S T E N O G R A M A - senat.ro · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 aprilie 2018 S U...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 18 aprilie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Gradul de

absorbție a fondurilor europene în România ne plasează peste Marea Britanie,

Germania sau Franța”;

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Se mișcă țara în an

centenar! Aderarea consiliilor locale la Declarația de unire cu Republica

Moldova”;

- Ioan-Iustin Talpoș (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Senatul României –

spațiu de dezbatere sau circ ieftin?”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Primarul

Dan Rusu din comuna Adunații-Copăceni a răspuns «prezent» la întâlnirea cu

destinul său”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Nu stat paralel, ci

realități paralele”;

- Dan Manoliu (PSD) – replică la declaraţia politică a domnului senator Mario-Ovidiu

Oprea;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Patrimoniul monumental

al României ne definește istoric și spiritual ca popor”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – replică la declaraţia politică a domnului senator

Viorel Salan;

- Viorel Salan (PSD) – intervenție privind replica domnului senator Remus Mihai

Goțiu;

- Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Economia românească,

în impas”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea

remedierii rapide a situației de la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă comunicatul oficial

publicat și ulterior retras de pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării referitor

la invenția românească perpetuum mobile;

4

- 2 -

- Dan Manoliu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Agricultura, principala

cale de dezvoltare a economiei românești”;

- Lucian Trufin (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Comisia Europeană a

publicat draftul directivei ce vizează practicile comerciale neloiale”;

- Florin-Vasile Cîțu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Jos mâinile de pe

banii românilor din străinătate!”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Progres

remarcabil al României în ceea ce privește productivitatea muncii”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Despre absorbția

fondurilor europene”;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică având ca subiect știrile false;

- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Comisiile parlamentare

speciale, un Parlament paralel, pentru nevoile președintelui PSD Liviu Dragnea”;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „România și

abordarea președinției Consiliului Uniunii Europene”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă necesitatea investițiilor

în infrastructura rutieră;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca temă închiderea

rutei de transport feroviar Hunedoara – Simeria și a gării din Hunedoara.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 33-35; 71

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23 – 28 aprilie a.c. 35

4. Dezbaterea și respingerea Raportului final al anchetei parlamentare privind „Situaţia

deşeurilor în România”, desfășurată de Comisia pentru mediu, în temeiul Hotărârii

Senatului nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de

către o comisie permanentă.

35

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la

Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European și al Consiliului privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea

dintre sistemele de informații ale UE (în materie de frontiere și vize) și de

modificare a Deciziei 2004/512/CE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 767/2008,

a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului, a Regulamentului (UE) 2016/399 și a

Regulamentului (UE) 2017/2226 – COM(2017) 793 final;

45

- 3 -

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European

și al Consiliului privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de

informații ale UE (cooperare polițienească și judiciară, azil și migrație) – COM(2017)

794 final.

6. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind înfiinţarea Fondului Suveran de

Dezvoltare şi Investiţii – S.A. şi pentru modificarea unor acte normative. (L506/2017)

48

7. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

articolului 36 al Legii nr. 241 din 2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare, republicată. (L40/2018)

61

8. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea art. 5 al

Ordonanţei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de

interes judeţean şi local. (L44/2018)

64

9. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune. (L56/2018)

65

10. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (4) al art. 4 din

Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate

de zilieri. (L33/2018)

70

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 18 aprilie 2018

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreşedinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii

senatori Emilia Arcan și Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Domnul Nicu Fălcoi:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 18 aprilie 2018.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de

vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator

Gheorghe Baciu.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina-Elena pentru a-și citi… și se pregătește

doamna senator Sbîrnea.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi „Gradul de absorbție a fondurilor europene în România ne

plasează peste Marea Britanie, Germania sau Franța”.

Distinși colegi,

România a ajuns la un grad de absorbție a fondurilor europene semnificativ, ce reprezintă o

sumă de 12,7 miliarde de euro, bani efectiv încasați de la Comisia Europeană. Comparativ cu prima

parte a exercițiului bugetar anterior, când țara era guvernată de PDL, în prezent se înregistrează un

rezultat mai mare cu peste cinci puncte procentuale. O pondere ridicată în acest rezultat a fost obținută

în agricultură, unde a fost pentru prima dată când după multă vreme Guvernul a plătit la timp sau chiar

în avans subvențiile pentru fermieri. Nivelul de absorbție ne situează undeva la mijlocul clasamentelor

statelor membre și suntem în fața Marii Britanii, a Germaniei sau a Franței.

Mă aștept însă ca ritmul să se accelereze, pentru că anul trecut au fost operaționalizate autoritățile

de management, care rămăseseră nefuncționale de pe vremea Guvernului condus de prim-ministrul Dacian

Cioloș, iar acum toate programele europene sunt lansate. Am avut cea mai bună performanță în

- 5 -

Uniunea Europeană în ceea ce privește plata subvențiilor către fermieri, iar cei de la Bruxelles au fost

puțin surprinși când, într-o singură lună, am venit cu cea mai mare factură la decontare.

E greu de înțeles astăzi să vezi că cei care au susținut Guvernul Zero la absorbție fonduri

europene critică Guvernul PSD. Dar până la urmă alegătorii vor fi cei care vor trage concluziile și nu

am nicio îndoială că românii știu foarte bine că 12,7 miliarde de euro e mai mare decât zero. Iar dacă

cei care au guvernat înainte și-ar fi făcut treaba și ar fi lăsat proiecte mature pe fonduri europene, astăzi

România ar fi fost printre primele state la absorbția fondurilor europene. Important este în acest

moment că în prezent sunt lansate toate programele europene, iar autoritățile de management sunt

funcționale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Sbîrnea Liliana. Se pregătește domnul senator Talpoș.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Se mișcă țara în an centenar! Aderarea consiliilor locale

la Declarația de unire cu Republica Moldova”.

Stimați colegi,

România se află în an centenar. Suntem pregătiți să sărbătorim organizat și cu toată seriozitatea

acest eveniment important. Departe de a fi doar o înlănțuire de festivități comemorative, mai mult sau

mai puțin solemne, bine-venite, desigur, dar potențial amenințate de pericolul formalismului, nu

trebuie să uităm un lucru: omagiul esenței fenomenului pe care-l sărbătorim, al performanței istorice

plătite cu jertfele strămoșilor se referă nu doar la trecut, ci trebuie să fie și o proiecție în viitor.

Declarația simbolică de unire cu România a consiliilor locale, raioanelor și județelor din

Republica Moldova a început ca un exemplu în acest sens. Nu numai că numărul satelor, raioanelor,

consiliilor locale a trecut de mult de 100, dar s-a demonstrat și o puternică voință a celor implicați în a

aminti că poporul nu are doar nostalgii, ci și aspirații legitime.

Eveniment politic major al anului 1918, reprezentat de desăvârșirea statului național unitar

român, Unirea a rămas, în sufletul românilor aflați de-a stânga și de-a dreapta Prutului, un deziderat pe

care nimic nu i-a putut determina să-l uite sau să-l abandoneze. Acest ideal a fost clar exprimat și în

data de 27 martie 2018, în Declarația adoptată de Parlamentul României pentru celebrarea Unirii

Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918.

- 6 -

Președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat cu acel prilej că, „după

exemplul anului 1918, doar vrerea parlamentelor de la București și Chișinău va putea reface ceea ce a

făcut Sfatul Țării cu un veac în urmă”.

Deschisă spre orice inițiativă de „manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor

Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora”, Parlamentul României „consideră ca

fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două

state, ca o continuitate firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române”, s-a mai

susținut în declarația Parlamentului României citită în plen de președintele Camerei Deputaților,

domnul Liviu Dragnea.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avertizat că aceste acțiuni au un caracter

antistatal, antipopular și neconstituțional și a amenințat chiar cu declanșarea procedurilor de tragere la

răspundere a celor vinovați de avântul unional și de acțiunile de adeziune la unirea cu România.

Ca o replică la declarațiile unionale raionale din Republica Moldova, tot mai multe consilii

locale din țara noastră au trecut și ele la acțiune. Tot mai multe semnături s-au strâns pe declarații

similare, concepute în oglindă cu ale fraților moldoveni. În anul centenar 2018, „jertfele înaintașilor

noștri trebuie să ne fie un exemplu de moralitate, patriotism și dăruire pentru idealurile istorice

legitime ale poporului român”, se menționează în declarațiile amintite. Alba Iulia, Constanța, Onești,

Turnu Măgurele sunt doar câteva dintre localitățile care au luat atitudine și s-au reunit în ședințe

ordinare sau solemne pentru adoptarea declarațiilor de reunire. Cheia succesului acestei acțiuni se află

însă în deciziile parlamentelor noastre. Un pachet de legi privind reunirea Basarabiei cu România ar fi

o datorie morală față de cei care s-au sacrificat pentru idealurile unioniste.


Liliana Sbîrnea, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 10 – Buzău


Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Talpoș Ioan-Iustin. Se pregătește domnul senator Marciu.

Domnul Ioan-Iustin Talpoș:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Domnule secretar,

Dragi colegi,

Titlul declarației politice este „Senatul României – spațiu de dezbatere sau circ ieftin?”.

Stimați colegi,

- 7 -

Senatul României este una dintre cele mai vechi instituții parlamentare din Europa,

deschizându-și lucrările pentru prima dată în decembrie 1864. Chiar din prima ședință, domnitorul

Cuza a afirmat că misiunea Senatului este aceea de a menține echilibrul puterilor statului și de a păstra

neatinse pactul fundamental și libertățile publice ale României.

Un ales în Senatul României este responsabil pentru 168 000 de locuitori, aceasta fiind și norma de

reprezentare pentru alegerea parlamentarilor din Camera superioară, conform Legii nr. 208/2015. Cu o

asemenea responsabilitate, fiecare senator ar trebui să fie conștient de faptul că este membru al unei

instituții prestigioase, care ar trebui să reprezinte un forum de dezbatere și decizie și să participe la

configurarea cadrului legislativ în folosul cetățenilor.

Deși prin acest forum de dezbatere parlamentară au trecut numeroși oameni politici, exponenți

ai spiritului românesc, putem observa că în această legislatură avem parte de reprezentanți ai poporului

slab pregătiți și de multe ori rău intenționați. Acest lucru se datorează actualului sistem electoral, în

care partidele ascund pe liste indivizi incompetenți, care ajung să vorbească în numele a sute de mii de

români. Drept dovadă și faptul că Parlamentul României este instituția cu cel mai scăzut grad de

încredere, doar 18%, conform sondajelor de la finalul anului 2017.

Ceea ce ar trebui să reprezinte un spațiu dedicat discuțiilor constructive pentru țară s-a

transformat într-un adevărat circ, în care opiniile contradictorii nu mai sunt respectate, iar vorbitorii

sunt huiduiți ca pe stadioane. Nu mai suntem capabili să dezbatem idei și să luăm măsurile potrivite

pentru populație, deoarece interesul de grup primează în fața priorităților din teritoriu, iar criteriile

după care sunt adoptate legile sunt cele dictate de partid, și nu de datele statistice sau opiniile

specialiștilor.

De asemenea, putem observa faptul că multe inițiative legislative sunt respinse pentru simplul fapt

că vin din partea opoziției. Este absurd să ignorăm măsurile bune pentru țara noastră pe motiv că nu au fost

dictate de către partidul aflat la guvernare. Să nu uităm că avem alegeri din patru în patru ani.

Stimați colegi,

Vă rog să conștientizați importanța poziției voastre și să țineți cont de numărul imens de

oameni pe care-i reprezentați atunci când luați deciziile.

Senator Iustin Talpoș, Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan. Se pregătește domnul senator Oprea.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

- 8 -


Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Primarul Dan Rusu din comuna Adunații-Copăceni a răspuns

«prezent» la întâlnirea cu destinul său”.

Comuna Adunații-Copăceni, străbătută de drumul național DN5, care leagă Giurgiu de

București, situată în zona de nord a județului Giurgiu, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al

Argeșului, cuprinde satele Adunații-Copăceni, ca reședință, Dărăști-Vlașca, Mogoșești și Varlaam.

Alături de celelalte comune din zonă, Adunații-Copăceni are un rol important în aprovizionarea cu

fructe, legume și flori proaspete a capitalei București.

Este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri: 8 consilieri de la

PSD, 7 de la PNL.

De profesie inginer agronom, Daniel-Cezar Rusu, de la PSD, a fost ales primar la Adunații-Copăceni

în 2016, fiind la primul său mandat. În calitate de manager politic al acestei comune, a candidat ca

primar din dorința de a dezvolta comuna și va oferi răspuns la cererile tuturor cetățenilor, indiferent de

voturile oferite, pentru că el este primarul tuturor. Sunt virtuți cărora deja electoratul le simte efectele.

Este căsătorit și are doi copii – amândouă fete, gemene, studente la medicină.

Dan Rusu a elaborat pentru prima dată un program coerent de dezvoltare, iar sprijinul

consiliului local îi permite să dezvolte proiecte ale comunei din fonduri de la bugetul local, deși a fost

lăsat cu 18 miliarde de lei vechi datorii de către cei ce au condus înaintea sa primăria.

A amenajat un kilometru de trotuar pietonal în satul Adunații-Copăceni, a pietruit 17 kilometri

de drumuri comunale, a reparat școlile din comună, a reparat gardul, a finalizat lucrările de canalizare,

deratizare și amenajare a curții interioare de la blocurile din satul Adunații-Copăceni.

Consiliul Județean și parlamentarii de Giurgiu ai PSD sunt interesați de proiectele primarului

Rusu legate de dezvoltarea comunei… ca dezvoltarea comunei să se realizeze.

Iată dovada clară. Programul de guvernare PSD, prin PNDL 2, i-a oferit prilejul să obțină

victorii punctuale vizând aprobarea și semnarea următoarelor proiecte:

- reabilitare, extindere și dotare dispensar în localitatea Adunații-Copăceni – valoare, 2 milioane

de lei;

- modernizare drum comunal DC104 pe o lungime de 4,3 km și Strada Dragomăneasa pe o

lungime de 900 m, în valoare de 4,6 milioane de lei.

Prin AFIR, accesând Măsura 7.2 – Sistem centralizat de canalizare menajeră în satul Dărăști-Vlașca,

în valoare de 4,5 milioane de lei.

- 9 -

Mai mult decât atât, a sprijinit realizarea noului magazin Profi Loco din localitatea Dărăști. Cu

sprijinul Consiliului Județean, a efectuat reparații la drumul județean 412A, dintre Adunații-Copăceni

și localitatea Mihăilești.

Primarul a dat, practic, mottoul campaniei naționale derulate de Colegiul Național al

Asistenților Sociali – „Un primar are viață lungă datorită unui asistent social”, campanie care

sensibilizează… pentru sensibilizarea factorilor de decizie de la nivel central și local în privința

respectării statutului profesional al asistentului social, precum și necesitatea de a angaja asistenți

sociali la nivel local.

A rezolvat problemele legate de lucrările de aducțiune a gazelor în comună și furnizarea apei

potabile. A înființat o firmă de igienizare, care a schimbat fața comunei. A reluat tradițiile de

organizare a Zilei Comunei, anual, în prima zi de duminică a lunii iunie. Sprijină tinerii sportivi

practicanți de arte marțiale ai Clubului „Roming DOJO”, din Dărăști-Vlașca.

Primarul este mândru că în satul Varlaam se găsește hipodromul „Regatul Cailor”, unul dintre

cele mai frumoase din țară, care se adresează tuturor iubitorilor de echitație, mari și mici, oferind și

servicii de hipoterapie și terapie asistată de cai.

Prin investiții private în toată zona se asigură irigații pentru agricultură, prin captarea apei din

râul Argeș.

Proiectele pentru viitor sunt multiple:

- punerea în valoare a potențialului turistic al comunei prin amenajarea unei zone de agrement

pe malul râului Argeș, în apropierea podului de pe DN5, o zonă frecventată atât de localnici, dar și de

turiști bucureșteni;

- alocarea unor burse pentru elevii premianți, tabere gratuite pentru copiii provenind din familii

sărace, subvenționarea transportului elevilor și studenților din comună în centre de învățământ din

București;

- reconstruirea școlilor din Adunații-Copăceni și Dărăști-Vlașca, construirea unei săli de sport

în fiecare sat al comunei, amenajarea stadionului comunal;

- își propune construirea de locuințe tip ANL și locuințe pentru profesori și medici, realizarea

de parcuri și locuri de joacă pentru copii în cele patru sate, dorind să-i determine pe cei mai mulți din

tineri să rămână în comună, care astăzi are o populație de 6 621 de locuitori, o populație în descreștere

față de ultimul recensământ.

Realizarea unui aeroport la Adunații-Copăceni a rămas un vis mai vechi, nerealizat, al

locuitorilor comunei, care ar fi creat 2 000 de locuri de muncă și ar fi generat multe alte afaceri.

Dan Rusu, primarul, a demonstrat că prin muncă și seriozitate orice vis se poate transforma în

realitate, devenind primarul tuturor. Și, cel mai posibil, pentru multe alte mandate de acum înainte.

- 10 -

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Oprea Mario-Ovidiu. Se pregătește domnul senator Salan.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se numește „Nu stat paralel, ci realități paralele”.

Declarația politică pe care o fac astăzi a plecat dintr-o constatare pe care am făcut-o chiar aici,

în Senat, săptămâna trecută, cu ocazia dezbaterilor asupra moțiunii simple cu tema „Absorbția banilor

comunitari – o catastrofă marca PSD-ALDE”. A fost o bună ocazie să vedem că trăim în două Românii

diferite. Pentru cei care ați urmărit discuțiile generate de moțiune, cred că a fost evident că ne-am bătut

în cifre, opoziția cu puterea, și că Guvernul a creat pur și simplu o realitate paralelă, în care-și face

treaba exemplar și unde curg lapte și miere.

Moțiunea simplă pe care PNL a prezentat-o, a susținut-o și a votat-o a avut în primul rând

misiunea de a trage un semnal de alarmă important – este trecut de al doisprezecelea ceas. După

exercițiul bugetar 2014 – 2020, nu numai că pierdem finanțările de la Uniunea Europeană, dar,

neatingând țintele și lăsând proiectele în aer, va trebui să dăm banii înapoi.

Problemele merg pe două paliere: pierderea banilor și, cel mai important, pierderea șansei la

dezvoltare. Toate programele structurale pe care le-am prezentat în detaliu în textul moțiunii, cu

întârzierile și sumele disponibile pentru finanțare, sunt destinate dezvoltării comunităților, dezvoltării

infrastructurii, a resursei umane, a nivelului de civilizație și educație, prin finanțarea proiectelor

destinate grupurilor vulnerabile.

PNL a dorit ca PSD să înțeleagă că nu este vorba despre Rovana Plumb aici, ci despre ce face

Ministerul Fondurilor Europene, în al treisprezecelea ceas, cu programele acestea care sunt pe roșu.

Sunt în alertă că expiră timpul de absorbție?

Ba, mai mult, am înaintat propuneri concrete doamnei Plumb. Sunt câteva recomandări de bun-simț,

care trebuie aplicate urgent. Spunem de ani de zile cât de birocratică este întreaga procedură de

depunere, analiză și aprobare a unui proiect la finanțarea din bani europeni. Este suficient să refacem

procedura și să eliminăm toate filtrele birocratice care îngreunează extraordinar de mult absorbția

fondurilor europene. Și chiar nu este nevoie să o ia Guvernul de la zero. Există studii în acest sens,

rapoarte și propuneri concrete, la care s-a lucrat în toți acești ani. Voința le lipsește.

