S T E N O G R A M A · 2016-07-01 · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 28 iunie 2016 S...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 iunie 2016

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Nelu Tătaru (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Din nou despre sănătate”;

- Ioan Ghişe (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Abuzuri de ordin constituţional,

legal şi chiar politic pe care le comite în serie ministrul justiţiei, şi implicit

Guvernul, în privinţa modificărilor pe care le produce la Legea nr. 254/2013 privind

regimul executării pedepselor şi privarea de libertate”;

- Dorin Păran (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Marea Britanie – to be or not

to be în Uniunea Europeană”;

- Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Pământul deocamdată”;

- Mihai-Ciprian Rogojan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Salvaţi România

rurală!”;

- Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Închiderea

grădiniţelor pe timpul verii”;

- Dumitru Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Brexit ne arată că

populismul şi birocraţia sunt o combinaţie periculoasă”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Susţinere pentru

personalul de intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă”;

- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Felicitări

absolvenţilor!”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „O reparaţie

morală pentru miile de mămici din întreaga ţară. Nu ţinem cont de efortul bugetar

când vorbim despre copii.”;

- Nicolae Mohanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Riscul de inundaţii”;

- Ovidiu-Liviu Donţu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Urgenţa unei promulgări”;

- Gabriela Creţu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Brexit-ul nu se tratează cu

«Hai, bre, lasă! Trece…»”;

- Liviu-Marian Pop (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Unde sunt rezultatele

guvernării, domnule Cioloş?”;

- Ionel Agrigoroaei (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Apocalipsa economiei

româneşti”;

5

- 2 -

- Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „«De la bârfa de Facebook la o

problemă reală» şi «Sănătatea a devenit o… eternă problemă»”;

- Traian-Constantin Igaş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Populismul şi

extremismul au înfrânt procesul democratic”;

- Găvrilă Ghilea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Listă scurtă, boală lungă!”;

- Dorin-Mircea Dobra (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Majoritatea

parlamentară PSD face rău ţării”;

- Mihaela Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Învăţământul are nevoie de

6% din PIB!”;

- Vasile Nistor (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Responsabilizarea clasei

politice privind promisiunile electorale”;

- Biró Rozalia-Ibolya (UDMR) – declaraţie politică având ca titlu „Statutul elevului”;

- Gheorghe Saghian (independent, fără apartenenţă la grupurile parlamentare) –

declaraţie politică având ca titlu „Încrederea în sistemul sanitar românesc”;

- Haralambie Vochiţoiu (independent, fără apartenenţă la grupurile parlamentare) –

declaraţie politică având ca titlu „Fenomenul alarmant al criminalităţii prin mijloace

informatice”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 37-38;

38-39

3. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a comisiilor permanente ale

Senatului.

38; 63-65

4. Intervenţia domnului senator Haralambie Vochiţoiu privind desfiinţarea Grupului

parlamentar al UNPR.

39

5. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul

European şi Consiliu – Sisteme de informaţii mai puternice şi mai inteligente în

materie de frontiere şi securitate – COM(2016) 205 final;


European şi Consiliu – Stadiul actual şi posibile căi de urmat în ceea ce priveşte

situaţia de nereciprocitate cu anumite ţări terţe în domeniul politicii vizelor –

COM(2016) 221 final;


European, Consiliul European şi Consiliu – Punerea în aplicare a Agendei

europene privind securitatea pentru a combate terorismul şi a deschide calea către

40

- 3 -

o uniune a securităţii efectivă şi autentică – COM(2016) 230 final;


European şi Consiliu – Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de

azil şi de îmbunătăţire a căilor legale de migraţiune – COM(2016) 197 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European

în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii

Europene privind poziţia Consiliului în ceea ce priveşte adoptarea unei directive a

Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia persoanelor fizice referitor la

prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul

prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al

executării pedepselor şi la libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-

cadru 2008/977/JAI a Consiliului – COM(2016) 213 final;


European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind

funcţionarea Uniunii Europene privind poziţia Consiliului în ceea ce priveşte

adoptarea unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind

protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal şi

libera circulaţie a acestor date (Regulament general privind protecţia datelor) şi de

abrogare a Directivei 95/46/CE – COM(2016) 214 final;

- Proiect de hotărâre privind Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul pentru

2016 – Un nou instrument pentru furnizarea de ajutor de urgenţă pe teritoriul

Uniunii – COM(2016) 152 final;

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Raport al Comisiei către Parlamentul

European şi Consiliu privind formulele pentru copiii de vârstă mică – COM(2016)

169 final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind

unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în

extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor

comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu

destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. (L249/2016)

(Retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi Comisia

pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului şi privatizare.)

46

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. (L237/2016 )

47

- 4 -

8. Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului

didactic din învăţământul preuniversitar. (L205/2016)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

56

9. Dezbateri asupra Propunerii legislative privind declararea zilei de 9 mai – Ziua

Proclamării Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională. (L218/2016)

(Retrimitere la Comisia pentru cultură și media.)

58

10. Doamna senator Florina-Ruxandra Jipa informează plenul Senatului că, începând cu data

de 28 iunie 2016, va activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

63

11. Domnul senator Teiu Păunescu informează plenul Senatului că, începând cu data de 27

iunie 2016, va activa în cadrul Grupului parlamentar Liberal Conservator.

63

12. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru

aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul

transporturilor – procedură de urgenţă;

- Lege privind impozitul specific unor activităţi;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor

naturale nr. 123/2012;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de

creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa

energetică – procedură de urgenţă;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2016 privind

unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile

Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007 – 2013, precum şi unele

măsuri fiscal-bugetare – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004,

precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia;

- Lege privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.

65

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 iunie 2016

Şedinţa a început la ora 9.35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Atanasiu, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Teodor Atanasiu:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice de astăzi, 28 iunie 2016.

Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru a

susţine declaraţia politică.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice – „Din nou despre sănătate”.

Vorbim destul de des despre problema veniturilor medicilor, pentru că, într-adevăr, salariile

angajaţilor din sistemul medical nu sunt la un nivel dezirabil, dar ar fi incorect să reducem toate

neajunsurile din sistem la acest aspect.

Condiţiile de muncă, atitudinea faţă de medic sau pacient, tratamentul, infrastructura medicală

sunt la fel de importante. Cuvântul „sistem” nu este întâmplător în sintagma „sistem de sănătate”.

Sănătatea se face într-un sistem integrat. Scopul acestui sistem nu se poate reduce doar la unul din

aspectele amintite. Este nevoie de investiţii în sănătate, pentru că medicina nu se mai poate practica

astăzi prin mijloace materiale care ţin de puterea de investiţie materială a unui medic sau de

capacitatea directă de plată a unui pacient. Mai cumpăr eu un stetoscop, facem chetă şi luăm şi ceva

aparatură, mai donează un pacient nişte medicamente… clar, nu! Spitalele au nevoie de investiţii

serioase.

Periodic ne confruntăm cu lipsa medicamentelor importante. Că ne pleacă medicii, pare că ne-am

resemnat. Avem aparatură şi clinici noi, dar nu le folosim şi ne îngrămădim tot în spitale vechi şi

nerenovate. În mai puţin de un an am avut Colectiv, problema vaccinurilor, copiii cu sindrom

hemolitic-uremic, scandalul dezinfectanţilor şi am schimbat şi ministrul la sănătate.

Avem suficiente probleme profunde care s-au acutizat şi, la un moment dat, au erupt zgomotos.

În afară de partenerii tradiţionali – instituţii, medici, pacienţi şi ONG-uri –, efervescenţa evenimentelor

din ultimul timp aduce şi implicarea directă a Avocatului Poporului. Urmare a incidentelor şi

- 6 -

evenimentelor regretabile care au marcat funcţionarea sistemului sanitar, Avocatul Poporului a decis

elaborarea unui Raport special privind sistemul sanitar naţional. În acest sens, au avut loc deja întâlniri

şi dezbateri pe temele de interes cu factori de decizie din Ministerul Sănătăţii, Inspecţia Sanitară de

Stat, CNAS, Institutul Naţional de Sănătate Publică, INS, Colegiul Medicilor şi alte sindicate şi

asociaţii.

Acest raport se doreşte a fi o radiografie a actualei organizări a sistemului sanitar, măsura în

care acesta mai corespunde sau nu realităţilor din România şi schimbările care se impun. Fără îndoială

că o parte semnificativă din acest raport se va axa pe asigurările de sănătate şi, cel mai probabil, pe

nevoia de reformare a sistemului coordonat de CNAS.

Un sistem sanitar are nevoie de mai mulţi bani decât pot aduce, prin contribuţiile la sănătate,

beneficiarii direcţi ai acestui sistem, dar nu trebuie inventat nimic nou. Răspunsul rezidă tot în sistemul

de asigurări, doar că acesta trebuie să devină mai performant. Asigurările sociale de sănătate sunt o

formă asumată, solidară de investiţie şi, totodată, o măsură de precauţie care, în condiţii de eficienţă şi

performanţă, poate susţine modernizarea infrastructurii medicale, formarea continuă a medicilor, întreg

sistemul în final.

Acest raport special sperăm să fie asumat de noi toţi şi să reprezinte un punct de plecare pentru

rezolvarea neîntârziată a chestiunilor stringente din sistem. În acelaşi timp, este un semnal de alarmă

că se impun urgent măsuri concrete, în contextul în care, deşi au mai fost intervenţii ale Avocatului

Poporului în acest domeniu, este prima dată când instituţia face un astfel de demers.

Mulţumesc.


În continuare dau cuvântul domnului senator Ioan Ghişe, Grupul parlamentar Liberal

Conservator.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Senatului şi preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Declaraţia mea politică se referă la „Abuzuri de ordin constituţional, legal şi chiar politic pe

care le comite în serie ministrul justiţiei, şi implicit Guvernul, în privinţa modificărilor pe care le

produce la Legea nr. 254/2013 privind regimul executării pedepselor şi privarea de libertate”.

Constituţia României prevede faptul că Guvernul, prin hotărâri, respectiv ordonanţe,

organizează executarea legilor. Legea nr. 254/2013 este o lege care priveşte drepturi şi libertăţi

fundamentale cetăţeneşti, respectiv executarea pedepselor şi privarea de libertate. Şi-atunci, avem o

situaţie de ordin general, care sigur că merită normată şi reglementată principial şi corect, dar există şi

o situaţie de ordin particular, care merită adusă în atenţia dumneavoastră.

- 7 -

Astăzi în Guvern se încearcă din nou modificarea prin ordonanţă de urgenţă – te şi întrebi de ce

urgenţă – a acestei legi care priveşte condiţiile de libertate ale cetăţenilor. Şi Guvernul încearcă prin

ordonanţă de urgenţă să modifice un drept legal pe care Parlamentul l-a dat cetăţenilor.

Este vorba, în mod concret, despre posibilitatea reducerii perioadei de privare de libertate cu 30

de zile în cazul elaborării unei lucrări ştiinţifice sau al realizării unui brevet de invenţie. Or, acum

Guvernul vine şi spune, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă care chiar astăzi se dezbate în Guvern,

că, indiferent de numărul de lucrări ştiinţifice recunoscute sau indiferent de numărul de brevete de

invenţie elaborate de către un cetăţean, reducerea se face cu maximum 20 de zile.

