S T E N O G R A M A - senat.ro · PDF fileS T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 14...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 martie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Viorel Ilie (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea echilibrării

ierarhiei salariilor în administraţia publică locală”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „PSD-ALDE,

prima coaliţie de guvernare care promovează creşterea veniturilor pentru fiecare

administraţie locală”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca temă necesitatea

investițiilor în sistemele de irigații din România;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Creşterea economiei

regionale prin construirea centrelor regionale intermodale de transport marfă”;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Duşmanul

României este corupţia”;

- Adrian Țuțuianu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Uniunea Europeană se

schimbă. România, încotro?”;

- Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Radiografia unei guvernări”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Despre prestigiul

Parlamentului României şi ce-i scoate pe români în stradă”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Exploatarea româncelor în

agricultura italiană”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Piaţa muncii din

România trebuie să-şi continue dezvoltarea”.

4

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 24

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 20 – 25 martie a.c. 24

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului privind cadrul juridic și operațional al cardului electronic european pentru

servicii introdus prin Regulamentul.... [Regulamentul CES] – COM(2016) 823 final;

25

- 2 -

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European şi al Consiliului de introducere a unui card electronic european pentru

servicii și a facilităților administrative aferente – COM(2016) 824 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Pachetul legislativ RRM (Risk Reduction

Measures):

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de

modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește

indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele

privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții,

riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de

organisme de plasament colectiv, expunerile mari, raportarea și cerințele de

publicare a informațiilor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

– COM(2016) 850 final;

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de

modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește

capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de

credit și a firmelor de investiții – COM(2016) 851 final;

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de

modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de

absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor

de investiții și de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei 2002/47/CE,

a Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a

Directivei 2004/25/CE și a Directivei 2007/36/CE – COM(2016) 852 final;

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de

modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește entitățile exceptate,

societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte,

remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de

conservare a capitalului – COM(2016) 854 final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai

1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. (L469/2016)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

33

6. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 48/2002.

(L45/2017)

34

- 3 -

7. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea exercitării pe teritoriul

României a drepturilor conferite în contextul liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul

Uniunii Europene. (L30/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru afaceri europene.)

41

8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului. (L27/2017)

42

9. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993

pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122/2004. (L583/2016)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

43

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte normative

în domeniul organizării instanţelor judecătoreşti. (L183/2016)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

48

11. Dezbaterea Propunerii legislative privind abrogarea articolului 291 din Legea

audiovizualului nr. 504/2002. (L381/2016)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

50

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 martie 2017

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Marian Pavel şi Ioan-Iustin Talpoş, secretari ai Senatului.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declaraţiilor politice de astăzi, 14 martie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor politice este de 90

de minute.

Iată şi lista celor care s-au înscris pentru astăzi cu declaraţii politice:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Florian-Dorel Bodog, Mihai-Viorel Fifor, Adrian

Ţuţuianu, Nicolae Bădălău, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, Lucian Trufin, Victorel Lupu, Vasilică

Toma, Emilia Arcan, Doina-Elena Federovici şi Paul Stănescu;

- din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Nicoară, Ioan Cristina, Mircea-Vasile Cazan,

George-Cătălin Stângă, Romulus Bulacu, Iancu Caracota, Eleonora-Carmen Hărău, Costel Şoptică;

- din partea Grupului USR, Mihai Goţiu;

- iar din partea Grupului ALDE, Viorel Ilie.

PAUZĂ


Îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnului senator Viorel Ilie.

Domnul Viorel Ilie:

Declaraţie politică cu titlul „Necesitatea echilibrării ierarhiei salariilor în administraţia publică

locală”.

Guvernul anunţă, în mod repetat, prin Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, că vom avea până în

iunie un proiect de lege privind salarizarea unitară în sectorul public. Intenţia este salutară, cu atât mai mult

cu cât se propune ca, eşalonat, salariile să crească în mod spectaculos, în trei ani ajungându-se chiar la

dublarea lor în anumite cazuri.

Prin prezenta declaraţie politică, sesizez o anomalie în administraţia publică locală în privinţa

salarizării celor care lucrează în acest domeniu.

- 5 -

Primăriile şi consiliile judeţene constituie organele administraţiei de stat cel mai aproape de

nevoile şi preocupările cetăţenilor. Este cert că nivelul de salarizare mai bun ar face mai atractive

posturile din administraţia publică locală.

Acum se manifestă în practică o ierarhizare a salariilor în administraţia publică locală care pune

sub semnul întrebării existenţa unei coerenţe în acest sistem de salarizare.

Primarul şi preşedintele consiliului judeţean sunt ordonatori principali de credite, şefii

aparatului propriu de specialitate al primăriei, respectiv al consiliului judeţean, de cele mai multe ori

responsabili pentru activitatea acestora. De asemenea, au în subordinea lor, din punct de vedere

administrativ, şcoli, spitale, instituţii de cultură, societăţi comerciale etc. Cu toate acestea,

indemnizaţia pe care primarul o primeşte pentru activitatea depusă îl plasează adesea în urma unor

funcţionari publici care-i sunt subordonaţi.

Este jenant, discriminator şi chiar umilitor să-i conduci pe cei care sunt mai bine plătiţi decât

tine, tu fiind, de cele mai multe ori, responsabil pentru activitatea acestora. Majoritatea primarilor sunt

acum, în ierarhia valorilor din primării, pe locurile codaşe, ajungând la salarizare şi pe locul al 50-lea.

Acest fapt constituie o absurditate şi o umilinţă.

Sesizăm acest aspect acum, când se lucrează la proiectul de lege, pentru ca Ministerul Muncii şi

Justiţiei Sociale şi apoi Guvernul să facă acele corecturi necesare pentru a elimina aceste anomalii. Mai

mult decât atât, trebuie luat în considerare criteriul performanţei, şi anume al creşterii capacităţii

administrative în atragerea de fonduri europene. Este necesar să existe în Legea privind salarizarea din

administraţia publică un sistem de premiere pe criterii de performanţă a şefilor administraţiilor locale

care dovedesc iniţiative şi demonstrează că au capacitatea şi competenţa de a atrage fonduri şi investiţii

pe proiecte pentru dezvoltarea comunităţilor judeţene şi locale.

Aşadar, ierarhizarea judicioasă pe criterii de meritocraţie şi importanţă socială a muncii depuse,

precum şi performanţa în atragerea fondurilor de dezvoltare a comunităţilor judeţene şi locale sunt

aspecte care trebuie avute în vedere şi aplicate în Legea salarizării unitare.

Sesizăm Guvernul, prim-ministrul şi în mod special pe ministrul muncii şi justiţiei sociale să

aibă în vedere cele semnalate în prezenta declaraţie politică.

Viorel Ilie, senator de Bacău

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator Viorel Ilie, din partea Grupului ALDE.

Îi dau cuvântul doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

- 6 -

Distinşi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „PSD-ALDE, prima coaliţie de guvernare care

promovează creşterea veniturilor pentru fiecare administraţie locală”.

Stimaţi colegi,

Ţinta principală nu e doar să ai creştere economică. E important ca această creştere să ajungă şi

să se simtă în buzunarul fiecărui cetăţean.

România a avut creştere în timpul guvernării PSD din perioada 2012 – 2015, când am

reîntregit, apoi am şi majorat salariile profesorilor, medicilor, asistenţilor sociali şi angajaţilor din

administraţia publică.

Guvernul tehnocrat s-a lăudat că a obţinut creştere economică, pe măsurile fiscale luate de PSD

în 2015. Dar oamenii nu au simţit în niciun fel această creştere. A fost doar pe hârtie. Dovadă că au

rămas bani necheltuiţi de către Guvernul Cioloş, bani din care se puteau face investiţii în fiecare

comunitate locală din România. Dacă avem creştere, deci mai mulţi bani, atunci trebuie să ajungă şi la

cetăţeni, începând cu cele mai importante domenii: sănătatea, educaţia şi infrastructura.

Guvernul Grindeanu a luat cea mai importantă decizie de până acum, în ceea ce priveşte

creşterea calităţii vieţii pentru fiecare român, după majorările de salarii şi pensii. Astfel, de la 1

ianuarie 2018 va fi stabilit un prag minim de 750 de lei/locuitor pentru funcţionarea administraţiilor

locale. În cazul în care aceasta nu acoperă bugetul de funcţionare, va fi completat cu sume de la

bugetul de stat.

Este vorba de o încercare de a oferi tuturor primăriilor din România, indiferent de apartenenţa

lor politică, suficiente resurse pentru a asigura finanţare pentru realizarea tuturor investiţiilor de pe

plan local.

Este o strategie a autorităţilor centrale prin care le oferă posibilitatea unităţilor administrativ-teritoriale

de a utiliza fondurile numai în scopul creşterii standardului de viaţă al cetăţenilor la nivelul comunităţilor

locale. Impozitul pe venit va deveni sursa bugetelor locale, pentru a consolida această independenţă.

Este normal ca cei care plătesc impozite pe venit să beneficieze de rezultate clare la nivel local.

De aceea, impozitul pe venit va fi folosit de autorităţile locale şi nu va mai fi virat la bugetul de stat.

Este un prim pas, pe lângă programul de investiţii locale în valoare de 30 de miliarde de lei

pentru următorii patru ani, prin care PSD a arătat că se ţine de cuvânt şi doreşte să asigure finanţare

pentru toate localităţile din România.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mai dau o veste bună. Au venit datele pentru luna februarie, care arată că avem o

creştere a încasărilor la buget. Acest lucru arată că programul de guvernare, care a început să fie

implementat de PSD de două luni, îndreaptă România într-o direcţie bună.

- 7 -

Datele preliminare arată că încasările la buget au crescut cu 300 de milioane de lei faţă de cele

înregistrate în februarie anul trecut. Este efectul majorărilor veniturilor românilor. Dar creşteri mai

consistente se vor putea vedea după primele şase luni şi în momentul în care va începe Programul de

dezvoltare locală.

Creşterea de salarii confirmă anticiparea PSD că prognoza Comisiei Europene va trebui

ajustată, pentru că România se va încadra în ţinta de deficit de 2,9%.

În ianuarie apărea prognoza Comisiei Europene că România va avea un deficit de 3,6%, adică

peste pragul de 3%, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Am spus atunci că mai toate prognozele

Comisiei Europene faţă de guvernele PSD au fost mai pesimiste cu unu-două puncte procentuale.

Încasările mai mari din februarie arată că România este pe drumul cel bun şi că ne vom încadra în ţinta

de deficit de 2,9%.

Datele economice confirmă diferenţa faţă de guvernarea Cioloş. Există şi un excedent bugetar

de 0,14% în februarie 2017, faţă de doar 0,10% în februarie 2016, în timpul guvernării tehnocrate. Ca

urmare, este important ca în acest an România să aibă o creştere economică sănătoasă, bazată pe

creşterea producţiei interne şi pe investiţii, nu doar pe consum.

De aceea, programele guvernamentale Start-up Nation şi Fondul Suveran de Investiţii şi

Dezvoltare sunt vitale pentru menţinerea unui ritm economic crescut, dar şi sustenabil.

Vă mulţumesc.

Senator PSD, Doina-Elena Federovici


Mulţumim doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator

Ovidiu-Cristian-Dan Marciu. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu):

Nu aveţi declaraţia?

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (din sală):

Mai aşteptăm.

PAUZĂ


Dau cuvântul domnului senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar

al PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

- 8 -

Stimaţi colegi,

În ultimii ani, România suferă din ce în ce mai mult din cauza climei, din cauza secetei. În

ultimii 16 ani, seceta a provocat în agricultură pagube estimate la circa 2 miliarde de euro.

Estimările arată că în România, prin sisteme de irigaţii refăcute sau nou construite, printr-o

politică coerentă şi pe termen lung în domeniu, producţia agricolă în ţara noastră poate creşte cu peste 20 – 25%,

ceea ce înseamnă enorm şi pentru PIB, dar şi pentru fiecare fermier care munceşte în agricultură.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale derulează Programul naţional de reabilitare a

infrastructurii principale de irigaţii din România, prin care irigaţiile sunt considerate şi tratate ca

obiective prioritare şi strategice.

În judeţul Giurgiu există preocupări pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii, de

circa 110 miliarde de lei, acolo unde au fost accesate Măsurile 125 şi 43, prin care s-a refăcut

infrastructura secundară de irigaţii. În acest sens, Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii

Prundu – Chirnogi, care activează în judeţele Giurgiu şi Călăraşi, a accesat Măsurile 125 şi 43,

destinate refacerii infrastructurii secundare din amenajarea Gostinu – Greaca – Argeş.

Mulţumesc.

Pentru Grupul senatorial PSD, senator Cristian Marciu.

Mulţumesc.


Îi mulţumim şi noi domnului senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, din partea Grupului

parlamentar al PSD.

PAUZĂ


Îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Victorel Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor,

Bună dimineaţa, în primul rând!

Doresc să fac o declaraţie politică având titlul „Creşterea economiei regionale prin construirea

centrelor regionale intermodale de transport marfă”.

Se discută de ceva vreme despre strategia României cu privire la îmbunătăţirea infrastructurii

rutiere, care va contribui, fără îndoială, la dezvoltarea economiei.

Ţara noastră trebuie să realizeze o serie de obiective solicitate de Uniunea Europeană şi prevăzute

în Strategia 2020. Aceste obiective au ca principal scop alinierea la o politică de transport durabil prin

menţinerea unui echilibru între o creştere economică constantă şi protecţia mediului înconjurător.

- 9 -

Una dintre soluţiile acestei politici este promovarea transportului intermodal. Transportul

intermodal reprezintă o alternativă sigură pentru viitor, permite combinarea în mod avantajos, pe un

anumit traseu, a avantajelor specifice fiecărui mod de transport. Mă gândesc aici la flexibilitatea

transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile scăzute ale transportului

naval şi viteza superioară a transportului aerian.