- 11 -

Informatizarea procesului – suntem țara care duce în continuare munți de maculatură,

kilograme de dosare pentru a obține finanțarea. Trăim în era digitalizării și, culmea, avem unii dintre

cei mai buni pregătiți IT-iști. Să folosim această resursă.

Pregătirea personalului care lucrează în instituțiile dedicate fondurilor europene – aici s-a discutat

intens. Există chiar fonduri din partea Uniunii Europene pentru acest capitol… scuze, nu mai există.

Asigurarea cofinanțării – aici este într-adevăr marea problemă a acestor proiecte, care s-ar

realiza și s-ar face în număr infinit mai mare dacă ar fi bani pentru cofinanțare. Ei bine, răul trebuie

tăiat de la rădăcină. Bani sunt dacă renunță clientela politică la proiectele falimentare și de natură să

sifoneze fondurile europene: stadioane, săli de sport în comunități fără tineri, puncte de informare

turistică de milioane de euro în localități care nu au obiective turistice. Și lista este rușinos de lungă.

Așadar, nu soluțiile lipsesc, ci dorința de a trece de programul intern și interesele mărunte,

personale, ale celor de la putere. Goana după îmbogățirea rapidă a unor grupuri de privilegiați a orbit

viziunea pe termen lung. O țară guvernată în acest fel nu va mai avea ce să ofere, în scurt timp, nici

investitorilor străini, dar nici celor care trăiesc și speră să îmbătrânească frumos în această țară.


Domnul Dan Manoliu (din sală):

Drept la replică.


Vă rog, domnule senator.

Domnul Dan Manoliu:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru dreptul la replică.

Declarația politică e un atac la guvernarea PSD, guvernare care până în prezent are rezultate, și

vine din partea unui reprezentant al unui partid care, dacă ne aducem bine aminte, a fost la guvernare

de prin 2013 până în 2016, când a pierdut alegerile rușinos, susținând inclusiv un guvern numit Cioloș,

cu zero absorbție fonduri europene, cu investiții în ceea ce înseamnă tot felul de telegondole, puncte de

informare. Dacă veți face o analiză concretă, veți vedea că săli de sport și puncte de informare

turistică, majoritatea, sunt în zona de influență a acestui partid, PNL, care, de fapt, nici nu mai știm: e

PNL, e PDL? E un amalgam.

Deci a trage ponoasele noi pentru faptul că am preluat țara într-o stare jalnică și încercăm s-o

aducem undeva unde e normal și să introducem normalitatea, cred că deranjează.

Iar privitor la clientela politică, mai faceți analize în cadrul partidului dumneavoastră.

Mulțumesc.


Are cuvântul domnul senator Salan pentru a-și citi declarația.

- 12 -

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Poftim?

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică am intitulat-o „Patrimoniul monumental al României ne definește istoric și

spiritual ca popor”.

În fiecare an, la 18 aprilie, se marchează, începând cu 1983, Ziua Internațională a

Monumentelor Istorice și a Siturilor. Propunerea a aparținut inițial Comitetului Internațional al

Monumentelor și Siturilor și a fost aprobată de Conferința Generală a UNESCO.

Azi avem posibilitatea să conștientizăm cât de important este patrimoniul monumentelor și

siturilor la nivel național și mondial, precum și cât de vulnerabil poate deveni în fața situațiilor de

conflict armat deschis sau în fața nepăsării. Avem posibilitatea să reflectăm un moment și asupra

eforturilor necesare protecției și conservării lui.

Din acest punct de vedere, județul Hunedoara, pe care-l reprezint în Parlamentul României, este

un spațiu privilegiat, în care istoria se prezintă la fiecare pas. Desigur, Castelul Corvinilor, Cetatea

Devei, Mănăstirea Prislop rămân cele mai renumite monumente istorice ale Hunedoarei. Dar mai

există și alte vestigii remarcabile din toate perioadele istoriei naționale. Fosta capitală a dacilor liberi,

Sarmizegetusa Regia, își exercită aceeași atracție misterioasă și după două mii de ani. Cei care ajung în

zona Sarmizegetusa Regia pot vizita și cetățile dacice învecinate acesteia: Luncani-Piatra Roșie,

Costești-Blidaru, Costești-Cetățuie, Căpâlna și Bănița. Fostul oraș antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a

fost inclus în topul celor mai frumoase destinații turistice din lume. Biserica de piatră de la Densuș este

una din cele mai vechi biserici din România. Centrul istoric al municipiului Orăștie este considerat cea

mai valoroasă zonă istorică și de arhitectură dintre toate localitățile județului Hunedoara. Și lista

monumentelor reprezentative din județul Hunedoara nu se poate opri aici.

Ne revine nouă răspunderea cea mai importantă în raport cu toate aceste valori monumentale:

aceea de a nu permite ca patrimoniul nostru cultural să se deterioreze, să se distrugă. Este datoria

noastră să găsim modalități noi de a-l conserva și celebra.

Protejarea monumentelor istorice, unele dintre ele de valoare inestimabilă, constituie și scopul

unei inițiative legislative a parlamentarilor PSD din județul Hunedoara, prin care se dorește eliminarea

sau diminuarea riscurilor de incidență asupra patrimoniului. Acest proiect de act normativ, votat deja

de Senat, reglementează condițiile în care sunt asigurate măsurile de pază și protecție, precum și cele

de ordine și siguranță publică în zona siturilor arheologice. Adoptarea lui reprezintă modul în care

Parlamentul României consideră să onoreze și să păstreze moștenirea noastră națională, istorică și

- 13 -

culturală. El se subscrie obiectivului de a contribui la declanșarea unei schimbări reale în modul în care

ne apreciem, ne protejăm și ne promovăm patrimoniul, astfel încât să aducă beneficii pe termen lung

cetățenilor.

Patrimoniul cultural are o valoare universală pentru noi ca indivizi și pentru comunitățile și

societățile noastre. Este important să-l păstrăm și să-l transmitem generațiilor următoare. În plus, 2018

este și Anul european al patrimoniului cultural. În toată Europa sărbătorim, la nivel național, regional

și local, diversitatea patrimoniului nostru cultural, având ca deviză „Patrimoniul nostru: la confluența

dintre trecut și viitor”. Cu atât mai potrivită este ocazia cu cât ea coincide și cu aniversarea în România

a Centenarului Marii Uniri de la 1918. Devine astfel cel mai bun prilej de a încuraja cât mai multe

persoane, în special tinerii, să descopere și să aprecieze patrimoniul cultural al României, dar și al

Europei. Putem astfel să consolidăm atât sentimentul independenței naționale, cât și cel de apartenență

la un spațiu european comun.

Viorel Salan, senator în Circumscripția nr. 22, PSD Hunedoara

Vă mulțumesc.

Domnul Remus Mihai Goțiu (din sală):

Drept la replică.


Poftiți, domnule Goțiu. Drept la replică, 30 de secunde.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Mă bucur că un reprezentant al coaliției de guvernământ, al coaliției care susține Guvernul, este

interesat de problematica patrimoniului cultural al județului Hunedoara și al României. Sper că va

folosi funcția în mod corect, pe care o are, pentru a-l convinge pe domnul ministru al culturii, domnul

George Ivașcu, să întreprindă toate demersurile necesare pentru includerea Roșiei Montane în

Patrimoniul UNESCO, pentru că se află în întârziere cu depunerea unor semnături.

Și, de asemenea, va urmări cu atenție ceea ce s-a întâmplat în situl Sarmizegetusa Regia și dacă

au fost respectate condițiile propuse de specialiști pentru intervenția din acel sit, pentru tăierea de

arbori, precum și situl, aflat pe Lista UNESCO, Geoparcul Dinozaurilor și intervențiile industriale care

se fac în acest sit.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Salan (din sală):

Drept la replică.


Vă rog, domnule Salan. 30 de secunde și dumneavoastră.

- 14 -

Domnul Viorel Salan:

Eu am fost dintotdeauna un conciliant convins, nu vreau să-i dau un drept la replică, ce a făcut

domnul Goțiu ieri în Comisia SIPA. Dar cu privire la patrimoniul național cultural, eu vreau să spun, chiar

am făcut ceva – nu știu ce a făcut dumnealui –, în contextul în care cu peste 10 ani în urmă, iată, Cetatea

Sarmizegetusa devine primul monument la nivel național care este administrat. Care este administrat și se

văd miile și miile de turiști care în momentul de față trec pragul acestei cetăți Sarmizegetusa.

Dorim în județul Hunedoara ca după acest proiect, care este Sarmizegetusa, să dezvoltăm și la

nivelul celorlalte cetăți existente, pentru că prin aceasta gândim că într-adevăr vom păstra patrimoniul

cultural național, dar și investiții. Mă bucur și, așa cum am amintit în declarația mea politică, sunt convins

că alături vor fi colegele, colegii noștri parlamentari atunci când vorbim de istorie și de tradițiile noastre.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Bulacu Romulus pentru a-și citi declarația politică. Se

pregătește domnul senator Pănescu.

Domnul Romulus Bulacu:


Titlul declarației: „Economia românească, în impas”.

În an de Centenar, economia țării este în impas. Fără viziune, fără reguli, fără strategie, actuala

economie de piață aplică regula junglei.

Inflația a anulat, în luna ianuarie, 65% din creșterea nominală de venituri salariale față de

ianuarie 2017. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate recent, comparativ cu luna

ianuarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8%, dar câștigul salarial

net real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de doar 3,5%. Diferența de la 8% creșterea

nominală, raportat la 3,5% creșterea reală, o regăsim în inflație. Produsul intern brut a crescut anul

trecut cu aproape 7%, dar ancorat pe nisip mișcător, câtă vreme economia s-a bazat strict pe consum și

s-a confruntat și cu cele mai mari creșteri de prețuri din ultimii ani.

Creșterea economică din anul 2017 este înghițită de deficitul comercial – 7% creștere

economică, 7% deficit comercial, un record anulat de alt record. În 2017 am importat cu 13 miliarde de

euro mai mult decât am exportat. Producția internă nu ține pasul cu creșterea veniturilor populației și

atunci consumăm ce produc alții, dar pe datorie.

Fondul Monetar Internațional, la ultima sa vizită, a lăsat corijent Guvernul la lecția privind

revoluția fiscală. A rămas în urma FMI și un avertisment, care ar trebui să sune ca un ceas deșteptător:

„Preconizăm că ritmul de creștere a PIB-ului va fi de aproximativ 5% în 2018, urmând a încetini la 3%

- 15 -

pe termen mediu.” Luna aprilie ne-a adus alte vești proaste: un indice de inflație de 5%, conform

comunicatului Institutului Național de Statistică.

În ultimele luni ale guvernării PSD-ALDE, după aplicarea reformei, denumită strategic

„revoluție fiscală”, românilor li s-a mai spulberat un mit: creșterile salariale. Salariile s-au mărit. S-au

mărit până au scăzut. Creșterile în fapt nu au existat. Ba, mai mult, salariile au fost ciopârțite. Pe

termen lung, pensiile private ale celor care contribuie la Pilonul II au fost amanetate. Într-o manieră

iresponsabilă, Guvernul a redus contribuția aferentă Pilonului II de pensii de la 5,1%, cât era în 2017,

la 3,75% începând cu acest an. Așa a ajuns PSD ca de la fiecare salariat să fure câteva zeci de lei din

viitoarea pensie. Vestea și mai proastă este că această guvernare, din lipsă de bani, va continua o

politică haiducească, mutând banii românilor dintr-un buzunar în altul.

Toate aceste date confirmă faptul că actualul Cabinet duce țara într-o direcție greșită, fie din

incompetență, fie cu bună știință și rea-credință. Statistica oficială indică exact ce ar trebui să facă

Executivul în perioada următoare, dacă ar avea intenții privind redresarea României. Pun problema

redresării pentru că în acest moment nu mai putem vorbi de o modernizare a ei, în condițiile în care

investițiile, motorul unei economii reale, lipsesc cu desăvârșire.

Dar Guvernul își continuă activitatea pe două tipuri de economii: cea prezentată public pe

canalele media obediente și cea reală, resimțită în buzunarele fiecărui român. Cu toate avertismentele

actuale, acțiunile deplasate continuă. Cum corectează Executivul economia în ochii opiniei publice? La

ultima ședință de guvern, sub pretextul armonizării legislației, acaparează o nouă instituție a statului

român – Institutul Național de Statistică, principalul vinovat pentru bulversarea opiniei publice, prin

comunicarea datelor economice. Prim-ministrul României tocmai și-a subordonat direct INS printr-o

hotărâre de guvern. Marele specialist în economie Viorica Dăncilă urmează să avizeze, să semneze

orice comunicat care pleacă de la INS.

Consecințele calamității fiscale stârnite de coaliția de guvernare sunt încă greu de cuantificat.

Aș dori să vă reamintesc că, de la tribuna Parlamentului, opoziția a tras nenumărate semnale de alarmă

privind aceste derapaje inevitabile. România are nevoie stringentă de o strategie coerentă a

implementării politicilor economice și fiscale, care să o transforme din nou într-o țară cel puțin

atractivă din punct de vedere al predictibilității și stabilității, noțiuni de bază în căutarea investitorilor,

dar traiectoria trebuie schimbată azi, pentru că mâine poate fi prea târziu.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Pănescu Doru-Adrian. Se pregătește domnul senator Goțiu.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:


- 16 -

Titlul declarației mele de astăzi este „Necesitatea remedierii rapide a situației de la Institutul de

Boli Cardiovasculare Iași”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Probabil ați aflat cu toții de teribilul incendiu ce a avut loc săptămâna trecută la Institutul de

Boli Cardiovasculare „Prof. George Georgescu” din Iași. În urma acestui cumplit incident, institutul,

singurul de profil din Moldova, a devenit nefuncțional. Potrivit estimărilor, pagubele materiale

provocate de incendiu se ridică la circa 10 milioane de euro.

Pacienții aflați pe liste de așteptare pentru diverse intervenții chirurgicale pe cord sunt

redirecționați către institutele similare din Târgu-Mureș, Timișoara și București. Dar și în celelalte

centre, ca și la Iași, există lungi liste de așteptare, iar așteptarea, pentru unii pacienți aflați în stare

critică, poate însemna un pas înapoi în lupta pentru viață.

Trebuie să știți că, înainte de acest incendiu devastator, institutul ieșean a fost considerat o

unitate medicală de top, fiind unul dintre spitalele model ale capitalei Moldovei, cu spații moderne de

cazare pentru pacienți, cu un bloc operator și o secție de anestezie și terapie intensivă foarte bine dotate

și cu indicatori de performanță care ar fi făcut cinste oricărui spital românesc. Echipa de medici de

acolo a făcut adevărate minuni, intervenind chirurgical în cazuri grave și complicate. De asemenea,

mulți copii din Moldova au fost salvați de această echipă inimoasă, în ciuda faptului că la Iași nu există

un spital dedicat chirurgiei cardiovasculare pediatrice.

Pentru a avea imaginea completă a importanței acestei instituții medicale ieșene, trebuie să vă

spun că, anual, acolo urmează tratamente de specialitate sau sunt supuși intervențiilor chirurgicale pe

cord 30 000 de pacienți din toate județele Moldovei. Institutul de Boli Cardiovasculare Iași

funcționează la ultimele etaje ale unei clădiri ce aparține Spitalului Clinic „C.I. Parhon” din Iași,

unitate care are și un Compartiment de dializă și Centru de transplant renal. În incendiul de miercuri,

11 aprilie, au fost afectate și câteva dintre etajele Spitalului „C.I. Parhon”. Din punct de vedere

administrativ, institutul se află sub directa coordonare a Ministerului Sănătății, așa cum funcționează

de altfel toate institutele medicale din țară.

Dragi colegi,

Institutul ieșean deservește cei circa 5 milioane de locuitori din regiunea Moldovei și acoperă toată

cazuistica de mare complexitate din aria chirurgiei cardiovasculare. De aceea, reluarea cât mai rapidă a

activității medicale este esențială și salvatoare de vieți. Prin urmare, este necesară demararea în regim de

urgență a tuturor demersurilor care se impun în vederea deblocării de fonduri pentru reparațiile necesare

după incendiu și pentru dotarea tehnică cu echipamente medicale, astfel încât să nu lăsăm neacoperită, din

punct de vedere medical, o atât de numeroasă populație, cum este cea din zona Moldovei.

- 17 -

Vă mulțumesc.

Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator al Grupului parlamentar PSD, Circumscripția electorală nr. 24

– Iași.


Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Goțiu Remus Mihai. Se pregătește domnul senator Manoliu.



Îmi torn cenușă în cap și recunosc spășit: habar nu aveam cât de bine stă România în domeniul

științei! Sunt vinovat că de mai bine de un an acuz faptul că educația și cercetarea românești se prăbușesc,

fără să fi știut că la noi în țară s-a inventat perpetuum mobile, adică acel vis de aur al științei, acea

descoperire de poveste care generează energie la nesfârșit fără a primi vreun impuls din exterior.

Asta, până mai ieri, când, printr-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Cercetării și

Inovării, ni s-a adus la cunoștință că un român a creat un astfel de mecanism. Mai exact, citez din

comunicatul amintit, care enumeră reușite ale cercetării românești – „pila Karpen, inventată în 1950 de

Nicolae Vasilescu Karpen, un perpetuum mobile care generează energie la nesfârșit fără a primi vreo

intervenție din exterior”. Wow!


Știți ce înseamnă asta? Că de acum o asemenea descoperire revoluționară ne va schimba viața,

că nu mai e nevoie să ne distrugem munții pentru a scoate cărbunii din ei, că nu mai trebuie să ne

băgăm râurile pe țeavă pentru a produce energie electrică, că nu vom mai avea nevoie de benzină ori

de motorină pentru a pune mașinile în mișcare. Fabulos! Economia va dudui, va exploda, cu costuri

aproape zero! Mă cuprinde o emoție aproape imposibil de exprimat în cuvinte gândindu-mă că sunt

contemporan cu recunoașterea unei asemenea invenții. Mai că-mi dau lacrimile. Iar mândria de a fi

român dă peste margini, ținând cont că autorul ei este un concetățean de-al nostru. Și acuz conspirațiile

universale care au negat și nu au recunoscut până acum acest aport uriaș al românilor la istoria

umanității.


Da, acum înțeleg de ce Ministerul Educației Naționale a tăiat bugetarea pentru sute de locuri la

nivel de masterat și doctorat la cele mai mari universități din România pentru anul școlar 2018 – 2019.

Păi, pentru ce să mai risipim banii pe educație și cercetare de performanță, când tot ce era de aflat s-a

aflat, tot ce era de inventat s-a inventat? Mai e nevoie doar de câțiva lei pentru ca o asemenea

descoperire colosală să fie transpusă în practică.

