircea Diaconu, vă rog, aveţi cuvântul.

Microfonul 1.

Domnul Mircea Diaconu:

Am de făcut doar un amendament la susţinerile de dinaintea

intervenţiei mele. S-a spus „în special în Ardeal”. Nu, în special în

Ardeal, ci în toată ţara. Acesta este amendamentul meu. (Rumoare

în sală)


Deci este o problemă globală.

Cred că argumentele au fost prezentate. Suntem cu toţii

conştienţi de faptul că decizională este Camera Deputaţilor şi de

faptul că, în curând, va exista o dezbatere publică şi în Parlament pe

un Cod fiscal mai compact, de aceea vă propun să trecem la vot,

după ce am ascultat aceste argumente cu privire la cererea de

reexaminare.

- 61 -

Supun la vot cererea de reexaminare. Cine este pentru cererea

de reexaminare votează apăsând tasta 1 şi tasta 4, cine este

împotrivă votează apăsând tasta 1 şi tasta 2.

Cu 41 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi 3 abţineri,

cererea de reexaminare a fost respinsă. (Aplauze)

*


pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2007 privind

reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Ne aflăm în faţa cererii de reexaminare, formulate de

Preşedintele României.

Doamna secretar de stat Graţiele Denisa Iordache, vă rog să

prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.



Prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/2007 au fost modificate alineatele (10) şi (11) ale art. 141 pe care nu le voi mai citi, cu permisiunea dumneavoastră - bănuiesc că toată lumea le are în materialul prezent. Prin Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2007, a fost modificată cota care poate fi reţinută de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca urmare a executării silite a sumelor care constituie venituri proprii ale altor instituţii publice din 15% la 7%. Faţă de această modificare, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare, în data de 31 octombrie 2008, argumentată prin faptul că posibilitatea reţinerii acestor sume ca venituri proprii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală reprezintă o formă legală

- 62 -

de transformare a acestei instituţii, dintr-o instituţie publică bugetară într-o instituţie publică bazată pe profit, asemenea unei societăţi comerciale. Faţă de această cerere de reexaminare, menţionăm că şi în şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, care a avut loc în data de 26 ianuarie 2009, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice au menţionat ca acest text din Ordonanţă privind Codul de procedură fiscală republicat, nu a fost aplicat, nefiind încheiată nicio astfel de convenţie şi abrogarea acestuia nu influenţează activitatea de colectare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Guvernul şi Ministerul Finanţelor Publice susţin cererea de reexaminare, formulată de Preşedintele României. Vă mulţumesc.



Domnule preşedinte Ion Ariton vă rog să prezentaţi raportul


Domnul Ion Ariton:

În şedinţa din 27 ianuarie 2009, aşa cum spunea şi doamna

secretar de stat, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi

piaţă de capital admite cererea de reexaminare. Menţionez că în

Comisia economică, industrii şi servicii s-a adoptat un aviz negativ,

referitor la cererea de reexaminare.


Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii din partea grupurilor

parlamentare. Domnule senator Vosganian, vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 2.

- 63 -


Suntem într-o perioadă în care se pune cu acuitate problema

recuperării tuturor arieratelor, stingerea cu celeritate a tuturor

tipurilor de creanţe. Acest punct din ordinea de zi, la care

Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare, nu a

făcut, în viziunea legiuitorului, decât să ofere o soluţie în plus

pentru stingerea acestor creanţe implicând Autoritatea Naţională de

Administrare Fiscală. Personal, nu găsesc că acest lucru contravine

activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, iar

argumentul că în acest fel Agenţia Naţională de Administrare

Fiscală ar putea să obţină venituri suplimentare, vă rog să mă iertaţi,

mi se pare un argument lipsit de fond. Chiar doamna secretar de stat

spunea că orice sursă suplimentară este bine-venită. În opinia mea,

această cerere de reexaminare a fost formulată întru-un moment în

care, probabil, în economia românească nu se punea cu atâta

acuitate problema recuperării creanţelor şi reducerea arieratelor în

condiţiile economice actuale. Mi se pare că acest punct este mai

important ca oricând, motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL

va respinge cererea de reexaminare, insistând pe utilitatea

prevederilor din actul normativ.



Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii. Dacă nu mai sunt

intervenţii vă propun să trecem la vot. Supun votului dumneavoastră

cererea de reexaminare, formulată de Preşedintele României.

- 64 -

Cu 70 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi nicio abţinere,

cererea de reexaminare a fost aprobată de plenul Senatului României.

*


privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008

pentru abrogarea art. 3² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate

finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea

Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare

alocate de la bugetul de stat.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar

de stat Graţiela Denisa Iordache. Vă rog, aveţi cuvântul.



Legea nr.80/2008, la bază, este o iniţiativă legislativă

aparţinând unor domni deputaţi. La art.3² din această lege se

prevede că personalul aparatului central al Ministerului Agriculturii,

Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, personalul de la nivel judeţean şi

local cu atribuţii directe sau delegate în gestionarea asistenţei

financiare comunitare din cadrul acestui minister, precum şi Direcţia

generală de programare bugetară de control şi alte direcţii,

beneficiază de salarii majorate cu 75%. Menţionez că sumele,

efortul financiar necesitat de aceste majorări de salarii nu sunt

cuprinse în actualul proiect de buget, nu pot fi suportate. Din acest

motiv, Ministerul Finanţelor Publice nu a susţinut adoptarea

proiectului, având în vedere acest impact financiar suplimentar cât

- 65 -

şi aspectele discriminatorii generate de acesta. Din cauza acestor

motive, în numele Guvernului, vă rugăm să nu susţineţi acest

proiect de lege.


Mulţumesc.

Domnule preşedinte Ion Ariton, vă rog, să prezentaţi raportul


Domnul Ion Ariton:

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de

capital a adoptat raportul de admitere a acestei cereri de

reexaminare, pe motivele prezentate de doamna secretar de stat. Vă

mulţumesc.



Vă consult dacă sunt intervenţii. Domnul senator Petre Daea.

Domnul Petre Daea:


Doresc să fac o observaţie şi apoi, câteva cuvinte referitore la

acest act normativ.

Reprezentantul Guvernului, care vine în Parlament pentru

susţinerea actelor normative, trebuie să prezinte cu acurateţe ce

înseamnă acel act normativ. Am observat din prezentarea doamnei

secretar de stat că a exclus din această categorie Ministerul

Finanţelor Publice. Este firesc, normal, plăcut şi chiar util, dacă nu

obligatoriu, să fim exacţi când prezentăm actul normativ pentru

dezbatere în Senatul României. Deci, această legiferare prevedea,

- 66 -

deopotrivă, atât pe cei din Ministerul Agriculturii Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale, cât şi pe cei din Ministerul Finanţelor Publice.

A se vedea actul normativ în integralitatea lui.

Ne aflăm în faţa altei cereri de reexaminare. Şi Comisia pentru

agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a luat în dezbatere,

având obligaţia, statuată de decizia Biroului permanent, să facă un

raport comun. Am fost de acord, de această dată, cu cererea de

reexaminare, pentru că vizează un domeniu în care actualul Guvern

are o altă abordare privind salariul, şi noi am participat la acest vot

pentru aprobarea cererii de reexaminare. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Mai sunt intervenţii la acest proiect de lege?

Dacă nu, vă propun să votăm. Cu 71 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 3 abţineri,

raportul de admitere şi cererea de reexaminare au fost adoptate. *

Aş dori să fac o precizare pentru stenogramă. Pentru proiectul de lege de la punctul 9 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - cererea a fost admisă cu amendamentele propuse de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Am precizat pentru stenogramă pentru a avea un text de lege care reflectă punctul de vedere al comisiei.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. *


privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2008

- 67 -

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr.127/2003 privind identificarea şi înregistrarea

suinelor, ovinelor şi caprinelor.

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Din partea ministerului? Domnul vicepreşedinte, din partea agenţiei.

Domnul Laszlo Csutak Nagy – vicepreşedinte la Autoritatea

Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor:


Doamnelor şi domnilor senatori, prin Proiectul de lege privind


modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 127/2003 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor

şi caprinelor se modifică suportul financiar al statului în ceea ce

priveşte identificarea şi înregistrarea suinelor.

Astfel, suinele din exploataţiile comerciale industriale, vor fi

identificate şi înregistrate conform noului sistem de identificare,

costurile fiind suportate de proprietarii animalelor.

În acest sens, în cazul exploataţiilor comerciale industriale de

suine unde efectivul de suine are acest status epidemiologic, nefiind

diferenţiat de la animal la animal, este justificată adaptarea sistemului

de identificare a suinelor. În majoritatea statelor membre ale Uniunii

Europene, suinele din fermele comerciale sunt identificate cu numărul

exploataţiei din care provin şi nu cu numărul unic individual, iar

costurile sunt suportate de proprietarii animalelor.

Prin transferul responsabilităţii în ceea ce priveşte efectuarea şi

suportarea costurilor identificării suinelor din exploataţiile comerciale

- 68 -

industriale de suine de către proprietarul aceasteia, se simplifică

sistemul existent de identificare şi înregistrare a suinelor şi se

economiseşte o parte importantă de la bugetul statului, alocată în

prezent pentru identificarea şi înregistrarea suinelor din exploataţiile

comerciale industriale de suine, care reprezintă, în acest moment,

aproximativ un sfert din efectivul total de suine al României.

Vă mulţumesc.


Domnul senator Daea. Vă rog, domnule senator.

Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Ordonanţa de urgenţă este, în esenţă, un ansamblu de norme

tehnice puse în mişcare prin voinţa Guvernului. Comisia a analizat, a dezbătut şi a aprobat, cu majoritate de voturi, un raport favorabil fără amendamente. Suntem primă Cameră sesizată. Este o lege ordinară. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc, domnule senator. Sunt intervenţii pe acest

subiect? Dacă nu sunt, vă propun să trecem la vot. Vă rog să votaţi. Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere,

raportul de admitere şi proiectul de lege au fost adoptate. *

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2008 privind

- 69 -

aprobarea participării României, în calitate de ,,ţară parteneră” la manifestarea expoziţională internaţională cu specific de turism ,,Caravan Motor Turism Stuttgart”, în perioada 17-25 ianuarie 2009.