În Europa, transportul intermodal este caracterizat în mare măsură de operaţiunile de transport

combinat: feroviar, rutier. În ceea ce priveşte România, dispunem de o reţea feroviară cu o lungime de

mai bine de 10 000 km, din care aproape jumătate este cu linii electrificate, şi de o reţea rutieră care

însumează mai mult de 16 000 km de autostrăzi, drumuri europene şi drumuri naţionale şi secundare.

În acest context, realizarea unui sistem eficient de transport intermodal va conduce la creşterea

numărului de locuri de muncă, la creşterea produsului intern brut şi a veniturilor bugetului de stat. Un

alt avantaj major al acestui demers îl va constitui eficientizarea şi siguranţa transportului de marfă. Pe

de altă parte, vom asista la o echilibrare a tuturor modurilor de transport pe care le poate oferi

România, descongestionând şi protejând infrastructura rutieră.

În Master Planul General de Transport este menţionat şi judeţul Iaşi ca posibilă locaţie pentru

demararea procedurilor de realizare a unui astfel de centru intermodal. Dacă ar fi să ne raportăm numai

la Regiunea Nord-Est, cu siguranţă Iaşiul reprezintă nu doar un nod de transport, ci, prin poziţia sa

geopolitică, un liant între România, Republica Moldova şi Ucraina, ţări care fac paşi repezi pentru

integrarea în Uniunea Europeană.

Consiliul Judeţean Iaşi are deja pregătit un proiect în acest sens. Valoarea aproximativă este de

23 000 000 de euro, iar suprafaţa identificată este de aproximativ 30 de hectare. De altfel, încă din

2014, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru realizarea acestui proiect, finanţat iniţial

prin Programul Operaţional Sectorial Transport 2007 – 2013.

Acest centru intermodal de marfă va reuşi să rezolve partea de transfer al mărfurilor din

regimul de transport feroviar şi rutier. În plus, modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi şi

demararea unui proiect local pentru crearea zonei cargo va contribui la dezvoltarea rapidă şi eficientă a

centrului intermodal. Consider că este absolut necesar ca atenţia Guvernului să fie îndreptată şi asupra

Iaşiului din acest punct de vedere.

Ne dorim toţi ca zona de nord-est să nu mai fie cea mai săracă dintre polii de creştere regionali,

însă avem nevoie de realizarea unor mari proiecte de infrastructură pentru acest lucru. Proiectul de

realizare a autostrăzii Iaşi – Transilvania are o perspectivă îndepărtată, însă acest centru intermodal

poate fi înfiinţat şi realizat într-un orizont de timp mult mai apropiat. Pe termen lung, acest proiect va

asigura şi conectivitatea cu autostrada Târgu-Mureş – Iaşi.

- 10 -

Un alt avantaj al Iaşiului îl constituie realizarea imediată a unor platforme industriale sau

agroindustriale, cum ar fi Industrial Park, Miroslava Park, Trans Agropolis. Acestea vor facilita

atragerea investitorilor, care să combine folosinţa unui parc industrial cu avantajele create de existenţa

unui centru intermodal.

Aşadar, să nu marginalizăm zona şi să-i acordăm susţinerea necesară. Dezvoltarea judeţului Iaşi

va atrage după sine şi dezvoltarea celorlalte judeţe din Regiunea de Nord-Est.

Vă mulţumesc.

Senator Victorel Lupu, Circumscripţia electorală nr. 24

Vă mulţumesc.


Mulţumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Mircea-Vasile

Cazan.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:


Dragi colegi,

Declaraţia politică – „Duşmanul României este corupţia”.

Declaraţia politică adoptată săptămâna trecută de Parlamentul României, propusă de

preşedintele Senatului, o consider un demers absurd.

Astfel, domnii Dragnea şi Tăriceanu şi-au definit adversarul pe Preşedintele României, Klaus

Iohannis, şi nu corupţia. Partidul Naţional Liberal respinge cu fermitate un astfel de comportament

politic. Acest demers arată că nici domnul Dragnea, nici domnul Tăriceanu nu au înţeles absolut nimic

din mesajul străzii.

Strada a cerut instituţii solide şi funcţionale, a cerut egalitate de tratament, a cerut respect faţă

de lege, nu declaraţii politice şi dezbateri asupra unor subiecte de genul cum să ne apărăm corupţii prin

orice fel de mijloace.

Luând ca pretext un act normativ al Guvernului, adoptat în absenţa oricărei delegări legislative

din partea Parlamentului şi puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curţii

Constituţionale, a cărei motivare nu este cunoscută încă, declaraţia politică a Parlamentului afectează

însuşi principiul cooperării loiale dintre instituţiile statului, fundamentat şi dezvoltat constant în

jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional.

Preşedintele a folosit atribuţiile constituţionale şi cred că Parlamentul trebuie să fie prima

instituţie care garantează că celelalte instituţii ale statului român, inclusiv Preşedintele României, au

- 11 -

dreptul să-şi folosească atribuţiile constituţionale. Preşedintele are egală legitimitate cu Parlamentul,

fiind vorba de două unităţi alese prin vot direct şi universal.

Dezideratul nostru îl reprezintă un Parlament credibil, profesionist, integru şi eficient, în

perfectă armonie cu idealurile poporului pentru democraţie, justiţie, bunăstare, pace socială şi împlinire

individuală a fiecărui cetăţean. Este unul dintre scopurile Partidului Naţional Liberal.

Adecvarea Parlamentului la realitatea societăţii româneşti contemporane implică mai mult

decât afirmarea simplă a faptului că autoritatea sa legislativă este unică şi indivizibilă, că el beneficiază

de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere, că este singurul reprezentant constituţional al

întregii societăţi sau că opinia structurată şi legală a societăţii româneşti este exprimată în mod legitim

şi cu exclusivitate numai de Parlament ori că Parlamentul asigură legătura constituţională dintre

Preşedinte şi societate.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan

Mulţumesc.


Mulţumesc domnului senator Mircea-Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Adrian Ţuţuianu.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Uniunea Europeană se schimbă. România, încotro?”.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În urmă cu zece ani, România devenea stat membru al Uniunii Europene, parcurgând pentru

realizarea acestui obiectiv un drum deloc uşor, al cărui moment de început a fost consemnat la 1

februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană.

Deschise oficial în anul 2000, negocierile au fost încheiate la nivel tehnic în cadrul Conferinţei

de aderare la nivel ministerial patru ani mai târziu. Data aderării a fost propusă la Summitul de la

Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles în anul 2004.

Partidul Social Democrat a avut un rol de netăgăduit în concretizarea acestui proiect, prin demersurile

iniţiate şi susţinute pentru intrarea ţării noastre în marea familie europeană, confirmându-i-se astfel României

locul pe care îl merită în rândul statelor care au drept repere valori democratice fundamentale.

Pentru a ajunge aici, România a depus eforturi considerabile. Obţinerea statutului de ţară

membră a Uniunii Europene nu a însemnat nici pe departe finalul unui proces anevoios, ci continuarea

unui drum marcat de responsabilităţi, pe care le-am conştientizat din primul moment.

- 12 -

Ne-am asumat obiective comune, am respectat condiţii, am depus şi vom depune în continuare

eforturi pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană, am militat pentru apărarea valorilor

democratice, a normelor statului de drept, a libertăţilor şi a drepturilor omului, confirmând zi de zi,

graţie eforturilor fiecărui român, că merităm să facem parte din rândul statelor cu drepturi depline.

Trebuie menţionat şi faptul că România a parcurs paşi importanţi în direcţia trecerii la moneda

euro, ţara noastră respectând în prezent foarte mulţi dintre indicatorii conveniţi pentru a caracteriza

stabilitatea macroeconomică.

În acelaşi timp, trebuie reliefate şi eforturile făcute în vederea finalizării procesului de aderare a

ţării noastre la spaţiul Schengen. România acţionează deja ca un membru de facto, cu o contribuţie

semnificativă la însăşi securitatea spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste

2 000 km de frontieră externă a Uniunii Europene.

În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de

aderare a României la spaţiul Schengen apare ca o necesitate, fiind nevoie de eforturi politice comune,

de colaborarea între reprezentanţii instituţiilor importante ale statului, de dialog constructiv între

formaţiunile politice, la care să se adauge demersurile reprezentanţilor ţării noastre la Bruxelles.

România a demonstrat că este determinată să se implice activ în susţinerea unei Uniuni Europene

consolidate, bazate pe coeziune şi solidaritate şi că poate avea un rol foarte important pentru

menţinerea securităţii în zonă.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Suntem acum într-un moment de cotitură, Uniunea Europeană aflându-se în faţa unui proces de

transformare care poate lăsa loc întrebărilor, incertitudinilor şi chiar îngrijorărilor cu privire la viitorul

acestei construcţii extrem de importante, prefigurându-se totodată şi câteva scenarii.

În cadrul reuniunii recente a liderilor statelor Uniunii Europene la Bruxelles, în cadrul

Consiliului European au fost enumerate şi lansate spre dezbatere cinci posibile direcţii, una dintre

acestea şi cea mai controversată fiind o Europă cu mai multe viteze, unde cei care vor mai mult fac mai

mult împreună în domenii precum apărarea sau guvernanţa zonei euro, fără a fi blocaţi de cei reticenţi.

Acest posibil proiect reprezintă un pas înapoi pentru ideea de Uniune Europeană, fiind o soluţie pe

care nu putem să o acceptăm. Avem multe motive de îngrijorare, pentru că trebuie să fim conştienţi că

există un risc enorm ca România să fie plasată în categoria membrilor cu rang inferior din Europa, situaţie

total nedreaptă dacă avem în vedere eforturile făcute de ţara noastră până acum şi potenţialul său real.

Din păcate însă, preşedintele Klaus Iohannis a ignorat apelul lansat de Partidul Social Democrat

la o discuţie între partidele politice şi instituţii pentru a clarifica poziţia României faţă de contextul

european foarte complex şi, de asemenea, pentru a informa opinia publică referitor la mizele şi

opţiunile României în Europa viitorului.

- 13 -

Nu este nici pe departe suficient să constatăm că există câteva posibile variante de lucru şi nici

să declarăm că nu suntem de acord cu una sau alta dintre variante. Trebuie să ştim exact ce avem de

făcut, în condiţiile în care, de exemplu, scenariul Europei cu două viteze se concretizează. Dar acesta

este un aspect pe care preşedintele României îl ignoră, din păcate, uitând că decizia este mult prea

importantă ca să fie luată de un singur om, fie acesta preşedintele ţării, iar lipsa unei decizii poate avea

consecinţe grave.


Partidul Social Democrat face un nou apel la responsabilitate şi colaborare, subliniind că

interesul României este cu mult mai important decât orgoliile personale ale unor politicieni.

Este nevoie de dialog pentru a identifica soluţiile pe care le vom adopta, în contextul

schimbărilor prin care trece Uniunea Europeană, astfel încât niciunul dintre scenarii să nu ne prindă

nepregătiţi. Şi este la fel de important ca într-o astfel de situaţie, în care se impune asumarea unor

decizii pe termen lung, politicienii să reprezinte o singură voce care să apere poziţia României, să

spună răspicat că ţara noastră merită să fie tratată ca un stat egal în drepturi cu celelalte state membre

ale UE. Iar misiunea iniţierii unui astfel de dialog îi revine Preşedintelui României, care reprezintă

statul român în plan extern şi care în plan intern trebuie să-şi asume cu adevărat rolul de mediator.

Sunt decizii importante pentru viitorul României, care, de altfel, va fi în faţa unui moment de bilanţ.

Peste numai un an vom sărbători împreună împlinirea unui centenar de la Marea Unire, act istoric care

reprezintă un moment de referinţă al diplomaţiei româneşti, expresie a voinţei unui popor de a-şi afirma

identitatea, iar o astfel de pagină de istorie poate fi pildă pentru noi toţi, putând înţelege şi din exemplul

înaintaşilor cât de importantă este voinţa comună pentru promovarea interesului naţional.

Vă mulţumesc.

Senator de Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu


Mulţumesc domnului senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

PAUZĂ


Îl invit la microfon pe domnul Romulus Bulacu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Romulus Bulacu:


Declaraţie politică – „Radiografia unei guvernări”.

La prima vedere, programul de guvernare este o binecuvântare; un măr roşu, mare şi dulce, dar

când începi să muşti din el simţi putregaiul. Veniturile colectate de actualul Guvern sunt un dans pe

- 14 -

sârmă, iar miniştrii, acrobaţi fără vocaţie. Aşa se pot descrie cele două luni de bâlbâială ale puterii

Grindeanu, dirijate din umbră, mai nou pe ritmuri de samba, de către Liviu Dragnea.

Acrobaţii poveştii noastre înregistrează însă record după record, dar în sens negativ. Încet, dar

sigur, baloanele de săpun ale programului de guvernare încep să se spargă în spaţiul public.

Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior

acreditate beneficiau, conform programului de guvernare, de gratuitate la transportul intern feroviar la

toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, până la a treia zi de proteste, când gratuitatea a fost acordată

doar pe ruta localitate de domiciliu – localitate în care studiază. Nu s-a mai ţinut cont că studenţii

beneficiază de mobilitate, de programe de internship, de practică, de vizite de studiu. TVA zero pentru

achiziţia de locuinţe este imposibil de implementat, deoarece nu respectă normele europene. Măsura

ieftinirii medicamentelor cu 35% s-a dovedit a fi şi ea scrisă pe genunchi, deoarece aplicarea ei ar

însemna o criză profundă a medicamentelor pe piaţa din România.