Stimați miniștri,

- 18 -


Îmi fac mea culpa, îmi cer scuze pentru obscurantismul în care am trăit până mai ieri, când am

citit comunicatul Ministerului Cercetării și Inovării. Îmi cer scuze că am avut îndoieli legate de faptul

că Soarele se învârte în jurul Pământului. Că mai aveam unele dubii că Pământul ar fi plat. Că nu

credeam că o răceală poate trece cu descântece și puțin cărbune dizolvat în apă. Că boli mai grave nu

se vindecă cu moaște de sfinți ori că un perpetuum mobile poate fi inventat. Și mai ales îmi cer scuze

pentru că nu am crezut că noi, românii, care nu dăm doi bani pe educație și cercetare, am putea fi

autorii unei asemenea invenții epocale. Da, recunosc, Soros, reptilienii și gorilienii sunt cei care m-au

indus în eroare și mă făceau să cred că educația și cercetarea din România nu ar putea face performanță

fără finanțare și că am mai avea nevoie de școli și universități de top, de profesori pregătiți și dedicați,

când avem atâtea televiziuni și site-uri on-line care ne dau ora exactă în știință.


Bună dimineața!

Cu regret am aflat că Ministerul Cercetării și Inovării a retras comunicatul de pe site, pentru că,

în ciuda geniului înnăscut al românilor, perpetuum mobile e doar un mit, o fantasmă. Nu există pile

Karpen nemuritoare. Nemuritoare sunt doar pilele din sistemul P.C.R. – adică pile, cunoștințe, relații,

iar acest principiu al pilelor nemuritoare e singurul domeniu în care România e lider european detașat,

inclusiv atunci când e vorba de educație și cercetare, iar efectele perpetue generate de aceste pile

nemuritoare sunt ignoranță, clientelism, înapoiere. Mai pe scurt, sărăcie… perpetuă.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj



Are cuvântul domnul senator Manoliu Dan pentru a da citire declarației politice. Se pregătește

domnul senator Cîțu.

Domnul Dan Manoliu:


Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi poartă titlul „Agricultura, principala cale de dezvoltare a economiei

românești”.

Agricultura este și va rămâne unica sursă de hrană a populației, un furnizor important de

materie primă pentru industrie și totodată o însemnată piață de desfacere pentru producția industrială.

- 19 -

Agricultura, o industrie de 15-18 miliarde de euro anual, este unul din puținele sectoare ale

economiei care pun România în fruntea topurilor europene, datorită producțiilor generoase de cereale,

legume, cât și pentru sectorul zootehnic aflat în plină dezvoltare.

Cei mai mulți cetățeni din mediul rural au ca principală sursă de venit activitățile agricole, care

dețin o pondere de până la 70% din total venituri încasate lunar. În mai multe țări ale lumii, agricultura

este o coloană vertebrală a celor mai multe economii rurale. Poate oferi căi de ieșire din sărăcie dacă se

depun eforturi pentru creșterea productivității în sectorul produselor alimentare de bază, pentru

conectarea gospodăriilor mici, pentru extinderea rapidă a horticulturii de înaltă valoare, aviculturii,

pisciculturii, precum și a pieței produselor lactate, pentru crearea de noi locuri de muncă în economia

rurală extraagricolă.

Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naționale, iar Guvernul României este și

va fi alături de producătorii agricoli atât acum, cât și pe viitor. Încurajarea producției autohtone este unul

dintre principalele obiective asumate de Ministerul Agriculturii începând cu 2017 și care va dura pe

întreaga durată a mandatului PSD, un deziderat pentru care instituția acordă subvenții de până la 10 000 de

euro pentru sprijinirea producției de carne de porc și 3 000 de euro pentru producția de roșii, două categorii

de produse pentru care România depinde de importuri.

De curând, Ministerul Agriculturii a alocat 40 de milioane de euro pentru sprijinul cultivatorilor

de tomate și a invitat din nou fermierii în programul care oferă 3 000 de euro producătorilor ce cultivă

minimum 1 000 de metri pătrați cu tomate. Producătorii agricoli vor fi susținuți prin acest program

guvernamental și în 2018, să cultive tomate în spații protejate pentru a asigura necesarul de consum

intern din producția autohtonă.

Agricultura României nu-și atinge însă întregul potențial, din cauza fragmentării masive a

suprafețelor agricole, a lipsei tehnologizării și a unui sistem de irigații funcțional, acestea fiind unele

din principalele motive pentru care, la mai multe culturi, România înregistrează unele dintre cele mai

slabe randamente la hectar din Uniunea Europeană. În plus, o problemă reală o reprezintă lipsa de

control asupra importurilor și prețurile extrem de mici oferite pe marfa locală. Există foarte multă

marfă de import care invadează atât piețele, cât și rafturile magazinelor. Pe lângă asta, soiurile

românești încep să dispară, fiind ușor înlocuite de hibrizi care promit producție mare, însă în general

fără rezultate deosebite.

Pentru aceasta, avem Legea supermarketurilor, o lege care impune ca cel puțin 51% din

produsele agroalimentare prezente pe raftul marilor comercianți să fie românești, o măsură care în

prezent nu se aplică, dar care va trebui curând aplicată. Cu toate acestea, retailerii s-au aliniat

cerințelor pieței, folosindu-se de prezența produselor românești la raft pentru a atrage clienții.

- 20 -

Produsele „made în România” sunt o carte pe care mizează majoritatea companiilor din domeniu în

strategia de marketing.

În ceea ce privește infrastructura rurală, se observă o nevoie mult mai mare de investiții în acest

sector, dar și o capacitate de absorbție foarte mare a fondurilor europene. Chiar dacă fondurile

disponibile nu acoperă necesarul de investiții din mediul rural, putem observa că sprijinul financiar pe

care îl avem la dispoziție prin fonduri europene și fonduri guvernamentale aduce o contribuție

semnificativă la dezvoltarea comunităților locale și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația

rurală, care își duce existența tot din agricultură.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală Neamț

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Domnule Cîțu… domnule Cîțu… domnule senator Cîțu, îmi cer scuze, o să-i dau totuși

cuvântul domnului senator… a, e în regulă?

Bun, atunci. Domnule senator Cîțu, vă rog… OK. Bine. Atunci, are cuvântul domnul senator

Trufin Lucian pentru a da citire declarației politice. Urmează domnul senator Cîțu.

Domnul Lucian Trufin:


Titlul declarației politice: „Comisia Europeană a publicat draftul directivei ce vizează practicile

comerciale neloiale”.

Stimați colegi,

În calitatea mea de senator al României, ales în Circumscripția electorală nr. 7 – Botoșani,

secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, consider că este de datoria mea

să apăr interesele fermierilor români ce activează pe o piață europeană a produselor agroalimentare

dură, uneori lipsită de scrupule și marcată adesea de concurență neloială.

Vreau să vă reamintesc faptul că, în data de 15 februarie 2017, împotriva României a fost

declanșată procedura de infringement prin Cauza 2148/2016, referitoare la incompatibilitatea cu

dreptul Uniunii Europene a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, astfel

cum a fost modificată prin Legea nr. 150/2016. Reprezentanții Guvernului, dar și ai Parlamentului se

află în discuții avansate cu Comisia Europeană pentru a găsi o rezolvare acestei probleme, făcându-se

o serie întreagă de demersuri pentru a fi puse prevederile Legii nr. 321/2009 în acord cu Tratatul de

funcționare a Uniunii Europene, având ca prioritate susținerea producătorilor și procesatorilor români.

Vin astăzi, stimați colegi, cu o informație nouă, care ajută, din punctul meu de vedere,

autoritățile din România, și în special Legislativul național, să urgenteze aplicarea Legii nr. 321/2009.

- 21 -

Astfel, Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o propunere de directivă, și anume COM 173/2018,

care interzice cele mai dăunătoare practici comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu

alimente, pentru a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul

agroalimentar. În plus, propunerea include dispoziții eficace privind punerea în aplicare. Astfel, autoritățile

naționale pot impune sancțiuni atunci când se constată încălcări.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plățile întârziate în cazul

produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive

ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai

dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți: faptul că un cumpărător

returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute, faptul că un cumpărător impune unui

furnizor o plată pentru garantarea sau menținerea unui acord de furnizare pentru produsele alimentare,

faptul că un furnizor plătește pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de

cumpărător.

Aceste practici comerciale neloiale sunt o realitate cu care producătorii și procesatorii români

se confruntă zilnic în relația cu marile lanțuri comerciale, cu consecințe vizibile, și anume:

- accesul greoi al produselor românești pe rafturile supermarketurilor;

- prețuri scăzute la poarta producătorilor și prețuri duble la raft pentru același produs;

- subzistență pentru producători și procesatorul român;

- profit externalizat pentru marii retaileri;

- pagubă în buzunarul consumatorului român.

Propunerea Comisiei impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă

cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcări dovedite a normelor, organismul responsabil va avea

competența de a impune sancțiuni. Această autoritate de punere în aplicare va putea iniția investigații

din propria inițiativă sau pe baza unei plângeri. În acest caz, părțile care depun plângeri vor avea

dreptul de a solicita confidențialitate și anonimat pentru a-și proteja poziția față de partenerul

comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare între autoritățile de punere în aplicare,

pentru a permite schimbul de bune practici.

Stimați colegi,

Să nu uităm faptul că modificarea Legii nr. 321/2009 prin Legea nr. 150/2016 a fost motivată,

în primul rând, de combaterea practicilor comerciale neloiale. Aș putea spune că în sfârșit Comisia

Europeană recunoaște faptul că fermierii mici și mijlocii din lanțul de aprovizionare cu alimente sunt

vulnerabili față de practicile comerciale neloiale utilizate de partenerii din cadrul lanțului. Aceștia nu

au putere de negociere și alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori.

- 22 -

Mai mult, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: „Tăria unui

lanț este dată de cea mai slabă verigă a sa. Un lanț de aprovizionare cu alimente eficient și eficace este

un lanț echitabil. Propunerea se referă în esență la echitate, la a da o voce celor fără voce, celor care,

fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziții de negociere slabe. Inițiativa care interzice practicile

comerciale neloiale vizează consolidarea poziției producătorilor și a IMM-urilor în cadrul lanțului de

aprovizionare cu alimente. De asemenea, inițiativa vizează asigurarea unei aplicări ferme și eficace a

regulamentelor. Cu ajutorul unei proceduri bazate pe confidențialitatea plângerilor, încercăm să

eliminăm factorul teamă din lanțul de aprovizionare cu alimente.”

În încheiere, stimați colegi, cred că a venit vremea să spunem răspicat că nu mai putem aștepta

mereu să ia Bruxelles-ul o decizie și apoi să ne conformăm și noi. Este momentul să avem curajul și să

aplicăm Legea nr. 150/2016, deoarece avem confirmarea că Parlamentul României a avut dreptate

când a adoptat această lege și că procedura de preinfringement a fost nedreaptă și, în lumina noilor

semnale de la Bruxelles, fără obiect. Ne-au trebuit doi ani să aflăm că, în sfârșit, se ia atitudine de la

Bruxelles împotriva practicilor comerciale neloiale, iar noi puteam să o facem încă de acum doi ani.

Sunt convins că Guvernul PSD, susținut de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, va pune în

aplicare în cel mai scurt timp, prin Ministerul Agriculturii, prevederile Legii supermarketurilor, lege

care va da șanse egale producătorilor și procesatorilor români cu cei europeni.

Vă mulțumesc.

Senator Lucian Trufin


Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Cîțu Florin-Vasile. Se pregătește domnul senator Bodog.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:


Stimați colegi,

Titlul declarației: „Jos mâinile de pe banii românilor din străinătate!”.

Stimați colegi,

Asistăm de un an de zile la nenumărate tentative de pedepsire a românilor care muncesc în

străinătate ca urmare a votului pe care l-au dat împotriva PSD. PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, a

avut, de-a lungul ultimelor 14 luni, tentative numeroase de a-i face pe conaționalii noștri care lucrează

în străinătate să simtă că mâna lungă a PSD îi ajunge oriunde ar fi.

Astăzi, declarația mea se referă la o decizie pe care PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, a luat-o în

scopul de a-i pedepsi financiar pe românii care trimit familiei rămase acasă banii câștigați cu greu în

străinătate, cea mai recentă invenție a lui Liviu Dragnea.

- 23 -

La Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor se află în dezbatere un proiect

de lege care vrea să ia cu japca banii trimiși în țară de români – orice sumă peste 1 000 de euro. Câștigi

bani cinstit și, de multe ori, foarte greu, iar după aceea vrei să trimiți acasă familiei: pentru un frigider,

un televizor, renovarea casei. Dacă suma trimisă este mai mare de 1 000 de euro, această lege vă

obligă, oriunde ați fi pe glob, să trimiteți și documente justificative. Pe pesediști nu-i interesează că

trimiteți banii să plătiți grădinița sau școala unui copil sau pentru o intervenție chirurgicală de urgență.

Dacă nu aveți celebrul dosar cu șină, voi sau cei care primesc banii, PSD îi confiscă. Dar nu numai

atât, vă mai și amendează.

Lucrul care m-a făcut să iau atitudine astăzi este că din start Liviu Dragnea și PSD îi consideră

pe românii din străinătate teroriști și infractori. Asta, în timp ce Liviu Dragnea și PSD sunt curați și nu

trebuie să justifice nimic. Trebuie să fim uniți și să blocăm acest proiect de lege ticălos, care îi umilește

pe românii din diasporă, pe toți cei 4 milioane. Dragnea și PSD uită că acești români trimit anual mai

mulți bani în România decât investițiile străine directe.

Stimați colegi,

Cer de urgență retragerea acestui proiect și o dezbatere publică serioasă, în care să fie implicați

mai ales românii din diasporă.

Mulțumesc.

Senator Florin Cîțu, senator de București



Are cuvântul domnul senator Bodog Florian-Dorel. Se pregătește doamna senator Arcan

Emilia.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Progres remarcabil al României în ceea ce

privește productivitatea muncii”.

În declarația politică de astăzi aș dori să vă vorbesc despre progresul remarcabil făcut de

România în domeniul productivității economice și al celei de pe piața muncii. Conform datelor puse la

dispoziție de către Eurostat, țara noastră se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea

ce privește productivitatea, cu un nivel de 59%, atunci când ea este calculată ca raport între PIB și

numărul de angajați. Dacă, în schimb, corelăm această cifră cu nivelul de salarii și așteptările

angajatorilor din țara noastră, putem observa altceva, și anume faptul că România conduce la nivel

european în ceea ce privește indicatorii de randament la locul de muncă.

- 24 -

Concret, costul mediu anual cu salariul pentru un angajat în țara noastră depășește cu puțin

suma de 9 000 de euro, ceea ce reprezintă abia 26% din media europeană, dar randamentul muncii,

calculat ca un raport între productivitatea obținută și salariile plătite, se situează la un impresionant

232%, cu peste 20% mai mare decât în cazul Poloniei și mai mult decât dublu față de țări considerate

mult mai productive, ca Italia, Spania, Olanda sau Danemarca. Aceleași statistici Eurostat ne arată că

în perioada 2000 – 2017, în timp ce productivitatea medie din Uniunea Europeană a crescut cu

aproximativ 19%, în România aceasta a înregistrat o creștere record de până la 135%.

Această performanță, la care au contribuit semnificativ și măsurile economice și fiscale

pozitive implementate de guvernele PSD, vine să demonteze un mit fals, cum că românii nu ar fi

suficient de productivi și de aceea nu merită să beneficieze de salarii mai mari. Iată, stimați colegi,

statisticile europene ne arată situația reală, care nu este nicidecum atât de sumbră precum încearcă unii

din răsputeri să o prezinte.

Poate pentru prima dată în istoria modernă a țării noastre nivelurile salariale atinse după

creșterile înregistrate în ultima perioadă permit fiecărui român să simtă faptul că munca sa începe să

fie respectată și remunerată la adevărata ei valoare. Cele mai recente măsuri fiscale implementate de

actuala coaliție de guvernare au început deja să îmbunătățească statisticile, dar, ceea ce este mai

important, ele își fac simțite efectele benefice asupra nivelului de trai al românilor. Am convingerea că,

după aproape doi ani de muncă asiduă, am reușit să ajungem la momentul în care atât angajatorii, cât și

angajații români își aliniază așteptările la piața europeană, acest lucru însemnând și să pretindă mai

mult, dar și să continue să ofere la fel de mult pentru a îmbunătăți constant indicatorii economici ai

țării noastre.

Pentru viitor, nu pot dori decât un singur lucru: creșterea salariilor românilor trebuie să

continue, pentru a îmbunătăți și mai mult calitatea vieții din România.


Florian Bodog, senator PSD Bihor



Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Doamna Emilia Arcan:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Despre absorbția fondurilor europene”.

- 25 -


Am urmărit cu atenție în ultimul timp publicarea unor informații privind măsurile adoptate de

actuala echipă guvernamentală, în principal de ministerul de resort, precum și recuperarea întârzierilor

în utilizarea fondurilor europene destinate dezvoltării țării noastre.

În numai câteva luni s-au realizat performanțe în pregătirea documentelor, a instituțiilor publice

și a personalului care se ocupă de această importantă problematică. De asemenea, apreciez reluarea

dialogului cu organizațiile și companiile care propun proiecte de finanțare și, pe fondul acestor măsuri,

banii au început să intre în conturile firmelor prestatoare.

Moțiunea simplă împotriva ministerului condus de Rovana Plumb a fost doar un exercițiu

politic, un exercițiu de imagine, un mod de a prezenta declarații politice din partea autorilor moțiunii

celor din opoziție. În realitate, ministerul condus de doamna Rovana Plumb este un minister foarte

bine pus la punct, doamna Rovana Plumb este un ministru competent, profesionist, care tratează cu

maximă seriozitate domeniul pe care îl coordonează, despre care voi menționa câteva lucruri.

De la începutul anului au fost lansate apeluri de proiecte în valoare de 22 de miliarde de euro.

A deblocat absorbția de fonduri europene, blocată de Guvernul Cioloș prin neautorizarea autorităților

de management, a adus absorbția la un nivel rezonabil, mai mare decât al unor țări importante din

Uniunea Europeană, și a facilitat accesul românilor la bani europeni, în special la nivelul agricultorilor

și al micilor întreprinzători.

În pofida acestor realizări, se dovedește extrem de ciudată decizia partidelor din opoziție de a iniția

o moțiune simplă pe această situație. Moțiunea este un drept al opoziției, dar important este modul în care

uzezi de acest drept. Or, adversarii noștri politici, prin chiar titlul catastrofic formulat, au dovedit că nu au o

viziune adecvată privind problemele pe care le-au reclamat, că nu s-au documentat și, prin urmare, nu

dispun de informații de la prima mână și, în final, au dovedit nu numai necunoaștere și neînțelegere, ci și

aplecarea spre înlocuirea comunicării cu manipulare, dezinformare și chiar rea-credință.

Este adevărat că lipsa de viziune, lipsa de idei și un șir de speculații sunt instrumente de

manifestare care nu au nimic cu realitatea, dar țin loc de argumente sub sloganuri jenante. Deși li s-au

prezentat date reale, ei continuă să ne atace în mod nejustificat pe tema fondurilor europene, și nu

numai. Amintindu-și de vremurile în care erau la guvernare, când au produs numai dezastre și se

lăudau cu zero absorbție, aceștia vorbesc acum de catastrofe financiare. Aruncarea propriei neputințe și

a lipsei de rezultate în seama adversarilor politici este o tactică de comunicare, dar una sterilă, de pe

urma căreia cetățenii nu vor avea nimic de câștigat, decât poate neîncredere și deziluzii.

În loc să mintă poporul și pe ei înșiși, cei care apelează la dreptul de a depune moțiuni ar face

mai bine să se străduiască să identifice problemele reale, să apeleze la oamenii care cunosc aceste

- 26 -

probleme, să facă analize exacte și realiste ale sistemului și să genereze soluții pertinente și aplicabile

acestor situații.