Din partea Ministerului Turismului, domnul secretar de stat.

Domnul Corneliu Popovici – secretar de stat în Ministerul

Turismului:



Mă numesc Corneliu Popovici, sunt secretar de stat în

Ministerul Turismului.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2008 s-a stabilit

cadrul legal pentru asigurarea participării României în calitate de

ţară-parteneră la manifestarea expoziţională cu specific de turism -

,,Caravan Motor Turism Stuttgart” în perioada 17-25 ianuarie 2009.

A fost necesară reglementarea prin lege a acestei participări,

întrucât s-a creat situaţia efectuării plăţilor din bugetul pe anul 2008

a unei acţiuni care s-a desfăşurat în anul 2009. Prin urmare, poziţia

ministerului este de a susţine acest proiect de lege în forma

prezentată.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Vosganian.


La cele spuse, nu am de adăugat decât faptul că acţiunea a avut

loc şi banii au fost cheltuiţi, motiv pentru care Senatul, în acest

moment, prin comisia de specialitate, a întocmit un raport favorabil,

- 70 -

cu propunerea ca acest act normativ să fie adoptat în plenul

Senatului.

Raportul nu are amendamente, legea este în categoria legilor

ordinare şi avem avizul Consiliului Legislativ.


Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără

amendamente şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul

de admitere fără amendamente şi proiectul de lege au fost adoptate.

*

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998

privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Corneliu Popovici:

Domnule preşedinte, proiectul de lege are ca obiect

reglementarea, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 58/1998 cu privire la organizarea şi desfăşurarea

activităţii de turism în România. El creează un cadru legal care

permite alocarea către consiliile locale a unor sume de bani de la

bugetul Ministerului Turismului.

Se au în vedere proiectele pe care noi le considerăm prioritare,

iar scopul ordonanţei este acela de a susţine financiar autorităţile

publice locale în vederea finalizării documentaţiilor tehnice şi a

- 71 -

lucrărilor de investiţii în vederea dezvoltării destinaţiilor turistice şi

a dezvoltării regionale.

Prin urmare, punctul de vedere al ministerului este de a susţine

pozitiv această iniţiativă legislativă.


Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul preşedinte

Vosganian.



Aş dori să adaug, din partea Comisiei economice, industrii şi

servicii, faptul că aceste programe sunt următoarele: schi în România,

dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă,

dezvoltarea staţiunilor turistice balneoclimaterice, dezvoltarea zonei

turistice Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre şi

dezvoltarea turismului cultural.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei

pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia

mediului. Legea face parte din categoria legilor ordinare şi nu am

formulat amendamente în raportul de admitere.


Vă mulţumesc. Vă propun să votăm acest proiect de lege. Nu.

O intervenţie. Domnul senator Mazăre.

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule preşedinte, l-am auzit pe preşedintele Comisiei

pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital vorbind

despre cele 5 programe. Aş vrea să ştiu dacă selecţia lor a fost făcută

- 72 -

ţinându-se cont şi de direcţiile creionate prin masterplanul pentru

dezvoltare turistică, întocmit de către Organizaţia Mondială a

Turismului, la cererea Guvernului. Există un astfel de masterplan

care trebuie să fie cadrul-pilot privind dezvoltarea turistică a

României pe următoarea perioadă.

Aş vrea să ştiu în ce măsură autorităţile locale au fost

consultate. Vă dau un exemplu. Din ceea ce am vorbit cu actualul

ministru al mediului, domnul Nemirschi, care este şi preşedintele

zonei metropolitane Constanţa, o zonă care se înscrie în programul

pentru dezvoltarea turismului în zona litorală, dânşii nu au

cunoştinţă sau nu au fost informaţi până acum în legătură cu

derularea acestor programe.

Consider că, dacă vorbim despre implicarea autorităţilor

locale, atunci aceasta trebuie să fie efectivă, pentru că sunt

programe, sunt proiecte de investiţii de mare anvergură care duc la

creşterea potenţialului turistic şi trebuie sprijinite. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Corneliu Popovici:

Comunităţile locale, administraţiile locale, primăriile au

cunoştinţă despre acest program şi vreau să vă spun că zilele acestea

am primit telefoane din teritoriu dacă se aprobă acest proiect de lege,

iar el vine ca o completare la dreptul pe care îl avea ministerul doar de

a da bani consiliilor judeţene şi nu consiliilor locale. Eu cred că

implementarea proiectului se va face acolo unde este normal şi firesc

şi unde găsim, adesea, implicate consiliile locale în proiecte de turism.

- 73 -


Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog.


Întrebarea este bine-venită. Este drept că, în timpul audierilor

pentru actualul Guvern, s-au mai invocat şi alte modalităţi turistice.

Ministerul Turismului are tot dreptul să dezvolte turismul ecumenic

sau de altă natură. Acest proiect de lege nu creează decât cadrul ca

fostul Minister pentru Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţ,

Turism şi Profesii Liberale, actualmente Ministerul Turismului, să

poată face aceste programe.

Ministerul Turismului are libertatea să adauge alte programe, are libertatea să negocieze cu administraţia locală aceste programe. Noi am deschis posibilitatea ca, prin transfer, fonduri ale Ministerului Turismului să poată fi fructificate de administraţiile locale. Nu este un cadru limitativ, coercitiv, ci este deschiderea unei oportunităţi, care va fi aplicată în funcţie de posibilităţile oferite de Legea bugetului. Deci dumneavoastră puteţi să faceţi acum demersurile necesare pentru ca, la nivelul zonei metropolitane Constanţa, programul să fie adecvat şi dorinţelor dumneavoastră.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Oricum cred că putem solicita Ministerului

Turismului informarea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital cu privire la acest masterplan şi, în mod firesc, să putem informa, prin intermediul tuturor senatorilor noştri, autorităţile locale cu privire la posibilităţile de implicare în acest proiect, lege-cadru, pentru a putea dezvolta sectorul turistic din România.

- 74 -

Mai sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt, supun votului

dumneavoastră raportul favorabil fără amendamente şi proiectul de

lege. Vă rog să votaţi.

Cu 89 de voturi pentru şi un vot împotrivă, raportul favorabil

fără amendamente şi proiectul de lege au fost adoptate.

*



pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007

privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză.

Domnule Ghizdeanu, vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu – preşedintele Comisiei Naţionale

de Prognoză:



Acest proiect de lege finalizează, practic, un proces de

restructurare şi îmbunătăţire a Comisiei Naţionale de Prognoză de

câţiva ani. Prin el se conferă comisiei noi atribuţii şi, în special, cele

legate de cercetare-dezvoltare şi se reglementează posibilitatea apelării

la astfel de studii de cercetare-dezvoltare pentru identificarea unor

soluţii la problemele apărute printr-o formă relativ mai simplă decât

forma clasică de achiziţie publică, iar alt element foarte, foarte

important este cel de implicare sporită a Comisiei Naţionale de

Prognoză în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale în

domeniul analizei şi prognozei economice.

- 75 -

Susţinem şi mulţumim anticipat pentru dezbaterea acestui

proiect de lege şi, eventual, pentru adoptare. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Filip.

Domnul Petru Filip:


În fond, acest proiect de lege trece Comisia Naţională de

Prognoză din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului

Finanţelor Publice, ceea ce dă Comisiei Naţionale de Prognoză o

mai mare libertate în a negocia contracte, inclusiv de a echilibra

salarizarea angajaţilor.

În Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului nu au fost probleme, s-a votat în unanimitate. Un singur amendament a fost, de formă, cel legat de denumirea veche a Ministerului Finanţelor Publice. Era Ministerul Economiei şi Finanţelor. Este un amendament de formă.

Avizele favorabile s-au obţinut şi de la Consiliul Legislativ, şi de la Comisia economică, industrii şi servicii. Este lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulţumesc. Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi eu mulţumesc. Sunt intervenţii? Domnule senator Vosganian, vă rog! Domnul Varujan Vosganian: Vă mulţumesc foarte mult. Se presupune că susţin acest act normativ pentru că am fost

iniţiatorul lui, dar nu pentru asta am luat cuvântul, ci pentru a

- 76 -

mulţumi Comisiei Naţionale de Prognoză pentru eforturile făcute în ultimii ani de a acomoda metodologia românească la metodologia europeană. Tot acest efort uriaş din ultimii ani de a evalua economia românească în baza metodologiilor europene, avizul pe care l-am primit din partea Comisiei Europene, în primăvara anului trecut, privind corectitudinea datelor statistice şi acurateţea instrumentelor de prognoză mie mi se pare că sunt, în acelaşi timp, argumente care trebuie aduse acestui act normativ, care nu face, în fond, decât să recunoască meritul acestor oameni, merit care este subliniat şi de discreţia şi de profesionalismul cu care şi-au făcut treaba.

Încă o dată vreau să le mulţumesc şi mă număr nu doar printre

iniţiatorii, ci şi printre susţinătorii acestui act normativ.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

Cu 78 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost

adoptat, schimbându-se titulatura Ministerului Economiei şi Finanţelor

cu cea actuală, Ministerul Finanţelor Publice.

*



pentru modificarea şi completarea art.29 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcţionarilor publici.

Din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

domnul preşedinte Andras Szakal.

- 77 -

Domnul Szakal Andras Zsolt – preşedintele Agenţiei

Naţionale a Funcţionarilor Publici:



Referitor la funcţionarii publici de conducere aleşi în organele

de conducere ale organizaţiilor sindicale, textul actual al art. 29

alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor

publici prevede obligaţia acestora, indiferent de natura atribuţiilor şi

de nivelul funcţiilor publice pe care le deţin, ca în termen de 15 zile

de la alegere să opteze pentru una dintre cele două funcţii.