Dacă românii scapă de taxa pe stâlp, vor avea parte de acum încolo de o taxă pe depozitarea

deşeurilor la groapa de gunoi. Scade factura la energie electrică, dar creşte factura la gaze. Nu mai

avem timbru de mediu, dar vom avea ecovinietă. Se majorează salariul minim, dar, din cauza

contribuţiilor pe care le va avea de plătit angajatorul, va creşte rata şomajului.

Declaraţia conform căreia până la pragul de 4 000 de lei salariile se dublează, după 4 000 de lei

este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7 000 de lei sunt creşteri, dar nu foarte mari s-a

dovedit a fi o greşeală de comunicare.

PSD reeditează începutul anilor ’90, când se încerca îndreptarea erorilor trecutului prin

acordarea unor suplimente la salarii şi restituirea părţilor sociale pe care le deţinea fiecare salariat în

întreprinderi. Să ne reamintim că acea criză economică şi inflaţia de 200% au mai putut fi reglate abia

după 15 ani.

Programul de tipul „Moş Crăciun” are o singură filozofie de guvernare: creşterea veniturilor la

buget indusă din creşterea salariilor. Doar că aceste pomeni, mai devreme sau mai târziu, vor afecta

economia într-un mod dezastruos, în condiţiile în care ANAF trage deja un semnal de alarmă: au

scăzut încasările. Bugetul marilor speranţe în forma cutiei Pandorei.

Peste efervescenţa măririlor de pensii şi salarii, eliminarea sau reducerea unor taxe, vine

scrisoarea comisarului pentru afaceri europene, Pierre Moscovici, care estimează că România va

înregistra în acest ritm deviaţii semnificative ale obiectivelor bugetare pe termen mediu, iar balanţa

structurală va suferi noi deteriorări în 2017 şi 2018. În aceeaşi scrisoare se mai afirmă că până la

momentul lansării prognozei de primăvară, aprilie 2017, Guvernul ar trebui să anunţe credibil care sunt

măsurile menite să readucă deficitul bugetar în ţintele Pactului de stabilitate.

- 15 -

Estimările Comisiei diferă semnificativ de cele ale Guvernului. Pentru 2017, Guvernul

Grindeanu anunţă, de exemplu, un deficit de 2,96% din PIB, în vreme ce Comisia este de părere că

acesta va atinge 3,6% din PIB.

Cu toate că economia românească devine vulnerabilă în faţa unei crize, subiectele discutate în

spaţiul public se referă la graţiere şi inadmisibilitatea ca un condamnat pentru corupţie să împartă

celula de 3 metri/3 cu trei în pat, în mizerie şi igrasie. Coruptul a devenit un personaj arhetipal, iar

construcţia de noi penitenciare o prioritate.

Fără să am intenţia de a antagoniza conceptele, mi-aş dori să le reamintesc guvernanţilor că, pe

lângă închisori, avem nevoie de şcoli dotate şi, pe lângă bunăstarea condamnaţilor, trebuie asigurate

condiţii decente pentru pacienţi.

Unde se termină adevărul şi unde începe minciuna?

Care sunt temele reale şi cele false?

Timpul, dacă va mai avea răbdare cu noi, ne va focaliza coordonatele. Până atunci, ne vom

scălda în acest bâlci al deşertăciunilor, ameţiţi de aburii marilor promisiuni electorale, iar poporul se va

lăsa cumpărat cu banii din propriile buzunare până la insolvenţă.

Vă mulţumesc.


Mulţumim domnului senator Romulus Bulacu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

PAUZĂ


Dau cuvântul, din partea Grupului USR, senatorului Mihai Goţiu.

(Domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Declaraţie politică cu titlul „Despre prestigiul Parlamentului României şi ce-i scoate pe români

în stradă”.

Domnule preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Prestigiul Parlamentului României nu se afirmă prin declararea lui drept „organ reprezentativ

suprem al poporului”, ci se câştigă prin munca şi activitatea fiecăruia dintre noi în fiecare zi.

Domnule preşedinte al Senatului,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

- 16 -

Săptămâna trecută am asistat la una dintre cele mai lipsite de sens şedinţe ale plenului reunit al

Camerei Deputaţilor şi Senatului, la finalul căreia s-a votat o declaraţie despre rolul şi prestigiul

instituţiei pe care o reprezentăm.

Dacă majoritatea cadrelor didactice de limba şi literatura română, începând cu educatorii şi

până la profesorii universitari, n-ar avea pe cap alte probleme, mult mai stringente, şi ar fi urmărit

această şedinţă, cu siguranţă hohotul lor de râs ar fi bubuit pe holurile şi coridoarele Casei Poporului,

de am fi rămas fără auz.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,


Toţi cei care aţi votat pentru această declaraţie nu ştiu şi nu-mi pot imagina ce înţelegeţi

dumneavoastră prin cuvântul „prestigiu”, dar din punct de vedere al Dicţionarului Explicativ al Limbii

Române sensul principal al termenului, provenit din franţuzescul „prestige”, desemnează o „autoritate

morală, consideraţie, influenţă de care se bucură cineva sau ceva”, iar „de prestigiu”, prestigios, este

ceva „care onorează, care aduce glorie, consideraţie”.

Ei bine, stimate colegi şi colegi, autoritatea morală, consideraţia, onoarea ori gloria nu pot fi

dobândite prin vot şi cu atât mai puţin printr-un vot subiectiv, autoreferenţial, legat de propriile

persoane şi/sau instituţii pe care le reprezentăm. Un asemenea vot autoreferenţial denotă cel mult lipsă

de măsură, de modestie, ignorarea realităţii, snobism, complexe de superioritate, suficienţă şi alte

asemenea tare, total contrare sensului termenului „prestigiu”.

Cu ocazia dezbaterii pe marginea declaraţiei, am mai auzit formulată teza conform căreia

afirmaţiile Preşedintelui României ar periclita rolul şi prestigiul Parlamentului. De unde şi necesitatea

declaraţiei.

Cu greu îmi stăpânesc un zâmbet amar. Nimic exterior nu poate şi n-ar putea submina rolul şi

prestigiul Parlamentului în măsura în care au făcut-o şi continuă să o facă faptele şi acţiunile proprii.

Chiar dacă sunt membru al acestei instituţii de mai puţin de trei luni, timpul a fost suficient

pentru a aduna o listă exemplificativă şi nicidecum exhaustivă de lucruri care afectează, din punctul

meu de vedere, din interior rolul şi prestigiul Senatului în particular şi al Parlamentului în general.

Aşadar, cu titlu exemplificativ:

1. Am început mandatul de senator ascultând discursuri ale preşedinţilor celor două Camere

vorbind despre recâştigarea încrederii cetăţenilor în Parlament. Nu a trecut nici o lună de la depunerea

jurământului şi rolul şi prestigiul Parlamentului au fost călcate în picioare prin aruncarea în derizoriu a

procedurii de audiere a miniştrilor noului Cabinet Grindeanu, la fel cum au fost aruncate în derizoriu şi

procedura de dezbatere a programului noului Guvern şi votarea lui.

- 17 -

Stimate colege şi colegi,

Consideraţi că audierea şi votarea Guvernului în regim de concurs de viteză de o sută de metri

plat au dus la creşterea rolului şi prestigiului Parlamentului?

2. În calitate de membru al Biroului permanent, am fost pus de mai multe ori în situaţia neplăcută

de a afla ordinea de zi cu doar o oră-două înainte de începerea şedinţei de Birou şi cu trei-patru ore înainte

ca proiectele de legi să intre la vot în plen. Şi chiar şi în aceste condiţii, după începerea şedinţelor de

Birou sau chiar direct în plen, m-am şi ne-am trezit cu suplimentarea ordinii de zi. Mai de fiecare dată

suplimentarea viza cele mai controversate proiecte.

Astfel a trecut de Senat, fără ca majoritatea senatorilor să ştie ce votează, respingerea

ordonanţei din domeniul sănătăţii legată de numirea managerilor din spitale. Ajunsă la Camera

Deputaţilor, ordonanţa a generat o dezbatere încinsă, atât în comisia de specialitate, cât şi în societate.

Credeţi că evitarea deschiderii unei dezbateri reale în Senat a fost benefică pentru rolul şi

prestigiul Parlamentului?

Tot peste ordinea de zi Biroul permanent a aprobat, cu o abţinere – a mea – şi cu restul de

voturi pentru, prelungirea termenului până la care societatea civilă putea înscrie candidaţi pentru cele

două locuri care îi revin de drept în Consiliul Superior al Magistraturii – CSM.

Cvasimajoritatea juriştilor consultaţi ulterior au arătat că prorogarea a fost abuzivă. Peste 20 de

organizaţii civice, majoritatea cu expertiză în domeniu şi direct interesate de subiect, au protestat în

mod public împotriva acestui abuz, dar şi în mod oficial, printr-o scrisoare adresată Biroului permanent

al Senatului.

Cât de benefic consideraţi că este, pentru rolul şi prestigiul Parlamentului, faptul că

legitimitatea constituirii CSM este şi va fi contestată din cauza unui vot luat în necunoştinţă de cauză

în Biroul permanent şi mai ales faptul că Biroul permanent are nevoie de mai bine de o lună şi jumătate

pentru a răspunde unei scrisori semnate de peste 20 dintre cele mai active ONG-uri din România?

Mai mult, în şedinţa Biroului permanent din 13 martie, preşedintele Comisiei juridice a încercat

şi a reuşit să-şi convingă colegii că a considera nu reprezintă o interpretare. Astfel, în ciuda art. 135

alin. (1) din Regulamentul Senatului, s-a aprobat reluarea procedurii, nu reluarea votului pentru

desemnarea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM.


Chiar credeţi că un asemenea valset va fi înghiţit de cetăţeni şi societatea civilă şi că va

contribui la prestigiul Parlamentului?

3. În plin avânt al reafirmării rolului şi prestigiului Parlamentului, ne-am trezit cu celebra

Ordonanţă 13 pe cap.

- 18 -

Să ne bucurăm că cetăţenii care au ieşit în stradă au identificat corect instituţia care a subminat

rolul şi prestigiul Parlamentului, concentrându-şi acţiunile din capitală în faţa Palatului Victoria.

A fost extrem de deranjant însă să aud reiterate de mai multe ori de la tribuna Parlamentului

teze conform cărora manifestaţiile publice ar fi fost ilegale, că ar fi urmărit răsturnarea rezultatului

alegerilor, pentru a nu mai vorbi de aberaţiile conspiraţioniste cu Soros cel iubitor de căţei.


Permiteţi-mi să vă reamintesc art. 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Citez: „Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere la toate

nivelurile şi în special în domeniile politic, sindical şi civic.”

Dacă ţineţi cu adevărat la rolul şi prestigiul Parlamentului, încercaţi să înţelegeţi acest drept la

întrunire paşnică şi faptul că nu intră în contradicţie cu dreptul la vot. Dimpotrivă, are o funcţie

complementară în perioadele dintre voturi, tocmai ca un mecanism de apărare al societăţii împotriva

unor eventuale abuzuri ale majorității de la putere.

Priviţi dinamica protestelor din Româna din ultimii ani şi o să vă daţi seama că au avut parte de

contestări toate puterile politice aflate într-un moment sau altul la putere, iar faptul că intensitatea

protestelor a crescut constant de la an la an are două cauze majore:

- maturizarea socială şi încrederea din ce în ce mai mare în această formă democratică şi

legitimă de presiune civică;

- iritarea generată de repetitivitatea unor abuzuri.

4. Stimate colege şi colegi,

Avem pretenţia că Parlamentul este o instituţie deliberativă şi în fapt cea mai importantă

instituţie deliberativă din România. Cum se face însă că prin Regulament, în cazul unor teme majore,

puterea şi opoziţia au timpi de dezbatere diferiţi, calculaţi după numărul de parlamentari?

Chiar nu avem idee despre ce înseamnă în mod real o dezbatere? Cât de democratică şi

echitabilă este o dezbatere în care o parte are un timp şi număr de intervenţii disproporţionat de mare

în raport cu cealaltă sau celelalte părţi?

Să ne înţelegem: timpul şi numărul de intervenţii egale într-o dezbatere nu contestă rezultatul

alegerilor şi nu schimbă majoritatea. Până la urmă, numărul de voturi rămâne acelaşi pentru fiecare

grup. Dar credeţi că în mod real cetăţenii pot considera că în Parlament au loc dezbateri corecte atâta

vreme cât un grup are alocate 50 de minute, iar alt grup cinci minute? Care consideraţi că este

prestigiul unui Parlament în care majoritatea îi bagă pumnul în gură minorităţii, limitându-i timpul de

exprimare a argumentelor?

5. Să mergem mai departe.


- 19 -

Am constatat că foarte mulţi dintre dumneavoastră, cei mai mulţi dintre cei care aţi sprijinit şi

votat declaraţia despre rolul şi prestigiul Parlamentului, aţi rămas în bănci în timpul exercitării votului

la moţiunea de cenzură legată de Guvernul Grindeanu. Cât se poate de sincer şi după ce vă priviţi în

oglindă, vă rog să spuneţi ce credeţi că ar dăuna mai mult rolului şi prestigiului Parlamentului:

declaraţiile Preşedintelui României sau faptul că aţi urmat ordinul de partid rămânând cuminţi în

băncuţe şi lăsându-i astfel fără reprezentare la votul pe moţiune pe zecile de mii de cetăţeni care v-au

acordat încrederea fiecăruia în parte? Cu un astfel de boicot al votului pentru Guvernul pe care teoretic

îl susţineţi, credeţi că se va restabili prestigiul Parlamentului?

Sau cum credeţi că se va restabili prestigiul Parlamentului? Votând fonduri cu dedicaţie pentru

un Institut de Studii Avansate pentru Levant, în timp ce cercetarea din învăţământul superior românesc

este într-o ceaţă totală? Asta, în condiţiile în care oricum fondurile alocate cercetării în bugetul pe 2017

se opresc la 0,27% din PIB, la ani lumină de targetul asumat, 0,63% din PIB pentru 2017, în Strategia

de dezvoltare a cercetării şi inovării, care şi-a propus să ajungă la 1% din PIB până în 2020.