Vociferările superficiale ale opoziției nu țin loc de analiză și soluții. În schimb, sunt de acord cu

specialiștii, care apreciază că folosirea banilor europeni în scopul pentru care au fost alocați presupune

o abordare de înalt profesionalism, experiență îndelungată și performanță.

Totodată, pentru ca oamenii să-și poată forma o părere întemeiată asupra situației folosirii

fondurilor europene, aceștia trebuie informați corect, în mod sistematic, pe baza unor date certe, așa

cum procedează Guvernul și celelalte instituții care dețin astfel de date. Cetățenii trebuie să cunoască

adevărul cu privire la activitatea instituțiilor și autorităților publice, inclusiv atunci când măsurile și

realizările vorbesc despre performanțe lăudabile, cum este și cazul accesării fondurilor europene de

către actuala echipă guvernamentală.

Nu spun că am rezolvat toate problemele privind accesarea și folosirea banilor europeni, dar, pe

măsură ce le depistăm, luăm deciziile care se impun și în final cetățenii vor aprecia și vor decide cine

guvernează în folosul lor și cine propagă neadevăruri pentru a da bine imaginii. Fiecare om politic face

ce poate, declară ce dorește, dar imaginea fără rezultate este, în cele din urmă, un zadarnic efort, de

dezamăgire.


Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

Mulțumesc.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Silvia-Monica Dinică.

Doamna Silvia-Monica Dinică:



Astăzi aș vrea să vă spun câteva cuvinte despre știrile false. Toată lumea vorbește din ce în ce

mai mult despre acest subiect și cred că putem fi de acord cu toții că acest fenomen ia proporții tot mai

îngrijorătoare, devenind o amenințare la adresa democrației. Fabricarea deliberată a informațiilor cu

intenția de a înșela este un pericol.

Uniunea Europeană a luat atitudine. La nivelul Uniunii s-a constituit deja un grup de 39 de

experți care propune adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele on-line și rețelele de

socializare. Suntem reprezentați și noi cu expertiză în acest grup.

- 27 -

Românii sunt cei mai mari consumatori de știri false din Europa de Est, ne arată studiul din

2016 realizat de către GLOBSEC. Suntem campioni europeni la crezut știri false și fabulații afișate de

site-urile fantomă. Mai mult de un sfert dintre români consideră site-urile de propagandă și

dezinformare ca fiind surse relevante de informare. Gândiți-vă ce înseamnă unul din patru români.

Înseamnă milioane la nivel național. Fenomenul este cu atât mai periculos cu cât persoanele expuse la

știri false răspândesc informațiile în jurul familiei, prietenilor sau cunoscuților.

Iunie 2017: „Românii din străinătate sunt distruși. Nu mai poți să treci granița fără viză, care

este obligatorie.” Este unul dintre exemplele care a creat haos, pentru că transmitea faptul că românii

nu mai pot trece granița dacă nu dețin pașaport.

Același lucru se întâmplă și în cazul televiziunilor, ale căror informații sunt consumate cu mare

interes. Pericolul în acest caz constă în faptul că are loc o uniformizare și o aplatizare a opiniilor și

personalităților. După o perioadă lungă de privit la televizor, telespectatorul are tendința de a prelua

ideile transmise, de a și le întipări în minte și de a le aplica, deși sunt false.

Consiliul Național al Audiovizualului ar putea stopa sau măcar reduce acest fenomen, dar fie n-

o face, fie nu se vede, iar televiziunile comerciale nu sunt nici măcar atenționate, cu atât mai puțin

sancționate atunci când difuzează un astfel de conținut.

Putem colabora și cu alți actori care sunt deja familiarizați cu acest subiect și care pot lua

atitudine. EU DisinfoLab, de exemplu, este o organizație ce unește experți europeni de top, cu scopul

de a introduce procese tehnologice inovatoare și de a lupta împotriva dezinformării.

Consider că cea mai importantă soluție este educația. Se obține pe termen lung, dar avantajul

este că produce și efecte pe termen lung. Nu trebuie să uităm că un om educat se informează, filtrează,

are gândire critică și astfel devine greu de păcălit. Un site de știri dubios nu conține detalii despre

autor, nu citează surse credibile și nu oferă informații ce pot fi verificate ușor din alte surse.

Dumneavoastră știți cum să identificați și să vă feriți de o știre falsă? Verificați sursa și

informați-vă despre site și proprietarul acestuia. Citiți știrea în întregime, titlurile pot fi capcane.

Verificați data publicării informației, verificați dacă mai există și alte surse care susțin informația și,

dacă puteți, întrebați un expert.

Nu vă lăsați păcăliți, știrile false viralizează minciuna!

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 – București


Mulțumim, doamna senator.

Voi da și eu citire unei declarații politice.

- 28 -

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central


Titlul declarației mele politice de astăzi este „Comisiile parlamentare speciale, un Parlament

paralel, pentru nevoile președintelui PSD Liviu Dragnea”.

Stimați colegi,

Astăzi, pe ordinea de zi a plenului Parlamentului figurează votul pentru înființarea a încă două

noi comisii parlamentare speciale: cea pentru analiza și actualizarea legilor cu incidență în domeniul

securității naționale și cea pentru elaborarea Codului administrativ. Adică alte două încercări de a

politiza cât mai mult întreg procesul de dezbatere și elaborare a unor legi extrem de importante pentru

domeniile pe care le vizează, pe care reprezentanții majorității politice le fac într-o sfidare deplină a

rolului comisiilor de specialitate ale Parlamentului României, ce sunt trase astfel pe linie moartă de un

capriciu al președintelui PSD.

Acum vreo două săptămâni, când domnul Dragnea a anunțat că se intenționează înființarea unei

comisii parlamentare speciale pentru modificarea legilor privind securitatea națională, am atenționat

că, fiind vorba despre un demers ce vizează un domeniu extrem de sensibil, acesta ar trebui lăsat în

seama specialiștilor pentru evaluare și actualizarea pachetului de legi și abia apoi, după ce

profesioniștii își vor fi spus cuvântul, legile ar fi trebuit supuse unei dezbateri reale, minuțioase,

aplicate în Parlament, în cadrul căreia să fie ascultate argumentele venite din fiecare parte a spectrului

politic, nu așa cum s-a procedat în cadrul comisiei speciale conduse de domnul deputat Florin

Iordache, în care dezbaterile au fost un simulacru, iar adoptarea modificărilor s-a făcut mereu pe

repede înainte, ignorându-se complet amendamentele formulate de opoziție.

Din nefericire însă, domnilor colegi de la PSD și ALDE, se pare că exercițiul acesta al unor

dezbateri corecte, transparente și democratice nu vă este deloc pe plac. Iar la asta se adaugă și apetitul

extraordinar al domnului Dragnea pentru înființarea a tot felul de comisii parlamentare speciale, asupra

cărora să poată exercita un cât mai puternic control politic.

Acesta este, de altfel, și obiectivul care îl preocupă cel mai mult pe președintele PSD. Așa se

face că și de această dată scopul real al uneia dintre comisii este acela de a pune serviciile de informații

sub controlul domnului Dragnea, iar al celei de a doua, cel de a obține, cel mai probabil, eliminarea din

lege a prevederii vizând interdicția de a face parte din Guvern a persoanelor care au la activ

condamnări penale. Adică niște scopuri 100% personale, cărora le sunt subsumate toate celelalte

obiective pe care ar trebui să le aibă în vedere un politician responsabil, rațional și de bună-credință.

Mai cu seamă că – și aici fac referire la sarcina pe care o va avea comisia pentru actualizarea legilor cu

incidență în domeniul securității naționale – străbatem un context geopolitic complex și complicat, în

- 29 -

care rolul României ca stat membru NATO implică o serie de responsabilități majore pe care ni le-am

asumat și pe care trebuie să le onorăm cu maximum de profesionalism și probitate.

Cu atât mai mult, în aceste condiții, obiectivele pe care pare să și le fi stabilit în această privință

liderul PSD echivalează cu o formă gravă de instituire a unui control politic care, în eventualitatea în

care i-ar reuși, i-ar deschide președintelui PSD calea către instaurarea în România a unei foarte

primejdioase autocrații.

Înainte să începeți, așadar, să repetați cu aceste două comisii nefericitul experiment „Iordache”,

vă îndemn, domnilor colegi de la PSD și ALDE, să luați în considerare faptul că toate aceste legi la

care am făcut referire mai sus, cât și Codul administrativ ar trebui concepute astfel încât să satisfacă

nevoile de securitate, respectiv de reformă administrativă, nu pentru a răspunde nevoilor și intereselor

unei persoane sau ale unui grup de persoane.

În final, reiterez opinia mea că varianta cea mai corectă de lucru la aceste legi ar fi fost să lăsați

comisiile Parlamentului să-și facă datoria, fără să mai faceți uz și abuz de astfel de comisii speciale.

Dar, dacă tot vă este cu neputință să opuneți argumente raționale dorinței președintelui PSD de a-și

mai adăuga în colecția de comisii speciale – SIPA, „Sufrageria”, neconstituționala comisie SPP și

Comisia Iordache – altele două, atunci vă solicit să căutați măcar să nu batjocoriți și cu aceasta

conceptul de dezbatere, să procedați la o analiză corectă și transparentă și să faceți efortul de a întocmi

rapoartele la final, adică exact așa cum ar trebui să se procedeze în mod normal și firesc, nu cum ați

procedat cel mai adesea în Comisia Iordache, de modificare a legilor justiției.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Are cuvântul domnul senator Radu-Mihai Mihail.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „România și abordarea președinției Consiliului Uniunii

Europene”.


O delegație a Parlamentului leton ne-a vizitat zilele trecute pentru a împărtăși din experiența lor

în organizarea președinției Consiliului Uniunii Europene, pe care Letonia a avut-o în 2015.

Este inutil să vă reamintesc, cred, că România va avea președinția în 2019, anul viitor. Deși,

între noi fie vorba, cine a mai auzit ceva despre cum pregătește Guvernul acest important moment?

Am avut ca oaspeți o delegație simplă, un parlamentar și un consilier, care a prezentat un mesaj

simplu – Președinția este o oportunitate pentru țară, oportunitate care a fost abordată de Letonia cu

anticipare, cu angajare și cu un pragmatism eficient.

- 30 -

Ce a însemnat pentru letoni anticipare? Simplu. Cu doi-trei ani înainte, Letonia a identificat și a

trimis angajați ai Parlamentului și angajați din ministere în misiuni de informare în țările care dețineau

atunci președinția. Ce a însemnat pentru acest Guvern, din România, anticipare? Tot simplu. După

eforturile începute în 2016, s-a așternut liniștea peste Guvern timp de un an. Abia la sfârșitul lui 2017,

după ce au fost trași de mânecă de partenerii externi, Guvernul s-a trezit că trebuie să facă ceva, ca și

cum ar fi aflat abia atunci că are ceva de făcut. Era… timp de un an a fost într-un… timp de un an,

clar, a fost într-un somn foarte profund.

Al doilea element – angajarea. În afară de cei peste 1 000 de funcționari din Letonia, pe care i-a

implicat activ, în afară de letonii din instituțiile europene pentru care țara a reușit să obțină detașare pe

perioada necesară, autoritățile de acolo au lucrat în permanență cu organizații neguvernamentale și cu

voluntari pentru expertiză tehnică și pentru sprijinul logistic respectiv. Acum vă întreb și mă întreb:

cum vom putea noi antrena, angaja experți din ONG-uri, în condițiile în care guvernarea le dă lovitură

după lovitură, ultima fiind restrângerea capacității de finanțare?

Al treilea element – eficiența. Și aici vreau să dau doar două exemple. În primul rând,

prioritățile alese de Letonia au fost derivate din ceea ce este necesar pentru dezvoltarea economică a

țării lor – în cazul acela era vorba de piața unică. Și apoi este vorba de ce are țara sau regiunea ca

potențial semnificativ – în cazul lor, era vorba de economia digitală. Simplu: piață unică, economie

digitală, priorități. Guvernul nostru, la mai puțin de un an, încă nu a clarificat ce înseamnă aceste

priorități, cum putem noi folosi capitalul pe care îl avem, ce viziune de țară, ce direcții strategice, ce

proiect. Nici nu ar ști să le citească, dar să le înțeleagă.

Un alt lucru important – logistica. Întâlnirile din cadrul președinției au fost grupate în capitala

Riga, în Letonia, pentru a reduce costurile și pentru a concentra impactul, promovând Letonia prin

Riga. La noi, ne pregătim să avem câteva zeci sau sute de locații, deocamdată necunoscute, doar pentru

a mai da din bani publici pentru cheltuielile locale ale PSD-ALDE.

Doamnelor și domnilor,

Atrag atenția public că România riscă să rateze unul dintre cele mai importante momente ale

istoriei sale. 2019 se apropie, iar bâlbele instituționale, incompetența și reaua-credință a guvernanților

noștri fac mult rău acestei țări. PSD-ALDE se preocupă mai mult să se rățoiască la partenerii europeni,

să atace instituțiile ale căror atitudini nu le convin, în loc să acționeze pentru a asigura o prestație

solidă a României în contextul președinției Consiliului Uniunii Europene.


Domnule senator… domnule senator,

Îmi cer scuze, încercați să vă grăbiți un pic. Mai avem două declarații politice și timpul este

foarte scurt.

- 31 -

Domnul Radu-Mihai Mihail:

România are șansa de a se poziționa altfel pe harta Europei; dacă știe ce vrea pentru ea însăși,

dacă știe cum vrea să fie Europa și dacă știe cum vrea să fie România ca stat membru al Uniunii

Europene.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul senator Ghica Cristian.

Vă rog, domnule senator, dacă se poate să vă încadrați în trei minute.

Domnul Cristian Ghica:

Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Starea infrastructurii rutiere este unul dintre cei mai importanți factori în atragerea de investiții

străine, mai ales în zonele defavorizate. Acest lucru este bine documentat prin aproape trei decenii de

studii la nivel internațional. Și totuși, timp de aproape trei decenii, România subfinanțează rețeaua de

infrastructură rutieră, îngreunând nu numai traficul, ci și circulația investitorilor străini în zonă.

Noi studii privind relația dintre investitorii din infrastructură și dezvoltarea economică apar an

de an și confirmă că pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă a unei regiuni nu există soluție mai bună

decât să stimulăm investițiile din zonă, inclusiv în infrastructură. Cu toate acestea, în 2017, România a

redus investițiile în infrastructură la jumătate, de la 6 la doar 3 miliarde de euro, și a înghețat marile

proiecte de infrastructură rutieră, feroviară sau de transport energetic.

Rezultatele sunt vizibile pe tot cuprinsul țării, mai ales în ceea ce privește rețeaua rutieră:

drumuri lăsate de izbeliște, jumătate surpate sau pline de gropi, tronsoane de autostradă aflate în

construcție care nu avansează sau avansează într-un ritm extrem de lent. CNAIR are un buget total

alocat pentru reparații de 800 de milioane pentru anul 2018 și chiar ministrul de resort declara recent

că e nevoie de o sumă de cel puțin cinci ori mai mare pentru a redresa situația drumurilor din România.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Prin reducerea investițiilor în infrastructură, dincolo de problemele de siguranță publică

generate, reducem viabilitatea ca țară parteneră pentru investiții străine. Totodată, descurajăm și

capitalul local. Mai mult decât atât, riscăm să pierdem o suită de finanțări europene care se apropie

vertiginos de termenul alocat cheltuirii banilor. Este extrem de important să creștem semnificativ

cheltuielile în investiții, mai ales pentru marile programe de infrastructură, unde încă există fonduri

- 32 -

europene pentru cofinanțare. Altfel, riscăm ca România să piardă acești bani, iar cheltuielile de

infrastructură să fie suportate exclusiv din bugetul de stat, adică din banii cetățenilor.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Infrastructura înseamnă dezvoltare, de care ar beneficia toți cetățenii români pe care îi

reprezentăm în acest for legislativ. Cei care ne-au votat se bazează pe noi să le asigurăm împreună

infrastructura și dezvoltarea de care au nevoie pentru un viitor prosper. Să nu-i dezamăgim!

Vă mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, Circumscripția nr. 42 – București



Are cuvântul doamna senator Eleonora-Carmen Hărău.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


În minutul și jumătate care a mai rămas, în declarația mea politică de astăzi vreau să fac un apel

și să solicit ajutor Parlamentului României pentru redeschiderea rutei CFR Hunedoara – Simeria și a

gării din Hunedoara.

De mai bine de o lună, autoritățile Guvernului PSD-ALDE au considerat că municipiul

Hunedoara și toată partea de județ, partea de nord a județului este suficient de dezvoltată încât se poate

decupla definitiv de la marea infrastructură. Reiterez și vă reamintesc faptul că în momentul acesta

Master Planul de Transport nu cuprinde nod de descărcare de pe autostrada A1 în zona Hunedoara –

Deva. Suntem 300 000 de oameni acolo care rămânem, pur și simplu, decuplați de la marea

infrastructură. Momentul acesta este cel în care s-a reluat ideea asta greșită, absolut greșită și

păguboasă pentru zonă, de închidere a rutei CFR Hunedoara – Simeria și a gării din Hunedoara.

Vă reamintesc că m-am confruntat în 2015 cu această problemă, ca deputat de colegiu, și

datorită insistenței, perseverenței, diligențelor depuse, argumentele pe care le-am prezentat atunci

Ministerului Transporturilor au fost considerate pertinente, linia ferată s-a redeschis. Gara, care s-a

închis de astă dată în premieră, este una dintre atracțiile turistice ale zonei, fiind o construcție

reprezentativă pentru perioada în care ea a fost construită, având niște fresce reprezentative, de

asemenea.

Suntem în municipiul Hunedoara un grup de oameni, politicieni, oameni de afaceri, și nu

numai, care ne zbatem să salvăm orașul prin activități turistice. Cum credeți dumneavoastră, dragi

colegi, că se poate face turism în condițiile în care ne trezim izolați, absolut izolați de infrastructură,

marea și mica infrastructură?

- 33 -

Fac un apel la parlamentarii și la colegii din județul Hunedoara, parlamentari ai puterii, la toți

parlamentarii din Parlamentul României să se aplece cu insistență, cu diligență asupra acestei

probleme. Și fac un apel la Guvern să nu-și bată joc de noi. Au promis că o vom duce mai bine,

hunedorenii au votat sperând că o vor duce mai bine, iar de doi ani de zile lucrurile încep… se

transformă din rău în mai rău.

Vă mulțumesc frumos.

Sunt Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.


Mulțumesc și eu, doamna senator.

Dau citire listei cu senatorii care au depus declarații politice în scris.

Prin urmare, următorii senatori au depus declarații politice în scris: Mihu Ștefan, Lupu Victorel,

Cârciumaru Florin, Vulpescu Ioan, Smarandache Miron-Alexandru, Bădălău Niculae, Pațurcă

Roxana-Natalia, Pop Liviu-Marian, Brăiloiu Tit-Liviu, Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile,

Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, Caracota Iancu, Popa Cornel, Pauliuc Nicoleta, Toma Cătălin

Dumitru, Țapu Nazare Eugen, Alexandrescu Vlad-Tudor, Baciu Gheorghe, Bădulescu Dorin-Valeriu și

Ganea Ion.

Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineața, stimați colegi!

Invit liderii de grup la prezidiu. (Discuții la prezidiu.)

PAUZĂ



Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 18 aprilie 2018, și vă anunț că, din totalul

de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrările plenului un număr de 95

de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia

Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

- 34 -

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente; de asemenea, începând cu ora 13.00, vom

avea ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, zero abțineri și zero voturi împotrivă, programul de lucru a fost adoptat.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi.

Domnul senator, Șerban Nicolae.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Șerban Nicolae:



Propunerea legislativă (înregistrată cu nr. L506/2017) privind înființarea și funcționarea

Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost finalizată, cu raport de admitere, cu amendamente

admise și respinse, ieri, de către comisiile reunite în ședință comună (de buget, finanțe, activitate

bancară și Comisia economică).

De aceea, vă rog să fiți de acord să introducem pe ordinea de zi, pentru că, altfel, intră în

adoptare tacită înainte de proxima ședință de plen cu vot pe legi organice. Suntem în situația de a

adopta această propunere legislativă fie în forma inițială depusă de inițiatori, fie în forma adoptată de

comisii, pe baza raportului întocmit aseară, care a fost distribuit în această dimineață tuturor senatorilor

și afișat pe site-ul Senatului pentru informare publică.

Vă rog să fiți de acord să fie introdus la punctul II – 1, activitate legislativă, astfel încât să

putem da vot pe raport și pe propunerea legislativă în condiții de lege organică. Altminteri, repet,

înainte de proxima ședință de plen a Senatului, propunerea legislativă va fi adoptată tacit, în forma

depusă de inițiator.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Mai sunt alte intervenții la ordinea de zi? Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi cu propunerea de modificare formulată de

liderul Grupului PSD.


Cu 63 de voturi pentru, zero abțineri și 27 de voturi împotrivă, ordinea de zi a fost adoptată.

- 35 -

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

*

Stimați colegi,

Avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23 – 28 aprilie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni: 12.30, ședința pregătitoare, ora 13.00, ședința Biroului permanent, orele 14.00 – 16.00,

lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15 – 19.45, întrebări,

interpelări și răspunsuri;

- marți: lucrări în comisiile permanente;

- miercuri: 9.00 – 10.30, declarații politice, 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate

de lucrări în comisiile permanente;

- joi: lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale.


Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 88 de voturi pentru, zero abțineri și zero voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul final al anchetei parlamentare privind

„Situaţia deşeurilor în România”, desfășurată de Comisia pentru mediu, în temeiul Hotărârii Senatului

nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie

permanentă.

Stimați colegi,

În ședința din 10 aprilie 2018, Comisia pentru mediu a prezentat Biroului permanent Raportul

final al anchetei parlamentare privind „Situaţia deşeurilor în România”.

În conformitate cu art. 4 din Hotărârea Senatului nr. 94/2017, precum și cu art. 78 alin. (3) din

Regulamentul Senatului, raportul comisiei se supune dezbaterii și aprobării plenului Senatului.

Înainte de toate, supun votului plenului Senatului procedura de dezbatere și aprobare.


Cu 89 de voturi pentru, zero abțineri și zero voturi împotrivă, procedura a fost aprobată.

Vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

- 36 -

Invit la microfon pe reprezentantul Comisiei pentru mediu să prezinte raportul referitor la

concluziile anchetei permanente, domnul senator Savin. Microfonul 6.

Înainte de aceasta, domnule senator Savin…

Domnul Emanoil Savin:



Numai puțin, numai puțin, domnule senator.

Am convenit cu liderii grupurilor parlamentare să avem câte o intervenție din partea fiecărui

grup. În acest moment, PSD a nominalizat, USR a nominalizat, PMP a nominalizat, PNL înțeleg că nu

nominalizează, aștept propuneri de intervenții din partea Grupurilor UDMR și ALDE. (Discuții la

prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Savin. Microfonul 6.

Domnul Emanoil Savin:


Raportul Comisiei pentru mediu din Senat – „Situația deșeurilor în România”.

România se află într-o criză generalizată, care acoperă sectorul managementul deșeurilor,

aceasta este concluzia Raportului „Situația deșeurilor în România”, realizat de Comisia pentru mediu

din Senat.

Raportul conține 9 studii de caz care au ca obiect: depozite de deșeuri neconforme, depozite de

deșeuri conforme, sistem de management integrat al deșeurilor, stații de sortare, precum și facilități de

tratare și reciclare.

Vizitele în teren, efectuate de-a lungul a 5 luni, au scos la iveală grave nereguli care afectează

mediul înconjurător și sănătatea populației. Aș vrea să vă citesc câteva…

Târgu Lăpuș este un exemplu pozitiv în peisajul managementului deșeurilor din țara noastră;

municipalitatea a reușit implementarea unui sistem de colectare selectivă care a dus la

reducerea/diminuarea deșeurilor municipale.

SMID-ul de la Tărpiu, județul Bistrița Năsăud, era, la vremea vizitei Comisiei pentru mediu,

singurul sistem funcțional dintre cele 32 de contracte din România.

Depozitul conform de la Mestecăniș, județul Suceava, a ridicat semne de întrebare încă din

timpul proiectării, având în vedere poziția sa în vârful unui munte. Construcția sa a provocat

distrugerea unui munte într-o zonă cu importanță ecologică din comuna Pojorâta.

Brașovul este județul din țară cu cele mai multe gropi neconforme, probabil, cel mai în urmă cu

procedura de realizarea a SMID-ului. Tot la Brașov membrii comisiei au putut afla că există o

- 37 -

diferență foarte mare între cantitatea de deșeuri care este aruncată și cantitatea de deșeuri care ajunge

la depozite, restul ajungând în ape și păduri. O situație care nu este unică în țară.

Sigur, mai avem mai multe poziții. Raportul se află pe site-ul Comisiei de mediu.

Ancheta parlamentară a scos la iveală probleme grave în domeniul gestionării deșeurilor,

incendiile de la gropile de gunoi sunt periculoase deoarece produc emisii toxice, cauzate de combinația

multitudinii de compuși chimici ai deșeurilor aflate în depozit. Frecvența și intensitatea incendiilor la

depozitare din România sunt cauzate de gradul scăzut al colectării selective. Știm cu toții că problema

colectării selective este una foarte în urmă, rămasă în urmă. Cred că aici, împreună cu Ministerul

Mediului și cu autoritățile locale, trebuie să găsim soluții să rezolvăm cât mai urgent aceste probleme.

Așa cum am spus, concluziile integrale ale comisie se regăsesc în raportul disponibil pe site-ul

Senatului.

Vă mulțumesc.



(Domnul senator Vlad-Tudor Alexandrescu solicită cuvântul.)

A, vă rog. Domnul… Intervenție de procedură, da?

Domnul senator Alexandrescu. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:


Stimați colegi,

Dat fiind că președintele Comisiei de mediu, domnul senator Allen Coliban, se află într-o

deplasare oficială și nu poate participa astăzi la dezbatere, v-aș solicita amânarea acestei dezbateri

pentru…, cu termen două săptămâni.

Mulțumesc.



Voi supune votului dumneavoastră solicitarea formulată de Grupul USR.


30 de voturi pentru, o abținere și 57 de voturi împotrivă, număr insuficient pentru a fi aprobată.

Continuăm dezbaterile.

Invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.



- 38 -

Noi am votat împotriva propunerii făcute de liderul Grupului USR dintr-un motiv foarte

simplu: raportul a fost prezentat, faptul că președintele Comisiei de mediu și al acestei subcomisii de

anchetă nu este prezent, nu este de natură să țină pe loc plenul Senatului. E adevărat că acest raport –

care semnalează o serie întreagă de lucruri grave și cu adevărat îngrijorătoare – nu a fost dezbătut la

Comisia de mediu. Nu a făcut obiectul unei dezbateri nici măcar între membrii subcomisiei. El a fost

întocmit de președintele Comisiei de mediu și prezentat, spre luare la cunoștință, celorlalți colegi.

Eu cred că problemele sunt suficient de serioase. Eu nu pun la îndoială buna-credință a

domnului senator Coliban și onestitatea demersului său. Procedura parlamentară de dezbatere ar fi

obligat însă ca aceste chestiuni…, repet, unele dintre ele grave, de natură să îngrijoreze în modul cel

mai serios cu privire la potențiala poluare a mediului prin managementul defectuos al gestiunii

deșeurilor de către autoritățile locale, ar trebui să facă obiectul unei dezbateri, în primul rând, între

membrii subcomisiei de anchetă și, în al doilea rând, între membrii comisiei de specialitate, respectiv

Comisia pentru protecția mediului.

Remarc faptul că cele mai grave lucruri, recordurile nedorite în materie de potențial pericol

sunt cele de la Cluj și Brașov. Autoritățile locale nu numai că au eșuat dramatic în gestiunea deșeurilor

periculoase la Pata Rât, în primul rând, la Cluj, dar continuă aceeași stare de lucruri, în ciuda

semnalelor repetate, trase, în primul rând, de ONG-urile de specialitate, dar și de autoritățile de resort.

Situația este gravă și în alte locuri din țară. E mai puțin gravă, în sensul că sunt doar avertismente de

potențial pericol, în ceea ce privește nordul capitalei și alte localități.

De aceea, eu cred că o asemenea dezbatere nu o putem duce direct în plen, înainte ca să facă

obiectul unei cercetări în amănunt la nivelul Comisiei pentru protecția mediului, așa cum se întâmplă,

cum s-a întâmplat întotdeauna.

De aceea, încercând să găsim soluții constructive pentru aceste probleme, pentru a nu le

transforma în tribune politice sau de imagine individuală, vă rog să fiți de acord să nu ne însușim acest

raport așa cum a fost prezentat, să solicităm subcomisiei de anchetă și Comisiei de mediu refacerea

întregii documentații, fundamentarea amănunțită și dezbaterea la nivelul celor care se ocupă, ca o

comisie de resort în Senatul României, de această chestiune.

În forma actuală suntem mult devansați, mult prematur, nu avem informațiile complete, nu

avem dezbaterea și analiza amănunțită, de aceea am fi într-o eroare politică și am da un vot doar de

imagine. Problemele sunt mult mai concrete, mult mai practice și ele reclamă mai mult decât o simplă

imagine, un simplu vot de imagine sau de asumare de merite individuale.

De asemenea, dincolo de semnalele trasate, nu am identificat soluții concrete prin care să venim

în sprijinul autorităților locale, cu soluții legislative sau cu semnale către Executiv. Eu cred că, la un

- 39 -

asemenea subiect, Ministerul Mediului ar trebui să fie prezent, ar trebui să fie parte a dezbaterii în mod

direct și acest lucru ar fi trebuit făcut la nivelul Comisiei pentru mediu.

Probabil că înainte de a identifica defecțiunile de management în gestiunea deșeurilor, trebuie

să verificăm dacă nu există defecte de management la nivelul Comisiei pentru mediu.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, avem o intervenție.

Domnul senator Cristian Chirteș.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul? Central, da?


Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Stimați colegi,

Cu siguranță, problema deșeurilor în România este o problemă importantă. Cred că – și aici

trebuie să fiu de acord cu antevorbitorul meu – o dezbatere mai amplă și în cadrul Comisiei de mediu,

împreună și, de ce nu, cu Comisia de administrație publică, este absolut necesară. De ce spun acest

lucru? Pe lângă, să spunem, problemele de mediu legate de deșeurile municipale care…, doar asupra

lor s-a aplecat acest raport, să nu uităm că pe site-ul Uniunii Europene avem o listă cu 68 de depozite

ilegale de deșeuri, din care avem 25 de depozite pentru deșeuri industriale periculoase. V-aș da doar

trei cazuri din județul din care provin, este vorba de cele două depozite de deșeuri de la Târnăveni ale

Carbid Fox-ului și Azomureșul. De aceea, cred că și o dezbatere împreună cu Comisia de administrație

este necesară.

Astăzi, dacă s-a început reecologizarea batalului de la Azomureș, vă dau un exemplu, iată, la

Târnăveni, proprietarul celor două, să spunem, deșeuri grele, depozite de deșeuri de metale grele, este

în insolvență și este plecat din România. Iată, sunt ale nimănui, aceste, să le spunem, bombe ecologice.

Sunt la malul Târnavei, din Târnava pot să ajungă în râul Mureș și, de aici, putem să avem și un

incident transfrontalier cu vecinii din Ungaria.

Și noi suntem de acord că va trebui ca acest raport să fie mult, mult mai bine studiat și mult mai

bine, până la urmă, aprofundat de către mai multe comisii de specialitate.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

- 40 -

Înainte de a-l invita la microfon pe domnul senator Goțiu, din partea Grupului USR, doresc să

vă informez că la balcon se află un grup de invitați din comuna Fundeni, județul Galați, în frunte cu

domnul primar Lupu Manuel, la invitația domnului chestor al Senatului, Nicu Marin.

Bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

Domnul senator Goțiu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central, da?

Vă rog.


Bună ziua!


Am impresia că nu se înțelege cât de gravă și cât de urgentă este problema gestionării

deșeurilor, atât a acestor gropi și depozite de deșeuri menajere care au făcut obiectul acestei comisii de

anchetă, cât și a acelor situri contaminate și potențial contaminate rămase de pe urma industriei

miniere, de pe urma industriei chimice, petroliere și așa mai departe, care, într-adevăr, cred că ar trebui

să facă, la rândul lor, obiectul unei comisii de anchetă și al unor soluții cât mai urgente, pentru că, doar

recent, în urmă cu câteva săptămâni, am avut un accident extrem de grav la Târgu Lăpuș, mai exact la

Băiuț, care a distrus cheile naturale… Cheile Lăpușului, tocmai din cauza neînchiderii și neecologizării

la timp a unei foste exploatări miniere.

Poate că nu se știe, dar avem trei cauze de infringement cauzate…, din cauza depozitelor

neconforme. Mai mult, avem și un proces deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Cred că nu este… nu mai avem timp de amânări. Acest raport – care vine și propune unele

soluții – este, într-adevăr, începutul unei dezbateri, dar aprobarea lui în această zi nu face decât să

impulsioneze aceste dezbateri și luarea măsurilor necesare.

Într-adevăr, cazul de la Cluj, cazul Pata Rât, este unul extrem de grav, asupra căruia am

atenționat de mai multe ori, unde, peste nepriceperea sau lipsa de responsabilitate a autorităților locale,

a venit lipsa de implicare a ministerului și a Guvernului, care parcă aștepta să se producă un nou

accident, o nouă deversare (care, în cele din urmă, s-a întâmplat), pentru a urgenta măsurile și pentru

declararea stării de urgență pentru a avea cât mai repede măsuri care să rezolve sau măcar să atenueze

ceea ce se întâmplă la Cluj. Problema de la București, acea celebră groapă Iridex, e mare, problema de

la Mestecăniș, din Suceava, este la fel de mare și nu mai avem timp pentru a amâna luarea unor decizii.

De aceea, vă solicit aprobarea astăzi a acestui raport, tocmai pentru a putea face pasul următor,

trecerea…, pe baza lui, trecerea la discutarea unor măsuri, atât cu Comisia de administrație, cu

celelalte comisii de specialitate, care să ducă la rezolvarea acestor probleme. E un raport care s-a

- 41 -

întocmit pe parcursul mai multor luni, documentări pe teren care cred că trebuie deja luate în discuție

și nu amânate.

De aceea, vă solicit acest vot tocmai înspre binele tuturor cetățenilor români care au de suferit

de pe urma poluării cauzate de aceste gropi neconforme și pentru a urgenta ceea ce totuși Uniunea

Europeană și-a propus ca țintă: să ajungem ca măcar 50% din deșeurile menajere să nu mai ajungă la

gropile de gunoi, ci să ajungă să fie reciclate, cu beneficii nu doar pentru mediu și sănătatea oamenilor,

ci și pentru economia națională.

Un vot astăzi pentru acest raport este un vot de responsabilitate față de cetățeni și un vot care ne

obligă să trecem cât mai repede la pașii următori pe care-i avem de făcut.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru solicitare.

Din partea Grupului ALDE, înțeleg că nu există intervenție, motiv pentru care invit la

microfon, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator și chestor al Senatului, Tánczos Barna.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Domnul Tánczos Barna:


Avem în fața noastră un raport care este mai mult o încercare eșuată de PR, de atragere a

atenției asupra unei persoane mai mult decât asupra unei probleme.

Cu toate acestea, raportul analizează, într-adevăr, o problemă extrem de gravă, constatările și

recomandările însă duc lipsă de seriozitate. Nu am văzut în acest raport nicio propunere concretă. M-aș

fi așteptat de la un…, de la specialiști, de la specialistul care semnează acest raport, ca la sfârșitul

raportului să avem câteva măsuri concrete, care, în următoarele trei, patru, cinci săptămâni, se

implementează printr-un proiect de lege care trece cu procedură de urgență prin Parlament, câteva

măsuri concrete. În schimb sau în lipsa acestora, avem câteva constatări mai mult politicianiste, pe care

le știm și noi.

Într-adevăr, tratează, încă o dată, o problemă extrem de gravă. Din păcate, în România

problema este scăpată de sub control total, au eșuat, practic, toate politicile guvernamentale în

încercarea de a rezolva această problemă: nici depozitele, nici modul de colectare, nici organismele

intermediare, nimic nu funcționează în momentul de față. Se încearcă așezarea răspunderii pe umerii

agenților economici care folosesc ambalaje. Avem o situație, într-adevăr, absolut catastrofală, soluții

nu văd. Nefiind un specialist, încă o dată, m-aș fi așteptat ca această comisie, după această așa-zisă

anchetă, să vină cu câteva propuneri.

- 42 -

Orice vot în acest domeniu sau pe acest raport ar fi un vot de imagine, un vot politicianist, fără

a avea o substanță, o măsură concretă care să rezolve, într-o anumită măsură, problema.

Mulțumesc.


Mulțumesc pentru intervenție.

Din partea Grupului PMP, domnul senator Baciu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul…

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Gheorghe Baciu. Discuții la prezidiu.)

Nu există, din partea grupului, un singur… o singură luare de cuvânt. Hotărâți-vă.

Domnule Ganea, dumneavoastră ?

Vă rog, domnule senator Ganea, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Ion Ganea:


Doresc să trag un semnal de alarmă referitor la gestionarea deșeurilor și la practicile care se

realizează privind transportul/ depozitarea deșeurilor din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta

Dunării”, care, dintr-o analiză, rezultă că sunt total necorespunzătoare, generând un impact negativ

asupra factorilor de mediu. Impactul generat de deșeurile produse și depozitate necontrolat constă în

afectarea calității factorilor de mediu, a solului și subsolului. Depozitarea ilegală a deșeurilor, orice fel

de… constituie surse de poluare atât pentru apele de suprafață, cât și subterane, și, mai ales, pentru sol.

La nivelul localităților din rezervația biosferei sunt… există un sistem integrat pentru colectarea

separată a deșeurilor de ambalaje, a deșeurilor periculoase din deșeurile rezultate, atât din orașele

limitrofe, cât și din orașul municipal, și, practic, până în prezent, aceste deșeuri nu pot fi controlate. De

asemenea, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, reprezentate de deșeurile de baterii, uleiuri

care sunt folosite frecvent pe mijloacele de transport în Deltă, pot îngreuna procesul de descompunere

și pot polua atât apa freatică, cât și solul.