Ei, ne putem imagina că nu oricine este capabil să elaboreze lucrări ştiinţifice şi nu oricine este

capabil să elaboreze, să genereze invenţii. Cine n-a făcut acest lucru înainte de a fi privat de libertate,

este greu de presupus că-şi relevă şi îşi dobândeşte competenţe de nivel ştiinţific privat de libertate

fiind.

Mai concret, acum avem un caz. În iulie anul trecut, „onorabila” profesoară de ştiinţe politice

Alina Mungiu-Pippidi declara pentru „România liberă” şi „HotNews” într-un interviu că a fost nevoie

să se găsească un procuror corupt pentru a-l condamna pe profesorul universitar dr. Dan Voiculescu.

Mai apoi, în 15 decembrie, tot anul trecut, fosta ministă a justiţiei Monica Macovei declara că este

nevoie să fie modificată legea, pentru ca să nu iasă profesorul Dan Voiculescu mai repede din

închisoare. Peste exact o lună, ministra justiţiei, Rodica Prună, fostă angajată a Monicăi Macovei,

iniţiază ordonanţa de urgenţă cu privire la modificarea acestui drept legal stabilit de Parlament, anume

acela de reducere cu 30 de zile a perioadei de privare de libertate în cazul elaborării unei lucrări

ştiinţifice.

Ceea ce doresc să evidenţiez – şi să închei cu această precizare – este următorul aspect. Faptul

că Guvernul, în mod repetat, prin ordonanţe de urgenţă, modifică regimul drepturilor şi libertăţilor

cetăţeneşti, dat de Parlament prin lege, constituie el însuşi un abuz constituţional, legal şi are o

evidentă ţintă politică.

Aşadar, declaraţia mea politică se doreşte a fi un semnal de alarmă către primul ministru, către

preşedintele ţării, pentru că el veghează, nu-i aşa, la buna funcţionare a autorităţilor publice, şi către

colegii parlamentari, pentru că la momentul când ordonanţa de urgenţă va veni în Parlament merită să-i

îmbunătăţim conţinutul acesta care, prin abuzul lui, generează atâtea nedreptăţi şi discuţii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


În continuare are cuvântul domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dorin Păran:

Bună dimineaţa!

- 8 -

Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi „Marea Britanie – to be or not to be în Uniunea

Europeană”.

Domnule preşedinte,

Domnilor senatori,

A fi sau a nu fi Marea Britanie în Uniunea Europeană – asta este întrebarea sutelor de milioane

de europeni, şi nu numai.

Sigur că în ultimele zile evenimentele se succed cu o mare repeziciune, de la alegerile locale din 5

iunie din România, la Campionatul European de Fotbal din Franţa şi acum, iată, la referendumul din Marea

Britanie pentru ieşirea sau rămânerea în Uniunea Europeană a Angliei, Scoţiei şi Irlandei de Nord.

Suntem noi capabili să gestionăm aceste evenimente diferite, în locuri diferite, dar care direct

sau indirect ne afectează şi pe noi?

Peste alegerile locale din 5 iunie am trecut cu bine. La Campionatul European de Fotbal din

Franţa ne-au spulberat albanezii şi ne-am întors acasă. Acum şi echipa României priveşte Campionatul

European de la televizor, ca şi noi, cetăţenii obişnuiţi, adică microbiştii, în special, plouaţi şi conştienţi

că atâta putem să facem în fotbal. Poate data viitoare va fi mai bine.

Dar despre referendumul din Marea Britanie vreau eu, ca politician, ca senator al României, să

vorbesc acum mai mult în această declaraţie politică.

În primul rând, trebuie să ştim că referendumul din Marea Britanie nu este obligatoriu, însă

Parlamentul britanic trebuie să ţină cont de el atunci când se va pronunţa printr-un vot asupra rămânerii sau

ieşirii din Uniunea Europeană. Astfel, 52% din cetăţenii englezi au votat la referendum pentru ieşirea din

Uniunea Europeană, iar 48% au votat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Abia acum, la câteva zile de la vot, foarte mulţi din votanţii pentru Exit realizează ce înseamnă,

de fapt, ieşirea din Uniunea Europeană şi care sunt urmările prezente şi viitoare pentru generaţiile

tinere, ce costuri imense se simt deja, iar o criză financiar-economică aproape că este de inevitat în

Marea Britanie.

Pierderea accesului la piaţa unică europeană după ieşirea din Uniunea Europeană a Marii

Britanii poate fi catastrofală.

Acum trebuie să intervină luciditatea politicienilor britanici şi, prin votul lor în Parlament,

categoric să blocheze rezultatul referendumului. Cu orice risc de pierdere a popularităţii pentru o parte

a politicienilor, votul membrilor Camerei Comune a Marii Britanii trebuie să fie majoritar împotriva

ieşirii din Uniunea Europeană.

Categoric şi noi avem nevoie ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană. Este unul

dintre cei trei poli de putere, alături de Germania şi Franţa, care au un rol primordial în politicile

economico-sociale ale Uniunii Europene. Şi să nu uităm că se poate genera un efect de domino,

- 9 -

deoarece şi alte ţări ale Uniunii Europene, care fiecare are extremiştii ei, pot declanşa referendumuri de

apartenenţă la Uniunea Europeană.

Sigur, David Cameron, fostul prim-ministru demisionar va rămâne în istorie drept politicianul

care a provocat acest lucru.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Eu sunt un optimist şi cred că politicienii englezi au discernământul votului pentru rămânerea

Marii Britanii în Uniunea Europeană, iar un scenariu sumbru despre o ieşire din Uniunea Europeană să

rămână la stadiul de vis urât al unor nopţi de vară caniculare. Noi, ca politicieni, de multe ori mai şi

greşim atunci când votăm unele legi. Eu recunosc acest lucru, că am şi greşit cu votul pe care l-am dat

şi cer scuze electoratului. Însă se poate corecta legea respectivă, printr-un nou vot, după ce se studiază

mai aprofundat legea în cauză. Însă un vot de ieşire al Parlamentului britanic va fi greu de corectat.

Le cer parlamentarilor britanici ca de această dată să stea cu picioarele în apă rece, să

gândească bine, să măsoare de zece ori şi să voteze o dată, pentru rămânerea ţării lor în Uniunea

Europeană, pentru binele copiilor lor şi al tuturor cetăţenilor din Uniunea Europeană.

Dă-le, Doamne, politicienilor englezi mintea cea de pe urmă, cum am spune noi, românii, şi cât

mai repede posibil să se întâmple acest lucru! Mă refer la votul din Parlamentul britanic pentru a

reveni Marea Britanie la masa celor 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Aşa să le şi să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.


În continuare are cuvântul domnul senator Viorel Grigoraş, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Viorel Grigoraş:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Cu ghilimelele de rigoare, am intitulat declaraţia politică de astăzi, 28 iunie 2016, „Pământul

deocamdată”.

În România, problema acaparării pământurilor de către străini este una extrem de actuală şi

extrem de gravă. Vânzarea terenurilor româneşti către străini poate avea consecinţe serioase din punct

de vedere economic, şi nu numai.

România este singura ţară europeană în care autorităţile nu au luat măsuri legislative de

protejare a terenurilor agricole sau de a impune restricţii legate de cumpărarea terenurilor de către

străini după aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât pericolul iminent este acela al dispariţiei

ţăranului român şi a agriculturii tradiţionale.

- 10 -

În România nu există informaţii statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care deţin

terenuri agricole, dar, conform datelor din diverse surse, în prezent circa 10% din suprafaţa agricolă

este deţinută de investitori din afara Uniunii Europene, iar până la 30% este în posesia investitorilor

din Uniunea Europeană. La această suprafaţă se adaugă mai multe milioane de hectare de păduri aflate

în proprietatea străinilor. Potrivit mai multor studii, acapararea de terenuri în Uniunea Europeană se

concentrează în statele membre din est, România fiind prima ţintă a investitorilor.

Consecinţele pe termen lung ale achiziţiilor de terenuri agricole sunt de o gravitate extremă. În

timp ce alte ţări iau măsuri stricte de protejare a terenurilor agricole împotriva fenomenului şi

consideră acapararea terenurilor agricole de către străini ca fiind subiect de securitate naţională,

autorităţile române nu au luat nicio măsură până acum.

Rezultatele nefaste pentru economie ţin în primul rând de faptul că ţăranii, rămaşi fără pământ

şi, astfel, fără posibilitatea de a se întreţine, devin o povară în plus pentru bugetul de stat. Totodată,

prin practicarea agriculturii intensive, prin utilizarea de produse agrochimice în locul agriculturii

tradiţionale, vom asista la degradarea solului şi a mediului înconjurător, iar efectele vor fi devastatoare

pe termen lung.

Vă mulţumesc.


În continuare dau cuvântul domnului senator Ciprian Mihai Rogojan, Grupul Parlamentar al

PNL.

Domnul Mihai-Ciprian Rogojan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Tema declaraţiei politice se intitulează „Salvaţi România rurală!”.

Am primit ieri o scrisoare din partea unui cetăţean irlandez stabilit de 22 de ani în Maramureş,

mai exact în Săpânţa. Un om care promovează valorile româneşti de parcă s-ar fi născut la noi în ţară.

Este surprinzător când un cetăţean dintr-un alt colţ al Europei are o privire critică şi în acelaşi

timp constructivă în ceea ce priveşte promovarea ţării noastre. Acest om, pe numele său Peter Hurley,

subliniază lucruri pe care noi le uităm: în România există o extraordinară putere spirituală, care

izvorăşte din cinci caracteristici care, împreună, sunt absolut remarcabile. Astfel: limba română,

credinţa, Munţii Carpaţi, istoria, spiritul de sacrificiu.

Aceste caracteristici sunt adevărata sursă a identităţii naţionale a României, nu neapărat un

steag, un imn sau o carte de istorie. Este spiritualitatea extraordinară care se manifestă în diverse feluri,

făcând din români unii dintre cei mai creativi şi mai intuitivi dintre oameni. Această spiritualitate vine

din moştenirea rurală. Nu sunt primul care spune acest lucru şi nu vreau să fiu nici ultimul.

- 11 -

Sunt sigur că suntem de acord asupra faptului că România rurală este un concept care este în

criză. Ultimele sate autentice ale Europei sunt gonite de către o economie comună şi de piaţa liberă. În

Maramureş mai avem sate autentice şi am face bine să le conservăm.

De câte ori, într-un sfert de secol, un oraş din România are şansa să găzduiască Capitala Europeană

a Culturii? O dată? De două ori? De câte ori într-un secol un oraş mic de provincie din România are această

şansă? Poate că numai o dată la 100 de ani. Astăzi, Baia Mare este în această situaţie unică.

Prin orice definiţie am folosi, Baia Mare nu este un oraş mare, dar, dintr-un alt punct de vedere,

Baia Mare este mai mare decât toate celelalte oraşe europene. Are ceva ce nu are niciunul dintre aceste

oraşe: reprezintă poarta către Maramureş, iar Maramureşul este cel mai ascuţit vârf de lance a ceea ce

numim România rurală. Şi România rurală este casa ultimei civilizaţii săteşti autentice în Europa.