Sesizată cu privire la incompatibilitatea instituită prin textul

legal sus-menţionat, Organizaţia Internaţională a Muncii, prin

Biroul Internaţional din România, a transmis Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici o recomandare privitoare la modificarea în

cel mai scurt timp a acesteia în sensul neîngrădirii drepturilor

sindicale ale funcţionarilor publici.

Motivarea transmisă este aceea că nu este necesară stabilirea

respectivei incompatibilităţi pentru toate funcţiile publice de

conducere, întrucât, în cele mai multe cazuri, nu se poate vorbi

despre conflict de interese, spre exemplu, în cazul persoanelor care

ocupă funcţii publice de conducere la nivel de şef serviciu sau şef

birou, drept pentru care vă rugăm să adoptaţi Proiectul de lege

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2008.



Mulţumesc.

- 78 -

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte Filip.

Domnul Petru Filip:


Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului

şi protecţia mediului a votat pozitiv, deci este un raport de admitere.

De fapt, proiectul de lege vine în faţa noastră cu o chestiune

relativ simplă, de incompatibilitate, respectiv cei care deţin funcţii de

conducere în sindicat să nu poată să deţină o funcţie prin care să fie

ordonatori de credit. Celelalte funcţii de conducere sindicală în cadrul

instituţiei publice nu sunt incompatibile cu cea de funcţionar public.

Ca urmare, avizul a fost favorabil, atât din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulţumesc. Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi eu mulţumesc. Dacă nu sunt intervenţii, vă propun să procedăm la vot. Vă rog să votaţi. Cu 85 de voturi pentru şi un vot împotrivă, proiectul de lege a

fost adoptat. *

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2008 privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Academiei Române.

- 79 -

Domnule secretar de stat Tătaru, în numele Ministerului

Apărării Naţionale, vă rog!

Domnul Dan Tătaru – secretar de stat în Ministerul

Apărării Naţionale:



Academia Română a solicitat preluarea în administrare a unui

teren, inclusiv construcţiile, din cazarma 1107 Bucureşti, aflată, la

această dată, în administrarea Ministerul Apărării Naţionale, pentru

funcţionarea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament

Ambulatoriu şi Medicină Preventivă Bucureşti.

Această soluţie se impune pentru asigurarea asistenţei medicale şi

a protecţiei sanitare pentru demnitarii români şi străini, activităţi de

importanţă deosebită pentru România în relaţiile cu statele ai căror

demnitari solicită astfel de servicii pe teritoriul naţional.

De asemenea este imperios necesară modernizarea de urgenţă

şi în mod permanent a bazei materiale, în scopul asigurării imediate

a unor spaţii corespunzătoare în care secţia de medicină preventivă

să-şi desfăşoare activitatea.

Asigurarea acestor deziderate se realizează numai prin preluarea

administrării bunurilor, situaţie fără de care Academia Română nu

poate aloca fonduri pentru modernizarea imobilelor aflate la această

dată în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră

favorabil proiectului de lege în forma propusă de Guvern.

Vă mulţumesc.

- 80 -


Vă mulţumesc şi eu.

Domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog!

Domnul Toni Greblă:


Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a

fost sesizată pentru întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2008 privind

transmiterea unei părţi dintr-un imobil, o fostă cazarmă, în scopul

pentru care domnul secretar de stat vi l-a expus.

În ceea ce priveşte Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, aceasta a luat în dezbatere proiectul de lege şi,

în unanimitate, a adoptat raport de admitere la proiectul de lege.

Stimaţi colegi, este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este

prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Dacă nu există intervenţii, vă propun să votăm.

Vă rog să votaţi.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere,

proiectul de lege a fost adoptat.

*


pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2008

privind transmiterea unei suprafeţe de teren, proprietate publică a

- 81 -

statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

„Gheorghe Ionescu Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare

Agricolă Suceava, în administrarea Ministerului Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului pentru Universitatea „Ştefan cel Mare” din

Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru

controlul alimentelor.

Din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,

doamna secretar de stat Oana Badea, vă rog!

Doamna Oana Badea – secretar de stat în Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Inovării:


Stimate doamne senatori, domnilor senatori,

Proiectul nostru este în beneficiul celor care vor fi formaţi,

respectiv vorbim de construirea unui laborator complex pentru

controlul alimentelor în cadrul facultăţii de inginerie alimentară.

Luând în calcul beneficiarii direcţi ai educării şi formării

profesionale şi luând în calcul faptul că aceasta are şi un caracter de

urgenţă, vă rugăm să susţineţi proiectul de lege.



Domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog!


Stimaţi colegi,

Proiectul de act normativ se referă la transmiterea unei suprafeţe

de teren, proprietate publică, de la Academia de Ştiinţe Agricole şi

Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” - Staţiunea de Cercetare şi

- 82 -

Dezvoltare Agricolă Suceava, la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului, pentru Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în

scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor.

Este vorba de facultatea pentru inginerie alimentară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a

transmis aviz favorabil Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări. Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, în plen, a hotărât, în unanimitate, să acorde

raport favorabil. Suntem prima Cameră sesizată, este lege organică.

Mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Dacă nu sunt intervenţii, vă propun să votăm.

Cu 86 de voturi pentru şi un vot împotrivă, proiectul de lege a

fost adoptat.

*

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Avem plăcerea ca la următorul punct din ordinea de zi, punctul

18, să-l avem ca invitat, din partea Ministerului Afacerilor Externe,

pe domnul secretar de stat Bogdan Aurescu, cel care a condus acest

efort din partea României, şi aş vrea să-l salutăm cu foarte multă

căldură. Într-adevăr, face cinste unei tinere generaţii de diplomaţi

care au demonstrat perseverenţă şi patriotism în ceea ce au făcut în

aceşti ani.

Proiectul de lege pe care îl supunem dezbaterii plenului

Senatului este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de

- 83 -

urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a

sancţiunilor internaţionale.

Domnule secretar de stat, vă rog!

Domnul Bogdan Aurescu – secretar de stat în Ministerul

Afacerilor Externe:


Stimate doamne şi domni senatori,


Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind

punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale are ca scop crearea

unui cadru instituţional coerent şi eficient pentru supravegherea

implementării la nivel naţional şi de pedepsire a încălcării

sancţiunilor internaţionale, astfel încât să corespundă standardelor

internaţionale şi bunelor practici în materie la nivel comunitar.

Noutăţile introduse de ordonanţă se referă, în principal, la

stabilirea Ministerului Finanţelor Publice ca fiind autoritatea unică

responsabilă cu supravegherea punerii în aplicare a sancţiunilor

financiar-bancare. De asemenea, se stabilesc autorităţile competente

pentru a acorda autorizări şi derogări de la regimuri sancţionatorii

internaţionale, procedurile pentru acordarea acestora, este

reorganizat Comitetul Interinstituţional stabilit prin legislaţia

anterioară, se reglementează mecanismul de blocare a fondurilor,

regimul de administrare a bunurilor blocate, se stabilesc contravenţii

pentru nepunerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

Ordonanţa de urgenţă are ca scop înlocuirea legislaţiei

anterioare, Legea nr. 206/2005. Textul acestei ordonanţe a fost

- 84 -

apreciat în mod pozitiv de către Comisia Europeană, ca fiind în

deplină compatibilitate cu legislaţia comunitară.

Există un număr de amendamente care au fost introduse în

şedinţa din 28 ianuarie a Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări a Senatului. Dintre acestea, în opinia noastră,

două nu ar trebui să fie reţinute în textul actului normativ.

Este vorba despre un amendament la art. 1 alin. (1) şi unul de la

art. 18 alin. (1) din ordonanţă. Instituţia iniţiatoare este de părere că

ambele reflectă o preocupare legitimă, legată, pe de o parte, la art. 1

alin. (1), de necesitatea implementării eficiente a hotărârilor CEDO în

România, în al doilea rând, la art. 18 alin. (1), de necesitatea de a crea

un just echilibru între, pe de o parte, dreptul persoanelor la protecţia

datelor personale şi, pe de altă parte, nevoia de a colecta astfel de date

pentru raţiuni legate de securitatea internaţională.

Apreciem însă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 202/2008 nu este cadrul cel mai potrivit pentru a rezolva, pentru

a reglementa aceste chestiuni. În primul rând, apreciem că hotărârile

CEDO nu au natura juridică de sancţiuni internaţionale şi, în al

doilea rând, există deja un anumit cadru specific, care, sigur, poate

să fie îmbunătăţit, este Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999, care

reglementează procedurile în faţa CEDO, iar în ceea ce priveşte cel

de-al doilea amendament, este vorba despre obligaţia generală de

cunoaştere a clientelei.

Textul iniţial, aşa cum a fost propus spre aprobare, este în

deplină concordanţă cu standardele comunitare obligatorii, în special

cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului, nr. 2005/60.

- 85 -

Având în vedere aceste aspecte, apreciem că ar fi preferabil ca

textele celor două amendamente să fie retrimise spre examinare la

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru

a putea găsi cea mai bună formulă, astfel încât preocupările legitime

să fie reflectate corespunzător în legislaţia română, însă, în acelaşi

timp, să nu aducem atingere legislaţiei comunitare sau să riscăm,

eventual, o procedură de infringement.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Mircea Dan Geoană:


Domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog.



Eu aveam de citit, urmare rezultatului votului, o altă concluzie

la raport, dar, având în vedere că domnul secretar de stat Bogdan

Aurescu este la prima pledoarie, după ce a reuşit să convingă Curtea

Internaţională de la Haga…


Cu Senatul României e mai complicat…


Mai că m-a convins şi pe mine, dar eu sunt obligat să prezint

un raport, iar în raport, într-adevăr, au fost adoptate două

amendamente şi, procedând la vot, Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări a dat aviz favorabil, cu cele două

amendamente, astfel încât propunerea comisiei este de vot favorabil

pe proiectul de lege, cu amendamentele propuse.

- 86 -

Senatul este prima Cameră sesizată.


Practic, avem trei variante.