Am vrut să ridic această problemă, întrucât există preocupare, în special din partea operatorilor

economici care desfășoară activități în Delta Dunării, însă aceste activități pe care le desfășoară sunt

total necontrolate de factorii responsabili. Aș face trimitere la eliminarea deșeurilor din orașul Sulina,

care se face de către un serviciu de salubrizare, prin colectarea deșeurilor menajere de la populație și

agenți economici și depozitarea neselectivă care, practic conduce la o poluare tot mai agresivă în

rezervație.

Având în vedere că acest raport poate conduce la o finalitate, consider că este nevoie de o

analiză pertinentă asupra acestui raport din care, eventual, să izvorască și o inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

- 43 -


Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am încheiat dezbaterile asupra raportului final.

Supun votului dumneavoastră, spre aprobare, raportul.


Cu 10 voturi pentru, 4 abțineri și 72 de voturi împotrivă, raportul nu a fost adoptat.


Rog să prezentați…, stafful să prezinte grupurilor parlamentare listă.

Explicația votului din partea liderului Grupului PSD, domnul Șerban Nicolae.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.



Stimați colegi,

Grupul nostru a votat împotriva raportului pentru că, așa cum v-am spus, el a fost prezentat

într-o formulă de rezumat al unei sinteze, fără să facă obiectul unei dezbateri între membrii subcomisiei de

anchetă și, de asemenea, fără să facă obiectul dezbaterii în comisia de resort, Comisia de mediu.

De aceea fac, odată cu explicația votului, și un apel la membrii Comisiei de mediu, în primul

rând, la președintele acestei comisii – bănuiesc că va afla, chiar dacă treburi importante l-au ținut

departe de ședința de plen de astăzi –, să reia această dezbatere, să facă raportul într-o formă mult mai

bine documentată, mult mai amănunțită și, de asemenea, împreună cu colegii săi din Comisia de mediu

– același îndemn îl am și pentru colegii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat –, să

facă propuneri concrete și soluții propuse pentru soluționarea unor…, pentru rezolvarea unor probleme

legate de gestiunea, de managementul deșeurilor la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Votul nu este de respingere a concluziilor și nici de ignorare a problemelor semnalate prin acest

raport parțial, dar ele trebuie să facă parte, toate aceste chestiuni, cu tot cu probleme și cu potențiale

soluții, dintr-un raport amănunțit dezbătut, în primul rând, la comisia de specialitate.

Mulțumesc.


Explicarea votului, da?

Domnul senator Goțiu, din partea Grupului USR.




- 44 -

Astăzi a fost un vot despre responsabilitate, responsabilitatea pe care o avem față de cetățeni și

problemele cu care se confruntă aceștia, iar problema poluării și a gropilor de gunoi este o problemă,

zic eu, extrem de importantă. Din păcate, văd că nu este voință politică pentru a rezolva această

problemă, ci doar pentru a amâna: poate-poate unii dintre agenții economici care s-au simțit deranjați

de acest raport mai reușesc să îl edulcoreze prin dezbateri suplimentare.

Vreau să le transmit și acestor agenți economici, și autorităților locale și centrale care amână la

nesfârșit că se joacă cu sănătatea oamenilor, se joacă cu viitorul acestei țări.

Evident, USR a votat pentru. USR va veni și cu propuneri legislative legate atât de problema

gestionării deșeurilor menajere, cât și de problema gestionării și a obținerii fondurilor pentru

închiderea și ecologizarea siturilor contaminate sau potențial contaminate provenite de pe urma

fostelor industrii din România. Sunt curios dacă și atunci veți mai găsi pretexte sau motive pentru a nu

lua măsuri urgente pentru rezolvarea acestor probleme.


Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul.

Din partea Grupului PMP, explicarea votului.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Domnul Gheorghe Baciu:

Bună ziua, stimați colegi!

Bună ziua, domnule președinte!

Eu știu un lucru, că, atunci când vrem să facem ceva foarte, foarte serios și bine echilibrat, bine

argumentat, trebuie, cap-coadă, să fie un raport absolut convingător pentru toată lumea. Raportul e

voluminos, a însemnat muncă multă, a însemnat activitate din partea celor care l-au întocmit.

Noi am votat împotrivă din cauza faptului că trebuie să convingă pe toată lumea, inclusiv pe

noi, că raportul și măsurile care sunt propuse trebuie să fie cele scontate. Nu negăm faptul că în

România este absolută nevoie de un control riguros al acestui lucru. S-au făcut pași mulți în ultimii ani,

dar credem că încă e mult de făcut pentru a evita orice fel de sancțiune și din partea Uniunii Europene,

și din partea noastră.

Îmi pare nespus de rău că, la această ocazie, domnul senator Coliban (care este un tip echilibrat

și foarte serios) nu a putut participa, să ne dea mai multe amănunte despre acest lucru. Sperăm că,

viitoarea dată când va fi repusă în discuție, aici, va fi președintele și ne va explica.

Mulțumesc.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Vă mulțumesc.

- 45 -

Mai sunt alte intervenții la explicarea votului? Nu.

Continuăm.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE (în

materie de frontiere și vize) și de modificare a Deciziei 2004/512/CE a Consiliului, a Regulamentului (CE)

nr. 767/2008, a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului, a Regulamentului (UE) 2016/399 și a Regulamentului

(UE) 2017/2226 – COM(2017) 793 final.

Invit la microfon pe doamna senator Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Doamna Gabriela Crețu:


Nu este vorba de un act normativ...

Este vorba de un act normativ nou care, de fapt, modifică și completează acte normative deja

existente. A fost analizat în comisie – raportor a fost domnul Titus Corlățean – și, de asemenea, în

comisiile competente: juridică, apărare, drepturile omului etcetera.

Prezenta propunere se concentrează asupra – așa cum s-a menționat în titlu – interoperabilității

sistemelor de informații privind securitatea frontierelor și gestionarea migrației care sunt exploatate la

nivel central-european. Două există deja, e vorba de: Sistemul de informații Schengen – SIS, Sistemul

de informații privind vizele – VIS, și două sunt în curs de constituire: Sistemul de intrare-ieșire și

Sistemul european de informații și autorizare privind călătoriile.

Drept urmare a analizei, am constatat că există temei juridic pentru întregul pachet – sunt două,

de fapt, reglementări –, măsurile nedepășind ceea ce este necesar pentru a-și atinge obiectivele. Dar,

dat fiind că este o zonă foarte de interes pentru România, întrucât ea securizează o parte importantă a

frontierelor europene, am decis să trimitem o opinie Comisiei Europene. Despre conținutul ei,

raportorul cred că poate să spună câteva cuvinte, dacă îi dați cuvântul.


Doamna senator, cine dorește să ia cuvântul, solicită. Sau dumneavoastră sunteți avocatul

cuiva?


Păi, să treceți...

- 46 -


Probabil că vă referiți la incidentul de luni care…, dacă nu v-am observat, acum profitați de

microfon să invitați...


Nu, voiam să economisim timp, ca să nu citesc și eu opinia și să ia cuvântul și raportorul. Să

dăm cuvântul raportorului să prezinte conținutul pe care îl propune pentru opinie.


Noi v-am spus și cu alte ocazii: ne-ați convins și ne puteți convinge și cu mai puține cuvinte,

doamna senator.

Bun. Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de

internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt, în afară de intervenția domnului senator Titus Corlățean.


Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În realitate, este vorba de un proiect de opinie. Vă propunem o singură opinie în baza a două

rapoarte – este adevărat, privind proiecte de regulamente –, pentru că sunt complementare și tematica,

practic, este identică. Prima se referă la interoperabilitatea sistemelor de informații ale Uniunii

Europene în materie specifică de frontiere și vize, respectiv cel de al doilea Regulament – cooperarea

polițienească și judiciară, azil și migrație.

Doar câteva scurte comentarii. Propunerea de opinie conține, în primul rând, susținerea pentru

crearea unui cadru european care să faciliteze interoperabilitatea sistemelor de informații în domeniul

justiție și afaceri interne. Este necesar pentru un acces rapid, sistematic și controlat pentru autoritățile

de aplicare a legii și alte categorii de utilizatori la datele de care au nevoie. În al doilea rând, susținem

crearea unui portal european de căutare care va obține rezultate, subliniez, din toate sistemele Uniunii

Europene și care va oferi o imagine de ansamblu în ceea ce privește existența datelor căutate la nivel

UE, facilitând, în mod evident, munca ofițerilor operativi. Și, în al treilea rând, facem referire la

susținerea utilizării serviciului comun de potrivire biometrică. Știm care e importanța crescută a datelor

biometrice stocate în sistemele de informații europene, dar, subliniez, cu măsurile adecvate de

protejare a securității și protecția vieții private.

Un al doilea scurt comentariu. E nevoie – și noi susținem că e nevoie – de discuții suplimentare

legate de detectorul de identități multiple, cu privire la modul în care trebuie să răspundă, să dea

răspunsuri automate. Nu intru în detalii, veți găsi detaliile în opinie.

- 47 -

Doi. E nevoie de fonduri. E nevoie de fonduri suficiente pentru crearea portalului european la

care făceam referire.

Și ultimul comentariu, noi, în general, la Comisia de afaceri europene nu pierdem prilejul să

reafirmăm poziții constante ale statului român în ce privește interesele noastre. Pe un astfel de subiect,

în mod evident, am făcut precizările respective legate de spațiul Schengen: faptul că România este, de

fapt, un membru de facto al spațiului Schengen, tot ceea ce face extrem de valoros pentru securizarea

frontierelor (frontierelor externe) și faptul că fără noi nu se prea poate, ca să mă exprim foarte direct,

pe această zonă de frontiere externe ale Uniunii Europene.

Așa încât, vă propun să aprobați, să votați proiectul de opinie.

Mulțumesc.



Înțeleg, domnule senator, că a fost intervenție și pentru punctul următor. Da?

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Titus Corlățean.)

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 80 de voturi pentru, zero abțineri și zero voturi împotrivă, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE

(cooperare polițienească și judiciară, azil și migrație) – COM(2017) 794 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, președinta Comisiei pentru afaceri

europene, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.




Așa cum am precizat la început, e vorba de un pachet legislativ, primul document se referă la

sistemul de frontiere și vize și al doilea, la cooperarea polițienească, judiciară, de azil și migrație.

Ca urmare a analizării celor două documente, am decis să formulăm opinia pe care tocmai a

prezentat-o Titus Corlățean. Ele au fost analizate împreună și în aceleași comisii.

Deci vă supunem raportul spre..., raportul trebuie supus spre aprobare, pentru că am analizat

separat documentele, dar Comisiei Europene nu are sens să-i trimitem două opinii diferite, fiind vorba

de aceeași temă.

- 48 -


Mulțumim, doamna senator.

Ne-ați convins.

Sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de hotărâre.

Vă informez că el se află pe..., se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.


Cu 88 de voturi pentru, zero abțineri și zero voturi împotrivă, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

*

La punctul II intrăm în dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și

Investiții – S.A. și pentru modificarea unor acte normative. (L506/27.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este prezent.

Domnul senator Șerban Nicolae. Inițiator, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.


Vă mulțumesc, domnule președinte.

Unul dintre inițiatori.

În esență, propunerea legislativă are un oarecare caracter de noutate. Nu există precedente care

să fie foarte bine analizate în alte state, dar am ținut cont de o realitate care privește economia

românească. Dincolo de faptul că în Constituția României, pe care toți am exercitat depunerea

jurământului de parlamentar, există un articol care impune ca statul să ia măsuri pentru protejarea

intereselor sale în economia națională, putem constata că a existat cel puțin o delăsare cu privire la

societățile și companiile de interes strategic pentru statul român. Dau exemplul…, cel legat de

infrastructura de energie electrică, de gaze și alte asemenea companii care au un rol deosebit în

economie, în ceea ce privește buna funcționare a unor sectoare de activitate economică, dar și în ceea

ce privește interesele statului român, așa cum sunt ele protejate în țări cu economie de piață funcțională

neîntreruptă și care pot servi ca model.

În prezent, situația este prezentată ca o formă în care statul își exercită calitatea sa de acționar,

deținând participații fie integral, fie majoritar într-o serie întreagă de companii, dar care sunt

- 49 -

administrate de mai multe entități, fie de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS,

succesoarea AVAS, APAPS și altele asemenea –, fie prin intermediul unor ministere sau alte autorități.

Ordonanța nr. 109, așa cum a fost ea pusă în aplicare, a dat suficiente semnale de eșec în ceea

ce privește teoriile că guvernanța privată în regim corporatist ar fi o soluție miraculoasă și că ar înlocui

administrarea făcută în numele statului. Nu mai reiau aici exemplele unor companii care, în momentul

în care au trecut în mâinile unor administratori privați, au înregistrat pierderi, și-au agravat situația

economico-financiară, s-au apropiat de faliment, dar, în același timp, managerii respectivi au încasat

bonusuri de performanță, au încasat prime și s-au comportat ca și cum nu au niciun fel de

responsabilitate (situația de la Tarom este, poate, cel mai cunoscut exemplu).

De aceea, inițiatorii acestei propunerii legislative vin în fața dumneavoastră cu propunerea de

înființare a unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. Putem admite faptul că nu este nici aceasta o

soluție miracol și că nu avem pretenția de a fi rezolvat toate problemele legate de interesele statului

român în economia națională. Este însă o soluție alternativă la ceea ce avem în prezent. Participațiile

statului nu sunt administrate în mod corespunzător. De foarte multe ori, rezultatele pozitive ale unor

companii sau societăți naționale se bazează pe exploatarea unei activități economice în regim de

monopol sau cvasimonopol și, din acest punct de vedere, lucrurile pot continua așa, dar rezultatul este

unul previzibil, și anume în defavoarea acestor societăți, în defavoarea economiei naționale și, în final,

în defavoarea statului român, cu tot ceea ce implică acest lucru.

Vă propunem constituirea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții cu un capital inițial de

9 miliarde de lei, constituit din portofoliul participațiilor statului la o serie întreagă de companii, astfel

cum au fost ele identificate prin anexă, cu precizarea că acest fond va rămâne în patrimoniul statului,

statul păstrând – neputând tranzacționa – participațiile sale în proporție de 100%.

Acest fond respectă toate angajamentele internaționale ale României, a fost notificat către

structurile de resort ale Uniunii Europene și urmărește cu atenție respectarea obligațiilor legate de

competitivitate, de concurență loială, regimul ajutorului de stat și toate celelalte elemente care țin de

resortul economiei de piață, de performanță și de profit.

Transparența este unul din criteriile importante legate de administrarea acestui Fond Suveran de

Dezvoltare și Investiții. Chiar dacă noi, în calitate de inițiatori, putem fi acuzați astăzi că am făcut o

propunere în numele unei majorități care exercită și guvernarea, pornim de la premisa că nu există

niciun fel de criteriu care să ne asigure permanența la guvernare, permanența majorității în opțiunile

electoratului, și că, din acest punct de vedere, noi vom fi cei care gestionăm, în numele statului român,

acest Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. Mizăm însă pe buna-credință și pe responsabilitatea

oricărei persoane care, în numele statului român, va ajunge să decidă în privința bunei funcționări a

acestei instituții importante și care, din multe puncte de vedere, atinge zone de pionierat sau zone de

- 50 -

inedit, pentru că nu avem un mecanism pe care să-l fi putut lua ca model absolut. Polonia a instituit un

asemenea mecanism, mai există și alte forme similare în alte state, dar este ceea ce noi am putut, la

acest moment, produce ca propunere legislativă.

Propunerea a făcut obiectul dezbaterii pe fond… comisii raportoare… la Comisia de buget și la

Comisia economică. S-au formulat o serie întreagă de amendamente, ele depășesc chiar mai mult de

jumătate, în anumite situații, din propunerea inițială, pornind de la premisa că toate au fost făcute cu

bună-credință, pe bază de o documentație serioasă, temeinică și cu argumente suficient de convingătoare.

Noi suntem prima Cameră sesizată și, din acest punct de vedere, orice fel de alte contribuții care să

mențină, pe de o parte, spiritul în care interesul economic național al statului român este respectat în

resorturile sale constituționale – așa cum se întâmplă în state membre ale Uniunii Europene de foarte multă

vreme și care nu au cunoscut o etapă intermediară, în care economia națională să fie eminamente de stat –,

dar, pe de altă parte, să respecte și resorturile specifice economiei de piață, în sensul competitivității, al

performanței economice și al profitului, în ultimă instanță, pentru că, în realitate, este vorba nu numai de

sectoare economice strategice de interes pentru economia națională, ci și de necesitatea de a asigura ca

aceste capacități economice să fie performante din punct de vedere economic, să producă profit, acesta să

permită investiții care să asigure ceea ce ne dorim, cel puțin la nivel declarativ, cu toții – continuarea unui

parcurs de dezvoltare economico-socială a României.

Vă rog să fiți de acord că este o soluție mai bună decât nimic, este o soluție mai bună decât

ceea ce avem în prezent și vă rog să fiți de acord că a fost făcută cu totală bună-credință, în spiritul cel

mai transparent și mai echilibrat posibil.

În aceste condiții, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter organic și cu precizarea că,

în lipsa unui vot dat astăzi, am fi în situația adoptării tacite, ceea ce ar înlătura orice fel de beneficiu

rezultat din dezbaterile de la comisii și din amendamentele admise, vă rog să fiți de acord și să votați

această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul secretar de stat Valentin Tiberiu Mavrodin, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Domnul Tiberiu Valentin Mavrodin – secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice:


Doamnelor și domnilor deputați,

- 51 -

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții are ca scop atât dezvoltarea și finanțarea din fonduri

proprii, cât și din fonduri atrase de proiecte de investiții rentabile și sustenabile.

Guvernul urmărește ca Fondul Suveran de Investiții să fie încadrat în afara bugetului de stat

pentru a putea participa la proiecte de investiții rentabile și, în special, legate de parteneriatul public...


Domnule secretar, domnule secretar de stat, o secundă!

Dați-mi voie, îmi cer scuze, doresc să anunț că a fost la balcon un grup de invitați din județul

Dâmbovița, invitați ai domnului vicepreședinte Țuțuianu, din localitatea Malu cu Flori și din

localitatea Slobozia-Moară. (Aplauze.)

Vă salutăm!

Vă rog să continuați.

Domnul Tiberiu Valentin Mavrodin:

Mulțumesc.

Astfel, principalele amendamente formulate de Guvern au fost legate, în primul rând, de

asigurarea independenței managementului fondului, de independența deciziilor luate în administrarea

activelor și investițiilor pe care și le propune acesta, tocmai pentru a fi considerat de către Eurostat și

de către Comisia Europeană ca o entitate în afara bugetului de stat, după cum menționam.

Astfel, Guvernul susține adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele formulate și adoptate

de comisiile reunite (buget, finanțe și Comisia economică), cu condiția însușirii punctului de vedere

transmis de Guvern.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, microfonul 7, pentru

a prezenta raportul comisiei.

Domnul Viorel Arcaș:


Guvernul, după cum a și prezentat domnul secretar de stat, a dat un punct de vedere favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis, de asemenea, un aviz

favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, de

asemenea, a avizat favorabil.

- 52 -

Membrii celor două comisii, după îndelungi dezbateri și analize, au analizat și au hotărât să

adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la

raportul comun, și amendamente respinse, pe care le regăsim în anexa nr. 2.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică,

industrii și servicii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere,

amendamentele și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. (Discuții la prezidiu.)