Printr-o conjunctură a sorţii, Baia Mare este unul dintre cele patru oraşe care candidează pentru

Capitala Culturală Europeană în 2021. Celelalte trei oraşe sunt Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

Dacă Baia Mare va fi desemnată Capitală Culturală Europeană în 2021, efectul va fi nu o

transformare, ci o transfigurare. Ar fi un mesaj nu numai pentru Baia Mare, dar pentru toţi locuitorii

din cele 200 de sate din judeţul nostru, din judeţul Maramureş. Şi nu ar fi un mesaj adresat numai

acestor sate, va fi un mesaj de proporţii europene pentru toţi locuitorii din cele 12 000 de sate din

România de azi. Acest mesaj este: „Ne pasă de voi. Vrem să aveţi grijă de voi. Vrem să vă vizităm.

Vrem să vă cunoaştem. Vrem să vă sprijinim. Şi când venim să vă vizităm vrem să vă găsim acasă.”

Dacă Baia Mare devine Capitală Culturală Europeană în 2021, aceasta va însemna o schimbare

profundă pentru o civilizaţie aflată în criză. În Maramureş va începe o perioadă de cinci ani de selecţie

a valorilor, de curăţare, se vor deschide o mulţime de porţi naţionale şi internaţionale. Aceste glorioase

tradiţii rurale vor fi în lumina reflectoarelor pentru cinci ani şi ar putea să rămână sub reflectoare

pentru următorii mulţi, mulţi ani. Acest fapt va încuraja oamenii care sprijină deja România rurală să

continue să o sprijine, să găsească soluţii, să creeze poveşti de succes care să fie exemplu de urmat

pentru alte comunităţi.

Ştiu că fiecare oraş candidat face eforturi enorme, dar ne aflăm în acel moment în care puteţi să

aruncaţi un colac de salvare tradiţiilor vii ale României rurale, cărora le datorăm ceea ce suntem în prezent.

Vă mulţumesc frumos.


În continuare are cuvântul domnul senator Constantin Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se circumscrie unei activităţi de sezon, ca să spun aşa, şi anume se

referă la „Închiderea grădiniţelor pe timpul verii”.

- 12 -

Stimaţi colegi,

Pentru copii, vacanţa de vară este un prilej de relaxare şi de timp pentru joacă şi destindere. Din

păcate însă, pentru cei mai mulţi dintre părinţi acest lucru nu este la fel. Peste tot în ţară există părinţi

efectiv disperaţi că nu au unde să-şi lase copiii pe perioada verii, grădiniţele fiind închise.

Programul încărcat de la locul de muncă şi numărul insuficient de zile de concediu de odihnă

nu permit părinţilor să stea acasă cu copiii pe timpul verii. Unii părinţi încearcă să apeleze la bunici, la

vecini sau la alte rude, chiar la bone sezoniere, pe timpul verii. Cu toate acestea, cel mai bine pentru

părinţi şi pentru copii ar fi ca activităţile desfăşurate în grădiniţe în restul anului să fie înlocuite pe

timpul verii cu activităţi recreaţionale, sportive şi artistice, desfăşurate tot în incinta grădiniţelor. Acest

lucru ar fi benefic şi pentru copii, întrucât nu le-ar schimba dramatic rutina zilnică şi le-ar facilita

continuarea interacţionării cu alţi copii de vârsta lor şi pe perioada verii.

În aceeaşi situaţie sunt şi copiii mai mari şi părinţii lor. În acest caz există însă câteva variante.

Prima dintre ele o reprezintă trimiterea copilului într-o tabără. Dacă merge deja la şcoală, în vacanţa de

vară o tabără de două săptămâni poate fi o soluţie pentru părinţi până îşi iau concediu, pentru a nu-l

lăsa singur acasă. A doua variantă constă în trimiterea lui la cursurile unei şcoli de vară, fiind astfel

ocupat câteva ore pe zi. Astfel, vara trece şi copilul nu se plictiseşte acasă, ci este ocupat cu şcoala din

timpul vacanţei.

Există unele zone din capitală şi din mari oraşe ale ţării în care primăriile s-au implicat şi

câteva grădiniţe au rămas deschise. Cu toate acestea, majoritatea grădiniţelor de stat se închid pe

timpul verii şi forţează luarea unor măsuri pe care mulţi dintre părinţi nu şi le permit.

Este de datoria noastră să intervenim şi să susţinem luarea unor măsuri pentru a veni în sprijinul

părinţilor care muncesc şi contribuie la bugetul de stat zi de zi. Trebuie să luăm exemplul altor ţări din

Uniunea Europeană care au găsit soluţii eficiente şi diversificate la problemele pe care le întâmpină

părinţii în momentul în care copiii intră în vacanţa de vară. Acestea sunt variate, începând de la

grădiniţe deschise în timpul vacanţei sau măcar o lună din timpul verii, continuând cu înfiinţarea unor

şcoli de vară speciale pentru cei mici şi mergând până la diversificarea taberelor preşcolare şi şcolare.

Bineînţeles, este necesar ca instituţiile abilitate să analizeze situaţia şi să repartizeze fondurile necesare

pentru aceste servicii.

Este timpul să ne aliniem şi noi statelor dezvoltate şi să arătăm în mod concret grija faţă de

copiii ţării noastre.

Vă mulţumesc.


În continuare are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

(Discuţii în sală.)

- 13 -

Domnul Dumitru Oprea:


Declaraţia este una normală: „Brexit ne arată că populismul şi birocraţia sunt o combinaţie

periculoasă”.

Rezultatul referendumului pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană provoacă, în

continuare, uimire şi îngrijorare. Mulţi români care studiază şi lucrează în Regat sau călătoresc acolo

îşi pun întrebări în legătură cu ce va urma. La fel, firmele româneşti cu relaţii comerciale în Marea

Britanie sunt nevoite să gestioneze o stare de incertitudine.

Dincolo de toate aceste preocupări, pe deplin justificate, trebuie să învăţăm ceva din ceea ce s-a

întâmplat.

Devine tot mai evident că o democraţie, oricât de solidă ar fi ea, chiar într-o ţară prosperă, cu un

popor educat, e vulnerabilă la populism. Tentaţia de a da vina pe altcineva pentru problemele interne este

universală şi profund păguboasă, aşa cum universală este şi apariţia demagogilor, care manipulează

nemulţumirile şi, mai grav, temerile unor cetăţeni. Nu în ultimul rând, faptul că un prim-ministru şi-a

permis să se joace cu lucruri atât de grave doar pentru interesul personal, fiind obligat acum să plece

din fruntea Guvernului, dar acoperit de o şi mai mare ruşine, după ce a provocat un dezastru politic, e

iarăşi o învăţătură de minte.

În România, astfel de fenomene sunt ştiute mai bine ca oriunde, pentru că nu ducem lipsă de

politicieni populişti şi iraţionali. Partide şi aventurieri care să jongleze cu subiecte fierbinţi, fără să aibă

grija consecinţelor, sunt din belşug. La fel şi doritorii de separări, personaje săturate de Europa, de

valorile şi regulile ei.

Acest tablou n-ar fi complet fără o explicaţie punctuală. Populiştii britanici n-ar fi putut pedala

pe falsuri dacă nu ar fi avut ca suport şi câteva adevăruri. Lipsa de eficienţă a administraţiei de la

Bruxelles, osificarea deciziilor şi a birocraţiei din Uniunea Europeană sunt o realitate, una care trebuie

să ne dea şi nouă de gândit. Tocmai de aceea, când se termină emoţia Brexit-ului, ar trebui să tragem

de aici învăţăturile care se cuvin: guvernanţii noştri, oricare ar fi ei, trebuie să ofere certitudinea unei

administraţii eficiente, orientată spre oameni. Altfel, aşa cum s-a mai întâmplat, extremiştii şi

oportuniştii nu vor întârzia să apară, angrenând opinia publică într-un joc cu consecinţe incalculabile,

unele deja manifeste.

Vă mulţumesc.


În continuare are cuvântul domnul senator Florian-Dorel Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineaţa!

- 14 -


Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul „Susţinere pentru personalul de intervenţie din

cadrul serviciilor de ambulanţă”.

În intervenţia mea de astăzi aş dori să-mi exprim întreaga susţinere pentru personalul de

intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă. Aceşti profesionişti desăvârşiţi, chemaţi să salveze

vieţile oamenilor, merită să beneficieze de pensii de serviciu speciale.

Ca iniţiator al Proiectului de lege privind statutul personalului profesionist operativ de

intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de ambulanţă Bucureşti –

Ilfov, consider că nu este vorba nicidecum despre acordarea de „pensii nesimţite”, aşa cum încearcă

unii să prezinte situaţia. În schimb, intenţia noastră a fost de a elimina discriminările şi asimilarea unor

drepturi dobândite de personalul operativ militar din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ce

îndeplineşte atribuţii de urgenţă şi intervine alături de personalul profesionist operativ din cadrul

serviciilor de ambulanţă.

Prin această iniţiativă am dorit să reglementăm obligaţiile şi drepturile personalului profesionist

de intervenţie, fie că vorbim despre medici, asistenţi medicali, ambulanţieri, şoferi de autosanitare sau

operatori registratori de urgenţă. Am făcut acest demers pentru că aceşti oameni care lucrează în cadrul

serviciilor de ambulanţă trebuie să dobândească un regim special, având în vedere că îşi desfăşoară

activitatea în condiţii deosebit de periculoase.

Ce am propus noi? Am propus ca personalul de intervenţie să beneficieze de pensie specială de

serviciu, cu reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplineşte cumulativ

câteva condiţii: vârsta minimă de 57 de ani, o vechime de cel puţin 20 de ani în activitate ca personal

operativ de intervenţie. Am mai propus ca pensia acestora să reprezinte 80% din baza de calcul

reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale,

corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

De asemenea, la această pensie să aibă dreptul şi cei cu o vechime de 15 – 20 de ani, cu o diminuare de

1% din baza de calcul pentru fiecare an lipsă, iar dacă în urma actualizării cu valoarea punctului de

pensie rezultă o pensie specială mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

Totodată, am mai dori ca pe lângă salariul lunar, compus din salariul de bază, gărzi,

indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, cei care fac parte din personalul operativ să aibă dreptul la

ajutoarea şi alte drepturi băneşti stabilite prin contracte colective de muncă, indemnizaţii de instalare,

de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi la decontarea cheltuielilor de cazare şi transport în

ţară şi în străinătate, dar şi la încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de

muncă. De asemenea, ar fi normal ca ei să beneficieze şi de un spor pentru condiţii deosebit de

- 15 -

periculoase pentru suprasolicitări psihice şi nervoase, stres, zgomot intens şi de lungă durată, pericol,

risc fizic şi risc în traficul rutier în timpul deplasărilor în misiune.

Aşadar, nu este vorba despre niciun privilegiu dat medicilor şi asistenţilor de pe ambulanţe, ci

despre un act de normalitate pentru efortul şi implicarea acestor profesionişti.

Sper ca astăzi proiectul de lege să intre în dezbatere şi să fie votat. Şi vă invit pe toţi să-l votaţi.



În continuare are cuvântul domnul senator Petru-Alexandru Frătean, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:


Declaraţia politică de astăzi se intitulează „Felicitări absolvenţilor!”.

Declaraţia mea din această săptămână se doreşte a fi un mesaj transmis absolvenţilor care la

sfârşitul săptămânii au încheiat anul şcolar sau anul universitar.

Viaţa de licean şi de student este una dintre cele mai frumoase perioade pe care o trăieşte

fiecare. De ce? Din punct de vedere emoţional, încă descoperi, creezi, experimentezi şi îndrăzneşti,

pentru că ai prea puţin de pierdut. În acelaşi timp însă, te pregăteşti treptat pentru marea provocare de

după absolvire, să fii pe propriile picioare. Să fii independent nu este uşor, pentru că responsabilitatea

pe care o ai, în primul rând faţă de tine, este mare: tu singur faci şi alegerile bune, şi pe cele greşite.