O variantă, de a încerca aici, în plenul Senatului, să putem să

procedăm la un vot pe amendamentele din raport şi să vedem dacă

pledoaria domnului secretar de stat Aurescu a convins plenul Senatului.

O a doua variantă, este aceea de a retrimite spre examinare în

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, ţinând

cont că termenul de aprobare tacită este de 17 martie, deci, ar fi

timp, dacă comisia ar accepta cu celeritate să se aplice asupra

acestui subiect.

A treia variantă, evident, de a o transmite, conform

recomandării Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări către Camera Deputaţilor, Cameră decizională, pentru ca

acolo să se ţină cont de observaţiile iniţiatorului.

Aş dori să avem observaţiile dumneavoastră. Poate, liderul de grup, pentru că văd că, din partea… în

ordinea ierarhică, vă rog, şi, după aceea, dacă sunt alte intervenţii, cu mare plăcere.

Domnul Traian Constantin Igăş: În numele Grupului parlamentar PD-L, cerem retrimiterea la

comisie. Considerăm că e forma cea mai bună. Vă mulţumesc. Domnul Mircea Dan Geoană: Domnule senator Chelaru, vă rog. Domnul Ioan Chelaru: Domnule preşedinte,

- 87 -

În numele Grupului parlamentar al Alianţei PSD-PC, apreciem

că solicitarea pe care domnul ministru a făcut-o, de restituire la

comisie şi de analiză de către noi a celor două amendamente, sigur,

să răspundă şi dezideratelor legii, să răspundă şi opţiunii pe care au

avut-o colegii care au făcut amendamentele, se poate justifica, este

termen. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări,

cel mai devreme, mâine sau săptămâna viitoare, se va pronunţa şi

putem să venim, din nou, cu un raport.

Vă mulţumesc.


Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Iulian Urban:

Eu am făcut primul amendament şi aş avea şi o rugăminte, pe

procedură. Am văzut şi eu adresa pe care a trimis-o Ministerul

Afacerilor Externe către Grupul parlamentar al PD-L – şi am o

problemă. La momentul la care s-a realizat discutarea în Comisia

juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a acestui proiect

de lege, vreau să vă spun că din partea ministerului nu a venit decât

doamna directoare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a

Spălării Banilor.

Noi am cerut acum să ne fie prezentate aceste decizii şi

directive ale Uniunii Europene, pentru a ne putea pronunţa în

cunoştinţă de cauză şi de aceea am fost de acord cu cererea de a se

retrimite la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări, spre dezbatere, acest proiect de lege.

- 88 -

Rugămintea noastră este ca, pe viitor, dacă se poate, şi este o

rugăminte pentru toate ministerele, să vină oameni cu care să putem

discuta, ca să putem păşi cu celeritate în cadrul procesului legislativ.


Domnul senator Urban are dreptate. Nu este o rugăminte pe

care o adresăm Executivului, ci o solicitare explicită ca, la nivelul

comisiilor, nivelul minim de participare este de secretar de stat. Ştiu

că nu este uşor pentru unele ministere, dar această recomandare este

imperativă.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Mircea Andrei:

Sunt Mircea Andrei, secretarul Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări şi titularul celui de-al doilea

amendament. Vreau să fac neapărat o precizare. Suntem de acord cu

retrimiterea la comisie spre reexaminare, dar este bine să rezulte un

lucru.

Această retrimitere se datorează faptului că amendamentele nu

au ce căuta în proiectul de lege pentru că acolo unde spune că orice

persoană poate cerceta o altă persoană fizică, să vadă dacă are în

posesie bunuri supuse sancţiunilor internaţionale, este o încălcare

evidentă a prezumţiei de nevinovăţie, expune cetăţeanul la o

cercetare brutală din partea oricărui raportor.

Eu aş spune să retrimitem la comisie proiectul de lege, pentru

unele expresii nefericite, din partea Executivului, nu din cauză că nu

corespund legislaţiei internaţionale. În acest fel, ajutăm

reprezentanţii ministerului la o formulare corectă şi la o legislaţie

- 89 -

real adaptată, pentru că nicio directivă europeană nu poate să încalce

prezumţia de nevinovăţie.

Vă mulţumesc.



Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Vă mulţumesc.

Cu tot respectul, conform Regulamentului Senatului, înainte

de a supune la vot sau a discuta despre retrimiterea la comisie, sunt

dezbateri şi, dacă îmi permiteţi, cu tot respectul pentru domnul

secretar de stat, aş avea două întrebări, şi anume:

Dacă prevederea art. 18 se aplică şi instituţiilor bancare şi dacă

răspunsul este da, ce se înţelege prin această sintagmă impusă de

lege, dacă o instituţie bancară persoană juridică de drept privat are

obligaţia permanentă de a-şi cunoaşte clientela, care sunt metodele,

măsurile prin care o instituţie bancară poate să-şi cunoască clientela,

având în vedere şi faptul că această instituţie bancară are obligaţia

de a raporta într-o asemenea situaţie.

Aştept răspunsurile, după care, dacă o să-mi permiteţi, voi

avea şi un punct de vedere al Grupului parlamentar al UDMR.

Vă mulţumesc.


Eu aş vrea să avem un program prelungit. Deja suntem la ora

18.10, ora la care, în mod normal, ar fi trebuit să intrăm în partea de

întrebări şi interpelări adresate Guvernului României.

Propun să continuăm până la epuizarea agendei.

- 90 -

Avem două soluţii. Fie decidem acum, prin vot, că retrimitem

la comisie, cu înţelegerea că acolo se armonizează punctele de

vedere ale Guvernului, diversele observaţii ale iniţiatorilor acestor

amendamente sau intrăm în dezbatere pe fond.

Din două grupuri parlamentare a venit o propunere, formală,

din partea liderilor de grup sau viceliderilor de grup, pentru a se

retrimite acest raport la Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări. Eu cred că acest lucru este cel mai expeditiv,

din punctul nostru de vedere.

O ultimă intervenţie, după care domnul secretar de stat va

răspunde întrebărilor domnului senator, în mod evident.

Domnul Emilian Frâncu:

Şi Grupul parlamentar al PNL este de acord cu retrimiterea la

comisie. O întrebare pe care doream să o ridic a fost pusă de colegul

de la UDMR, iar rugămintea noastră este ca termenul care se va

stabili să fie unul care să permită discutarea cu celeritate a acestei

probleme.


Fără îndoială.

Vă rog, domnule secretar de stat Aurescu, dacă aveţi vreun

răspuns pentru întrebarea care v-a fost adresată.

Domnul Bogdan Aurescu:

Răspunsul este pozitiv. Da, băncile au această obligaţie,

conform Directivei 2005/60 a Parlamentului European şi a

Consiliului, pe care România trebuie să o aplice în legislaţia internă

– este chiar articolul 8 din această Directivă, care este unul foarte

- 91 -

lung, are şase paragrafe, pot să le citesc, dar, în acelaşi timp, cred că

putem să explicăm în Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, în detaliu, toate aceste elemente.

Dacă sunt aspecte care ţin de formulări, sunt convins că se pot

găsi cele mai bune formule, aşa încât să fie evitată orice posibilă

neînţelegere care să creeze dificultăţi în aplicare.


Vă supun votului solicitarea de retrimitere la Comisia juridică,

de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a acestui raport.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri,

raportul este retrimis la Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări care, în interiorul termenului legal, va trebui să

se pronunţe asupra acestui subiect.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

*

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă privind introducerea şahului în şcoli.

Din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,

doamna secretar de stat Badea.

Vă rog să mă iertaţi, iniţiatorul, domnul senator Ghişe, aveţi

cuvântul.

Domnul Ioan Ghişe:


Stimate doamne şi stimaţi domni colegi senatori,

- 92 -

Din discuţiile pe care le-am avut cu unii dintre colegii

Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, s-a ajuns la

concluzia că ar fi bine dacă agreaţi să fie trimis proiectul de lege la

comisie, urmând ca, mâine, prin prezenţa reprezentanţilor

Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, să se formuleze şi un

punct de vedere al Guvernului, astfel încât, săptămâna viitoare,

proiectul de lege să fie repus pe ordinea de zi, pentru că este termen

încă, ţinând cont de limita pentru aprobare tacită.

Aceasta este propunerea. Este agreată şi de preşedintele Comisiei

pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul senator Hărdău?


Domnule preşedinte, ţinând cont de faptul că 16 februarie este

termenul limită şi vine şi bugetul, aş vrea să avem şi punctul

dumneavoastră de vedere.

Vă rog.

Domnul Mihail Hărdău:


Stimaţi colegi,

Există un raport redactat, în luna octombrie 2008, în urma

căruia obiectul acestei propuneri este introducerea şahului în

programa de învăţământ preuniversitar, ca disciplină obligatorie de

studiu, organizarea de cluburi de şah, asigurarea dotărilor necesare

în fiecare unitate de învăţământ şi organizarea de campionate pe

categorii de vârstă.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă,

tineret şi sport, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte un raport

- 93 -

de respingere, aducând două argumente: programa de învăţământ

preuniversitar nu se stabileşte prin lege, în primul rând, ci este

rezultatul unui ordin al ministrului, iar al doilea argument, şahul se

regăseşte ca disciplină opţională pentru toate formele de învăţământ,

în aria curriculară, educaţie fizică şi sport. Este Anexa 2, poziţia 19.

De asemenea, la nivelul anului de învăţământ 2008-2009,

există un ordin al ministrului, nr. 4700/2008, prin care este

reglementat la disciplina educaţie fizică şi sport desfăşurarea în

forma alternativă, chiar şi a şahului, în perioade sezoniere, cum ar fi

în perioade de iarnă.

Noi susţinem adoptarea raportului de respingere.

Mircea Dan Geoană:

Vă mulţumesc.


Domnul Emilian Frâncu:

Din punctul nostru de vedere, cheltuielile care ar necesita

punerea în practică a acestei iniţiative legislative sunt minime.