Ce prestigiu credeţi că are Senatul, când ministrul cercetării şi inovării refuză să răspundă

întrebărilor şi interpelărilor oficiale, transmise din Senat, ori când evită cu graţie invitaţia transmisă de

Comisia pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport?

Faptul că avem colegi care nu văd nimic nelalocul lui ca Senatul să fie for tutelar pentru un

institut de studii avansate pot înţelege, dar chiar credeţi că prestigiul Senatului şi al Parlamentului

poate fi recâştigat când un avocat al unor corupţi, condamnaţi definitiv, membru al Senatului în acelaşi

timp, propune graţierea corupţilor?

Să intrăm şi în detalii mai mult sau mai puţin de cancan.

Indirect, prin colegi de grup, dar şi prin declaraţii în mass-media, înţeleg că domnul preşedinte

al Senatului, dar nu doar Domnia Sa, e deranjat că eu şi alţi colegi nu venim la şedinţele de Birou

permanent ori la plen cu cravată. Nu-mi dau seama în ce măsură lipsa cravatei e esenţială pentru rolul

şi prestigiul Parlamentului, dar cu siguranţă buna funcţionare a Senatului e afectată când, de trei ori în

două săptămâni, două şedinţe de Birou permanent pregătitor şi o şedinţă de Birou permanent reunit au

început cu întârzieri majore din cauza absenţei şefilor de comisii şi/sau chiar a preşedintelui Senatului.



Daţi-mi voie să vă fac o mărturisire. Când am luat decizia de a intra în politică şi de a candida, cu

mai puţin de jumătate de an în urmă, am făcut-o şi pentru că eram extrem de dezamăgit de modul în care

parlamentarii îşi desfăşoară activitatea. Şi, dacă aş fi fost singurul nemulţumit de acest lucru, probabil că nu

aş fi ajuns aici, în această instituţie, şi nici nu mi s-ar fi distribuit un birou de două ori mai mare decât

apartamentul meu, în care nu m-am decis încă ce să organizez: competiţii de golf ori de minifotbal.

- 20 -

Vă asigur că nici în copilărie, nici în studenţie şi nici în anii care au urmat nu mi-am dorit însă aşa

ceva: nici intrarea în politică, nici vreo funcţie de înaltă demnitate şi cu atât mai puţin un birou

supradimensionat. M-aş fi bucurat să ies la pensie, şi încă mai sper asta, scriind cronici de fotbal, de filme

şi cărţi, poezii şi cărţi pentru copii. Faptul că predecesorii dumneavoastră şi chiar unii dintre dumneavoastră

au luat în răspăr această instituţie a Parlamentului mi-a schimbat însă cursul vieţii şi iată-mă aici.

Ieri, înainte de şedinţa de Birou permanent, am dorit să închei această declaraţie politică arătând că

după primele luni de activitate mă bucuram să constat o mică, dar importantă schimbare: că v-am convins

de necesitatea ca pe site-ul Senatului să fie publicate în săptămâna precedentă ordinile de zi ale comisiilor,

Biroului permanent şi ale plenului cu proiectele care urmează să intre în dezbatere şi la vot.

Din punctul meu de vedere, şi nu doar al meu, acest început de transparentizare reală a

activităţii noastre ar fi un pas mai important pentru recâştigarea rolului şi prestigiului Parlamentului

decât orice declaraţie formală pe care am face-o. Din păcate, din nou, două proiecte de lege au răsărit

pe ordinea de zi suplimentară, iar majoritatea membrilor Biroului permanent le-au aprobat includerea

pe ordinea de zi, deşi nu exista nicio urgenţă pentru acest lucru. Halal prestigiu!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă miraţi că oamenii ies în stradă şi inventaţi conspiraţii oculte pentru a le explica. Priviţi-vă

propriile fapte şi veţi înţelege ce-i scoate pe oameni în stradă. Majoritatea pe care o deţineţi în

Parlament vă permite uneori să-mi tăiaţi microfonul când ceea ce spun vă deranjează, dar, vă asigur, nu

aveţi cum să tăiaţi microfonul sutelor de mii de cetăţeni români, care au învăţat în ultimii ani să-şi

apere drepturile în pieţele publice.

Vă mulţumesc.

Senator USR de Cluj, Mihai Goţiu

(Domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Dau cuvântul doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!

Tema declaraţiei politice de astăzi este „Exploatarea româncelor în agricultura italiană”.


După o sărbătoare a primăverii în care ne-am bucurat de reînnoirea naturii, cât şi după

sărbătoarea în care am slăvit femeia pentru tot ceea ce poate ea face pe pământ, astăzi vin în faţa

dumneavoastră pledând tot pentru femeie, dar lansând un apel disperat să ne apărăm semenele de la

sclavagismul pe care trebuie să-l îndure, de mai multe ori, în timp ce muncesc peste hotare.

- 21 -

Din păcate, foarte multe femei care lucrează în străinătate sunt sortite unui destin crunt, pe care

trebuie să-l îndure pentru a reuşi să supravieţuiască şi, eventual, să-și poată hrăni cu un colţ de pâine

copiii din ţară, să îşi ajute părinţii bolnavi sau pur şi simplu pentru a rămâne în viaţă.

Prezenta declaraţie politică de astăzi este prilejuită de apariţia unui reportaj despre exploatarea

femeilor românce în agricultura din Sicilia, Italia, publicat de săptămânalul „The Observer”.

Informaţii sporadice despre chinurile româncelor aflate la muncă în străinătate, dar nu departe,

ci aici, în Europa noastră, am citit şi în presa autohtonă, dar un reportaj atât de cuprinzător, de

documentat şi de tragic precum cel din săptămânalul britanic nu am mai întâlnit.

Pentru documentarea realizată şi prezentată întregii lumi le mulţumesc jurnaliştilor de la

această publicaţie şi-i rog pe ziariştii noştri să se preocupe de astfel de probleme, extrem de importante

pentru viaţa unor români.

Ca să vă faceţi o idee despre dimensiunea acestei drame, vă relatez doar două pasaje din acest

reportaj:

„Reporterii publicaţiei «The Observer» au vorbit cu zece românce care lucrează în fermele din

Ragusa, regiunea Italiei lider la producţia de legume şi fructe, şi toate au descris exploatarea şi

agresiunile sexuale ca fiind ceva de rutină. Ele sunt obligate să muncească 12 ore pe zi în condiţii de

căldură extremă, fără apă, cu salarii neplătite şi obligate să trăiască în clădiri izolate, în condiţii

degradante şi neigienice. În timp ce muncesc, trebuie să facă faţă adesea şi violenţei fizice,

ameninţărilor cu arme şi şantajelor îndreptate chiar împotriva familiilor lor.

La rândul ei, procuroarea Valentina Botti confirmă că abuzurile împotriva femeilor românce

reprezintă un «fenomen uriaş» în acea parte a Italiei. «Vorbim despre mii de femei care ar putea fi victime

ale unor abuzuri serioase. Dar, din păcate, foarte puţine au curajul să le denunţe. Cele mai multe acceptă

abuzul ca un sacrificiu personal pe care trebuie să-l facă pentru a-şi păstra locurile de muncă. Implicaţiile

pierderii locului de muncă sunt devastatoare pentru cele mai multe dintre ele», explică procuroarea.”

Iată cum procurorii din Italia şi-au făcut timp să se ocupe şi de aceste drame, fără să se bucure

de reclamă televizată şi de susţinerea populaţiei autohtone.


Fac această declaraţie nu doar pentru un semnal de alarmă, ci doresc să audă toate autorităţile

României şi ale Uniunii Europene că mii de cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sunt supuşi

unui tratament de sclavi de către patroni şi administratori de firme din alt stat al Uniunii Europene.

După cum susţin jurnaliştii de la publicaţia precizată, se pare că unii patroni din statele

europene au înlocuit exploatarea imigranţilor extracomunitari cu aceea a cetăţenilor din statele Uniunii

Europene mai sărace.

- 22 -

Solicit ca Preşedintele României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor

Europene, parlamentarii europeni, grupurile noastre de prietenie, ambasadorii României şi toţi cei care

au competenţă în politica europeană, externă să ridice această gravă şi intolerabilă problemă a sclaviei

femeilor românce la toate întâlnirile şi forurile bilaterale şi internaţionale.

Institutele noastre sociologice, presa românească au datoria să documenteze această problemă

şi în felul acesta să ajute autorităţile să ceară impunerea unor măsuri care să apere demnitatea femeilor

la munca în statele Uniunii Europene.

Mi-e frică să mă gândesc ce e în sufletul acestor fiinţe deznădăjduite! Sunt femei care au plecat

forţate de împrejurări la muncă peste hotare, care au nevoie disperată de ajutorul nostru! E prea mare

preţul pe care-l plătesc, iar noi avem obligaţia morală de a le scăpa de jugul sclavagismului! E prea

mare preţul pe care-l plătesc pentru o brumă de bani, cu care-şi asigură traiul greu în familie, durerea

că îşi ţin copiii lăsaţi departe de ţară, singuratici să meargă la şcoală, ori caută surse să îşi salveze

părinţii, care sunt bătrâni, cu dureri şi suferinţe!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Sunt senator de Neamţ Emilia Arcan, senator PSD, Circumscripţia electorală nr. 29 – Neamţ.


Mulţumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îi dau cuvântul domnului senator Florian-Dorel

Bodog, ministrul sănătăţii.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este „Piaţa muncii din România trebuie să-şi continue

dezvoltarea”.

În declaraţia mea de astăzi aş dori să mă axez pe un subiect foarte important pentru dezvoltarea

ţării noastre, şi anume piaţa muncii şi consolidarea economiei româneşti şi a clasei de mijloc.

Aş dori să încep prin a menţiona un amplu studiu realizat de către Institutul de Cercetare a

Calităţii Vieţii, o instituţie subordonată Academiei Române şi care prin raportul dat publicităţii luna

trecută a tras câteva semnale de alarmă, de care trebuie să ţinem cont fără întârziere.

Una din concluziile îngrijorătoare ne arată faptul că responsabilitatea pentru salariile mai mici

din România este pusă în mod fals pe umerii salariaţilor, ai muncitorilor şi ai celor care doresc să le

asigure familiilor un trai decent prin muncă onestă.

Argumentul referitor la nivelul scăzut al productivităţii acestora este demontat de către studiul

Institutului, cauzele reale fiind de fapt:

1. Dezindustrializarea;

- 23 -

2. Lipsa inovării sau update-urile tehnologice;

3. Factorul politic, care s-a complăcut pe parcursul a numeroase guvernări de dreapta în menţinerea

unui nivel mic al salariilor, pentru atragerea investiţiilor străine, în loc să încerce, aşa cum face azi Partidul

Social Democrat, să ridice cât mai mulţi români spre ceea ce înseamnă clasa de mijloc;

4. Marginalizarea poziţiei sindicatelor.

Cei care am fost aleşi să reprezentăm interesele cetăţenilor trebuie să ne asigurăm de faptul că

din ce în ce mai mulţi români se vor declara mulţumiţi de calitatea vieţii din România, eliminând

dezechilibrele sociale existente.

Este obligaţia noastră să găsim acele soluţii care să ridice rata ocupării forţei de muncă peste

plafonul de 70% existent la nivelul Uniunii Europene, să reducem drastic sectoarele care necesită

muncă informală şi care oferă astfel condiţii precare de supravieţuire. De exemplu, sectorul

construcţiilor, al serviciilor personale şi gospodăreşti sunt sectoare în care munca informală din ţara

noastră este, în medie, cu 5% mai ridicată decât în ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, trebuie să facilităm accesul tinerilor la piaţa muncii, în condiţiile în care rata de

ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor este cu 10% mai mică decât media Uniunii Europene.

Doar prin încurajarea unui sector industrial autohton puternic, prin găsirea de soluţii comune cu

sindicatele, care să respecte drepturile muncitorilor şi standardele de muncă de la nivelul Uniunii Europene,

inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea angajaţilor, şi doar prin inovare continuă în toate sectoarele

tehnologice din România putem să redăm încrederea salariaţilor în piaţa muncii, stopând astfel exodul

românilor în străinătate. Vom reuşi aceste lucruri doar prin dezvoltarea de măsuri economice credibile, bine

gândite şi orientate în completarea celor deja existente în programul de guvernare.

Am încredere că ne vom respecta angajamentul luat în faţa românilor şi vom depune toate

eforturile pentru îmbunătăţirea standardelor pe piaţa muncii din România şi pentru ridicarea nivelului

de salarizare şi de trai al tuturor românilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Florian Bodog, senator PSD – Bihor


Îi mulţumim domnului senator Florian-Dorel Bodog, din partea Grupului parlamentar al PSD.

PAUZĂ


Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe lângă cei care şi-au susţinut declaraţiile în plen, au mai depus declaraţii politice:

- 24 -

- din partea Grupului parlamentar al PSD, Mihai-Viorel Fifor, Nicolae Bădălău, Lucian Trufin,

Vasilică Toma, Paul Stănescu şi Nicolae Avram;

- din partea Grupului parlamentar al PNL, Marius Nicoară, Ioan Cristina, George-Cătălin

Stângă, Iancu Caracota, Eleonora-Carmen Hărău şi Costel Şoptică.

Aceasta a fost sesiunea de declaraţii politice de astăzi, 14 martie 2017.

În câteva minute, Senatul se reia cu lucrări în plen pentru dezbatere şi votare de proiecte legislative.

O zi bună vă doresc în continuare!

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Niculae Bădălău:

Bună dimineaţa!


Declar deschisă şedinţa plenului Senatului de astăzi, 14 martie 2017, şedinţă condusă de

subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian şi Talpoş Ioan-Iustin.

Vă anunţ că, din totalul de 136 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 107, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi a fost distribuită şi o aveţi.