Absolvind studiile liceale sau universitare, marcaţi un sfârşit de etapă plină de acumulări

profesionale, dar şi de amintiri personale, care nu se vor şterge niciodată din mintea voastră. Dovedind

maturitate, tenacitate şi putere de muncă, astăzi culegeţi roadele. Aţi ajuns la acest moment pentru că

aţi învăţat, dar să nu uitaţi că acest lucru a fost posibil şi datorită muncii cadrelor didactice, care nu se

abat de la a-şi duce la îndeplinire misiunea pe cât de dificilă, pe atât de nobilă. În lumea aceasta grăbită

şi complicată, răbdarea de a modela şi forma caractere este într-adevăr o virtute. De aceea trebuie să le

mulţumim, pentru că, indiferent de dificultăţi, continuă să slujească interesul elevilor. De asemenea, să

nu uitaţi sprijinul părinţilor şi familiilor voastre. Prin voi, sacrificiile lor îşi vor găsi răsplata în viitor.

Acest sfârşit de etapă este, în acelaşi timp, un nou început. Fiecare trebuie să îşi urmeze visul în

viaţă şi eu vă îndemn să vă urmaţi visele aşa cum ştiţi voi şi să vă trăiţi viaţa aşa cum vreţi voi. Alegeţi

drumul care vi se potriveşte cel mai bine! Vă doresc mult succes în toate proiectele de viitor şi o

vacanţă plăcută şi vouă, dar şi tuturor elevilor şi studenţilor!

Mulţumesc.


În continuare are cuvântul doamna senator Doina-Elena Federovici, Grupul parlamentar al

PSD.

- 16 -

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „O reparaţie morală pentru miile de mămici

din întreaga ţară. Nu ţinem cont de efortul bugetar când vorbim despre copii.”.

Începând cu 1 iulie se vor aplica noile reguli pentru concediul maternal şi pentru indemnizaţiile

acordate mamelor. Cele mai importante noutăţi sunt: creşterea perioadei concediului maternal la doi

ani şi, bineînţeles, la trei ani pentru copilul cu handicap şi stabilirea unei indemnizaţii de 85% din

veniturile anterioare în tot acest timp, fără vreun plafon. Proceduri au fost stabilite de Guvern, care a

modificat completat normele de aplicare a programului, în aşa fel încât reglementările introduse recent

în lege de către Parlament să fie aplicate unitar.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, numărul de beneficiari ai indemnizaţiei va creşte de la

138 700 în prezent la 140 000, iar aproximativ 78 000 de persoane aflate în prezent în plată vor

beneficia de indemnizaţia minimă, majorată de la 600 la 1 062 de lei. De asemenea, circa 5 500 de

persoane care primesc în prezent indemnizaţia maximă vor beneficia de eliminarea plafonului maxim

al acesteia. Pentru 52 000 de persoane aflate în plată, cuantumul indemnizaţiei va rămâne neschimbat,

iar aproape 4 000 de persoane vor beneficia şi de flexibilizarea condiţiei de eligibilitate, prin luarea în

considerare a perioadei de 12 luni din ultimii doi ani anteriori naşterii copilului. În plus, stimulentul de

inserţie se va majora pentru 39 000 de persoane aflate în plată, în condiţiile în care perioada de

acordare a stimulentului de inserţie se va prelungi pentru aproximativ alte 2 000 de persoane. Totodată,

vor fi majorate indemnizaţiile acordate persoanelor aflate în concediu pentru creşterea copilului cu

handicap, copilul aflat între trei şi şapte ani, pentru încă aproximativ 4 000 de beneficiari.

Proiectul de lege iniţiat de grupurile parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor nu a fost

susţinut la vremea respectivă de reprezentanţii Guvernului. Mai mult, declaraţiile prim-ministrului au

fost de-a dreptul revoltătoare – citez: „Parlamentul să spună de unde tăiem ca să putem creşte

indemnizaţiile pentru mame.” –, însă votul din plenul celor două Camere a fost decisiv. Ulterior,

Guvernul a luat în calcul amânarea legii privind majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului,

însă în final a învins raţiunea, deoarece în urma insistenţelor au fost găsite resursele bugetare pentru

aceste majorări.

Soluţii există, distinşi guvernanţi, întotdeauna. Trebuie doar să privim cu multă responsabilitate

către nevoile cetăţenilor.

În final, distinşi colegi, vreau să vă spun că mă bucur din tot sufletul că am fost coiniţiator al

acestei legi şi astăzi miilor de mămici din întreaga ţară li s-a făcut dreptate.

Mulţumesc.

- 17 -

PAUZĂ


Au mai depus declaraţii politice în scris următorii senatori:

- din partea Grupului parlamentar al PSD, senatorii Nicolae Mohanu, Ovidiu Donţu, Doina

Silistru, Gabriela Creţu, Liviu-Marian Pop, Dumitru-Marcel Bujor şi Ionel Agrigoroaei;

- din partea Grupului parlamentar al PNL, senatorii Paul Ichim, Traian Igaş, Gavrilă Ghilea,

Cristian-Daniel Florian, Dorin-Mircea Dobra, Mihaela Popa;

- doamna senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR;

- senatorii independenţi Gheorghe Saghian, Haralambie Vochiţoiu, Constantin Popa şi

Marius-Ovidiu Isăilă;

- de asemenea, din partea Grupului parlamentar Liberal Conservator, domnul senator Vasile

Nistor.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Nicolae Mohanu:

Declaraţia politică se intitulează „Riscul de inundaţii”.


Stimaţi colegi,

În şedinţa Senatului din data de 25.04.2016 m-am adresat, printr-o interpelare, Ministerului

Mediului, Apelor şi Pădurilor şi întrebam dacă în sfera de atribuţii ale Comisiei Naţionale pentru

Siguranţa Digurilor intră şi competenţa de evaluare a riscului în zonele inundabile, precum şi

propunerea de construcţie a unor diguri noi. Răspunsul a fost negativ şi sec motivat.

Cum judeţul Teleorman este un judeţ cu risc mare de inundaţii pe multe zone, am zis că această

problematică trebuie să rămână de actualitate, tocmai pentru că ne întâlnim tot mai frecvent cu astfel

de fenomene şi trebuie să avem în vedere evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi diminuarea

pagubelor produse de acestea.

La nivelul judeţului s-au efectuat lucrări de amenajare împotriva inundaţiilor pe unele cursuri

de apă (Bratcov, Teleorman, Vedea), s-au îndiguit anumite porţiuni pe aceste cursuri de apă, s-au

efectuat acumulări permanente, acumulări cu rol de atenuare împotriva viiturilor, în irigaţii şi

piscicultură. În administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman sunt următoarele

categorii de lucrări hidrotehnice: 91,4 km diguri pentru apărarea localităţilor şi terenurilor agricole;

55,7 km lucrări de regularizare; 8,77 km lucrări apărare şi consolidare; 12 acumulări; barajul

Crângeni; nodul hidrotehnic – prag de fund Alexandria; derivaţia Bucov.

Cu toate acestea, s-a dovedit că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată şi, în acest sens, toţi

factorii implicaţi trebuie să colaboreze, să conlucreze şi să iniţieze demersurile pentru conştientizarea

- 18 -

şi implicarea comunităţilor umane în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor. De

asemenea, se ştie că nu există o protecţie totală împotriva acestor inundaţii şi, de aceea, populaţia

împreună cu factorii decidenţi trebuie să cunoască şi să pună în practică atât măsuri de prevenire şi

pregătire împotriva inundaţiilor, cât şi de reconstrucţie.

Având în vedere iminenţa acestor fenomene, în continuare se cere aplicarea unor serii de

măsuri în prevenirea şi gestionarea inundaţiilor, iar de la noii edili, implicarea în creşterea gradului de

conştientizare al comunităţilor pe care le conduc şi accesarea şi alocarea de fonduri cu acest scop, atât

pentru apele interne, cât şi pentru cursul corespunzător al Dunării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

Declaraţia politică este intitulată „Urgenţa unei promulgări”.


Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Suntem în anotimpul în care cu toţii ne bucurăm de tot ce are mai bun, mai gustos şi mai

sănătos de oferit natura. Şi aici mă refer la pământurile noastre româneşti şi la roadele lor, de care cu

toţii beneficiem şi suntem atât de încântaţi.

Eu personal – şi cred că şi dumneavoastră – îmi aduc aminte cu nostalgie şi cu mare plăcere de

gustul excepţional şi de aromele inconfundabile ale copilăriei, ale pâinii scoase proaspăt din cuptor, ale

gustului laptelui proaspăt muls de bunica, de mirosul unic al roşiilor proaspete, răscoapte de soarele

verii din grădină şi de fabuloasele salate de legume, nelipsite de pe masă, alături de brânza făcută în

casă, de carnea de pasăre de curte sau de orice alt rafinament culinar tradiţional.

Toată această bogăţie pe care ţarina strămoşească în care am crescut cu toţii, mai mult sau mai

puţin, ne-a lăsat-o ca amintire în suflete reprezintă o parte importantă din universul nostru de viaţă,

parte pe care eu personal mă străduiesc şi îmi doresc ca şi copilul meu să o moştenească şi să o

transmită mai departe.

Pentru că eu personal am avut şi am privilegiul de a mă fi născut într-una dintre cele mai

frumoase, bogate şi nealterate zone ale României – Bucovina.

Şi sunt convins că majoritatea dintre dumneavoastră îmi dă dreptate în privinţa acestui sentiment

nostalgic, poate, legat de fantastica diversitate a solului românesc şi de continua minunare în faţa

extraordinarei frumuseţi a ţării noastre, traduse şi prin această fantastică diversitate şi bogăţie a roadelor

pământurilor acestora care pentru noi, românii, este una dintre cele mai importante tradiţii – agricultura.

Nu este o simplă vorbă sau o exaltare metaforică ideea că, timp de sute de ani, acest rod al

pământului românesc, atât de bogat, atât de special, unic, aş îndrăzni să spun, în lume, tradus prin

- 19 -

agricultură, a fost şi a rămas şi vreau să cred că va rămâne şi de acum încolo unul dintre simbolurile,

dar şi dintre mărcile importante atunci când lumea rosteşte „România”!

Asocierea noastră naţională de-a lungul vremurilor cu noţiunea de „grânar al Europei”, mai ales

în perioada ante şi interbelică, perioadă în care poeţi ca Goga, Coşbuc sau scriitori ca Slavici şi

Rebreanu au creat adevărate capodopere din truda ţăranului român şi din mândria acestuia şi iubirea lui

nemăsurată pentru pământurile pe care le-a muncit, a reprezentat şi reprezintă în continuare pentru noi,

cei de acum, un tezaur intrat deja în panteonul nu doar literar al lumii.

După cum bine ştiţi, mă număr printre acei parlamentari care şi-au dedicat o parte substanţială

din activitatea lor din forul legislativ şi proiectelor pentru conservarea, încurajarea şi îmbunătăţirea

aspectelor care ţin de tradiţiile noastre naţionale, de munca românului şi de produsul acesteia, chestiuni

care contribuie esenţial, vital aş îndrăzni să spun, la dezvoltarea economică şi socială a României.