În al doilea rând, în toate ţările unde şahul este disciplină

obligatorie, de tip Georgia, Ucraina, Rusia, nivelul practic al

rezultatelor la olimpiadele şcolare a crescut foarte mult, ceea ce

dovedeşte chiar eficienţa acestei propuneri şi, în al treilea rând, tocmai

această propunere legislativă vrea să transforme caracterul opţional al

practicării şahului în şcoli într-unul obligatoriu. Tocmai pentru a

înlesni, într-un fel, creşterea şi posibilitatea elevilor de a-şi îmbunătăţi

strategia, tactica şi o adaptare mai bună la societatea noastră.

- 94 -

Grupul nostru parlamentar este de acord cu retrimiterea la

comisie, pentru formulări mai potrivite.

Domnul Mircea Dan Geoană: Mi-e teamă că intervalul este foarte scurt. Termenul de

adoptare tacită este de 16 februarie şi o să avem şi bugetul. Am sentimentul că termenul este puţin cam scurt.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule preşedinte Mihail Hărdău pentru un punct de vedere.

Domnul Mihail Hărdău: Îmi menţin punctul de vedere. Aş vrea să vă informez că pentru clasele I – VIII sunt

prevăzute două trei ore de sport, în practică sunt aplicate cam două ore pe săptămână la ciclul primar şi ciclul gimnazial. În cadrul acestor ore, şcoala poate să organizeze activităţi în această direcţie. Este o chestiune opţională şi nu este de datoria noastră să stabilim, să impunem o asemenea activitate la nivelul ministerelor.

La disciplina de „educaţie fizică şi sport” sunt 16 discipline opţionale. Vă rog să apreciaţi şi dumneavoastră dacă este corect să impunem o anumită disciplină din 16, pe baza unor argumente pe care iniţiatorii le-au adus în discuţie.

Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc. Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul să ne prezentaţi opinia

ministerului. Doamna Oana Badea: Domnule preşedinte, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării apreciază raportul

comisiei din Senat, crede că argumentele sunt solide. Mai aduc în

- 95 -

faţa dumneavoastră un argument destul de solid, cel al cadrelor

didactice care ar urma să predea o disciplină obligatorie. De obicei,

când vrei să introduci o disciplină obligatorie, verifici în ce măsură

ai resursa formată pentru a asigura, atenţie, dacă este obligatoriu,

vorbim de fiecare şcoală de fiecare clasă, îţi trebuie resursa umană

formată pentru aşa ceva.

Legea învăţământului prevede foarte clar cine intră la clasă,

care este nivelul de pregătire, care sunt certificatele pe baza cărora

ajungi să predai acea disciplină. Avem profesori de matematică,

avem profesori de geografie şi aşa mai departe. Avem o problemă în

ceea ce priveşte persoanele formate pentru a preda şahul, şi, vă spun

sincer, nu profesorii de educaţie fizică rezolvă această nevoie de a

face şah cu unii elevi din şcoală, ci, culmea, profesori din zona ariei

curriculare ştiinţe, vorbesc de matematică sau fizică.

Cred că ar trebui mult mai bine gândit acest subiect şi vin cu un alt argument foarte important în faţa dumneavoastră: din moment ce şahul se predă în şcoală, se predă elevilor care-şi doresc acest lucru şi se face cu resursa umană care are plăcerea, bucuria de a face orele de şah cu aceşti elevi, de ce să venim sub forma arcanului şi să încercăm să obţinem ceea ce nu am vrea să obţinem, un efect de respingere, când noi ne dorim să câştigăm strop cu strop înspre această disciplină.

Cred că în momentul de faţă, sistemul de învăţământ nu poate să permită obligativitatea şahului în şcoală. Mulţumesc

Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc. Am auzit şi punctul de vedere al ministerului de resort.

- 96 -

Mai sunt intervenţii din sală? Aveţi cuvântul, domnilor

senatori.

Domnul Ion Bara:

Mă numesc Ion Bara şi sunt senator de Tulcea.


Stimaţi colegi,

Se spune şi, pe bună dreptate, că învăţământul românesc are un

curriculum foarte încărcat, fie că vorbim despre discipline de

învăţământ, fie că vorbim despre programa şcolară pentru fiecare

disciplină.

Prin această propunere, din păcate, se merge în aceeaşi idee, de a

încărca în continuare programa. Considerăm că acea componentă de

curricula obligatorie trebuie să se diminueze, este ceea ce-şi doreşte,

de fapt, şcoala românească şi cei care sunt implicaţi, atât cadrele

didactice, cât şi elevi şi părinţi, iar acea componentă, care este

opţională să se dezvolte, îşi regăseşte aici loc, propunerea ca şahul să

fie studiat, deci practicat de către cei care îşi doresc.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Din partea iniţiatorului, aveţi cuvântul, domnule senator Ioan

Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:


Înainte de vot, stimate doamne şi stimaţi domni colegi, două

precizări doresc să vă fac: în lume sunt ţări ca Statele Unite, Rusia,

- 97 -

China Cehia, Anglia, Spania, Italia, Serbia, Bulgaria, Argentina sau

Venezuela, care au şahul ca disciplină obligatorie în şcoli.

A doua chestiune, dacă priviţi asupra proiectului de lege, este

suficient de flexibil ca să dea mai apoi posibilitatea Guvernului ca,

prin norme metodologice, să poată adapta legea, în funcţie de

realitatea din teren şi resursele umane la dispoziţie.

De aceea, propunerea noastră, a iniţiatorilor este să agreaţi

proiectul de lege.

Vă mulţumesc.


Vă rog, să trecem la vot pentru a tranşa acest subiect.

Vă rog să votaţi cu privire la raportul de respingere, conform

propunerii făcute de comisia de specialitate.

Cu 64 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat.

* Punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind

BIBLIA în versuri pentru elevi. Iniţiatorul nu este prezent. Vă rog, din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi

Inovării, să prezentaţi punctul de vedere. Doamna Oana Badea : Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării nu susţine prezentul

act normativ. Domnul Dan Mircea Geoană: Mulţumesc, doamna secretar de stat. Domnule preşedinte al comisiei, aveţi cuvântul.

- 98 -


Raportul cu privire la propunerea legislativă privind Biblia în

versuri pentru elevi are ca obiect de reglementare introducerea în

programa şcolară a textelor Evangheliilor şi a faptelor apostolilor în

variantă versificată, precum şi asigurarea gratuită a manualului

pentru elevii claselor II – VIII.

În urma dezbaterilor, comisia, cu majoritate de voturi, a

hotărât să adopte un raport de respingere.

Vă citez unul dintre motive: „propunerea legislativă aduce

atingere normelor constituţionale referitoare la libertatea gândirii şi

a opiniilor, precum şi la libertatea credinţelor religioase, prevăzute

în art. 29 alin.1 din Constituţia României, republicată”, întrucât

elevii care au alte convingeri religioase nu pot fi obligaţi să înveţe

Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi Ioan şi faptele apostolilor.

S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

Deci, raportul nostru este de respingere. Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc. Supun votului plenului Senatului raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi o abţinere,

raportul de respingere a fost adoptat. *

La punctul 21 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie

- 99 -

pentru elevii din clasele I - IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore. Este cunoscut şi ca „Programul cornul şi laptele”.

Din partea Ministerului Finanţelor Publice, doamna secretar de

stat, aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Iordache – secretar de stat în Ministerul

Finanţelor Publice:


Stimate doamne şi domni senatori,

Propunerea legislativă are în vedere modificarea ordonanţei de

urgenţă şi propune extinderea, începând cu anul 2009, a

programului privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie şi

pentru preşcolarii din grădiniţele de stat cu program prelungit.

Ministerul Finanţelor Publice nu susţine promovarea

propunerii legislative, deoarece aceasta nu mai are obiect de

reglementare, întrucât prevederile acesteia se regăsesc deja cuprinse

în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/2008.

În consecinţă, nu susţinem acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.


Stimaţi colegi,

Vă susţin un raport redactat în 6.10.2008, un raport de

respingere cu care, personal, nu sunt de acord.

- 100 -

Aş vrea să vă spun că ceea ce doamna secretar de stat a afirmat

acum, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/2008 are acoperire,

vă informez că nu este aşa. Am analizat foarte atent această propunere

şi, în final, vă voi solicita să respingeţi acest raport.

Aş vrea să vă citez şi să vă şi prezint cauza acestei solicitări.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare

modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind

acordarea de produse lactate şi panificaţie pentru elevii din

clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii

preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.16/2003, cu

modificările ulterioare, în sensul acordării gratuite de produse

lactate şi de panificaţie tuturor copiilor din învăţământul preşcolar

de stat. Luând în dezbatere această iniţiativă legislativă, comisia, cu

unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de respingere,

întrucât, aşa cum spunea şi doamna secretar de stat, reglementarea

se regăseşte în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/2008.

Aş vrea să vă spun că s-au primit avize favorabile de la Comisia

pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia

mediului, respectiv aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital şi de la Consiliul Legislativ.

Aş dori să vă informez că de la emiterea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr.96/16.08.2002 sunt realizate până în prezent

Legea nr. 16/2003, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2003,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2008 şi, acum, Hotărârea

Guvernului nr. 714/02.07.2008, care privesc această situaţie.

- 101 -

Ce se întâmplă acum? Iniţial, era „Programul cornul şi laptele”

pentru clasele I – IV. Ulterior, a venit o extensie spre grădiniţă, la

preşcolari, atenţie, numai pentru acei copii care frecventează

grădiniţa cu program normal, deci timp de 4 ore. Ulterior, prin

cadrul normativ pe care vi l-am prezentat, s-a realizat o extensie la

clasele I –VIII, dar s-a menţinut, stimată doamnă secretar de stat, s-a

menţinut prevederea cu acordarea gratuităţii numai pentru elevii

preşcolari de la program normal. Se realizează o discriminare

flagrantă, pentru că sunt 125 de mii de elevi preşcolari care au

program prelungit şi care nu beneficiază de Programul „Cornul şi

laptele”. Deci este o discriminare evidentă.