Dacă nu sunt comentarii vizavi de ordinea de zi, vă supun votului ordinea de zi. Vă rog să

votaţi.

Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului; lucrări în

comisiile permanente.

Intervenţii la acest program, vă rog.

Dacă nu sunt, vă rog să votaţi.

Cu 99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 20 – 25 martie 2017.

Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, 20 martie: 9.00 – 11.00, activităţi în comisii; 12.30, şedinţa pregătitoare a Biroului

permanent al Senatului; 13.00, şedinţa Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în

grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45,

întrebări, interpelări şi răspunsuri;

- 25 -

- marţi, 21 martie 2017: 9.00 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul

Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 22 martie, joi, 23 martie 2017 – lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 24 martie, şi sâmbătă, 25 martie 2017 – activităţi în circumscripţiile electorale.

Sunt intervenţii în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt, vă supun votului.

Vă rog să votaţi.

Cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru pentru

săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secţiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului privind cadrul juridic şi operaţional al cardului electronic european pentru servicii introdus

prin Regulamentul… [Regulamentul CES] – COM(2016) 823 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna preşedinte Creţu, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Creţu:


Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în baza Protocolului nr. 2 al Tratatului de la

Lisabona cu Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrul juridic

şi operaţional al cardului electronic european pentru servicii.

Raportor a fost domnul Oprea Radu Ştefan.

Au participat reprezentanţi, la dezbateri, ai Ministerului Afacerilor Europene şi Ministerului

Economiei.

Comisia economică şi servicii ne-a trimis un aviz.

Acest card are drept scop reducerea complexităţii administrative pentru prestatorii de servicii

care doresc să-şi extindă activităţile în statele membre şi va garanta că statele membre pot aplica

anumite reglementări prevăzute.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene au constatat că propunerea de

directivă respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii şi drept urmare au hotărât, cu

unanimitate de voturi, formularea prezentului raport, fără opinie.


Mulţumesc, doamna preşedinte.

- 26 -

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăseşte în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Sunt intervenţii la respectivul proiect?

Dacă nu sunt… domnul senator Traian Băsescu.

Microfonul central, vă rog.

Domnul Traian Băsescu:



Sigur, astăzi dăm undă verde acestui regulament.

Vreau să ştiţi că la comisie noi am încercat o evaluare a impactului introducerii cardului de

servicii şi pe teritoriul României. Sigur, nu putem să ne desprindem de realităţile europene. Ce este

jalnic însă este faptul că România, Guvernul nu au o evaluare a acestui impact.

Am cerut Ministerului Muncii să ne dea o evaluare: ce se întâmplă în economia românească. Ni

s-a spus că nu este treaba Ministerului Muncii.

Este inadmisibil să trecem, să dăm girul unor directive ale Uniunii Europene, acestui

regulament care introduce cardul pentru servicii, pentru că el vizează câteva meserii. Ne referim la

arhitecţi, ne referim la ingineri, ne referim la economişti, ne referim la constructori.

Or, aş vrea să vă imaginaţi, după acest card, spre exemplu, care vor fi şansele micilor firme

care ţin contabilitatea la IMM-uri, la birouri notariale sau la mici societăţi familiale, în condiţiile în

care în ţară avem deja mari firme de expertiză contabilă.

V-aş ruga să vă imaginaţi ce înseamnă pentru avocaţi introducerea cardului european pentru

servicii, în condiţiile în care noi avem nişte case de avocaţi – ce-i drept, câteva s-au consolidat –, dar

comparativ cu potenţialul uriaş pe care îl au casele de avocaţi din Uniunea Europeană, pur şi simplu

aceste case de avocaţi vor fi zdrobite de competiţia cu mari case de avocatură din Uniunea Europeană.

Revin şi pe contabilitate, şi pe tot ce vreţi.

Nu sunt împotriva adoptării Regulamentului, dar atrag atenţia că, aşa cum facem de obicei,

evenimentele ne prind nepregătiţi. Or, eu cred că Parlamentul României trebuie să ceară ferm

Guvernului o evaluare asupra impactului. De ce? Pentru că şi firmele româneşti trebuie pregătite

pentru acest moment.

Regulamentul va intra foarte curând în vigoare. Probabil nu mai mult de doi ani. Firmele

româneşti ar trebui să se pregătească pentru introducerea cardului pentru servicii. Şi repet: noi dăm

astăzi un vot în condiţiile în care Guvernul nu a evaluat impactul asupra firmelor româneşti.

Vă mulţumesc mult.


Mulţumim domnului senator.

- 27 -

Domnul senator Radu Oprea.

Vă rog, microfonul 4.

Domnul Ştefan-Radu Oprea:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

În calitate de raportor aş vrea să spun doar două lucruri.

Conformarea este voluntară. Deci dacă doreşti să accesezi cardul electronic, poţi să o faci, dacă

nu, nu. Ăsta este primul lucru.

Al doilea lucru este că acest card electronic vine să uşureze foarte mult şi prezenţa firmelor

româneşti pe pieţele externe, pentru că statuează un principiu, acela al ghişeului unic, al punctului unic.

Vii în ţara ta, în limba ta, ai acces la toate informaţiile şi toate datele, nemaifiind pus în situaţia de a

merge pe alte pieţe şi a te exprima în alte limbi, pe care poate le ştii sau nu le cunoşti foarte bine.

Deci consider că este un lucru util pentru tot ce înseamnă firme româneşti, iar alterarea

competiţiei pe piaţa internă cred că este greşit înţeleasă de către colegul nostru senator.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Vă informez că domnul senator Radu Oprea a fost raportor la acest proiect.

Sunt alte intervenţii?

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Aş cere drept la replică 30 de secunde.


Domnule senator, cu mare plăcere. Microfonul central.


Domnule senator,

Îmi imaginez cum vor năvăli firmele româneşti şi vor ocupa piaţa Marii Britanii, a Franţei, a

Olandei, a Germaniei…

Bine. Vă mulţumesc.


Mulţumim.


Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:


- 28 -

Doamnelor şi domnilor colegi,

Profit de ocazia acestei dezbateri să memorez… sau să rememorez un circuit important în

Parlamentul României şi ca să putem să înţelegem cât de relevant este pentru activitatea noastră un

anumit tip de activitate, un anumit tip de funcţionare a Parlamentului.

Acest regulament, în mod sigur, a fost dezbătut o perioadă îndelungată în Parlamentul

European. În general, un regulament parcurge acest circuit în minimum doi ani de zile. Înainte de a

ajunge în Parlamentul European, Comisia a transmis către parlamentele naţionale, în conformitate cu

prevederile Tratatului de la Lisabona, acele hârtii de opinie, acele puncte de vedere pe care comisia

noastră de integrare ni le prezintă foarte adesea şi pe care noi le trecem, aşa, într-o oarecare viteză

instituţională, fără vreo dezbatere foarte profundă.

În acele documente, în care ni se cere care este poziţia noastră faţă de aceste eventuale proiecte

legislative ale Uniunii Europene, se statuează, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona şi creşterea

rolului parlamentelor naţionale, ideea unui aviz. Şi de fiecare dată când acest regulament va fi dezbătut

şi vom avea o altă opinie, fie în Comisie, fie în Consiliu, fie în Parlament, ni se va reaminti despre

poziţia pe care am adoptat-o atunci, poate nepregătiţi, poate fără studiu de evaluare – că de impact nu

se poate face până nu iese documentul respectiv –, şi, la un moment dat, putem să ne întrebăm ce se

întâmplă dacă într-adevăr năvăleşte pe piaţă o astfel de reglementare.

De aceea, pledoaria mea este pentru a da foarte multă atenţie acestor documente în faza

preliminară, de a avea oameni competenţi şi în ministere, şi în cadrul interministerial, ca să evalueze

toate aceste evoluţii. Pentru că la un moment dat ne trezim în faţa faptului împlinit şi, sigur, nu vreau

să spun că are dreptate unul sau altul dintre colegii noştri, dar lucrurile stau… evident, nu va fi în

favoarea celui care e nepregătit, ci în favoarea celui care e pregătit. Nu va fi în favoarea pieţei care are

un nivel de reglementare mai scăzut faţă de piaţa evoluată şi… n-o să vină într-adevăr repede casele de

avocatură din Uniunea Europeană, ca să năvălească în România. N-o să asistăm la acest lucru, dar pe

contractele mari, pe contractele importante, de sute de milioane de euro, veţi vedea că doamna Armand

o să vină, cu societatea Domniei Sale din Franţa, ca să managerieze un astfel de proiect, pentru că

aduce foarte mulţi bani; şi la bani mulţi vine toată lumea.

Pentru că eu spuneam câteodată studenţilor mei, vorbind de aceste lucruri, că viaţa bate filmul.

Adică nu e cum vrem noi, ci cum se întâmplă în realitate.

Deci pledoaria mea este să acordăm, doamna preşedinte de comisie – şi am făcut-o în sprijinul

dumneavoastră cu toată onestitatea –, atenţie nu în comisie, că sunt convins că acolo se lucrează

elaborat, dar şi noi să dezbatem mai mult în ceea ce priveşte acest aspect al activităţii parlamentare –

nu-i de legiferare, este de avizare.

Mulţumesc.

- 29 -



Dacă mai sunt intervenţii, vă rog.

Dacă nu mai sunt, vă supun votului proiectul de hotărâre.


Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului de introducere a unui card electronic european pentru servicii şi a facilităţilor

administrative aferente – COM(2016) 824 final.

Rog reprezentantul… preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Creţu,

aveţi cuvântul.



Prezentul regulament face parte dintr-un pachet cu anterioara directivă, la care am prezentat

procedurile prin care a trecut în dezbatere. Vreau să fac numai nişte precizări, ca rabinul.

Are dreptate domnul coleg, domnul fost preşedinte Băsescu, când spune că suntem nepregătiţi.

Atât de nepregătiţi, încât uităm că Directiva 123/2006, adică directiva care stabileşte libertatea prestării

de servicii în spaţiul pieţei interne, este în vigoare. A fost transpusă din 2009, conform obligaţiilor.

Noi discutăm astăzi despre un pachet legislativ care-şi propune nişte facilităţi administrative.

Singurul lucru pe care-l văd discutabil şi l-am discutat şi în comisie este tocmai acest caracter

facultativ, pentru că s-ar putea să creeze o piaţă în piaţă, adică cei care folosesc cardul electronic şi au

anumite facilităţi şi acces mai uşor şi cei care refuză să-l folosească. Or, în ţările respective, sistemele

electronice, informatizarea etc. nu sunt atât de bine puse la punct… care ar putea într-adevăr să

întâmpine în continuare nişte dificultăţi.

În rest, nu putem discuta pe fond la acest pachet legislativ, întrucât libera circulaţie a serviciilor

este un drept fundamental deja instituit şi inclusiv, repet, transpus în legislaţia românească, drept

urmare a transpunerii Directivei serviciilor, celebra directivă de pe vremuri, Bolkestein, în forma ei

modificată şi care a fost adoptată de Consiliu şi Parlamentul European încă din 2006, deci de acum 11

ani, şi transpusă în legislaţia românească.

Din acest punct de vedere, noi nu am propus o opinie nici pe directivă, nici pe regulament, ele

fiind în pachet. Directiva stabileşte principiile, iar regulamentul formele administrative concrete.

Mulţumesc foarte mult.


Mulţumim doamnei preşedinte.

- 30 -

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăseşte în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Sunt intervenţii pe respectivul proiect?

Dacă nu sunt, vă supun votului proiectul de hotărâre.


Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri, proiectul a fost adoptat.

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul legislativ RRM (Risk Reduction Measures), din

care avem:

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte indicatorul efectului de levier, indicatorul de

finanţare stabilă netă, cerinţele privind fondurile proprii şi pasivele eligibile, riscul de credit al

contrapărţii, riscul de piaţă, expunerile faţă de contrapărţi centrale, expunerile faţă de organisme de

plasament colectiv, expunerile mari, raportarea şi cerinţele de publicare a informaţiilor şi de modificare

a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 – COM(2016) 850 final;

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor şi de

recapitalizare a instituţiilor de credit şi a formelor de investiţii – COM(2016) 851 final;

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei

2014/59/UE în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare a instituţiilor

de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei 2002/47/CE, a

Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a Directivei 2004/25/CE şi

a Directivei 2007/36/CE – COM(2016) 852 final.

Invit preşedintele comisiei, doamna Creţu, să ne informeze, să ne prezinte respectivul proiect.

Vă rog, doamna preşedinte.



Am elaborat un singur raport pe tot pachetul legislativ, aşa-numitul Pachet de reducere a

riscurilor, a măsurilor de reducere a riscurilor.

E, de fapt, vorba de două directive şi două regulamente, care modifică pachetul similar din

2013, propunându-şi să amelioreze şi să soluţioneze nişte probleme nesoluţionate la acel moment.

În cadrul comisiei am fost raportor eu, în virtutea faptului că şi în mandatul trecut, pe primul

pachet, am fost tot eu raportor.

Pachetul a fost discutat în 1 şi 8 martie şi au participat reprezentanţi de la Ministerul Finanţelor,

Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Banca Naţională a României şi au fost analizate avize date

- 31 -

de Comisia economică, industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de

capital, Comisia pentru dezvoltare şi strategie economică, precum şi fişele de sinteză pe care ni le-au

furnizat serviciile Senatului.

În urma examinării, comisia a ajuns la concluzia că Pachetul privind măsurile de reducere a riscului

şi de îmbunătăţire a cadrului de reglementare prudenţială şi de rezoluţie îndeplineşte, respectă principiul

subsidiarităţii, pentru că îşi propune măsuri în continuare de reducere a riscurilor ca un răspuns la criza

financiară și ceea ce s-a sesizat în cadrul sistemului financiar-bancar în timpul crizei, ceea ce a dus, vă

reamintesc, la o mobilizare, doar în cadrul Uniunii Europene, a unei sume apreciate de Comisie la 3,73

trilioane de euro, adică 3 730 de miliarde de euro, pentru a salva sistemul financiar-bancar.