În plus, ori de câte ori am avut ocazia – şi asta s-a întâmplat foarte des –, nu doar în calitate de

senator într-o circumscripţie electorală a ţării, ci mai ales ca om, ca cetăţean al unui oraş şi judeţ cum

este Suceava, care obişnuieşte să desfăşoare activităţi curente, aşa cum o facem cu toţii alături de

familiile noastre, cum ar fi mersul la piaţă, pregătirea unei mese în familie sau o ieşire cu prietenii la

una dintre pensiunile agro-turistice din zonă, am discutat în nenumărate rânduri cu producătorii locali

de bunuri de consum alimentar.

De fiecare dată am rămas cu un gust amar şi cu o tristeţe extraordinară în suflet când am

constatat că aceşti oameni (care muncesc şi care reuşesc printr-un efort imaginabil să ne ofere

minunatele lor produse, care în alte ţări sunt etichetate drept produse de lux sau exclusiviste şi pe care

noi le avem la îndemână la preţuri cât se poate de decente, aş putea să spun chiar modice în raportul

calitate-preţ şi efortul depus pentru obţinerea lor, noi, românii, în majoritatea timpului, uitând aceste

calităţi şi aceste valori sau bagatelizând munca oamenilor care ni le oferă) mi-au mărturisit cât de greu

le este, dacă nu chiar imposibil, să se simtă satisfăcuţi şi răsplătiţi pentru munca şi produsele acestei

munci, în mod corespunzător şi în mod decent.

În România, noţiunea de fermier este similară cu cea de dizident.

Pentru că, oricât de bine au încercat aceşti oameni să se organizeze şi să funcţioneze în micile

asociaţii pe care le au ca producători agroalimentari (fermieri), s-au izbit necontenit de probleme

cvasiinsurmontabile, cum ar fi:

- o piaţă concurenţială externă greu de egalat, dacă nu chiar de surclasat;

- o lipsă de receptivitate uriaşă din partea autorităţilor române la a facilita şi a susţine

demersurile acestor oameni pentru legalizarea muncii lor şi recompensarea lor conformă;

- o lipsă completă sau aproape completă a unei legislaţii naţionale în domeniu, care să uşureze

şi să susţină munca, dar, în primul rând, demersurile legale ale acestor oameni pentru ca produsele pe

- 20 -

care ei le pot oferi să aibă acceptul şi girul de a intra pe pieţele româneşti şi în magazinele de orice tip

din România, evident, în conformitate cu standardele şi cerinţele în materie impuse şi reglementate de

către Comunitatea Europeană şi internaţională.

Şi, bineînţeles, dar nu în ultimul rând, o legislaţie care să confere o protecţie sporită pentru

munca şi cadrul muncii acestor oameni, pentru că, după cum bine ştim, condiţiile de climă şi de sol ale

României presupun nişte precauţiuni şi cadre speciale, având în vedere că există perioade mari de

secetă sau alte fenomene naturale adverse, care pun în pericol recoltele şi, evident, întregul efort al

producătorilor şi, în fond, viaţa acestor oameni care trăiesc exclusiv din produsul muncii lor.

Acum puţină vreme m-am bucurat văzând că proiectul de lege pe care l-am iniţiat privitor la

obligativitatea existenţei pe rafturile super şi hipermarketurilor a produselor româneşti în proporţie de

51% a fost îmbrăţişat şi primit cu căldură de către dumneavoastră şi am putut să mă duc să împărtăşesc

această bucurie şi cu oamenii despre care vă vorbesc.

În schimb, acum, iată-mă pus, şi nu doar eu, ci noi toţi, colegii care am lucrat în acest sens –

sper că sunteţi de acord cu mine –, dar în special oamenii cărora li se adresează acest proiect, în

situaţia tristă şi neplăcută ca acesta să se împotmolească undeva pe traseul încâlcit al labirintului

legislativ către Preşedinţia României.

De aceea, fac un apel cât se poate de serios către domnul preşedinte Klaus Iohannis, în ciuda

faptului că Domnia Sa are o perioadă extrem de aglomerată cu lucruri care, după cum se vede şi am

putut vedea şi zilele acestea, sunt de o importanţă crucială pentru noi toţi şi pentru ţara noastră, ca,

printr-un efort suplimentar şi o supremă bunăvoinţă şi empatie naţională, să îşi plece privirile şi asupra

cererilor, dorinţelor şi nevoilor fermierilor români şi, în final, ale cetăţenilor acestei ţări.

Pentru că cetăţeanul, acelaşi care l-a votat şi pe domnul Klaus Iohannis ca preşedinte al

României, este beneficiarul.

Am convingerea fermă din tot ce aud şi văd în fiecare zi, repet, ca om care trăieşte normal în

această ţară şi îşi face curent cumpărăturile de la magazinele româneşti, că românii preferă să mănânce

mâncare românească, produsă pe pământurile ţării lor.

Ceea ce mi se pare o chestiune cât se poate de firească, fără ca aceasta să însemne că nu

apreciem şi produsele de provenienţă străină.

Însă, aşa cum vă spuneam, memoria afectivă a fiecărui om, dar şi necesitatea de susţinere

naţională prin forţe proprii sunt prevalente oricăror altor opţiuni.

Pentru că, doamnelor şi domnilor colegi, departe de mine ideea unui naţionalism închipuit, fals

sau extrem, însă consider că trebuie să învăţăm să ne iubim tradiţiile şi valorile şi să le dăm adevărata

lor importanţă şi greutate, aşa cum bine vedem că fac şi alte ţări din jurul nostru şi din întreaga lume

pentru naţiunile pe care le cuprind.

- 21 -

Stimaţi colegi,


Aş vrea să închei prin a spune că apelul meu către domnul preşedinte Iohannis, care întârzie

promulgarea legii, nu vine ca o formă de manifest politic, ci ca o formă de comunicare firească între

Domnia Sa şi fiecare român care m-a delegat, prin mandatul meu de senator ales, să am această

comunicare pe o cale mai directă cu Preşedintele României şi cu celelalte foruri şi instituţii ale statului

român, şi nu numai.

Îi mulţumesc anticipat domnului preşedinte Iohannis pentru timpul pe care sper că şi-l va

dedica pentru binele şi prosperitatea naţiunii noastre!

Vă mulţumesc.

Doamna Gabriela Creţu:

Declaraţia politică se intitulează „Brexit-ul nu se tratează cu «Hai, bre, lasă! Trece…»”.

Referendumul cu privire la relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeana s-a încheiat cu victoria

celor care au votat pentru părăsirea Uniunii. O victorie strânsă, dar victorie!

E un eveniment unic. Nu s-a mai întâmplat ca un stat membru să decidă să iasă din Uniune; nu

există proceduri; nu putem anticipa toate consecinţele. Decizia are consecinţe; Marea Britanie e o ţara

mare şi o economie importantă, chiar dacă s-a insularizat politic mereu.

Faptul că o majoritate a britanicilor a votat astfel nu e întâmplător. Trebuie trase concluzii,

trebuie înţelese mesajele, căci sigur sunt mai multe, trebuie luate măsuri; în ceea ce ne priveşte, în ceea

ce priveşte Europa…

Ne aflăm într-o situaţie excepţională, indiferent dacă suntem optimişti, sceptici sau pesimişti în

privinţa Uniunii Europene; putem gândi chiar chinezeşte şi crede că orice criză este o oportunitate de

reinventare şi că reinventarea va fi o reîntoarcere la valorile şi sensul iniţial al Uniunii – pace,

coeziune, multilateralism.

Un lucru este cert pentru toţi, oricare ar fi opţiunea. Situaţiile excepţionale presupun alegeri

politice excepţional de importante.

Preşedintele României nu are atribuţiile, iar premierul nu are legitimitatea să ia asemenea

decizii! Programul Guvernului tehnocrat este limitat sub aspectul conţinutului şi duratei; capacitatea sa

este cel puţin discutabilă, după activitatea de până acum…

Fac un apel către toţi colegii din Parlament la mobilizare! Se decide viitorul celor pe care îi

reprezentăm! Se decide şi viitorul României. O dezbatere publică cu largă participare trebuie urgent

iniţiată. Una serioasă şi clarificatoare.

Cel mai mare pericol este ca, în virtutea libertăţii de expresie şi dreptului la opinie, ambele

perfect democratice, să exprime opinii cei care nu au niciuna.

- 22 -

Necunoaşterea funcţionarii Uniunii Europene şi politicilor sale îşi arată consecinţele negative

mai mult decât oricând! Pretutindeni în Uniune! La noi, mai mult decât la alţii, căci cultura politică

este la un nivel extrem de scăzut, iar campania continuă împotriva democraţiei şi instituţiilor sale îşi

arată deja efectele distructive…

P.S. Unificarea PNL cu UNPR ar trebui să fie cea din urmă temă a dezbaterii publice; nu ne

spune decât ceea ce ştim deja – că există forţe nedemocratice care decid mişcările de trupe! Şi că acest

lucru trebuie schimbat!

Domnul Liviu-Marian Pop:

Declaraţia politică este intitulată „Unde sunt rezultatele guvernării, domnule Cioloş?”.

Stimaţi colegi,

Acum, aproape de finalul unei sesiuni parlamentare, doresc să-mi îndrept atenţia către

Guvernul Cioloş şi activitatea ministerială a acestuia.

În aprilie, domnul prim-ministru le cerea membrilor Cabinetului rezultate, nu doar idei, în ceea

ce priveşte politica guvernamentală.

În prezent, rezultatele nu se vad! Şi nu este doar opinia mea. Tot mai multe voci se pare că

transmit acelaşi mesaj, potrivit cărora Executivul nu lucrează în interesul românilor şi nu performează.

Vă întreb, aşadar: unde sunt reformele promise, domnule Cioloş? Care sunt rezultatele pe care

le-aţi promis în ceea ce priveşte administraţia, infrastructura, sănătatea, educaţia?

Declaraţiile pe care le-aţi făcut la criticile aduse imaginii proaste a Guvernului, potrivit cărora

„politica guvernamentală nu este să obţină rezultate pentru imagine, ci să fie un proces de schimbare

durabil şi schimbare de mentalitate”, nu compensează abordarea pragmatică a politicii ministeriale.

Domnule prim-ministru,

Mentalitatea colectivă este un concept sociologic foarte complex, iar dacă aţi fi ştiut înţelesurile

depline ale acestui termen, aţi fi ştiut că schimbarea mentalităţilor unui popor înseamnă un proces

sinuos, care se poate întinde şi pe parcursul unei epoci.

Aşadar, domnule Cioloş, consider că o să vă fie foarte greu, dacă nu imposibil, să schimbaţi

mentalitatea poporului român, cel puţin într-un mandat de prim-ministru, şi acela incomplet.

Ar fi fost mai oportun să fi început cu aplicarea deciziilor luate şi cu asigurarea circuitului

procedural al legislaţiei în toate structurile din instituţiile statului. Nişte obiective specifice şi clare v-ar

fi ajutat mai mult în dezvoltarea politicii guvernamentale.

Totuşi, se pare că un obiectiv al Guvernului actual şi al ascensiunii domnului Cioloş a fost atins,

şi anume acela care reflectă opţiunea geostrategică a României de a rămâne alături de aliaţii occidentali.