Din partea ministerului s-a făcut o evaluare. Influenţele în

costuri asupra bugetului sunt de 27 milioane de lei la circa 145 de

mii de şcolari.

Am verificat în propunerea de buget care există acum şi se

realizează o influenţă de 0,21% la acest capitol. Este nesemnificativ

şi apreciez că în aceste zile, adică mâine, putem să realizăm la

nivelul comisiei, un amendament prin care să realocăm, în cadrul

aceleiaşi anvelope financiare, această sumă pentru a acoperi

costurile pentru cornul şi laptele, prin respingerea acestui raport de

respingere.

Această propunere a fost făcută de un domn senator anul

trecut şi trebuie să decidem acum asupra hotărârii.


Mulţumesc. Urmează domnul senator Ioan Chelaru, apoi

domnul senator Petre Daea.

- 102 -

Domnul Ioan Chelaru:


Nu numai că este propunerea unui domn senator al Grupului

parlamentar PSD care, în prezent nu mai este membru al Senatului,

ci pentru că răspunde unor deziderate de politică socială, de care,

din păcate, România are nevoie.

De aceea, grupul nostru parlamentar va vota în favoarea

proiectului de lege şi împotriva raportului de respingere, care a fost

dat de comisie.


Doamna senator, aveţi cuvântul, doamna senator.

Doamna Mihaela Popa:

Mihaela Popa este numele meu, senator de Iaşi, vicepreşedinte

al Comisiei pentru egalitatea de şanse.


Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, este o onoare pentru mine, pentru că este prima

luare de poziţie în plenul Parlamentului României, venind din

Parlamentul European unde principiul egalităţii de şanse este la

mare înălţime.

Să ştiţi că legea actuală încalcă principiul egalităţii de şanse.

Copiii de aceeaşi vârstă, în acelaşi sistem de educaţie nu sunt trataţi

în acelaşi mod. De asemenea, trebuie să fim foarte atenţi pentru că

propunerea legislativă de modificare nu este completă.

Întrebarea este: ce facem cu copiii din învăţământul preşcolar,

din învăţământul privat, ai căror părinţi plătesc taxe la stat şi care şi

- 103 -

ei trebuie să beneficieze de lapte şi corn. De aceea, trebuie gândit

foarte bine. să ştiţi că vin din România reală, am fost director,

inspector şcolar, profesor la catedră şi simţeam în şcoală toate aceste

reglementări care se dădeau peste noapte.

Probabil că acum suportăm ceea ce guvernul liberal nu a avut

curajul, şi anume descentralizarea. N-au avut curajul. Acum, ne-am

fi aflat în altă situaţie, pentru că am fi vorbit de finanţarea per elev

şi n-am mai fi avut aceste probleme de inechitate. În orice caz,

actuala lege este inechitabilă şi discriminatorie. Mulţumesc.



Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Ion Ariton:


Stimaţi colegi, eu aş vrea să ridic o singură problemă de fond,

până la urmă, legată de armonizarea acestor iniţiative referitoare la

surplusurile alimentare pentru copii, indiferent de vârsta sau clasa în

care se află. Deci discutăm despre lapte şi corn. Mai avem un

proiect de lege referitor la surplusul sau aportul alimentar adus de

miere şi mai există un raport european, aprobat în Parlamentul

European în luna septembrie, cu finanţare din partea Uniunii

Europene, având ca temă: „un fruct pentru un copil”.

N-aş vrea să fac niciun fel de comentariu vizavi de combinarea

tuturor acestor alimente, pentru că, probabil, nu ar fi cel mai potrivit

moment şi loc, dar, până la urmă, atât Ministerul Finanţelor Publice,

cât şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ar trebui să le pună

- 104 -

cap la cap şi să facă din cele trei acte normative unul care să fie,

într-adevăr, în favoarea copiilor noştri. Mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Domnule senator Cinteză, vă rog.

Domnul Mircea Cinteză:


Două puncte, unul de procedură. Am următoarea rugăminte:

mai întâi, comisia – al cărei raport Senatul trebuie să îl asculte – a

elaborat un raport de respingere, apoi, domnul preşedinte al

comisiei ne-a prezentat un punct de vedere personal, contrar acestei

decizii. În mod normal, Domnia Sa trebuia să le separe foarte bine şi

să prezinte, de la un alt microfon, punctul de vedere personal, pentru

a şti ce votăm. Este o chestiune de rigoare pe care o vom adopta

încet-încet.

Al doilea punct de vedere, am rugămintea ca, în eventuala

discutare a tuturor actelor normative privind surplusul alimentar ce

poate fi dat copiilor, să fie consultată şi Comisia pentru sănătate

publică, pentru că, într-adevăr, Comisia Europeană recomandă, în

mod insistent, ca surplus alimentar fructele şi nu elementele

hipercalorice de tip corn. În acest moment, în Europa, unul din

pericolele cele mai mari este supragreutatea care duce, ulterior, la cea

mai mare cauză de mortalitate: bolile cardiovasculare. Vă mulţumesc.




- 105 -

Domnul Nicolae Robu:


Numele meu este Nicolae Robu, sunt secretarul Comisiei

pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Susţin punctul de vedere al domnului preşedinte Mihail

Hărdău, prin urmare, sunt împotriva raportului de respingere

întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din

legislatura precedentă.

De altfel, acesta este şi punctul de vedere al colegilor din

Grupul parlamentar al PNL. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul Dumitru Oprea:

Mă numesc Dumitru Oprea şi vin dintr-o universitate de stat

care are grădiniţă privată, unde femeile de serviciu şi studenţii îşi

duc copiii, iar pentru copiii de-acolo se plăteşte o taxă, fiindcă statul

nu plăteşte nici cinci bani pentru aceste grădiniţe private deşi, repet,

şi femeile de serviciu, şi studenţii, şi profesorii îşi duc odraslele la o

astfel de grădiniţă. Toate cheltuielile de înfiinţare a grădiniţei au

aparţinut instituţiei noastre şi, ca noi, sunt multe alte persoane cu

grija copiilor, fiindcă, în anul 2000, în România, existau peste

10.000 de grădiniţe, citez din Anuarul Statistic al României, iar, în

anul 2006, rămăseseră 3300 de grădiniţe. În locul lor oamenii au

creat grădiniţele private.

Insist ca, în reglementările viitoare privind tratamentul

copiilor, această categorie de învăţământ privat să nu fie tratată cu

- 106 -

ochiul spre cel ce face gestul, ci spre beneficiarul tratamentului –

copiii României. Fiindcă nu găsesc loc în grădiniţele de stat, ajung

în cele private, poate pentru că nu sunt „cei mai plini de relaţii”, ca

să obţină un loc în grădiniţele de stat.

Aşadar, în numele egalităţii de şanse oferite copiilor,

tratamentul discriminatoriu de aici nu-şi are locul.



Cred că obiectul acestei propuneri legislative şi al raportului

de respingere este pe subiectul precizat. Sunt foarte multe iniţiative,

printre care: masă caldă, programele „after school”, sunt multe de

discutat.

De aceea, eu vă propun, ţinând cont şi de ora înaintată la care

ne aflăm, să ne pronunţăm cu privire la raportul de respingere

prezentat, în mod formal, de către comisie şi, după aceea, în funcţie

de votul plenului Senatului, să procedăm în consecinţă.

Vă rog să votăm cu privire la raportul de respingere.

Cu 8 voturi pentru, 80 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul

de respingere nu a fost adoptat.

Vă supun votului, pe cale de consecinţă, Propunerea

legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie

pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi

pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de

4 ore. Vă rog să votaţi.

- 107 -

Cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri,

propunerea legislativă a fost adoptată.

Rog Ministerul Finanţelor Publice să fie în contact cu

reprezentanţii comisiei de specialitate, la începutul discuţiilor pe

proiectul Legii bugetului de stat, pentru a putea armoniza aceste

puncte de vedere.

* În continuare, punctul 22 din ordinea de zi: Propunerea

legislativă privind organizarea învăţământului teologic superior de cult islamic.

Iniţiatorul? Nu este prezent. Doamna secretar de stat, punctul de vedere al ministerului. Doamna Oana Badea – secretar de stat în Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Inovării: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării nu susţine această

propunere legislativă, iar argumentul principal este că această specializare invocată, teologia islamică pastorală, poate fi aprobată prin hotărâre de Guvern doar dacă există o propunere din partea senatului unei universităţi, respectiv, în cazul nostru, Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Nu avem o susţinere din partea universităţii, pentru că această specializare nu se regăseşte nici în propria structură şi nici măcar în nomenclatorul necesar.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Domnule preşedinte Mihail Hărdău, vă rog. Domnul Mihail Hărdău: Stimaţi colegi, obiectul de reglementare al propunerii

legislative este înfiinţarea specializărilor de teologie islamică

- 108 -

pastorală, teologie islamică didactică sau teologie islamică socială,

în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat.

În urma dezbaterilor, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte raport de respingere pe considerentul că acreditarea unei instituţii de învăţământ superior se face prin lege, iar înfiinţarea unei specializări se aprobă prin hotărâre de Guvern, la propunerea senatului universitar, lucru care nu există.

S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.

Există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Propunem adoptarea raportului de respingere. Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul de

respingere. Vă rog să votaţi. Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul

de respingere a fost adoptat de plenul Senatului. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Mulţumesc, domnule preşedinte Mihail Hărdău. *

Mai am două chestiuni, strict procedurale, înainte să parcurgem şi partea de întrebări şi interpelări adresate Guvernului.

La punctul 10 din ordinea de zi, la Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat, noi am dat un vot pe raportul de admitere a cererii

- 109 -

de reexaminare şi, pe cale de consecinţă, trebuie să dăm un vot pe proiectul de lege privind „aprobarea” ordonanţei de urgenţă. Acest lucru, din punct de vedere formal, trebuie făcut.

De aceea, supun votului dumneavoastră proiectul de lege de la punctul 10 în noua formă, şi anume: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat .

Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulţumesc foarte mult.