În acelaşi timp, analizând conţinutul, împreună cu instituţiile care în ţara noastră sunt autorităţi

de supraveghere, am tras concluzia că potenţialul impact poate să fie şi negativ, în sensul în care

reglementările în acest domeniu comune sunt mai bune, pentru că sunt mai puternice. Ele, dacă e

posibil, trebuie să se facă la nivel global, aşa cum face Comitetul de la Basel. Dar ele pot avea efecte

marginale, iar unele dintre ele pot fi negative.

Între schimbările propuse în acest pachet este şi faptul că acele cerinţe de capital şi prudenţiale

care se aplică băncilor se aplică doar băncilor-mamă, nu şi filialelor. Or, piaţa românească este

dominată de filiale ale unor grupuri bancare europene.

În aceste condiţii, noi recomandăm şi propunem trimiterea unei opinii către Comisia Europeană

din perspectiva acestui potenţial impact, care ar afecta echilibrul existent între interesele statelor

membre de origine a grupurilor bancare şi cele ale statelor membre în care îşi desfăşoară activitatea

filialele, cu posibile mişcări în interiorul grupului care să afecteze pieţele gazdă, ca pachetul să asigure

că statele membre gazdă au în continuare la dispoziţie toate competenţele şi instrumentele

supravegherii pe bază individuală de către autorităţile competente a instituţiilor de credit filiale ale

acestor grupuri financiar-bancare, în scopul de a gestiona cât mai eficient riscurile, şi care ar putea fi

introduse la nivelul sistemului naţional. Şi, în acest sens, avem câteva puncte tehnice, pe care le

regăsiţi pe site.

Deci vă supunem spre aprobare trimiterea unei opinii.

Textul în întregime al raportului este deja depus pe site-ul Senatului.



Vă reamintesc că respectivul pachet are patru directive, patru propuneri, ultima fiind

Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei

2013/36/UE în ceea ce priveşte entităţile exceptate, societăţile financiare holding, societăţile financiare

- 32 -

holding mixte, remunerarea, măsurile şi competenţele de supraveghere şi măsurile de conservare a

capitalului – COM(2016) 854 final.

De asemenea, vă informez că proiectul de hotărâre se regăseşte în format electronic pe pagina

de internet a Senatului.

Sunt intervenţii pe respectivul pachet?

Domnul senator Traian Băsescu.





Această directivă este extrem de importantă. Sigur, la nivelul Uniunii Europene şi eu ştiu

discuţia de mai mulţi ani. Cei care sunt sau instituţiile care sunt ţintă a acţiunii europene şi a

controlului Băncii Centrale Europene sunt băncile-mamă.

Este esenţial ca România să fie extrem de tranşantă în a cere punerea sub control şi a filialelor

băncilor-mamă. De ce? O să vă aduc aminte un episod chiar din viaţa României, în timpul crizei.

Pentru ca băncile-mamă să nu-şi retragă lichidităţile în 2009 din filialele lor din România, a

trebuit să facem un acord la Viena, sub umbrela Fondului Monetar Internaţional, pentru ca lichidităţile

din filialele din România să fie puse sub control, să nu fie retrase, pentru că începuse acest proces.

Deci unei bănci-mamă nu-i pasă pur şi simplu de efectele pe care le are, în ţările unde are filiale, o

retragere masivă de resursă pentru a pune la adăpost banca-mamă.

De aceea, apreciez poziţia doamnei preşedinte a comisiei. România trebuie să fie extrem de

fermă. Riscul, noi am trecut prin el, l-am văzut începând să se producă şi a fost stopat doar printr-o

intervenţie extrem de fermă a Fondului Monetar Internaţional, sub tutela guvernelor, inclusiv a

Guvernului Austriei. Preşedintele Austriei s-a implicat atunci ca băncile austriece să nu-şi retragă

lichidităţile din băncile româneşti.

Am vrut să vă povestesc acest episod ca să ne dăm toţi seama cât este de important şi controlul

asupra filialelor, nu numai asupra băncilor-mamă.

Vă mulţumesc.




Dacă nu sunt… vă rog, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte, microfonul 7.


Și raportoare, nu doar preşedinte de comisie.

- 33 -

Actualmente am făcut analiza pe subsidiaritate şi proporţionalitate, ceea ce era, în această perioadă

de opt săptămâni, sarcina comisiei noastre. Dar uitându-mă şi pe fond puţin, senzaţia mea ca raportor,

comparând cu ce era pachetul în 2013, a fost că a existat şi o anumită presiune a sistemului financiar-

bancar de relaxare a anumitor cerinţe de prudenţialitate, ceea ce în Consiliu şi în Parlamentul European

trebuie să aibă foarte serios în vedere colegii noştri care sunt specializaţi, de la comisiile respective.

Din acest punct de vedere, noi doar sesizăm, şi în concordanţă cu ceea ce spune şi Banca

Naţională a României, care este autoritatea de supraveghere naţională, asupra acestui pericol al

filialelor care să-şi asume riscuri care să afecteze buna funcţionare a economiei şi să joace anumite

roluri în beneficiul băncilor-mamă.

Mulţumesc foarte mult.



Mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu mai sunt, vă informez că proiectul de hotărâre se regăseşte în format electronic pe

pagina de internet a Senatului.

Vă supun votului proiectul de hotărâre.


Cu 103 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

La punctul 1 al ordinii de zi avem înscrisă continuarea dezbaterilor şi vă reamintesc:

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

După cum ştiţi, ieri, la ora 18.00, am întrerupt dezbaterile, urmând ca astăzi, conform

Regulamentului, să le continuăm.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Având în vedere dezbaterile de ieri şi faptul că preconizez că aceste dezbateri pot fi fără sfârşit,

vă propun retrimiterea proiectului legislativ la comisie pentru a fi reevaluat.


Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul lider de grup, domnul senator Bădulescu.


- 34 -

Cu 100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul… propunerea

legislativă a fost retrimisă la comisie.

*

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 48/2002.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative şi dau cuvântul iniţiatorului.

Nu este în sală.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, aveţi cuvântul.

Microfonul 8.

Domnul Asztalos Csaba Ferenc – preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea

Discriminării:



Vă rog respectuos să respingeţi Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 48/2002.

Legea în cauză transpune două directive: 43 şi 78 din 2000 şi, astfel, am intra în procedură de

infringement.

Vă mulţumesc frumos.


Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei juridice, domnul senator Şerban. Vă rog!

Domnul Şerban Nicolae:



Întrunite în dimineaţa acestei zile, Comisiile reunite pentru drepturile omului, culte şi

minorităţi, pentru egalitatea de şanse, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au

luat în dezbatere această propunere legislativă în legătură cu care s-au exprimat mai multe puncte de

vedere. Aţi auzit şi punctul de vedere al domnului preşedinte al CNCD, prezent astăzi la dezbateri.

În esenţă, iniţiatorul acestei propuneri, deputat independent în legislatura trecută, propunea

abrogarea unei legi. Legea nr. 48/2002 este o lege care a aprobat, cu unele modificări, o Ordonanţă a

Guvernului nr. 137/2000, cea care previne şi sancţionează formele de discriminare, implicit

reglementează organizarea şi funcţionarea CNCD.

Soluţia legislativă, chiar dacă înţelegem care a fost intenţia celui care a făcut propunerea, în

sensul de a desfiinţa acest Consiliu, este una total nepotrivită faţă de propria intenţie. Nu înseamnă că

- 35 -

ne-am însuşit punctul de vedere referitor la desfiinţarea CNCD. Dar, aşa cum se prezintă lucrurile, am

fi intrat într-un blocaj.

Facem doar observaţia pe care bănuiesc că domnul preşedinte o cunoaşte foarte bine, în sensul

în care Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de

discriminare, a tuturor formelor de discriminare, are mai multe decizii de neconstituţionalitate, emise

de Curtea Constituţională, în sensul în care dispoziţiile sunt neconstituţionale, în măsura în care s-ar

putea înţelege că acest organism ar putea să împiedice aplicarea unor legi atunci când consideră că

legile respective ar fi discriminatorii sau că ar înfrânge drepturile şi libertăţile fundamentale ale

cetăţenilor. Acest lucru este de lămurit în Parlament şi, dincolo de acest proiect, inacceptabil pentru

noi, rămâne de reglementat o chestiune legată de normele aflate în vigoare şi care încă nu şi-au găsit

consacrarea legislativă printr-un act al Parlamentului.

În aceste condiţii, cu unanimitatea membrilor prezenţi din cele trei comisii, s-a adoptat un

raport de respingere a propunerii legislative şi este ceea ce vă propunem şi noi.

O singură precizare mai voiam să fac. Această propunere face parte din… Această propunere

legislativă intră în categoria legilor organice. Cu aprobarea plenului Senatului, am putea să trecem la

votul pe raport şi pe propunerea legislativă astăzi, făcând o derogare de la regula noastră de a da vot pe

legi organice luni.

Întrucât, practic, s-a întrunit un consens în privinţa respingerii acestei propuneri legislative, de

aceea vă fac şi propunerea, care poate fi însuşită sau respinsă de plenul Senatului, de a vota astăzi

raportul şi propunerea.

Mulţumesc.


Am înţeles, domnule preşedinte. Faceţi propunerea de a supune la vot votarea acestei legi

organice astăzi, în calitate de lider de grup, conform Regulamentului.

Vă supun votului propunerea prezentată de liderul Grupului PSD, domnul Şerban Nicolae.


Cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, propunerea legislativă, care are

caracter de lege organică, se supune la vot astăzi.


Vă rog, dezbateri. Intervenţii?

Vă rog, domnul…. Microfonul 2, domnule senator Tánczos.

Domnul Tánczos Barna:

Felicitări, domnule preşedinte de şedinţă.


Mulţumesc.

- 36 -


Mulţumesc foarte mult. Este o evoluţie remarcabilă faţă de ziua de ieri. Mersi.

Dragi colegi,

Avem în faţă un proiect de lege care e atât de iraţional încât ar fi de prisos orice intervenţie şi

orice dezbatere, având în vedere şi consensul care s-a creat pentru a respinge o iniţiativă de jumătate de

propoziţie, de un rând.

Totuşi, cred că trebuie să atragem atenţia asupra acestor iniţiative iraţionale, pentru că este de

nepermis într-un stat al Uniunii Europene ca cineva, printr-o iniţiativă de jumătate de propoziţie să

desfiinţeze o asemenea instituţie.

Consiliul pentru Combaterea Discriminării este o instituţie în jurul căreia s-au purtat, într-

adevăr, multe discuţii, inclusiv probleme de constituţionalitate. Ele trebuie lăsate în seama juriştilor a

celor care trebuie să reglementeze această problemă şi să legiferăm. Dar a desfiinţa singura instituţie

care poate să apere grupurile vulnerabile, persoanele care sunt discriminate, o instituţie care poate să ia

măsuri pentru a combate aceste fenomene este aberantă. Şi vă spun în calitate de „Tánczos păţitul”. Îl

cunosc pe domnul preşedinte de 20 şi ceva de ani, mă număr, figurez printre cei care am primit şi eu o

amendă de la această instituţie minunată, pe care o consider nedreaptă, injustă şi aşa mai departe, dar

ele există şi trebuie să existe, pentru că un for, o instituţie care, independentă de intervenţiile oricăror

persoane, trebuie să ia asemenea decizii, trebuie să existe şi este nevoie de ea.

Mulţumesc, în numele UDMR, partidelor politice care au susţinut demersul nostru de a trata cu

prioritate şi urgenţă maximă această iniţiativă. Mulţumesc tuturor partidelor politice pentru acest consens

creat în jurul respingerii iniţiativei şi sper ca deputat, senator de anvergura domnului Diaconu să nu mai

existe în Parlamentul României şi să nu ne mai creeze astfel de probleme şi să nu ne dea de lucru.

Vă mulţumesc.


Mulţumim domnului senator Tánczos.

Domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlăţean:


Într-adevăr, o astfel de iniţiativă legislativă care propune desfiinţarea Consiliului este

neobişnuită, până la urmă, şi voi spune de la bun început că este absolut firească propunerea de

respingere a acestei iniţiative, nu doar pentru ceea ce conducătorul instituţiei menţiona – posibila

încălcare a unei directive europene, procedură de infringement – , ci pentru importanţa ordonanţei din

2000 şi a aplicării sale, jurisprudenţa şi activitatea Consiliului în toţi aceşti ani pentru sănătatea

democratică a României.

- 37 -

Acum, trebuie să o spun – şi o spun pentru prima dată domnului preşedinte –, deşi de-a lungul

anilor am participat împreună la foarte multe activităţi, conferinţe pe această temă a nediscriminării, nu

întotdeauna,… personal şi cu modestie, am împărtăşit chiar toate soluţiile Consiliului. Pentru că – şi

voi ajunge la ceea ce spunea şi preşedintele Comisiei juridice –, inclusiv pentru faptul că sunt anumite

tratate internaţionale, începând cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Protocolul adiţional

nr. 12, care a modificat art. 14 dintr-un anumit punct de vedere, a lărgit domeniul de aplicare, spunând

acest Protocol nr. 12 la Convenţia Europeană că discriminarea în exerciţiul drepturilor şi libertăţilor

fundamentale prevăzute de lege – nu convenţie, de lege, indiferent de motivaţie şi motivaţiile le ştim:

sex, rasă, culoare, limbă, religie şi aşa mai departe –, această discriminare este interzisă. E foarte

important ce prevede legea naţională în fiecare caz în parte şi atunci când, poate, se produce o

extindere a interpretării faţă de ceea ce legea românească precizează în mod foarte clar, Curtea

Constituţională a avut o bază în a spune anumite lucruri de mai multe ori. Dar, una peste alta, este

îndeajuns de sofisticat ceea ce spun eu, dar, poate, vom avea o discuţie mai aplicată.