Din partea Grupului USR, vă rog, doamna senator Dinică. După care, înțeleg, din partea

Grupului PNL, domnul senator Cîțu. Da?

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna Silvia-Monica Dinică:


Am auzit de foarte multe ori că Fondul Suveran este unul dintre punctele importante ale

programului de guvernare. În cadrul Comisiei economice, proiectul de lege inițiat de către colegii

noștri a fost de mai multe ori pe ordinea de zi, însă tot în cadrul... înainte de ședință a fost retras, pentru

că reprezentanții Guvernului ne-au promis niște amendamente, amendamente care au venit ieri, cu

câteva minute… de începerea ședinței.

Erau cam 30 de pagini de amendamente pentru un proiect de lege care, inițial, a avut 6 pagini

și, evident, nu a fost timp de studiu în detaliu, pe fond, a acelor amendamente. Colegii inițiatori au

menționat că nu este o soluție minune și cred că de aceea era important să fi avut în comisie niște

discuții pe fond și să putem dezbate real, și nu doar să primim niște considerații generale din partea

reprezentanților Guvernului.

S-a menționat că s-a ținut cont de observațiile care s-au făcut în cadrul întâlnirii cu

reprezentanții Eurostat. Și, în cadrul materialelor primite, întâlnirea a fost undeva la începutul lunii

februarie. Deci, dacă aceste amendamente s-au făcut, poate că ar fi fost timp suficient să fie și

transmise comisiei, astfel încât să putem să avem o dezbatere reală.

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc. (Discuții la prezidiu.)


Înainte de a-l invita la microfon pe domnul senator Cîțu, doresc să vă informez că la balcon se

află un grup de elevi din Moinești, județul Bacău, Școala Generală „Ștefan Luchian”, la invitația

domnului senator Dragoș Benea și domnului senator Miron Smarandache.


- 53 -

Domnule senator Cîțu, aveți cuvântul.

Vă rog. Microfonul 2.



Pentru inițiatori, oricare dintre inițiatori, am două întrebări.

În primul rând, vedem o listă mai mică de companii față de cea originală, de 23 de companii

față de 98, și aș vrea să întreb inițiatorii dacă își dau seama că, prin transferul – și o să discutăm la

dezbateri de acest transfer – acțiunilor de la... de unde sunt astăzi către Fondul Suveran, implicit,

desființează Ministerul Energiei. Dacă își dau seama sau nu de acest lucru.

Și, în al doilea rând, aș vrea să știu dacă... M-am uitat la sursa de venituri și avem „venituri din

tranzacționarea de instrumente financiare emise de alte entități”. În România, ca oriunde în Europa – și

sunt curios ce au spus cei de la Comisia Europeană despre acest lucru și de asta revin la inițiatori –,

tranzacționarea se face sub reglementarea dacă sunt..., depinde de piață: piața de credit – Banca

Națională, piața de capital – ASF.

Nu am văzut nicăieri în acest proiect de lege mențiuni la ASF, aprobări sau faptul că va fi

reglementat acest fond de ASF, deși văd în lege „venituri din tranzacționarea de instrumente”,

înseamnă că există acest lucru acolo.

Mulțumesc.

Și, apoi, pot să revin la dezbateri sau când treceți la dezbateri.


Domnule senator,

Dacă tot sunteți aici, vă rog să interveniți și la dezbateri generale. Inițiatorul a reținut

întrebările, dacă răspunde acum, o să-l...


Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea, în primul rând, să spun că – și trebuie să fim foarte clari aici – se pare că Partidul

Social Democrat nu a înțeles nimic din ce s-a întâmplat cu Legea salarizării unitare, prin modul în care

am trecut acea lege a salarizării unitare – direct, foarte repede – prin Parlament, și astăzi stăm să

corectăm ce nu s-a făcut atunci.

Avem un proiect de lege, FSDI, ale cărui amendamente – 40 de pagini de amendamente pentru

un proiect de lege de 6 pagini – le-am primit cu o zi înainte de a le dezbate în cele două comisii

reunite. Este imposibil și, sincer acum, nu cred că cineva poate să-și imagineze că am fi putut să avem

o dezbatere reală pe aceste modificări, modificări care sunt, așa cum a spus și unul dintre inițiatori, mai

mult de jumătate din proiectul de lege. Și puteam să începem dezbaterile despre companiile care sunt

- 54 -

implicate aici; despre CupruMin, de exemplu, aș fi avut câteva întrebări: ce caută Cupru Min aici? O

companie despre care știm că e mai mult pe pierdere decât pe profit. Dar să trecem peste asta.

Pentru mine... Să presupunem că sunt intenții bune în spatele acestui Fond Suveran de

Investiții. Atunci, nu pot să trec peste faptul că este un Fond Suveran deținut de stat, dar care este în

subordinea… și numirile se fac de Ministerul Finanțelor în conducere, iar strategia este avizată de

acționari – stat, strategia investițională, și apoi aprobată de Guvern. Eu nu știu câți dintre inițiatori au

avut vreodată vreo legătură cu economia de piață, cu investiții, și-au asumat vreun risc vreodată sau

nu, dar atunci când acționarul este și cel care numește, și aprobă, și avizează, e foarte greu să ai o

companie profitabilă și ca investițiile să nu fie risipite.

Și vreau să atrag foarte tare atenția aici asupra faptului că la strategia investițională este vorba

și de obiectivele de randament și de risc. Sunt foarte curios dacă oamenii care au făcut această lege

înțeleg ce înseamnă acest lucru: obiective de randament și de risc într-o strategie. Și apoi sunt aprobate

de Guvernul României…, sunt avizate de Ministerul Finanțelor și, apoi, aprobate de Guvernul

României.

Și mai este un lucru foarte important. Spuneați că respectă toate legile în vigoare și legile

economiei de piață și nu creează niciun fel de distorsiune. Păi, avem aici: transferul acțiunilor de la...,

de unde sunt astăzi (la AVAS și așa mai departe), ale acestor companii, se face prin derogarea legii

care reglementează piața de capital. Spuneți-mi și mie ce altă companie din România poate să facă

acest lucru? O companie privată care poate să-și transfere acțiunile prin derogare de la lege! Nicio altă

companie!

Dacă nici acest lucru nu este neconstituțional, nu știu ce mai este. Și ar trebui să fim foarte

atenți și sunt foarte curios cum au trecut cei de la Comisia Europeană peste așa ceva?! Cum au permis

cei de la Comisia Europeană să se facă transferul acțiunilor de la un proprietar la altul prin derogarea

de la Legea pieții de capital, când aceste acțiuni sunt tranzacționate pe piețe de capital?! Haideți să

lăsăm atunci toate companiile din România să facă acest lucru, nu doar Fondul Suveran de Investiții, să

le lăsăm pe toate să facă prin derogare și să nu mai treacă nimeni pe piața de capital.

Mulțumesc mult.

Cred că este clar că Partidul Național Liberal nu va vota această formă a Fondului Suveran de

Investiții și, așa cum am spus și la Legea salarizării, în care, dacă ne dădeați timp și dacă ne întreba

cineva și pe noi, poate pe cei care am mai lucrat în piață și am avut legătură cu astfel de fenomene,

poate, puteam să facem un Fond Suveran de Investiții cu adevărat funcționabil.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

- 55 -

Domnule senator Tánczos Barna, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna senator Crețu, doriți să interveniți? V-am văzut că vă foiți și n-aș vrea să mă certați iar

că nu vă dau cuvântul.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Gabriela Crețu.)

A, e în regulă. Mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Tánczos Barna:


Ideea în sine este una, credem, bună. A înființa un fond de investiții care să creeze o punte de

legătură între domeniul privat, piața privată și politicile guvernamentale credem că este un pas înainte

și, în prima fază, măcar la prima Cameră, cu siguranță, credem noi, cei de la UDMR, că este de

susținut.

De aceea, UDMR va vota pentru această formă inițială a proiectului de lege, însă sunt ridicate

foarte multe semne de întrebare și v-aș prezenta câteva nelămuriri ale noastre care, ori acum în cadrul

dezbaterilor generale, ori la Camera Deputaților, la Camera decizională, își vor găsi răspunsul cu

siguranță.

A crea un fond de investiții care să lucreze pe o piață concurențială, unde acționează foarte

multe companii de acest gen, a veni cu încă una care se supune strict principiilor, legilor, procedurilor

pieței private, cred că nu-și are rostul.

A veni cu un fond de investiții care va fi condus pe principiul conducerii corporatiste, unde

investițiile se fac strict pe analize de risc, de profitabilitate, de randament nu cred că are prea mult

sens, mai ales că art. 4 alin. (2) spune în această formă prezentată și propusă pentru aprobare că fondul

va avea în vedere și strategiile sectoriale guvernamentale. Vorbim deci, probabil, despre un fond de

investiții care nu mai lucrează strict pe principiul economiei de piață și încearcă să vină în ajutorul

statului în implementarea unor programe și politici guvernamentale.

Dacă acest fond de investiții va colecta dividendele de pe piață, dacă acest fond de investiții va

prelua, am înțeles, inclusiv rolul statului în privatizare, este o întrebare la care, cu siguranță, va trebui

să răspundem la Camera Deputaților, pentru că procesul de privatizare în sine este un proces complet

distinct de administrare a unui fond de investiții. Și nu cred, sincer, că aceste decizii de privatizare, de

vânzare de pachete de acțiuni, care sunt deținute acum de stat, trebuie mutate, decizia în sine, de la

ministere, de la Guvern la un fond de investiții, chiar dacă politica și strategia de investiții a fondului

se aprobă prin hotărâre de guvern.

Dacă acest fond va fi folosit pentru finanțarea unor programe ale statului, proiecte majore de

infrastructură, programe sectoriale de anvergură, probabil că este o soluție foarte bună, mai ales dacă

- 56 -

găsim și o soluție contabilă de a mai ascunde câteva dintre împrumuturile contractate de statul român

prin acest fond de investiții și care nu vor fi expuse în rapoartele anuale cu privire la deficit și la gradul

de îndatorare.

Ca o concluzie, sunt destul de multe întrebări care trebuie dezbătute și trebuie găsite răspunsuri

la ele, la Camera Deputaților, dar UDMR va susține în Senat forma prezentată pentru aprobare.

Mulțumim.


Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PMP, intervenție.

Domnul senator Bădulescu. Microfonul 2.

Până atunci doresc să vă informez că grupul de copii de la Școala generală „Ștefan Luchian”

din județul Bacău, la invitația domnului Dragoș Benea și domnului Miron Smarandache se află la

balcon și le spunem: Bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Stimați colegi,

Am ascultat și ceea ce a susținut colegul Șerban Nicolae privind proiectul de lege, și ce au

susținut ceilalți colegi în legătură cu acest proiect și sunt câteva lucruri care ar trebui remarcate.

În primul rând, Senatul, astăzi, va bate, probabil, recordul de viteză în adoptarea unui proiect

important. Dacă la Legea salarizării unitare am avut vreo patru – cinci zile, la alte legi importante am

avut două – trei zile, pentru acest proiect avem o zi. A fost amendat substanțial, practic, proiectul

inițial nu mai există, există un alt proiect transformat prin amendamente. Nu e normal, nu e firesc și

fără să existe o dezbatere transparentă și extinsă pe un astfel de subiect mi se pare o forțare destul de

mare. Nu e normal să se întâmple lucrul ăsta. Cred că toate actele normative trebuie votate la timpul

lor și amendate la timpul lor. Nu știu dacă nu cumva a existat posibilitatea de a se prelungi termenul de

adoptare tacită, pentru că s-au mai văzut alte acte normative, datorită complexității, cred că asta putea

fi o soluție.

În fine, pe de altă parte, pe lângă această critică care poate fi adusă modului în care s-a venit în

fața plenului cu un astfel de proiect, criticile legate de mecanismele economice pe care le impune acest

proiect de lege sunt extrem de importante.

Din nou discutăm, juridic vorbind, de derogări de la acte normative aflate în vigoare și de la

uzanțele comerciale, dacă doriți să mă exprim așa, în ceea ce privește această situație a fondului.

Pe de altă parte, nu dăm o soluție în această lege. Ce vor face companiile ale căror fonduri sunt

luate și puse în..., duse în acest fond național de investiții? Ce vor face acele companii, ce vor face fără

- 57 -

banii care pleacă dintr-un loc și ajung în altul? Vă spun eu ce se va întâmpla. Vor fi lipsite de viitoare

investiții sau cel puțin le vor fi diminuate investițiile. Deci creăm un fond de investiții ca să diminuăm

puterea de investiție a acelor companii. Paradox. Un mare paradox.

Pe de altă parte, sunt amendamente admise care nu reglează în niciun mod ceea ce dorește să

facă acest fond de investiții.

Cred că există în spatele acestui proiect de lege o altă modalitate de a devaliza ceea ce a mai

rămas în România, motiv pentru care PMP va vota împotriva acestui proiect de lege.


Mulțumesc pentru intervenție.

Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Atunci, rog inițiatorul să răspundă în scris întrebărilor adresate de domnul senator Cîțu.

Doriți să faceți o precizare? Vă rog, domnul... inițiatorul... în numele inițiatorilor, domnul

Șerban Nicolae. Microfonul 6.



Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție argumentele împotrivă, tocmai în spiritul deschiderii și al echilibrului.

Așa cum am spus, n-am pretenția că am găsit o soluție miraculoasă sau unică.

În ceea ce privește urgența adoptării, vă informez respectuos că suntem la limita maximului

prevăzut de Constituție, respectiv la 60 de zile. A fost o dată prelungit. Mai mult de atât nu putem trece

decât dacă aveți ceva împotriva procedurii constituționale. N-am nimic împotriva unor inițiative de

revizuire. Am văzut mulți păreriști în materie de interpretare și aplicare a dispozițiilor constituționale,

de aceea, consider că este un exercițiu util al libertății de opinie să faceți propuneri constructive.

Pe de altă parte, aș fi vrut să văd că toate aceste preocupări pe care le apreciez, cel puțin pe

unele dintre ele la modul cel mai serios ca fiind consistente și concludente, să le văd în spațiul public.

Am văzut în dezbaterile din spațiul public proiecte de lege în materie penală care nu fac

obiectul dezbaterii parlamentare, temeri și îngrijorări exprimate de diverse autorități, mai mult sau mai

puțin competente, dar n-am văzut dezbateri pe acest proiect care este depus încă de anul trecut și cu

care puteam să intrăm în dezbateri constructive, amendamente, argumente pro și contra, să ne

apropiem de o soluție îmbrățișată de cât mai mulți colegi. De aceea, în ceea ce privește urgența de

reglementare, vă rog să observați că ne-am întins la maximul prevăzut de Constituție și mă opresc aici

cu explicațiile pe acest subiect.

- 58 -

În privința lucrurilor semnalate de domnul senator Cîțu, sunt convins că Domnia Sa cunoaște

cu precizie, mult mai bine decât mine și mai aprofundat principiile Convenției de la Santiago din 2008

privind fondurile de investiții, fondurile suverane de investiții. De aceea, o bună parte din problemele

ridicate și-ar găsi acolo soluțiile ca să nu lungim foarte mult dezbaterea pentru care nu mai avem timp

la dispoziție.

În ceea ce privește lista societăților, aș vrea să fac precizarea că am enunțat un principiu.

Situațiile sunt diferite la aceste societăți și companii naționale la care statul este acționar unic sau

acționar majoritar. Și situația participațiilor statului este diferită, și situația lor economico-financiară, și

situația de piață, și prezența în cadrul activității economice concurențiale. De aceea, oricând o

dezbatere cu privire la lista societăților care participă la constituirea fondului suveran de dezvoltare și

investiții este deschisă, fără ca cineva să poată emite vreodată pretenția că a găsit unica soluție cu

privire la identificarea acestor companii. Ele pot face obiectul analizei și al deciziei, de la caz la caz.

De altfel – și aici fac o precizare cu caracter general, răspunzând unor întrebări –, există o perioadă de

tranziție și există obligativitatea Guvernului de a emite o hotărâre prin care să fie reglementate toate

aceste chestiuni ce țin de acordul fin al transferului de participații de la diversele entități pe care le

administrează în numele statului român la acest moment către Fondul Suveran de Dezvoltare și

Investiții, urmând ca toate aceste chestiuni să fie reglate în detaliu.

În privința temerii că s-ar putea să fie finanțate din tranzacționarea de instrumente financiare

emise de alte entități, nu facem decât să creăm cadrul, n-am spus că va fi obligat acest fond să facă

acest lucru, că nu va da socoteală, dar era mai corect să prevedem și o asemenea chestiune, o asemenea

ipoteză ca sursă de finanțare pentru Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, decât să ne trezim în

situația că am putea să facem din tranzacționarea de instrumente financiare emise de alte entități o

sursă de finanțare pentru Fondul Suveran de Investiții și să nu avem cadrul legal la dispoziție. Nu

înseamnă că acest cadru legal permisiv devine unul obligatoriu sau că el nu va fi reglementat sau că nu

se va supune rigorilor cerințelor de profit și de interes în numele statului român.

De aceea, vă rog să fiți de acord că sursele de finanțare, așa cum au fost ele enunțate și cum se

găsesc în forma finală, adoptată de cele două comisii prin raport, exclud, pe de o parte, sursa bugetară

– și lucrul ăsta poate fi verificat și controlat cu prilejul fiecărei legi anuale privind bugetul de stat,

unde n-ar trebui să se găsească și eu unul mă angajez să nu se găsească niciun fel de formă de finanțare

directă sau indirectă a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții de la bugetul de stat, aici nu cred că

avem ceva ocult sau vreun protocol secret care să ascundă o asemenea intenție – , iar pe de altă parte,

am găsit instrumentele de finanțare specifice economiei de piață.

Aș fi de acord cu privire la chestiunea legată de competența persoanelor care vor gestiona

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, inclusiv în ceea ce privește strategia fondului sau strategia

- 59 -

investițională a fondului. Eu sper să nu găsim persoane care sunt angajate part-time consilieri la firme

de consultanță în construcții, spre exemplu, că, poate, nu au competența necesară, chiar dacă se declară

oameni de dreapta, specialiști ai economiei de piață. Am văzut foarte mulți oameni care vorbesc despre

economia de piață din postura de veșnic bugetari sau de abonați la contractele cu statul. Cred că

această procedură de selecție va fi una transparentă și mai ales că va pune accent pe responsabilitate.

Așa cum am spus în prezentarea generală, comparația este cu ce avem în prezent. Aș fi de

acord să nu adoptăm această propunere legislativă dacă actualul cadru legislativ sau actuala formă de

administrare a participațiilor statului ar fi una performantă. Nu mi-am dorit să găsim o asemenea

soluție pentru că nu mi-am dorit să avem o asemenea problemă.

Din acest punct de vedere, vă rog să fiți de acord că este o propunere care va merge la Camera

Deputaților, care suportă îmbunătățiri și contribuții pozitive, ceea ce face ca, la final, să ne apropiem

de o soluție, maximum de valabilitate la momentul actual. Bineînțeles că va suporta o serie întreagă de

corecții rezultate din aplicarea practică și din regulile economiei de piață. Comparația cu Legea

salarizării unitare mi se pare una nepotrivită, pentru că alternativa ar fi, dacă doriți, să revenim la

nivelul salarial din 2016, decembrie, adică anterior guvernării PSD. Comparația este una catastrofal

favorabilă creșterii de venituri rezultate din Legea salarizării unitare. Aș vrea să avem aceleași

rezultate și din aplicarea legii pe care v-o propunem spre adoptare.