* De asemenea, la punctul 2 din ordinea de zi, avem Rapoartele

Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în trimestrele I, II şi în semestrul I al anului 2008 şi, pentru a putea să descărcăm procedural plenul Senatului, acest document trebuie să fie supus atenţiei dumneavoastră.

Dacă doreşte cineva să intervină, din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii? Dacă nu, considerăm, din punct de vedere formal, că aceste rapoarte au fost asumate de către noi.

*

Punctul 23 din ordinea de zi de astăzi este secţiunea de

întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Începem cu întrebările.

- 110 -

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, doamna senator

Boagiu.

Vreau să vă informez, mai ales pentru senatorii noi în această

Cameră a Parlamentului, că există o limitare regulamentară la două

întrebări şi o interpelare pe şedinţă, pentru fiecare senator.

Doamna senator Boagiu, vă rog.



Doamnelor şi domnilor colegi,

Prima întrebare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, cu următorul conţinut:

În iunie 2008, în urma misiunii DG AGRI, Comisia Europeană

a hotărât suspendarea plăţilor – am să prezint pe scurt, ca să

economisim timp – efectuate pentru Programul SAPARD, până ce

România făcea dovada remedierii problemelor constatate într-un

raport de audit.

Între timp, Autoritatea de Certificare şi Plăţi a reluat plăţile din

bugetul de stat, ajungându-se, în prezent, la o sumă de 436,8

milioane de lei, adică 117,66 milioane de euro.

Aceeaşi Autoritate de Certificare şi Plăţi a transmis la DG

AGRI Declaraţia suplimentară de cheltuieli şi a solicitat să

primească suma de 112.021.419,79 euro.

Ţinând cont că o parte din cele precizate în raportul Comisiei

de Audit nu au fost soluţionate, îi adresez domnului ministru

următoarea întrebare: care sunt acţiunile întreprinse de Ministerul

Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru a soluţiona

- 111 -

problemele din gestionarea SAPARD, astfel încât să putem utiliza

banii până la sfârşitul anului, termen limită, de altfel, de utilizare a

fondurilor SAPARD, luând în considerare şi faptul că beneficiem de

circa 8 miliarde de euro pentru programele de dezvoltare rurală, iar

toate aceste măsuri trebuie luate urgent ?

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Gheorghe

Pogea, ministrul finanţelor publice. Obiectul întrebării îl reprezintă

problema diferenţelor de curs valutar în accesarea fondurilor

structurale, ţinând cont de faptul că toate contractele sunt încheiate în

lei. Rata de schimb la care Comisia Europeană efectuează plăţile către

statele membre este rata în funcţie de care se pot aprecia sumele

cheltuite prin alocare şi, deoarece contractele se semnează în lei, iar

rata de schimb (anuală) comunicată de instituţiile abilitate este de

multe ori depăşită, este foarte greu să se facă o estimare corectă a

sumelor rămase disponibile pentru contractare în mod real. Pentru o

marjă mică de eroare şi pentru a evita riscul de dezangajare,

Autorităţile de Management sunt nevoite să se raporteze, de fiecare

dată, la alocarea anuală din primul an, pentru a vedea care sunt sumele

care au fost contractate şi ce sume mai sunt disponibile.

În aceste condiţii, solicit Ministerului Finanţelor Publice, în

calitate de coordonator al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă,

să ne spună care sunt măsurile pentru a remedia această problemă,

inclusiv în relaţia cu instituţiile europene.

A treia întrebare îi este adresată domnului Marian Sârbu,

ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale. Pe scurt, are ca

obiect creşterea pensiilor …

- 112 -


Doamna senator, conform Regulamentului, este o limitare la

două întrebări. Dacă vreţi …


Săptămâna trecută aţi spus că recuperăm săptămâna aceasta.


Aţi cumulat două …? Sunt depuse deja?


Da.


Este în regulă, atunci. Prezentaţi-le şi pe acestea succint, fiind

reportate din săptămâna precedentă.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc.

A treia întrebare îi este adresată domnului Marian Sârbu,

ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, căruia îi solicit să-mi

spună care este intervalul de timp în care vom ajunge la creşterea

pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, conform prevederilor

Legii nr. 218/2008.

Ultima întrebare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Solicit să mi se spună

care sunt demersurile făcute de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale pentru a i se permite României să-şi reia

exporturile de carne de porc şi de preparate din carne de porc, dată

fiind interdicţia – sau limitarea – impusă de Uniunea Europeană, din

cauza pestei porcine.

- 113 -

A doua parte a întrebării: când vor fi autorizate unităţile care

pot procesa carne în sistem lohn în România ? Mulţumesc.


Mulţumesc.

Înţeleg că se solicită răspuns în scris şi oral la întrebările

adresate de doamna senator Boagiu.

Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Arcaş – Alianţa

PSD+PC.

Domnul Viorel Arcaş:


Prima întrebare este adresată domnului Gheorghe Pogea,

ministrul finanţelor publice.

Un număr foarte mare de oameni de afaceri din Colegiul

uninominal nr.2 Sibiu – cu care m-am întâlnit în ultima perioadă –

s-au plâns de imposibilitatea achitării către stat a Taxei pe Valoarea

Adăugată, aferentă lunilor noiembrie şi decembrie în special, ca

urmare a crizei economice şi a blocajului financiar. Practic,

achitarea TVA, la care s-ar adăuga eventualele penalităţi de

întârziere, îi aduce în situaţia de a închide afacerea şi de a-şi

concedia angajaţii.

În Programul anticriză al Guvernului este prevăzută o măsură

care să permită eşalonarea plăţii TVA, fără penalităţi, pe parcursul

anului 2009. Dacă nu, ce măsuri aveţi în vedere pentru a-i ajuta pe

aceşti întreprinzători? Dacă da, care este procedura ce trebuie

urmată în acest caz?

- 114 -

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Radu

Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Care este stadiul actual al Proiectului vizând centura ocolitoare

a oraşului Mediaş? Când estimaţi că vor fi demarate lucrările de

construcţie la centura Mediaşului? Ce lucrări sunt prevăzute să se

realizeze în acest an, în Proiectul „Centura ocolitoare a municipiului

Mediaş?”

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris şi oral.



Îi ofer cuvântul domnului senator Iulian Urban – Grupul

parlamentar al PD-L. (Discuţii neinteligibile)

Dacă întrebarea este depusă în formă scrisă, o putem considera

ca fiind adresată Guvernului şi rog să fie transmisă către Executiv.

În continuare, îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe

David – Grupul parlamentar al PD-L.

Domnul Gheorghe David:


Am două întrebări scurte, adresate domnului Dan Nica,

ministrul administraţiei şi internelor.

Domnule ministru, Legea nr. 50/29.07.1991 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost actualizată,

ultima oară, în 5.01.2009. Până în acest moment, nu au fost

elaborate normele metodologice ale acestei legi, în urma

- 115 -

modificării. Vă rog să-mi comunicaţi care este stadiul elaborării

acestor norme.

Aceeaşi întrebare şi în ce priveşte Legea nr. 350/2001.

Autorităţile locale, în special Primăria Municipiului Timişoara, se

plâng că nici pentru această Lege nr. 350/2001 nu au fost făcute

modificările la normele metodologice necesare aplicării acestei legi.

Mulţumesc.



Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim – Grupul

parlamentar al PNL.

Domnul Paul Ichim:


Stimaţi colegi,

O întrebare de la Galaţi, deoarece unii se mai ocupă cu ceva

navigaţie pe Dunăre. Întrebarea îi este adresată domnului Marian

Sârbu, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale.

Vă aduc la cunoştinţă următoarea situaţie: conform legislaţiei

în vigoare, o parte din personalul navigant se pensionează înainte de

limita de vârstă, fiind asimilat unor grupe de activitate, în timp ce un

comandant de navă – cu mulţi ani de experienţă în navigaţie şi a

cărui responsabilitate este cu mult mai mare – nu poate fi pensionat

decât în momentul în care atinge limita de vârstă.

Vă rog, domnule ministru, să precizaţi în ce măsură este posibilă

schimbarea acestei situaţii care creează discriminare între cele două

categorii de personal navigant, astfel încât să fie o soluţie echitabilă.

- 116 -

Vă dau şi un exemplu: mecanicii de bord sunt pensionaţi după

grupa de activitate - sau cum se spune mai bine - iar un comandant

care face un marş în amonte ce depăşeşte cu mult 12-14 ore şi

răspunde de tot traficul este pensionat la limită de vârstă, în

condiţiile în care el este supus unor presiuni fizice şi psihice

deosebite.

Vă mulţumesc.


Cu aceasta, am epuizat seria de întrebări. Trecem la interpelări.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Anca Boagiu, Grupul

parlamentar al PD-L.



Interpelarea îi este adresată domnului Vasile Puşcaş, secretar

de stat în Departamentului pentru Afaceri Europene, şi are ca obiect

un raport care priveşte „Priorităţile pe termen scurt ale României în

relaţia cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European”.

În legătură cu acest raport, îi solicit secretarului de stat

clarificări în ceea ce priveşte: Mecanismul de cooperare şi

verificare; Programul Naţional de Reformă, respectiv „Planul

european pentru redresare economică” şi modul cum el afectează

bugetul României; introducerea pe agenda de priorităţi a temelor

restante din agricultură şi, bineînţeles, să ne spună care este poziţia

pe care România o adoptă în acest moment, şi pe care o susţine pe

lângă instituţiile europene, în ceea ce priveşte modificarea

regulamentelor pentru accesarea fondurilor structurale. Nu în

- 117 -

ultimul rând, să ştim care este poziţia pe care o avem noi la mult

aşteptatul Summit de la Copenhaga, care va avea loc la sfârşitul

anului 2009.

Mulţumesc.


Îi ofer cuvântul domnului preşedinte Dan Voiculescu, Grupul

parlamentar al Alianţei PSD+PC.

Domnul Dan Voiculescu:


Am o interpelare adresată domnului Cătălin Marian Predoiu,

ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti.

Obiectul interpelării: situaţia dosarelor DNA.