În mod firesc, este necesară respingerea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.


Mulţumim, domnule senator.

O paranteză. Rugăm presa – înţelegem că pică un microfon în sală, dar dacă pică o cameră,

chiar avem o problemă. Vă rugăm să fiţi un pic mai atenţi.

Dacă sunt intervenţii în continuare.

Vă rog. Microfonul 2.

Este o problemă pe partea stângă, aici. Vă rog, îmi cer scuze.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu (din sală):

Întotdeauna este o problemă pe partea stângă, să ştiţi! (Discuţii în sală.)


Azi este dreapta în partea stângă, a mea, a sălii.

Vă rog, cu scuzele de rigoare.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Stimaţi colegi,

Faptul că o astfel de propunere legislativă este dezbătută în Senatul României trebuie să

constituie un nou semnal de alarmă ce arată că drepturile şi libertăţile câştigate trebuie apărate în

permanenţă împotriva unor atacuri ale unor reacţionari care există şi, din păcate, vor continua să existe.

Reiese din acest episod nefericit importanţa de a lucra împreună pentru a identifica slăbiciunile

- 38 -

democraţiei din România, slăbiciuni ce permit unor astfel de persoane, care nu au niciun respect pentru

valorile ce ne unesc, să ajungă să propună astfel de aberaţii în Parlamentul României, această instituţie

cu rol fundamental în apărarea drepturilor fundamentale consacrate de Constituţie.

Mulţumesc.



Dacă sunt alte intervenţii.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:



Aş vrea să adaug câteva cuvinte referitoare la rolul Consiliului Naţional pentru Combaterea

Discriminării care, prin această propunere legislativă, a fost … a cărui existenţă a fost pusă în cauză.

În primul rând, faptul că existenţa şi rolul CNCD răspund expres unei directive europene, încă

din 2000, Directiva nr. 43, care în art. 13 prevede obligaţia organismelor specializate pentru

combaterea discriminării de a exercita, cel puţin, trei mari prerogative:

1. Să acorde asistenţă independentă victimelor discriminării în finalizarea plângerilor lor, care

vizează discriminarea;

2. Să organizeze sondaje şi cercetări independente privind discriminarea;

3. Să publice rapoarte independente şi să facă recomandări privind orice aspecte legate de

discriminare.

România a fost prima ţară din estul şi centrul Europei şi prima ţară candidată la Uniunea

Europeană, care a adoptat o lege antidiscriminare, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000.

Această armonizare cu legislaţia europeană a răspuns adecvat implementării Employment

Equality Directive 2000/77 – 2000/78 şi unor alte documente, cât şi realităţilor din România, care

înregistrează nivele înalte de intoleranţă şi de ostilitate socială în rândul populaţiei majoritare.

Desfiinţarea acestei instituţii cheie pentru asigurarea egalităţii în faţa legii a cetăţenilor

României ar contraveni flagrant criteriilor politice de aderare a României la Uniunea Europeană,

criteriile de la Copenhaga, care angajează România să asigure stabilitatea instituţiilor care garantează

democraţia, ordinea de drept, drepturile omului şi respectul pentru protecţia minorităţilor, cât şi art. 13

al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

CNCD a reuşit să devină instituţia de referinţă pentru pregătirea magistraţilor şi profesioniştilor

educaţiei.

- 39 -

În domeniul combaterii discriminării a înregistrat progrese în convingerea unor autorităţi

publice de a adopta măsuri de protejare a unor grupuri vulnerabile din societatea românească, a oferit

consilierea unor victime ale discriminării direct sau în parteneriat cu organizaţii ale societăţii civile, a

sprijinit decisiv crearea în spaţiul public a unui climat al egalităţii în drepturi.

Toate aceste realizări trebuie întărite cu sprijinul nostru, al Parlamentului României şi

nicidecum suspendate ori primejduite.

Să ne amintim că a existat o istorie a atacurilor în… (Rumoare în sală.)


Nu, vă rog, lăsaţi vorbitorul.

Asta-i democraţia! Nu?


Să ne amintim…


Vă rog, domnule senator.


Să ne amintim… (Discuţii în sală.)

Mi s-a dat cuvântul, domnule senator. (Discuţii în sală.)


Domnule senator…


Să ne amintim că a existat o istorie a atacurilor la adresa acestei instituţii. Această instituţie a

avut în focusul ei, într-adevăr, persoane din Parlamentul României, uneori şi preşedinţi ai României, şi

cred că, în calitate de apărători ai statului de drept, trebuie să facem tot ce putea ca s-o apărăm.

M-a îngrijorat declaraţia domnului senator Şerban Nicolae, şeful Comisiei juridice din Senat,

care îşi rezervă dreptul de a medita cu privire la schimbarea legii de funcţionare a acestei instituţii, şi-l

asigur că Uniunea „Salvaţi România” va monitoriza cu atenţie felul în care…


Domnule senator,

Încercaţi să încheiaţi, vă rog.


… drepturile omului vor fi respectate în România.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

- 40 -

Drept la replică, domnul senator Bădulescu.

Vă rog, luaţi cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:


Stimaţi colegi,

Raportat la această propunere, o să revin la un apel mai vechi pe care l-am făcut la microfonul

plenului, şi anume: aceea de calitate şi claritate în legiferare.

Sper ca în acest mandat să nu mai avem astfel de iniţiative, care să ducă la desfiinţarea de instituţii,

din punctul meu de vedere, fundamentale pentru statul de drept şi pentru democraţie în România.

Pe de altă parte, raportat la modul în care este organizat CNCD-ul, la acest moment, şi la

necesitatea de a consolida democraţia în România, aş propune să ne gândim pe viitor nu să desfiinţăm

această instituţie, ci să-i extindem atribuţiile şi să o facem ca instituţie cu impact naţional.

Cunosc structura CNCD-ului, are foarte puţini oameni şi birouri de reprezentare doar în

Bucureşti şi la Buzău.

Ar trebui ca această structură a CNCD-ului să fie aşezată în viitor pe întreg teritoriul ţării

pentru o atare consolidare a democraţiei şi transpunere a directivei europene respective cu eficacitate.

Din acest punct de vedere, vă anunţăm că Grupul PMP va vota raportul de respingere a acestei

legi.



Domnul senator Şerban Nicolae. Microfonul central.

Domnul Şerban Nicolae:



Remarc faptul că dezbaterile în plen durează incomparabil mai mult faţă de dezbaterile de la

comisii, unde, în prezenţa a trei comisii, votul a fost unanim.

Aş vrea să fac însă doar două precizări:

1. Dezbaterile în Parlament nu sunt prilej de declaraţii politice. Avem sesiune separată pentru

asta şi este totuşi o lipsă de politeţe, dacă vreţi, de respect faţă de colegi, să profităm de orice ocazie ca

să ne expunem opinii cu caracter general;

A doua chestiune este însă... Eu aş fi dispus oricând să primesc lecţii, dar această lege, această

ordonanţă au fost elaborate pe vremea Guvernului Năstase, a unui Guvern PSD.

Eu am mai spus-o cu unii care luptă, în general, doar din gură, noi am mai şi făcut lucruri.

- 41 -

De aceea, să ni se ţină lecţii despre ce înseamnă importanţa CNCD-ului, prevenirea şi

combaterea tuturor formelor de discriminare de la microfonul plenului este nepotrivit.

Dacă se vine cu propuneri de îmbunătăţire a acestui cadru – şi să ştiţi că CNCD-ul, domnule

senator Tánczos, n-a sancţionat numai un parlamentar român, ci a sancţionat chiar un preşedinte al

României, în funcţie la acea vreme, şi încă nu o dată…

Este totuşi nepotrivit.

De aceea, eu aş face un apel, aşa cum am mai făcut, colegial. Nici noi n-o să ne permitem să

abuzăm de această chestiune, nici noi n-o să ne permitem să dăm lecţii altora, dar aş vrea să nu

profităm de ocazia unei dezbateri parlamentare legislative la o propunere, care a fost respinsă, în

unanimitate, şi care nu s-a bucurat de sprijinul niciunui parlamentar şi, aşa cum va demonstra şi votul,

nu se va bucura nici în plen, pentru a face declaraţii politice sau pentru a lansa atacuri politice la adresa

oponenţilor din Parlament.

Vă mulţumesc.



Dacă mai sunt alte intervenţii.

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Supuneţi la vot.


Mulţumesc, domnule preşedinte pentru propunere.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă reamintesc că dumneavoastră aţi votat ca astăzi această lege cu caracter organic să fie votată

acum şi vă supun votului raportul de respingere.


Cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a fost

adoptat, proiectul legislativ fiind respins.

*

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru

îmbunătăţirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulaţii a

lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

- 42 -

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Din iniţiatori dacă doriţi să susţineţi.

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu):

Deneş, pe procedură.


Procedură.

Vă rog, domnule Deneş. Microfonul central.

Domnul Ioan Deneş:


Din partea Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie.

Termen: o săptămână.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Iniţiatori? Nu.

OK. Vă supun la vot propunerea făcută de domnul vicelider, domnul senator Deneş.


Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul legislativ a fost retrimis la

comisie.

*

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege şi dau cuvântul reprezentantului

Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Educaţiei, domnul Király.

Aveţi cuvântul. Vă rog. Microfonul 8.

Domnul Király András György – secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne, stimaţi domni senatori,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în

domeniul învăţământului, în sensul acordării unor majorări salariale începând cu drepturile salariale

aferente lunii februarie 2017, şi aş sublinia pentru personalul nedidactic din învăţământul superior

universitar, din învăţământul preuniversitar, biblioteci centrale universitare, unităţi de învăţământ

speciale, unităţi de învăţământ cu program sportiv suplimentar, unităţi conexe ale învăţământului

preuniversitar şi din unităţile de învăţământ pentru activităţi extraşcolare.

- 43 -

Măsura atinge 53 000 de persoane. Deci vă rugăm să susţineţi ordonanţa.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru învăţământ, doamna senator Andronescu.

Aveţi cuvântul, doamna preşedinte.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Comisia a analizat. Vă propune un raport de admitere.

Este vorba de categoria personalului nedidactic fără de care, trebuie să recunoaştem, activităţile

din grădiniţele şi şcolile noastre nu s-ar desfăşura în bune condiţii.

De aceea, profit de ocazie să mulţumesc şi Comisiei pentru muncă pentru avizul favorabil, şi

Consiliului Legislativ şi să vă adresez cu respect rugămintea să dăm un vot favorabil pe această

ordonanţă care să devină lege.

Vă mulţumesc.



Dacă sunt intervenţii.

Dacă nu sunt, vă informez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul

de lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul şi proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei.


Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 14 abţineri, raportul şi, implicit, proiectul de lege au

fost adoptate.

*

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 24 din

Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1122/2004.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul iniţiatorului, dacă avem în sală. Nu avem iniţiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Finanţelor

Publice, domnul Cătălin Olteanu.

Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

- 44 -

Domnul Cătălin Cosmin Olteanu – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:



Amendamentul adoptat la punctul 2 din raportul elaborat de Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări a Senatului vizează modificarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 73/1993, în sensul

stabilirii indemnizaţiei funcţiei de preşedinte de secţie la nivelul de 94% din indemnizaţia preşedintelui

Consiliului Legislativ, respectiv majorarea de la 7 890 de lei la 17 912 lei.

Adoptarea amendamentului determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal

aprobate în bugetul Consiliului Legislativ pentru anul 2017.

În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor Publice nu susţine promovarea acestui amendament.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc domnului secretar de stat.

Dacă sunteţi pregătită.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice.

Doamna senator, vă rog. Microfonul 7. Aveţi cuvântul.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial, Partea I.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993

pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată, cu un nou alineat,

prin care indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de preşedinte de secţie să fie stabilită la un nivel

echivalent cu acela al secretarului general adjunct al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pe parcursul mai multor şedinţe, membrii prezenţi ai comisiei au analizat iniţiativa legislativă

şi, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenţi, au dat un raport de admitere, cu amendamente

adoptate, cuprinse în anexa la prezentul raport.

Prin conţinutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice,

fiind incidente prevederile art. 79 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi urmează să fie

supus votului plenului Senatului împreună cu un raport de admitere, cu amendamente.


Mulţumim, doamna senator.


Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:


- 45 -

Stimaţi colegi,

Mie îmi pare rău că nu e iniţiatorul aici. Domnul Nicolicea sigur ar fi putut să explice altfel

iniţiativa care mie mi se pare uşor neserioasă. Să stai să reglementezi, să legiferezi printr-un proiect de

lege salarizarea unei persoane din Consiliul Legislativ, nu mi se pare chiar un lucru demn de legiferat.

Mai e un aspect pe care l-am discutat şi la Comisia juridică, şi anume Legea salarizării în

domeniul bugetar. Aţi anunţat-o, o aveţi în programul de guvernare, înţeleg că e un orizont de timp

destul de apropiat: în două luni de zile Guvernul doreşte să vină cu ea în dezbatere publică. Nu cred că

doare pe cineva dacă vom aştepta această lege, astfel încât să nu facem tot felul de peticiri, de

modificări succesive, prin legi pentru o persoană, înainte de această lege.

Asta e poziţia Grupului Partidului Naţional Liberal şi m-aş bucura dacă aş vedea aceeaşi poziţie

şi la majoritatea parlamentară.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, doamnă senator.

Domnul senator Tánczos. Microfonul 2, vă rog.



Cred că aceste soluţii punctuale sunt... nu sunt bine-venite.

În momentul în care Guvernul se pregăteşte de o nouă lege a salarizării bugetarilor, de o nouă

filozofie care reaşează pe alte temelii tot ce înseamnă salarizarea bugetară, este greşit să venim în Parlament

şi, cu câteva săptămâni, cu câteva luni înainte de această reformă, să rezolvăm probleme punctuale.