De aceea, vă rog să fiți de acord că derogările pe care le propunem și de care s-a făcut vorbire

aici sunt necesare pentru că actualul cadru nu este unul care să ne ducă la performanță economică și

avem suficiente capacități importante economice, chiar din sectoare strategice ale economiei naționale,

care au înregistrat pierderi, care s-au închis, care merg către faliment și care grevează în ultimă instanță

și asupra bugetului de stat, dar și asupra forței de muncă din România.

Vă rog să susțineți propunerea legislativă și vă mulțumesc.

Cu o precizare, poate ușor metaforică – am mai spus-o și cu altă ocazie și m-am uitat cu atenție

pe amendamentele propuse – , parafrazându-l pe Alecsandri: „Dacă e unul care propune mai bine decât

mine, cu atât mai bine legii și lui cu atât mai bine”, orice propunere constructivă este gândită în sens

pozitiv, nu în sensul alocării unor drepturi de autor, al unor contribuții personale de imagine și eu cred

că legile pe care le dăm nu poartă numele unei persoane sau a unui grup de persoane, nu poartă numele

unui partid, ci poată semnătura Parlamentului României.

Mulțumesc.


Vă mulțumim, domnule senator pentru scurta intervenție și precizări.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

- 60 -

Raportul comun al comisiei este de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise,

care se regăsesc în anexa nr. 1 la raport și un amendament respins care se regăsește în anexa nr. 2 la

raport.

Totodată, în anexa nr. 3 la raport se regăsește modificată lista pachetelor de acțiuni care

constituie aport în natură la capitalul social inițial al FSDI, potrivit amendamentului admis de la

punctul 16 de la anexa nr. 1 la raport.

Proiectul de lege este organic.

Înainte de toate, înainte de a supune votului dumneavoastră, de a fi intervenția pe

amendamentul respins, supun votului dumneavoastră, ca procedură de vot, ca, astăzi, să votăm inclusiv

legile cu caracter... inițiativele legislative cu caracter organic.


Deși a fost o precizare făcută de liderul Grupului PSD, e mai bine să mai avem încă un vot.

Cu 80 de voturi pentru, o abținere și 19 voturi împotrivă, procedura de vot a fost adoptată.

Dintre amendamentele respinse, un singur amendament.

Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul, autorul amendamentului, microfonul 2.



Înainte de a da citire amendamentului, aș vrea să fac o singură remarcă. Eu credeam că

inițiatorii știu că această formă a Fondului Suveran de Investiții nu respectă niciunul dintre criteriile

aprobate la Santiago sau, mai departe, la Kuwait, deci din păcate, nu se duce acolo, sunt alte criterii

acolo mult mai drastice.

Revenind la amendament – și îmi pare bine că domnul senator Șerban Nicolae are deschidere

pentru propuneri constructive și care să facă acest proiect de lege mai bun –, după articolul 2, se

introduce un nou articol, art. 3, care va avea următorul cuprins: „Strategia FSDI se aprobă de către

Guvern”.

De aici am scos cuvântul „investițional”, pentru că ați spus mai devreme de ce „investițional”

nu ar trebui să fie aici, având în vedere că există avizul acționariatului care înseamnă Ministerul

Finanțelor, Guvernul este în aceeași... în același grup, deci e ca și cum strategia de investiții n-ar fi

decisă de managementul acestui Fond Suveran de Investiții ales pe criterii de competitivitate și doar de

Guvern.

Deci acesta este amendamentul. Strategia FSDI se aprobă de către Guvern și este corelată cu un

set de indicatori de performanță pe termen mediu și lung care vizează, fără a se limita la următoarele:

dezvoltarea infrastructurii în România, crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și a noilor

- 61 -

tehnologii, creșterea capitalului uman pe termen lung și creșterea competitivității economice

românești, economiei românești.


Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins.


Cu 31 de voturi pentru, o abținere, 69 de voturi împotrivă… număr de voturi insuficient pentru

a fi admis.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Emilia Arcan.)

Înainte de a supune votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise, doresc să vă

informez că la balcon se află un grup de elevi de la Școala gimnazială din localitatea Mireșu Mare din

județul Maramureș, la invitația domnului senator Iustin Talpoș.

Le spunem: Bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

Voi supune votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Domnule senator Smarandache, vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, o abținere, 29 de voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 72 de voturi pentru, o abținere și 30 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost

adoptată.


Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare, liderilor, lista de vot.

Continuăm dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

*

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului

36 al Legii nr. 241 din 2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, republicată.

(L40/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu există

dintre inițiatori nimeni.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului și invit la microfon pe domnul Nicolae Tudose, secretar de stat, de la Ministerul

Dezvoltării Regionale, da?

Vă rog. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

- 62 -

Domnul Nicolae Tudose – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 31 din

Legea nr. 241/2006 a serviciului de apă și canalizare, în sensul că utilizatorii din imobilele de tip

condominiu să nu mai plătească apa meteorică, apa pluvială.

Guvernul susține inițiativa legislativă, cu amendamentele propuse și admise în Comisia pentru

administrație și organizarea teritoriului.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație

publică, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

În ședința din data de 6 martie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și

organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte

un raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din

raport.

Comisia pentru dezbatere supune, spre dezbatere… Comisia de administrație supune, spre

dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, a propunerii

legislative.


Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții.

Domnule senator Mazilu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Liviu-Lucian Mazilu:


Stimați colegi,

Sigur că inițiatorii au avut în vedere, atunci când au propus această inițiativă, faptul ca

populația să nu mai plătească apă pluvială.

- 63 -

Din păcate însă, în forma în care a fost prezentată această inițiativă, nu ar fi putut fi aplicată din

două motive.

O dată pentru faptul că – și regret că inițiatorii n-au ținut cont de acest fapt – unitățile

administrativ-teritoriale din România, multe dintre ele, sunt angajate în proiecte europene pe apă și

canalizare și prin operatorii de apă canalizare, contractele semnate de aceștia prevăd și niște obligații

de tarifare în care există și tariful pentru apa pluvială, pe de o parte, și nu s-ar fi putut renunța la acest

tarif, iar, pe de altă parte, autoritățile publice locale nu puteau fi obligate să suporte din bugetul propriu

acest tarif.

Prin intervențiile avute în cadrul Comisiei de administrație publică, practic, cele trei articole,

cele trei alineate propuse de inițiatori au fost eliminate și, ținând cont și de punctul de vedere al

Guvernului, s-au introdus două noi alineate care, începând de acum înainte, permit unităților

administrativ-teritoriale să suporte, să scutească de această taxă populația, în măsura în care bugetul

local le permite acest lucru.

Deci creăm astfel cadrul legislativ prin care UAT-urile pot suporta plata acestei taxe, dacă au

aprobate aceste bugete.

Din acest motiv și pentru că s-au făcut aceste schimbări fundamentale în proiectul inițial în

Comisia de administrație publică, Grupul PSD va susține și va vota pentru raportul comisiei de

specialitate.

Vă mulțumesc.



Mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 83 de voturi pentru, zero abțineri și zero voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost

adoptată.

Punctul 3 pe ordinea de zi... (Discuții la prezidiu.)

Numai puțin. Înainte de a ajunge la punctul 3 pe ordinea de zi, voi supune votului, tot la

punctul 2, propunerea legislativă.


- 64 -

Mulțumesc, doamna senator Silistru, pentru susținere, sprijin și atenționare. Și staffului tehnic

din spate la fel.

Cu 81 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

La punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 al Ordonanţei

Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local.

(L44/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.


Executivului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 10.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul Dan Dumitrescu – secretar de stat la Ministerul Sănătății:


Vă mulțumesc.

În prezent, în inițiativa legislativă se propune completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 70

privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local.

Vă facem cunoscut că, în acest sens, Ministerul Sănătății a inițiat și a fost aprobată Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 privind administrarea unităților sanitare

de interes județean, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 967 din 6 decembrie 2017.

Față de cele menționate mai sus, apreciem că inițiativa legislativă a rămas fără obiect, astfel

încât Ministerul Sănătății nu susține propunerea.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru punctul de vedere.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, domnul președinte,

microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru raport.

Domnul Florin Cârciumaru:



În ședința din 06.03.2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea

teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de

respingere.

- 65 -

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de

respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru sănătate a dat aviz negativ.

Deci Guvernul nu susține. Legea are caracter... Nu, este ordinară.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la vot.

Raportul comisiei este de respingere.


Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 77 de voturi pentru, zero abțineri, un vot împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat,

motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legi i

nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune. (L56/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

În numele inițiatorilor, domnul senator Bădulescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul? Între 5, 6 și 7 vă alegeți dumneavoastră. Microfonul 2.

Vă rog. Aveți cuvântul.


Asta, ca să nu fac prea mult drum pe jos, că nici dumneavoastră nu vă deplasați, așa că eu

încerc să reduc rutele.

În… Acest proiect legislativ vine în spiritul ideii de a așeza acest sistem al ajutoarelor pentru

persoanele cu venituri mici, care beneficiază de ajutor de la stat, în sensul de a așeza… a le da o

ocupație, ocupație care să ajute în același timp comunitatea.

Este evident că prin legile privind ajutorul social și ajutorul de… privind venitul minim de

incluziune sunt… persoanele ar trebui să presteze o muncă în folosul comunității. Această muncă

trebuie să fie utilă comunității și, în acest sens, proiectul de lege vine și propune ca această muncă,

acest ajutor să fie prestat în cazul… în cadrul ideii de serviciu voluntar pentru situații de urgență, în

conformitate cu dispozițiile legale.

- 66 -

Asta era propunerea legislativă. Urmează să vă rog să o votăm în forma în care a fost prezentată.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mircea Mergeani, secretar de stat, de la

Ministerul Muncii, microfonul 10.

Vă rog, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Nicea Mergeani – secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale:


Guvernul nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016

privind venitul minim de incluziune pentru considerentele care deja au fost expuse în cadrul Comisiei

de muncă.


Vă mulțumesc.

Domnul Nicea Mergeani. Scuze, că am greșit numele.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru, microfonul 7. Vă rog, aveți

cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 196/2016

și, în urma dezbaterilor, s-a ajuns la concluzia de a adopta un raport de respingere.


Legea este ordinară.

Precizez că avem avize negative de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget și

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Domnul senator Bădulescu, dar înainte, doamna

senator Hărău. Microfonul 2.


Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

- 67 -

În numele Grupului Partidului Național Liberal din Senat, apreciem ca utilă și foarte necesară inițiativa

colegilor și suntem favorabili votului pentru adoptarea proiectului de lege, așa cum a fost el prezentat.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc.

Domnule senator Bădulescu, vă rog. Microfonul 2, da?

Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Crețu, doriți să interveniți? N-am fost atent în partea

dreaptă a sălii.

Nu sunt.


Este a nu știu câta oară când vin la microfonul nr. 2 din Senat și încerc să vă conving pe

dumneavoastră, majoritatea parlamentară, că trebuie făcut ceva în ceea ce privește beneficiarii de ajutoare

sociale, fie că discutăm de venitul minim garantat, fie că discutăm de ajutor social în sensul Legii nr. 416.

Nu s-a putut în variante anterioare pe propuneri anterioare, pentru că, vezi, Doamne, susținerea

ministerului a fost aceea că nu putem accepta variantele propuse, deoarece se discută de muncă forțată.

Departe de realitate intenția legislativă pe acea problemă. Nu s-a putut nici când s-a încercat reducerea

numărului de posibilități ca o persoană asistată social să refuze un loc de muncă. Acum văd că nu se poate

când persoanele asistate social sunt obligate să participe la serviciul voluntar pentru situații de urgență, să-și

ajute concetățenii în momentul în care există dezastre naturale, în momentul în care oamenii bătrâni rămân

înzăpeziți, în momentul în care există inundații sau alte asemenea calamități. Niciodată nu se poate să

punem la muncă beneficiarii de ajutoare sociale, decât să mimăm, prin intermediul primăriilor, că au

participat, că și-au efectuat orele, fiind pontați din burtă de nu știu ce funcționăraș care stă în spatele unui

birou. Trebuie schimbat acest principiu, trebuie regândit cadrul legislativ și, dacă inițiative de acest gen,

care tind să schimbe o mentalitate deja învechită, un cadru legal deja expirat, sunt respinse pe ideea că nici

Consiliul Legislativ sau nici ministerul nu au înțeles principiul, nu au înțeles intenția inițiatorilor, este o

chestiune care, din punctul meu de vedere, nu ne face cinste.

Proiectul de lege vine pe un principiu extrem de simplu. Atâta timp cât sunt scoși la muncă,

beneficiarii de ajutoare sociale pot să fie instruiți și utilizați în serviciul voluntar de situații de urgență.

Toată lumea s-a speriat și a spus: Domnule, că, aici, legea…


Domnule senator! Domnule senator!

Vă rog să vă pregătiți să concluzionați.


O să concluzionez atunci când doresc eu, domnule președinte, pentru că eu și așa ies rar la

microfon, dar v-aș ruga să mă ascultați, că nu spun prostii, spun niște realități pe care, poate, dacă le

- 68 -

repet suficient de mult, o să le înțeleagă până la urmă, fie Guvernul, fie colegii de la putere, încât să

schimbăm odată acest sistem.


Suntem la dezbateri generale…


Da, suntem la dezbateri. Și atîta timp cât dumneavoastră încercați să-mi limitați cuvântul, asta

chiar mă deranjează. Eu niciodată n-am venit la microfonul ăsta să bat câmpii, cum fac alți colegi.

N-am văzut mai devreme la proiectul anterior că i-ați tăiat cuvântul domnului Șerban Nicolae,

care a vorbit jumătate de oră.

Mulțumesc.


Doar o scurtă intervenție.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Din partea Grupului PSD, da? Domnule senator Rotaru, doriți să

interveniți? Vă rog, microfonul central.

Domnul Ion Rotaru:


Sigur că activitatea de voluntariat presupune realizarea unei opțiuni din partea celui care dorește să

întreprindă o anumită acțiune în cadrul serviciilor de voluntariat. Termenul de voluntariat contrazice

flagrant, pe logică simplă, obligativitatea de a face ceva. Este o primă chestiune care nu este lămurită.

Pe de altă parte, voluntariatul presupune o anumită, dacă vreți, specializare, mai mult sau mai

puțin strictă pe un domeniu, o pregătire în a interveni pe o problemă sau alta atunci când apar situații

de criză sau de urgență. Or, pe cale de consecință, nu poți adopta un act normativ care să presupună

obligația celui care primește acest venit de incluziune de a efectua o anumită operațiune în cadrul

serviciilor de voluntariat, fără să aibă pregătirea, calificarea necesară, instruirea necesară pentru a

interveni, pentru că apar alte consecințe și riscuri.

Acesta este principalul motiv pentru care am dat un raport de respingere în urma dezbaterilor și

lucrurile trebuie privite ca atare, pentru că cei care primesc această indemnizație au obligația de a

presta un număr de ore în cadrul comunității respective.

Mulțumesc.

Deci pentru acest motiv am adoptat raportul.


Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

- 69 -

Domnișoara senator Presadă, vă rog, interveniți? Microfonul 2.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc mult.

O intervenție foarte scurtă.

Vreau să vă spun că apreciez activitatea domnului senator Bădulescu, este un om care a fost

constant preocupat de situația oamenilor care primesc ajutor social.

Cred că ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra situației acestor oameni. Până la urmă, ceea ce

ne dorim nu este să-i pedepsim pentru că primesc acest ajutor social, ci să găsim împreună modalități

prin care ei să nu mai aibă nevoie de ele.

În situația acestei propuneri legislative… la prima vedere, ea pare o soluție de bun-simț, acești

oameni, într-adevăr, să poată presta acest gen de muncă, de intervenții în situații de urgență. Pe de altă

parte însă, faptul că aceștia s-ar putea expune la rândul lor unor riscuri în cadrul acestor situații de

urgență, de intervenție, totuși, nu ne absolvă pe noi de această responsabilitate a de a proteja atât pe cel

care intervine, dar și de a ne asigura că intervenția în situații de urgență se face conform unor proceduri

și la anumite standarde.

Din motivul acesta, Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, se va abține la votul pe

marginea acestei propuneri legislative și anunț că suntem deschiși în continuare să discutăm despre

soluții care să-i ajute pe acești oameni.

Până la urmă, dacă ei nu ajung să presteze aceste munci în folosul comunității, nu este vina lor.

Cred că ar trebui ca autoritățile responsabile să intervină și să facă ceea ce trebuie, pentru ca

Legea privind venitul minim garantat sau venitul minim de incluziune să se aplice de la un capăt la

celălalt, adică încă de la început, atunci când potențialul beneficiar vine să-l ceară și până la final, când

el primește acest ajutor și trebuie controlat, ajutat și așa mai departe.

Mulțumesc.



Mai sunt alte intervenții? Nu.

Motiv pentru care declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii

legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.



Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


- 70 -

Cu 52 de voturi pentru, 8 abțineri, 17 voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat,

motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din localitatea Predeal, județul

Brașov – nu, domnule Dunca? – , la invitația domnului senator Dunca și domnului senator Orțan.


*

Continuăm dezbaterile.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 4 din

Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

(L33/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.


Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii, microfonul 8.


Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș - secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Propunerea legislativă prevede extensia numărului de zile în care un ziler poate presta activități

pentru același beneficiar, de la 90 de zile la 180 de zile, pentru domeniile agricultură și silvicultură.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnule senator Rotaru, vă rog, microfonul 7.

Domnule președinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a luat în dezbatere această propunere legislativă și a adoptat un raport de

admitere a inițiativei, având în vedere faptul că se impune în domeniul agriculturii și silviculturii o

asemenea măsură.

Legea este ordinară.


Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții.

- 71 -

O singură intervenție, înțeleg.

Domnule senator Baciu, din partea Grupului PMP, microfonul central, aveți cuvântul.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Domnul Gheorghe Baciu:

Am apreciat această inițiativă legislativă de la bun început deoarece încearcă și chiar reușește

prin adoptarea ei, dacă astăzi se aprobă, să rezolve o problemă care apare mai pregnant în sectorul de

activitate agricol și în cel forestier.

Faptul că se prelungește la dublu, de la 90 la 180 de zile, dă posibilitatea ca cei care prestează

aceste munci să aibă un cadru legislativ corect și să nu mai fie supuși unor greșeli legislative din punct

de vedere al Codului muncii.

Mulțumesc.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra

propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.



Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.


Cu 71 de voturi pentru, nicio abținere, 2 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Stimați colegi, este ora 12.45.

Având în vedere că, la ora 13.00, avem un plen comun, voi supune votului dumneavoastră

încheierea programului de lucru și doresc să anunț membrii Biroului permanent că, imediat după acest

vot, ne vedem la Salonul Alb pentru o ședință a Biroului permanent.

Supun votului dumneavoastră încheierea programului de lucru, acum, la ora 12.45.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 64 de voturi pentru, 3 abțineri, 6 voturi împotrivă, modificarea programului de lucru a fost

aprobată.

Ne vedem la ședința Biroului permanent.

Ședința s-a încheiat la ora 12.45.

S T E N O G R A M A - senat.ro · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 aprilie 2018 S U...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 aprilie 2018 S U...