Domnule ministru, asumând imperativul garantării independenţei

şi eficienţei sistemului judiciar român, reţinând obligaţiile asumate

de România faţă de Uniunea Europeană în domeniul justiţiei şi

acţionând hotărât pentru a îndepărta orice suspiciuni referitoare la

activitatea reprezentanţilor Ministerului Public, vă solicit ca,

îndeplinindu-vă atribuţiile care vă sunt conferite de art. 131 din

Constituţia României şi art. 69 alin.3 din Legea nr. 304/2004, să

solicitaţi informările necesare şi să ne comunicaţi următoarele date

referitoare la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

1. Numărul total de dosare aflate în cercetarea Direcţiei

Naţionale Anticorupţie la data de 1 ianuarie 2009;

2. Numărul dosarelor de cercetare penală finalizate de

procurorii DNA cu trimiterea în judecată a persoanelor cercetate pe

parcursul anului 2008;

- 118 -

3. Numărul total de dosare aflate, de peste un an, în cercetarea

procurorilor DNA.




Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Frâncu.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:


Interpelarea mea îi este adresată domnului Mihai Stănişoară,

ministrul apărării naţionale.

Domnule ministru, incidentul de la Depozitul militar din comuna

Ciorogârla, de unde au dispărut importante cantităţi de armament

militar, reprezintă o situaţie fără precedent pentru Armata română.

Presupunând că, în scurtă vreme, veţi dispune de rezultatele complete

ale anchetei în curs de desfăşurare, aş dori să ştiu ce măsuri veţi

întreprinde pentru ca asemenea incidente să nu se mai repete.


Mulţumesc.



Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Constantin Igaş.

Domnul Gheorghe David:

Nu este.


Nu este prezent. Textul scris al interpelării va fi transmis

Guvernului.

- 119 -

Îi ofer cuvântul domnului senator Ioan Ghişe – Grupul

parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator.

Domnul Ioan Ghişe:


Stimate doamne senator şi stimaţi domni senatori,

Obiectul interpelării mele se referă la situaţia pensionarilor

angajaţi în sectorul bugetar.

Prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 230/2008, Guvernul Emil Boc a iniţiat procedura eliminării

pensionarilor din activităţile corespunzătoare funcţiilor publice.

Odată stabilită neconstituţionalitatea acestei ordonanţei, prin

decizia Curţii Constituţionale, premierul Emil Boc a anunţat că

Guvernul va iniţia un proiect de lege pentru a împlini această voinţă,

şi anume, eliminarea pensionarilor din posturile ocupate în sectorul

bugetar.

Constituţia României, la art. 41 alin.1 prevede că: „Dreptul la

muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a

ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”. Tot Constituţia

României, la art. 16 alin.1, precizează că „Cetăţenii sunt egali în faţa

legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

În Programul de guvernare aprobat de Parlament, la învestirea

Guvernului, se prevede, la capitolul IV - „Principii de guvernare”,

pct. 2 şi 3, „nediscriminarea şi garantarea drepturilor fundamentele

ale cetăţenilor, precum şi respectarea dreptului fiecărui cetăţean la

muncă decentă”, iar, la capitolul VII - „Piaţa muncii”, în obiectivul

nr. 3, se precizează că se va acţiona pentru „îmbunătăţirea accesului

- 120 -

pe piaţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pieţei

muncii incluzive şi îmbătrânirea activă”. Ca direcţie de acţiune, se

menţionează „stimularea rămânerii pe piaţa muncii a persoanelor

care au împlinit vârsta de pensionare, precum şi atragerea în

activitate a persoanelor pensionate, apte de muncă”.

În Programul de guvernare propus cetăţenilor români, în

campania electorală, de către PD-L şi de către preşedintele

partidului Emil Boc, la capitolul - „Piaţa muncii şi securitate

socială”, măsura cu lit. i pct. 4 prevede „stimularea rămânerii pe

piaţa muncii a persoanelor în vârstă”.

Ţinând cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 şi proiectul de lege pe care Guvernul îl va depune la Parlament, pentru a elimina pensionarii din sistemul bugetar, solicităm premierului Emil Boc următoarele explicaţii asupra politicii Guvernului:

1. Pensionarii nu sunt persoane în vârstă, în viziunea PD-L şi a Guvernului?

2. Pensionarii apţi de muncă sunt discriminaţi pe criteriu de vârstă în privinţa dreptului de a-şi alege liber locul de muncă?

3. De ce, privitor la pensionari, Guvernul Boc acţionează invers decât prevăd Programul de guvernare şi Programul politic ale PD-L, prezentate cetăţenilor în campania electorală?

4. De ce premierul Boc şi Guvernul insistă printr-o iniţiativă legislativă care încalcă art. 41 alin.1 şi art. 16 alin.1 din Constituţia României?

Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.

- 121 -


Vă mulţumesc.

Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Ovidiu

Marian.

Domnul Ovidiu Marian:


Interpelarea mea îi este adresată domnului Gheorghe Pogea,

ministrul finanţelor publice, şi se referă la modul de distribuţie a

ultimei rectificări bugetare din anul 2008, când 3000 de miliarde au

fost distribuite către administraţiile locale.

Vă rog să analizaţi şi să prezentaţi cât mai detaliat modul în

care s-au cheltuit sumele de bani la ultima rectificare bugetară din

anul 2008. În acest sens, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

Câţi bani s-au alocat pentru administraţiile locale?

Ce sume s-au cheltuit din totalul alocat?

Ce sume s-au alocat şi au fost returnate către minister?

Care a fost destinaţia concretă a banilor, pe ce au fost

cheltuiţi? Concret, pe ce obiecte şi pe ce obiective.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.



Ultima interpelare din şedinţa de astăzi, din partea Grupului

parlamentar al PNL, domnul senator Cezar-Mircea Măgureanu. Vă

rog, domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Cezar-Mircea Măgureanu:


- 122 -

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată atât domnului Nicolae Nemirschi,

ministrul mediului, cât şi domnului Radu Berceanu, ministrul

transporturilor şi infrastructurii.

De mai bine de 10 ani, S.C. Caty Trans SRL, excavează

agregate minerale în zona satelor Grădiştea şi Falaştoaca, situate în

comuna Comana, judeţul Giurgiu, provocând daune care, în mod

inevitabil, vor duce la dispariţia satelor respective. În cele ce

urmează, vă prezint câteva argumente în sprijinul afirmaţiilor de

mai sus. Excavarea în perimetrul podului CFR Grădiştea, în luna

mai 2005, a provocat deplasarea pilonilor acestuia, iar, ulterior, după

două luni, prăbuşirea acestuia.

Conform buletinului de analiză a apei, din 21 octombrie 2008,

apa din localităţile respective nu mai este potabilă.

Deşi proprietarii de pădure din satul Falaştoaca au făcut

numeroase demersuri pentru a-şi obţine titlurile de proprietate,

Primăria Comana nu a eliberat aceste titluri, tocmai pentru a putea

excava în continuare întreaga suprafaţă de 13,57 ha.

În urma defrişării de către S.C. Caty Trans SRL a unei

suprafeţe de 13 ha de pădure în vegetaţie, în locul acesteia au rămas

lacuri artificiale cu adâncimi de peste 36 de metri, dune de nisip şi

altele. Tot din cauza activităţii firmei amintite, o bună parte din

habitatul Parcului Natural Comana a fost deteriorat.

Întrucât satele Falaştoaca şi Grădiştea se află pe un loc nisipos,

excavarea efectuată la mari adâncimi, pe malul râului Argeş,

- 123 -

înseamnă deplasarea de la adâncimea de aproximativ 2 metri spre

albia râului, ceea ce provoacă goluri de aer în sol.

Faţă de cele prezentate mai sus, vă rog, domnilor miniştri să

precizaţi:

Care sunt demersurile avute în vedere de ministerele pe care le

conduceţi pentru a stopa acţiunile de distrugere din satele Falaştoaca

şi Grădiştea, provocate de firma S.C. Caty Trans SRL?

Ce măsuri intenţionaţi să luaţi faţă de Administraţia Naţională

Apele Române, Direcţia Apelor-Vedea, care, în pofida numeroaselor

sesizări cu privire la acţiunile firmei S.C. Caty Trans SRL, nu au

acţionat în nici un fel pentru ameliorarea situaţiei?

Cum consideraţi că poate fi salvat Parcul Natural Comana al

cărui habitat este prejudiciat prin acţiunile ilegale ale firmei

amintite?

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Mulţumesc.



Stimaţi colegi îi voi ruga pe domnul secretar Gheorghe David şi

pe liderii de grupuri parlamentare ca, la prima şedinţă a Biroului

permanent, să vină cu o precizare mai clară a termenelor, a

calendarului în care senatorii depun întrebări şi interpelări, şi, evident,

obligaţiile corelative ale membrilor Executivului pe acest subiect.

În încheierea şedinţei de astăzi, doresc să vă informez – pe cei

mai rezistenţi şi disciplinaţi, cei care aţi rămas în sală – că, în urma

şedinţei Biroului permanent reunit al Senatului şi al Camerei

- 124 -

Deputaţilor, s-a decis ca miercuri, la ora 9,00, să avem o şedinţă

comună de plen, pentru a discuta câteva teme de pe agenda comună

a celor două Camere, urmând ca, în Biroul permanent al Senatului,

de mâine, să decidem care este soarta şedinţei plenului Senatului

care, în mod normal, era programată pentru miercuri.

De aceea, am rugămintea să informăm şi colegii despre şedinţa

plenului reunit de miercuri, ora 9,00. Vom decide mâine care este

calendarul din această săptămână, pentru plenul Senatului.

Vă mulţumesc şi vă urez o seară plăcută. Declar închisă

şedinţa plenului Senatului din 9 februarie 2009.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,06.

S T E N O G R A M A · 2009. 2. 12. · S T E N O G R A M A . şedinţei Senatului din 9 februarie...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A · 2009. 2. 12. · S T E N O G R A M A . şedinţei Senatului din 9 februarie...