Miniştrii Cabinetului sunt, în majoritate, tehnocraţi şi oficiali, sunt apropiaţi ai Occidentului, ceea ce

- 23 -

denotă că se doreşte păstrarea relaţiilor cu Washingtonul, NATO şi Uniunea Europeană – sau ce a mai

rămas din ea!

Observăm clar cum s-a dorit ca în România să fie întărită o anume instituţie – Direcţia

Naţională Anticorupţie, reuşind să o transforme în cea mai de temut instituţie din ţara noastră. Astfel,

în lupta aceasta mediatică, de capturare a „vrăjitoarelor” instituţionale, au fost înlăturaţi din funcţii

câţiva oficiali înalţi şi au fost lăsaţi fără imunitate câţiva politicieni. Justiţia oarbă o să-i aibă în pază!

Bravos, domnule ministru! Astea da rezultate!

Dar ce se întâmplă cu restul strategiei promise, cu rezultatele pe care le-aţi cerut miniştrilor?

Noi, cetăţenii, le aşteptăm nerăbdători.

În final, vă solicit să faceţi un bilanţ al guvernării cu măsurile întreprinse, pe care să-l oferiţi

publicului, şi să demonstraţi cine are dreptate: dumneavoastră sau rezultatele… inexistente?!

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Agrigoroaei:

Declaraţia politică se intitulează „Apocalipsa economiei româneşti”.



Stimaţi colegi,

După cei şase ani de criză, 47% din totalul afacerilor din România sunt deţinute de companiile

româneşti. În acest timp ponderea multinaţionalelor, companiile străine, a urcat la 49%. Cu toate

acestea, cele 423 de companii româneşti au 2,4 milioane de angajaţi şi afaceri de 509 miliarde de lei.

Cele 30 000 de companii străine au cu puţin peste un milion de angajaţi, iar cifra afacerilor, de 536 de

miliarde de lei. Acestea sunt cifrele oficiale de la nivelul anului 2014. Cel mai probabil, rezultatele

financiare pe 2015 vor arăta că ponderea companiilor româneşti a scăzut în continuare. Sunt previziuni

extrem de sumbre, că în cel mult cinci ani companiile româneşti nu vor depăşi 30% din economia ţării.

Creşterea economică atât de aclamată în prezent se bazează în primul rând pe comenzile

externe ale multinaţionalelor şi consum, dublate de majorările salariale şi scăderile de taxe. Investiţiile,

noile locuri de muncă, adevăraţii piloni ai unei creşteri economice sănătoase, contează foarte puţin în

aceasta ecuaţie. Ca sa fie şi mai clar, multinaţionalele efectiv mulg economia românească şi, odată cu

ea, pe fiecare român. Peste un deceniu, vom avea firme româneşti mai puţine, locuitori mai puţini, ceea

ce va afecta investiţiile, locurile de muncă şi cererea internă, plus capacitatea de a avea politici proprii.



Stimaţi colegi,

- 24 -

Avem nevoie acum, imediat, de măsuri concrete. În primul rând, trebuie să refacem programul

ajutoarelor de stat, astfel încât companiile româneşti să fie favorizate, şi nu multinaţionalele, aşa cum

este în prezent. Nu există programe naţionale pentru ca firmele româneşti să devină mai puternice, deşi

ele angajează cei mai mulţi oameni. În al doilea rând, trebuie să lovim puternic în marea evaziune

fiscală. Trebuie să spargem conducta prin care multinaţionalele transportă banii din România către

paradisurile fiscale.

România are cea mai mare creştere economică din Europa, se află pe lista oportunităţilor de

investiţii, piaţa bursieră oferă cele mai ridicate randamente. Dar toate aceste lucruri vor dispărea peste

noapte, când multinaţionalele vor vedea că nu mai au ce să cumpere sau cui să vândă.

Vă mulţumesc.

Domnul Paul Ichim:

Declaraţia politică este intitulată „«De la bârfa de Facebook la o problemă reală» şi «Sănătatea

a devenit o… eternă problemă»”.

Declaraţia actuală se bazează pe o problemă ciudată, apărută în mediul virtual, cu ocazia

campaniei electorale de la locale. Să explic situaţia pe scurt.

A apărut o ştire „şoc” cu o listă a ruşinii senatorilor ce nu au fost de acord cu oprirea

defrişărilor ilegale.

Am avut surpriza să constat că această ştire a fost preluată copios, undeva pe bună dreptate, de

consumatorii de Facebook. În mod normal am început să cercetez despre ce „scăpare” a fost vorba,

fiind convins că memoria nu-mi joacă feste.

Ştirea ar fi fost preluată de un post de televiziune de internet de pe pagina de Facebook a unui

deputat PRU. Am căutat pe pagina personală a parlamentarului respectiv şi am avut surpriza să constat

că pe pagina oficială afişată de Parlamentul României respectivul nu avea nicio iniţiativă care să facă

referire la tema pusă în discuţie.

Aşa mi s-a consolidat ideea că aceste reţele de socializare sunt sediul multor idei false sau, mai

corect, manipulări!

Problema a fost că mulţi au citit, au luat de bună informaţia şi au reacţionat.

Aceste reacţii merită comentate, deoarece cuprind în esenţa subiectului pus în discuţie mult

adevăr.

În primul rând vreau să-mi stabilesc bine poziţia faţă de subiectul pus în discuţie.

Interesul meu este perfect superpozabil cu al oricărui cetăţean alarmat de anumite nereguli sau,

mai corect, ilegalităţi!

Nu am pregătirea teoretică în domeniul mediului sau silvic, nu am interese de afaceri în

domeniu, personal şi până la nu ştiu ce grad în familie.

- 25 -

Să revin la subiect.

În concediile de vară, refugiindu-ne spre munte, am avut surpriza să constat zone mari de

pădure, la limita dintre Moldova şi Ardeal, lăsate la nivel de păşune!

Este imposibil să nu rămâi surprins cum zona Borsec, altădată deţinătoare de păduri dese de

răşinoase, a devenit zonă de buturugi!

Cum te îndrepţi spre montană, oriunde în această ţară, te întâlneşti cu mijloace de transport

greu, care cară buşteni! Întâlneşti zone care altădată erau pline de păduri, iar acum au devenit zone

izolate.

Presa a tot scris despre o cârdăşie de baroni transpolitică şi transnaţionali (multietnici) ce şi-au

dat mâna la chelirea munţilor.

Ce este curios, nu am reţinut ca acest subiect să fi devenit obiect de studiu şi rezolvare pentru

organele de urmărire penală, căci de, ar fi ceva lege în domeniu!

Am înţeles că până şi parcurile naţionale, respectiv Retezatul, au ajuns la exploatare haotică a

masei lemnoase.

Din câte sunt informat, exploatarea naţională a masei lemnoase se face „teoretic” reglementat

prin lege.

Este nevoie de material de construcţie, de mobilă, de combustibil pentru anumite gospodării.

Ce nu am înţeles este cum de exportăm masă lemnoasă, neprelucrată în fabricile de la noi, deci

fără o plusvaloare, doar materie primă.

Povestim la nivele administrative înalte că am putea să ne orientăm ca ţară spre turism.

Potenţial ca şi diversitate naturală avem, drumurile nu prea corespund. În cadenţa în care devastăm

pădurea, nu cred să mai avem ce prezenta. Şi aşa ajung la un comentariu la care nu am avut răspuns,

nefiind de specialitate.

Se pare că anumite ţări au interzis exploatarea masei lemnoase, iar toaletarea pădurilor este

făcută de organisme bine reglementate.

În concluzie, problema frământă, pe bună dreptate, locuitorii acestei ţări.

Am depus la Ministerul Mediului o solicitare, în sensul în care doresc să aflu următoarele:

- situaţia actuală a împăduririi ţării, pe regiuni;

- situaţia tăierilor legale şi ilegale din ultimii 20 de ani;

- dacă legislaţia existentă este corespunzătoare pentru asigurarea protecţiei pădurilor;

- dacă forma de organizare a ocoalelor silvice poate proteja pădurea, fie ea privată sau publică;

- planul de împăduriri al României;

- dacă se poate propune o lege de interzicere a tăierilor de pădure şi care ar fi problemele

apărute în acest sens.

- 26 -

Şi uite aşa am evoluat de la o bârfă pe Facebook la o problemă evident reală, care doare!

În final aş dori să abordez şi o altă problemă, la fel de gravă, dar dintr-un alt domeniu:

Sănătatea a devenit o… eternă problemă

La un moment dat mă plictisisem să tot scriu despre problemele din sistemul sanitar. Deja este

un subiect pregnant şi chiar „ofertant” pentru presă. Despre devoalarea problemelor din acest sistem

vital pentru societate s-au ocupat obiectiv, dar şi cu tuşe grosiere – pe lângă subiect – mulţi informaţi,

dar şi neinformaţi.

Aşa de unit a fost prezentată realitatea, încât este o ostilitate inexplicabilă asupra întregului

corp medical. Să nu se înţeleagă că aş susţine că realitatea este frumoasă şi că nu sunt probleme grave

de soluţionat.

M-a scos din muţenia autoimpusă ultima conferinţă de presă a ministrului de resort, proaspăt

nominalizat de câteva săptămâni.

De la învestitură cunoştea că a preluat un minister cu probleme, aşa că prezentarea hibelor fără

a oferi soluţii mi s-a părut doar un act de publicitate în faţa ziariştilor.

Ministerul Sănătăţii, din 1989 şi până în prezent, a avut cea mai mare fluctuaţie de miniştri

comparativ cu alte ministere. Într-un domeniu bine definit, am avut miniştri de toate specialităţile, iar

consecinţele se văd.

Uneori m-am întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă la Ministerul de Finanţe ar fi fost nominalizat un

medic. Până la urmă cred că butada folosită că la medicină se pricepe toată lumea a fost criteriul de

bază pentru nominalizarea miniştrilor.

Să revenim la evenimentul de săptămâna trecută!

Nu se cunoaşte numărul exact al medicilor ce practică şi unde practică aceştia, în România.

Ministerul are în coordonare direcţiile sanitare ce ar trebui să deţină această bază de date, în

conformitate cu fişa postului.

Institutul de Statistică Medicală, din câte ştiu, este în strânsă colaborare, dacă nu cumva în

subordonarea Ministerului Sănătăţii.

Colegiul Medicilor din România este partener de consultare cu Ministerul Sănătăţii, în temeiul

legislaţiei existente.

Finanţarea diferenţiată a actului medical este făcută în temeiul unui act normativ după

ierarhizarea spitalelor, fapt existent de ani buni. Nu spun că acest lucru ar fi bun sau rău, dar arată că

ministrul în exerciţiu nu cunoaşte bine legislaţia şi actele normative aflate în vigoare.

Nu poţi reproşa unui ministru abia numit să cunoască toate reglementările aflate în vigoare, mai

ales că acesta este de formare economist şi singura experienţă în domeniul medical este cea referitoare

la o serie de activităţi ale unor ONG-uri cu scop umanitar.

- 27 -

Personal, mi-a fost teamă de oamenii pricepuţi la toate – finanţe, economie –, deoarece timpul a

dovedit că nu este chiar aşa. Însă aceasta este altă discuţie. Problema este alta!

Ministrul în exerciţiu trebuie să se sprijine pe colaborarea unui corp de experţi din minister.

După consilierea oferită, sunt două variante posibile:

- prima variantă este aceea în care experţi nu sunt – au plecat sau sunt pensionaţi;

- a doua variantă, chiar mai periculoasă, este posibilitatea în care experţii există, dar nu oferă

consultanţă adecvată, din varii motive.