Toate aceste soluţii au dus la rezultate proaste. De ani de zile, poate de decenii, ministerele lucrează

în felul acesta: rezolvă o problemă la serviciul X din ministerul Y, rezolvă o problemă la instituţia Y din

subordinea ministerului Z. Nu sunt viabile! Devine o cursă între instituţii – şi, dacă la unul s-a putut, de ce

nu se poate şi la celălalt, dacă la un preşedinte s-a dat salariu mai mare, de ce nu se dă şi la cealaltă

instituţie – şi am ajuns într-o situaţie incredibilă: de a rezolva probleme de salarizare la nivelul Curţii

Constituţionale. Şi salarizarea celor din consiliile judeţene, de exemplu, se stabileşte, mai nou, nu prin

hotărâri de guvern, nu prin legi, ci prin decizii ale Curţii Constituţionale. Este inadmisibil!

Cea mai simplă şi la îndemână soluţie ar fi ca Guvernul, până la aprobarea acestei noi filozofii

şi a noii politici de salarizare, să suspende orice act administrativ, orice act juridic prin care modifică

salariile din sistemul bugetar și să vină în iunie, mai, nu ştiu…, termenele anunţate de doamna

ministru, şi să reglementeze pentru următorii 10 ani, 20 de ani, o nouă filozofie. Altfel, o să fie, încă o

dată, o cursă între instituţii: care reuşeşte să convingă încă zece senatori şi cinci deputaţi, şi doi

iniţiatori să rezolve o problemă punctuală la o instituţie anume.

- 46 -

Mulţumesc.



Domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 3.



Propunerea legislativă are ca obiect modificarea unui articol al Legii din 1993 privind

înfiinţarea, organizarea, funcţionarea Consiliului Legislativ.

N-am să intru propriu-zis în aspectul modificării legislative propuse şi aspectul financiar, ci

aveam o altă întrebare. E adevărat că nu domnul secretar de stat – care înţeleg că reprezintă Ministerul

Finanţelor – este competent să răspundă, dar poate transmite mai departe, către conducerea Consiliului

Legislativ, altfel, o instituţie extrem de importantă şi cu un rol important în circuitul legislativ şi în România.

În art. 154 din Constituţia României, revizuită în 2003, paragraful 2, este scris un lucru foarte

clar: „Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare,

va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz,

Guvernului propuneri corespunzătoare.”.

Poate transmite o întrebare către Consiliul Legislativ: nu dacă a făcut acest lucru la acel

moment, ci dacă, în cazul unei revizuiri constituţionale noi în România, care ar trebui să fie de mai

mare amploare, n-ar trebui ca în cuprinsul acestei revizuiri să introducem o dispoziţie oarecum similară

pentru ca totuşi Consiliul Legislativ să facă acest efort extraordinar de important în condiţiile în care

avem un păienjeniş de legi în România, în care n-am reuşit renumerotarea lor, aşa cum ar fi trebuit, şi

republicarea, aşa cum ar fi trebuit. E bine să gândim în perspectivă pentru că, mai devreme sau mai

târziu, va trebui să modificăm această Constituţie în câteva puncte care sunt totuşi extrem de

importante şi care au rămas, să spunem aşa, în urmă.

Mulţumesc.


Mulţumesc domnului senator.

Domnul senator Cseke Attila. Vă rog, microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimaţi colegi,

Legea în România are un caracter normativ. Există mai multe decizii ale Curţii Constituţionale

care au declarat neconstituţionale proiecte de legi pe care le-a considerat Curtea ca reglementând cu

- 47 -

titlu individual o anumită problemă. Impresia noastră este că aici se reglementează la fel sau se

propune reglementarea la fel. E vorba despre o singură funcţie şi salarizarea pe acea funcţie.

Drept urmare, în numele Grupului UDMR, vă fac propunerea de retrimitere la comisie.

Mulţumesc.



Domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central.




Sunt întru totul de acord cu intervenţiile făcute de cei care au vorbit înaintea mea pe această temă.

Aş atrage atenţia însă asupra altui lucru. Avem de-a face cu şmecherul influent. Şmecherul care are

suficientă influenţă să facă un Parlament al României, prin lege organică, să-i mărească lui singur salariul.

Este, după părerea mea, inadmisibil ca Parlamentul României să cadă într-o asemenea capcană.

De aceea, vă propun să respingem o astfel de iniţiativă, nu numai pentru ilegalitatea ei, că o putem

face legală noi, cu bunăvoinţa noastră, ci pentru imoralitatea ei. Dacă tot s-a gândit la Domnia Sa acest

vicepreşedinte al Consiliului Legislativ cu rang de secretar de stat, de ce nu s-o fi gândit la toţi secretarii de

stat din sistemul administrativ sau la şefii de agenţii cu rang de secretar de stat? Dar şmecherul cu suport

politic ajunge să ne pună o astfel de problemă în dezbaterea Parlamentului României.

Vă propun respingerea şi pentru imoralitate a acestei propuneri.

Vă mulţumesc.





Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă are o bănuială, o suspiciune de neconstituţionalitate, pe temeiul

faptului că legiferează asupra a trei indivizi: e vorba de preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ şi,

din câte am învăţat la şcoală, o lege nu poate să legifereze cu privire la un singur om sau la un număr

foarte limitat de oameni. Acesta ar fi un temei suficient pentru a ataca legea la Curtea Constituţională.

Deoarece există prea multe suspiciuni asupra acestei legi, vă propun să retrimitem legea la

comisie.



- 48 -

Doamna Gorghiu.

Şi v-aş ruga să grăbiţi un pic, pentru că trebuie să supunem la vot cererea liderilor de grup.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:


30 de secunde. Vreau să fac o pledoarie foarte scurtă împotriva acestei solicitări de retrimitere

la comisie. E un proiect care nu are logică, care nu se justifică şi nu înţeleg de ce am vrea să îl

retrimitem la comisie, să-l ţinem într-un sertar şi să găsim momentul oportun să scoatem din sertar

acest proiect de lege.

O să-i rog pe colegi să se gândească serios la acest lucru: dacă avem de ce să susţinem

retrimiterea la comisie doar de dragul de a vota o asemenea solicitare.

Vă rog să menţineţi la vot această iniţiativă legislativă pentru a putea fi respinsă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Cu toată plăcerea, dar nu pot fiind lege organică.

Supun la vot propunerea domnului lider de grup Cseke, de a fi retrimisă la comisie.


Cu 61 de voturi pentru, 25 voturi împotrivă, nicio abţinere, respectiva propunere legislativă a

fost retrimisă la comisie.

Vă mulţumesc.

*

La punctul 6 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea unor acte normative în domeniul organizării instanţelor judecătoreşti.

Declar deschise dezbaterile generale. Avem iniţiator? Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului, doamna secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Sofia Moţ.

Microfonul 9. Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Sofia Mariana Moţ – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Potrivit iniţiatorului, hotărârea judecătorească pronunţată într-o cauză aflată pe rolul instanţei

de judecată de un complet care nu a fost învestit cu respectarea dispoziţiilor legale privind distribuirea

aleatorie a dosarului este lovită de nulitate. Probabil de nulitate absolută, nu face distincţie iniţiatorul.

- 49 -

Trebuie spus din capul locului că Guvernul nu susţine prezenta propunere legislativă pentru

următoarele considerente: atât vechiul Regulament de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cât şi

actualul Regulament, aprobate prin hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cuprind norme

detaliate privind repartizarea aleatorie a cauzelor în sistem informatic, prin programul ECRIS. Câtă vreme

soluţia de lege lata asigură desemnarea aleatorie a judecătorilor, de fapt, a completului de judecată care va

dezlega pricina aflată pe rolul instanţei, apreciem că o astfel de iniţiativă nu este oportună.

Precizez şi faptul că, prin programul ECRIS, repartizarea aleatorie nu se face nominal pentru un

judecător sau altul. Repartizarea aleatorie prin programul informaţional ECRIS are ca finalitate un complet

de judecată, nu un judecător nominal. Completul de judecată poate suferi modificări în componenţa sa.

Aşadar, nu putem spune că o eroare – intenţionată sau nu în repartizarea aleatorie a cauzelor – poate să

conducă în mod automat şi necondiţionat la nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate.

Un alt argument pentru respingerea acestei iniţiative legislative îl constituie şi faptul că

procedura de repartizare aleatorie a cauzelor este o procedură administrativă, care nu are... care nu

implică membrii completului de judecată şi nu constituie o activitate de judecată în sine.

Ar fi excesiv, aşadar, ca o astfel de sancţiune (cu nulitate absolută a hotărârii judecătoreşti

pronunţate) să conducă la nulitatea hotărârii.

Pentru eventualele nereguli săvârşite de funcţionarul care administrează programul ECRIS

există în legile existente şi în Regulamentul instanţelor de judecată, aşa cum am precizat mai înainte,

sancţiuni atât de ordin disciplinar, cât şi sancţiuni de ordin penal.

Prin urmare, Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice.

Vă rog, doamnă secretar.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte normative în

domeniul organizării instanţelor judecătoreşti.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă şi a avizat favorabil, cu observaţii şi

propuneri.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ.

În şedinţa din 28 februarie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

- 50 -

Astăzi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice.


Mulţumesc.


Vă rog. Domnul Titus Corlăţean, domnul senator. Microfonul 3.


Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, şi îi mulţumesc şi doamnei secretar de stat pentru

expunerea poziţiei Guvernului şi nu doar teoretic…, da, există raţiuni şi corectitudine în punctele de

vedere exprimate.

Pe de altă parte, trăim în lumea reală şi nu o dată au fost semnalate public – şi nu doar prin

intermediul mass-mediei – situaţii, unele extrem de surprinzătoare, de repartiţie deloc aleatorie. Şi,

dincolo de faptul că raportul de respingere probabil, astăzi, va întruni un larg suport, rămâne problema

de fond: care este sancţiunea eficace cu adevărat în situaţia în care apar astfel de repartiţii deloc

aleatorii în dosare importante?

Dumneavoastră ne-aţi menţionat corect din Regulamentul CSM-ului, din alte piese de legislaţie

care sunt sancţiunile, de exemplu, de ordin disciplinar. Eu cred că ar fi bine ca, la nivelul Ministerului

Justiţiei, bineînţeles, CSM-ului, să se facă totuşi o evaluare serioasă şi cu bună-credinţă, spun, de toţi

actorii juridici sau din judiciar pentru a vedea care ar trebui să fie sancţiunea eficace şi pentru a

descuraja eventuale tentaţii care au fost semnalate anterior, de repartiţie nealeatorie în dosare

importante, cel puţin.

Mulţumesc.



Dacă sunt alte intervenţii. Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă informez că propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei

este de respingere a propunerii legislative.

Întrucât propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră

decizională, votul pe 20 martie, luni, ora 17.00.

*

La punctul 7 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind abrogarea articolului 291

din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

- 51 -

Iniţiatorul?

Declar dezbaterile generale deschise.

Iniţiator, dacă avem...

Dacă nu avem, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Erwin Şimenşon... Am greşit?

Domnul Erwin Şimşensohn – secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale:

E în regulă!


Șimșon… Din ce în ce mai greu.

Vă rog.

Domnul Erwin Şimşensohn:


Erwin Şimşensohn.

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Guvernului la această propunere de act normativ este următorul: având în

vedere obiectul de reglementare al prezentei iniţiative legislative, Parlamentul va decide asupra acesteia.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Preşedintele Comisiei pentru cultură, domnul Romaşcanu, senator. Aveţi cuvântul. Vă rog.

Domnul Lucian Romaşcanu:


Domnilor colegi şi colege,

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea art. 291 din Legea audiovizualului

nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, efectul produs de această dispoziţie nu a fost cel scontat şi, în plus

faţă de asta, reglementează doar pentru o media, doar pentru televiziune, deşi se amendează Codul

audiovizual care ar trebui să reglementeze şi radio.

Pe adresa Comisiei pentru cultură şi media a Senatului au fost trimise şi puncte de vedere ale

International Advertising Association şi Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România.

De asemenea, Consiliul Naţional al Audiovizualului a adoptat, prin vot, un punct de vedere de

susţinere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură şi media pe parcursul

mai multor şedinţe, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, ai CNA, ai agenţiilor de publicitate şi ai

radiodifuzorilor.

- 52 -

În urma dezbaterilor, în data de 1 martie, ţinând cont de toate argumentele prezentate, comisia a

hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulţumesc.



Dacă sunt intervenţii pe respectiva propunere legislativă.

Domnul senator Lungu. Vă rog, microfonul 2.

Domnul Dan Lungu:


Doamnelor şi domnilor,

Grupul USR va susţine propunerea legislativă pentru abrogarea art. 291 din Legea

audiovizualului.

Acest punct 291 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenţă nr. 25/2013, acea ordonanţă care e

cunoscută de oamenii din media ca fiind Ordonanţa Voiculescu.

Şi în punctul de vedere al Guvernului am văzut că se vorbeşte despre lipsa eficienţei... eficacităţii

acestui punct al legii. De asemenea, oamenii din media pe care i-am consultat – şi la comisie, şi în calitate

de parlamentar – sunt de acord cu efectele nefaste ale acestui 291. Aşadar, vom susţine.

Mulţumesc frumos.



Dacă sunt alte intervenţii.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă informez că propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Raportul

comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Întrucât propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, votul pe 20 martie,

ora 17.00.

Stimaţi colegi,

Întrucât astăzi am fost extrem de eficienţi şi am încheiat ordinea de zi, am epuizat-o, declar

închisă şedinţa Senatului de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.10.

S T E N O G R A M A - senat.ro · PDF fileS T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 14...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · PDF fileS T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 14...