Nu ştiu care este varianta reală, dar nu mi se pare corect ca un ministru nou în exercitarea

mandatului să susţină conferinţe de presă de dragul imaginii, cu declaraţii şoc, fără acoperire şi fără

soluţii.

Este evident că actualul mandat este unul limitat în primul rând de calendarul alegerilor din

acest an, astfel încât cred că ar fi mai corect de discutat probleme cu soluţionare imediată şi ar trebui

lăsate declaraţiile pentru a avea ce scrie presa.

Avem alte aşteptări de la actualul ministru şi ar cam trebui să iasă de sub amprenta „Mircea, fă-te

că munceşti!”.

Cu stimă, dr. Paul Ichim, senator PNL

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică se intitulează „Populismul şi extremismul au înfrânt procesul democratic”.

Stimaţi colegi,

Referendumul care a avut loc în Marea Britanie, soldat cu votul majoritar pentru ieşirea statului

din Uniunea Europeană, este o procedură tradiţională pentru o democraţie stabilă, dar cu implicaţii şi

efecte deloc tradiţionale, previzibile sau benefice. Am văzut cu toţii rezultatul acestui referendum, la

fel cum am văzut reacţiile prompte ale miniştrilor de externe ai statelor membre UE care au spus clar

că trebuie iniţiate cât mai repede discuţiile şi procedurile pentru ieşirea Marii Britanii din Uniune. În

acelaşi timp observăm evoluţia rapidă şi fără precedent a numărului semnatarilor petiţiei pentru

reluarea acestui referendum.

După doar două zile de când s-a votat ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, aproape

trei milioane de britanici au semnat o petiţie prin care cer reorganizarea referendumului. O astfel de

răsturnare de situaţie arată faptul că britanicii nu ar fi votat la referendum în cunoştinţă de cauză, unii

dintre ei realizând abia acum care sunt consecinţele ieşirii din UE şi, cel mai probabil, regretă votul

dat. Dat fiind faptul că petiţia a depăşit limita de 100 000 de semnături, Parlamentul britanic este

obligat să ia în considerare o dezbatere pe această temă.

Stimaţi colegi,

- 28 -

În calitate de parlamentar, consider că este de datoria noastră să dezbatem evoluţia acestui proces

democratic, pentru că reacţiile de după stabilirea rezultatului votului arată că procesul a fost viciat.

Exemplul Marii Britanii ne arată faptul că democraţia prin referendum poate fi viciată în sensul

în care suma voinţelor indivizilor să nu conducă la satisfacerea, pe fond, a acestor voinţe. Ceea ce

fiecare individ îşi doreşte poate deveni, prin însumarea voturilor, un rezultat pe care nu îl doreşte

nimeni. Referendumul se face pe bază de opinie şi cunoaştere, însă informaţia furnizată alegătorilor nu

înseamnă automat cunoaştere pentru aceştia, atunci când ea este trunchiată sau populist îmbrăcată. În

Marea Britanie s-a văzut ce înseamnă victoria populismului asupra informării prealabile votului.

În campania pentru alegerile locale, dar şi în celelalte campanii, am atras atenţia asupra

importanţei acordării votului în cunoştinţă de cauză. Consider că mecanismul acordării votului într-o

democraţie trebuie să presupună următorul traseu: intensitatea participării – interes – atenţie –

informare – cunoaştere. Acest traseu este prea puţin spre deloc parcurs de cei care votează, pentru că

este bruiat de un alt traseu, care îmbină atitudinile extremiste cu cele populiste ale decidenţilor politici,

vectorilor de imagine, liderilor opiniei publice.

Stimaţi colegi,

Ascensiunea populismului şi a extremismului este impardonabilă, iar Parlamentul are

responsabilitatea să stopeze acest curent care afectează democraţia europeană, nu doar pe cea

naţională! S-a văzut că poziţiile extremiste şi populiste sunt cele care incită populaţia să participe la

luarea unor decizii. Responsabilitatea discutării despre sistemele democratice presupune supunerea

acestei teme unei dezbateri politice şi sociale serioase înainte de a forţa luarea unei decizii. Altfel, se

ajunge la exemplul dat de referendumul din Marea Britanie.

Partidul Naţional Liberal şi-a exprimat ferm poziţia de susţinere totală a proiectului euroatlantic

al României. Suntem ferm convinşi că România trebuie să-şi consolideze parteneriatul cu SUA, NATO

şi UE, în noile realităţi europene.

Sunt multe planuri pe care trebuie dezbătută noua realitate în care ne aflăm, dar unele direcţii

sunt clare încă de acum: procesul democratic trebuie respectat, populismul şi extremismul trebuie

înlăturate pentru binele construcţiei europene în care România este parte, iar decidenţii politici sunt

primii responsabili de acest traseu!

Vă mulţumesc.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Declaraţia politică este intitulată „Listă scurtă, boală lungă!”.


Stimaţi colegi,

- 29 -

Presa economico-financiară a relatat recent că, alături de Ungaria, Italia şi Polonia, România n-ar

fi străină de peste 70% dintre neregulile sesizate în programele de agricultură, dezvoltare rurală şi

pescuit finanţate din resurse comunitare.

Nu ar fi pentru prima dată când rapoarte ale Comisiei Europene plasează România pe o aşa-numită

„listă scurtă” a ţărilor în care banii europeni sunt fraudaţi, fie prin eludarea unor taxe vamale sau pe

valoare adăugată, fie prin activităţi de contrabandă cu tutun sau cu produse contrafăcute.

Numitorul comun al acestor deloc onorante ierarhii îl constituie însă proliferarea acestor

practici pe fondul neregularităţilor constatate în procesele de achiziţii publice, viciate încă de

fenomene de corupţie.

Nici îmbunătăţirea prin simplificare şi debirocratizare a legislaţiei specifice procedurilor de

achiziţii, nici escaladarea fără precedent a ofensivei anticorupţie nu au fost în măsură să tempereze

practicile neconforme în materie de finanţări europene.

Neliniştea şi îngrijorarea oficialilor europeni par alimentate mai ales de dinamica explozivă a

fraudelor cu bani europeni, care, în anul 2014, au fost de patru ori mai multe decât în anul precedent,

volumul acestora generând o pagubă în perioada de referinţă de peste 3 miliarde de euro.

Când toate aceste nereguli sunt sesizate într-o ţară pentru care dezvoltarea rurală este esenţială

în combaterea sărăciei extreme în care se zbate marea majoritate a familiilor care trăiesc la limita

subzistenţei din agricultură, este nevoie de o abordare sistemică a tuturor vulnerabilităţilor care

contravin acestor premise.

În timp ce alte state membre îşi dispută deja ariile de intervenţie privind eficienţa utilizării

resurselor prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură şi

promovează conservarea şi sechestrarea carbonului în agricultură şi silvicultură, România nu pare că a

înţeles încă oportunitatea promovării tehnologiilor agricole inovatoare şi gestionarea durabilă a

fondului forestier.

E adevărat că statele membre sau regiunile îşi asumă însele în propriile programe de dezvoltare

rurală obiective cantitative pentru fiecare arie de intervenţie în parte, stabilind apoi planul de măsuri

pentru îndeplinirea acestora şi fondurile alocate pentru fiecare acţiune în parte.

Însă, fără eforturi susţinute pentru excluderea României de pe „lista scurtă” a ţărilor în care

aceste fonduri sunt gestionate după ureche, riscăm să nu culegem decât ceea ce am semănat…

Vă mulţumesc.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:

Declaraţia politică se intitulează „Majoritatea parlamentară PSD face rău ţării”.

- 30 -

Înregistrând şi ultima mare „reuşită”, aceea de a mai coopta câţiva parlamentari foşti UNPR-işti,

PSD are astăzi în Parlamentul României o majoritate confortabilă pe care o foloseşte la ceea ce ştie el

mai bine: la a face rău ţării!

Două sunt direcţiile observabile cu ochiul liber în Parlament, şi cu precădere în Senat:

- în prima direcţie, PSD a dat drumul iniţiativelor populiste, gen pensii speciale pentru tot mai

multe categorii, reduceri de tot soiul de contribuţii şi facilităţi pentru categoriile defavorizate, toate

acestea punând în pericol major echilibrele bugetare ale ţării;

- în cealaltă dimensiune, PSD obstrucţionează orice iniţiativă a Guvernului Cioloş ce vine fie să

rezolve o problemă istorică, cum ar fi softul lăsat de Ghiţă la APIA, fie să deschidă oportunităţi noi de

finanţare, cum ar fi cazul ordonanţei Guvernului de aplicare a unor criterii de integritate în cazul

licitaţiilor publice, ordonanţă necesară în baza legislaţiei europene, ordonanţă pe care PSD a blocat-o

odată cu licitaţiile publice.

În ultimele săptămâni, PSD a arătat celor ce au vrut să vadă exact faţa hidoasă a unui partid

criptocomunist ce nu precupeţeşte niciun bănuţ pentru a vota legi populiste, nesustenabile şi care pun

în pericol evoluţia ţării. Mai mult, PSD blochează şi orice intenţie a Guvernului Cioloş de a pune

lucrurile în ordine, rămânând ca după aceea să-şi smulgă părul din cap pe la televiziuni, spunând că

acest guvern nu face nimic.

Acesta este PSD-ul pe care îl cunoaştem şi care riscă intenţionat stabilitatea ţării pentru a

câştiga alegerile parlamentare – e tot ce îl interesează!

Doamna Mihaela Popa:

Declaraţia politică este intitulată „Învăţământul are nevoie de 6% din PIB!”.

Distinşi colegi,

Vineri, 17 iunie 2016, a fost din nou o zi neagră pentru Iaşi. De această dată Iaşiul a pierdut un

profesor dirijor şi un tânăr coregraf, alături de cei doi şoferi ce transportau întregul ansamblu folcloric

către un concurs în judeţul Arad.

După cumplita veste a acestui accident petrecut pe raza localităţii Perşani, judeţul Braşov, şi

soldat cu patru decese, au început să iasă la iveală încă o dată problemele sistemului. Inspectoratul

Şcolar Judeţean Iaşi şi Palatul Copiilor Iaşi dădeau cifre contradictorii cu privire la numărul total de

persoane ce au urcat în acel microbuz. Microbuzul avea înscrise în certificatul de înmatriculare 25 de

locuri, în interiorul său s-au găsit 29 de scaune montate, pe foaia de parcurs erau trecute doar 24 de

persoane, iar la spital se aflau 26 de persoane, exceptând acele persoane ce îşi pierduseră viaţa.

În fiecare an, învăţământul este ocolit şi trecut la categoria diverse atunci când se pune

problema finanţării. Până nu vom înţelege că finanţarea învăţământului în mod corespunzător

înseamnă, de fapt, finanţarea propriului nostru viitor, prin copiii noştri, suntem condamnaţi să asistăm

- 31 -

neputincioşi cum un sistem îngenuncheat de o rată de abandon şcolar extrem de ridicată, o salarizare a

cadrelor didactice extrem de slabă, dotări tehnice inexistente sau, acolo unde există, utilizate ineficient

abia mai supravieţuieşte. Mai nou, din păcate, am înregistrat şi decese provocate de acest sistem. Câte

economii mai sunt necesare şi câţi oameni trebuie să mai moară până să înţelegem că învăţământul are

nevoie de 6% din PIB? Este de datoria noastră să asigurăm cel puţin acest procent şi să lucrăm la

corectarea erorilor acestui sistem astfel încât să reuşim să avem sistemul educaţional pe care ni-l dorim.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Nistor:

Declaraţia politică se intitulează „Responsabilizarea clasei politice privind promisiunile

electorale”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În declaraţia de astăzi doresc să vă supun atenţiei responsabilitatea de care trebuie să dăm

dovadă atunci când facem promisiuni electorale. Suntem în pragul campaniei parlamentare, iar oferta

politică pe care o fac partidele, din punctul meu de vedere, trebuie să şi fie pusă în aplicare după

câştigarea alegerilor.

Am pornit de la această idee luând în calcul contextul european din prezent. Referendumul

britanic de pe 23 iunie a fost organizat ca urmare a promisiunilor electorale ale fostului premier David

Cameron, pe vremea când acesta participa la alegerile generale din Marea Britanie, în 2015. Astfel,

săptămâna trecută a avut loc votul prin care s-a decis dacă ţara sa va rămâne sau nu în Uniunea

Europeană.

În ceea ce priveşte angajamentele electorale fără finalitate, putem da exemplul alegerilor

parlamentare din Grecia, din septembrie 2015, unde candidatul Alexis Tsipras susţinea în faţa

poporului grec că ţara sa nu va aplica măsurile de austeritate propuse de UE. Nici până acum Guvernul

de la Atena nu a venit cu soluţii concrete pentru soluţionarea crizei financiare din Grecia. Un alt

exemplu este faimoasa campanie a domnului Donald Trump, a cărui cursă electorală pentru preşedinţia

Statelor Unite este alimentată de declaraţii contradictorii şi promisiuni neinspirate, printre care şi

obiectivul său de a ridica un zid uriaş la graniţa cu Mexic, cu scopul de a combate emigraţia ilegală.

Revenind la situaţia din România, putem da numeroase exemple de oferte electorale care nu

vor fi, cu siguranţă, respectate de către numeroşi candidaţi la recentele alegeri locale din ţară. Unele

dintre ele sunt de-a dreptul aberante, iar altele depăşesc şi de câteva ori bugetul comunităţii în care s-au

făcut promisiunile. Toate acestea nu fac decât să dezamăgească electoratul şi să-l determine să nu se

mai prezinte la vot.

- 32 -

Iată de ce, stimate colege şi colegi, am dorit să vă supun atenţiei acest subiect, să încercăm să

responsabilizăm clasa politică în a se prezenta în campania din toamnă cu promisiuni pertinente, cu

măsuri necesare cetăţeanului acestei ţări şi cu posibilitatea de a fi puse în aplicare.

Vă mulţumesc.

Doamna Biró Rozalia-Ibolya:

Declaraţia politică este intitulată „Statutul elevului”.


Stimaţi colegi,


După cum ştiţi, Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică proiectul Statutului elevului.

Acest document reglementează drepturile şi obligaţiile elevilor înmatriculaţi în instituţiile de

învăţământ de stat, particular sau confesional din România. Ministerul informează într-un comunicat

de presă că proiectul a fost elaborat de Ministerul Educaţiei în colaborare cu Consiliul Naţional al

Elevilor şi alte organizaţii reprezentative ale elevilor şi este fundamentat pe respectarea valorilor

comunităţii şcolare şi ale sistemului educaţional. Potrivit acestui proiect, drepturile elevilor au fost

structurate în următoarele categorii: educaţionale, de asociere şi exprimare, drepturi şi modalităţi de

recompensare. Documentul prevede, de asemenea, îndatoriri, interdicţii şi sancţiuni pentru încălcarea

de către elevi, în incinta unităţii de învăţământ, a prevederilor prezentului statut sau a prevederilor

explicite din actele normative în vigoare, în funcţie de gravitatea acestora.

Este de salutat iniţiativa de a aduce modificări documentului existent deja privind statutul

elevului, fiind un demers necesar în asumarea de către comunitatea şcolară a rolului pe care trebuie să

îl aibă elevii în sistemul naţional de educaţie.

Printre aspectele pozitive se enumără măsuri ce vizează aspecte moderne precum faptul că

elevii cu performanţe şcolare deosebite pot promova doi ani de studii într-un an şcolar, dar şi faptul că

elevul are dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă, prin fişe de

feedback anonime. La acest ultim element, adaug şi susţin faptul că acordarea feedbackului ar trebui să

devină o obligaţie pentru fiecare şcoală, nu doar un drept ce riscă să rămână fără practicabilitate şi

efecte. Un alt aspect salutabil este dreptul de a contesta rezultatele evaluării la lucrările scrise, drept pe

care fiecare elev trebuie să ştie că îl are. Desigur, sunt incluse multe elemente importante precum

dreptul de a nu fi confiscate bunurile personale care nu atentează la siguranţa personală, dar şi faptul că

sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în orice

context, precum şi aceea sub forma agresiunii fizice de orice fel a elevului.

Cu toate acestea, se observă cu uşurinţă că aceste modificări nu sunt toate cele mai potrivite.

Astfel, dacă plecăm de la premisa că şcoala românească are ca obiectiv oferirea de informaţii de cea

- 33 -

mai bună calitate, centrându-se pe performanţă şi excelenţă academică, cât mai ales formarea de

abilităţi de viaţă pentru fiecare copil într-un mediu plăcut, armonios, unde se poate juca, învăţa şi

dezvolta, ne-am fi aşteptat la accentuarea faptului că elevul român are dreptul la o educaţie de top

egală cu oricare alta din Europa. Deşi documentul menţionează, la art. 4, faptul că învăţământul

preuniversitar este centrat pe elev, abordarea generală nu inspiră încredere sau siguranţă, fiind absente

concepte cheie în educaţia elevului precum personalitate, caracter, bunătate, morală, performanţă,

creativitate, pedagogie sau spiritualitate.

În acest sens, consider că anumite articole sunt cel puţin nepotrivite. Astfel, la art. 23 se

menţionează că alegerea sau desemnarea reprezentanţilor elevilor se poate face prin tot corpul de elevi.

Or, sugestia este practic imposibil de realizat. Dacă şcoala are 1 200 de elevi, e greu de crezut că toţi

cei 1 200 vor vota. Dacă am stabili un procent din corpul elevilor (peste 50%), ar fi credibil şi

realizabil.

Tot în acest context observ faptul că există în continuare piedici în consilierea psihopedagogică

din şcoli, conform următorului articol: „dreptul de a beneficia gratuit de servicii de informare şi

consiliere şcolară, profesională şi psihologică, conexe activităţii de învăţământ, puse la dispoziţie de

unitatea de învăţământ preuniversitar, fiindu-le asigurată cel puţin o oră de consiliere psihopedagogică

pe an”. Cred că suntem cu toţii de acord că cel puţin o oră pe an nu are vreo influenţă asupra elevului.

Având în vedere că elevii trec, pe parcursul dezvoltării lor psiho-emoţionale, prin perioade care

necesită consilierea psihopedagogică, este indicat ca aceştia să beneficieze de consiliere permanentă.

În sprijinul acestei idei, ar trebui ca toate şcolile să aibă cabinet de asistenţă psihopedagogică, iar elevii

să fie încurajaţi să apeleze la acest serviciu. Tot la acest nivel consider că trebuie o reglementare mai

precisă a timpului în care elevii pot fi consiliaţi, acest fapt implicând un cumul de absenţe care trebuie

motivate corespunzător.

Din păcate, observăm că cel mai mare capitol din statut este dat de partea ce include sancţiuni, ceea

ce ne spune clar că învăţământul românesc încă funcţionează cu sancţiuni şi pedepse. Studiile din ultimele

decenii arată că eficienţa şi valoarea sancţiunilor sunt reduse pentru copiii aflaţi în creştere şi dezvoltare

psiho-emoţională-socială. Fireşte, este de apreciat că elevii nu pot fi supuşi unor sancţiuni colective.

În plus, sunt câteva articole imprecise şi incomplete, precum cel care face referire la dreptul la

protest, pentru elevii din ciclul liceal, în afara orelor de curs sau cel care indică faptul că elevii nu au

voie să consume droguri, alcool, să folosească arme în perimetrul şcolii. Ar trebui lămurit la ce se face

referire prin perimetru. Mai mult, un articol chiar nepotrivit şi susceptibil de a crea haos în sistem este

cel care menţionează că elevii din învăţământul secundar superior au dreptul de a solicita schimbarea

unui cadru didactic al clasei cu susţinerea a două treimi din totalul de elevi ai clasei. Tot în acest

context, consider că un regulament al ministerului nu trebuie să fie interpretabil în aplicarea unor

- 34 -

măsuri precum sancţiunile. De asemenea, este regretabil că acest document nu include dreptul la

condiţii de igienă, sănătate şi securitate.

Nu în ultimul rând, mi-aş dori să văd şi un statut al profesorului sau al instituţiei în sine ori

privind ambele aspecte. Ce se întâmplă când şcoala încalcă statutul elevului? Sau ce se întâmplă când

un profesor încalcă statutul elevului? Nu ni se spune. Cum este apărat şi protejat profesorul aici? Iată

de ce mi-aş dori şi un statut al profesorului, un regulament care să apere profesorul de eventualele

abuzuri din partea elevilor, părinţilor sau superiorilor, să îi ofere siguranţă şi încredere şi să ştie că

şcoala îl susţine şi nu ascultă de ordine politice sau de altă natură.

În cele din urmă, „Statutul elevului” trebuie îmbunătăţit, pentru a corespunde tuturor măsurilor

necesare pentru a asigura educaţia fiecărui copil la cele mai înalte standarde şi trebuie să fie adoptat în

complementaritate cu un statul al profesorului care să îi asigure celui din urmă respectul cuvenit şi

siguranţa pe care le merită, la rândul său.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, senator Biró Rozalia

Domnul Gheorghe Saghian:

Declaraţia politică se intitulează „Încrederea în sistemul sanitar românesc”.


Stimaţi colegi,


În luna mai a acestui an a fost realizat un raport – Centrul pentru inovaţie în medicină, raport

care şi-a propus evaluarea încrederii populaţiei în instituţiile medicale din România, cât şi evaluarea

percepţiei şi atitudinii populaţiei cu privire la cancer şi la tratamentele existente sau la cele nou

apărute. Vă atrag atenţia asupra acestui raport întrucât rezultatele sale trebuie să ne pună serios pe

gânduri şi să ne conducă la luarea unor măsuri pentru a ameliora situaţia actuală.

În primul rând, raportul arată că încrederea în medicii din România este una în continuare mare,

fapt care este încurajator, dar care trebuie susţinut să crească sau măcar să se menţină. Tot în rândul

încrederii mari din partea populaţiei se încadrează şi spitalele private din ţara noastră. Observăm astfel

că acestea s-au poziţionat pe piaţa serviciilor medicale autohtone pe poziţia privilegiată în raport cu

spitalele de stat.

În acest context, menţionez că raportul indică o încredere scăzută în spitalele de stat din

România, un fapt negativ asupra căruia trebuie să reflectăm. Având în vedere că încrederea în medici

este mare, dar cea în spitalele de stat scăzută, nici nu mai este surprinzător faptul că spitalele de stat

sunt mai apreciate în rândul populaţiei. Nu pot insista suficient asupra faptului că această situaţie este

una dramatică şi care reflectă probleme majore la nivelul sistemului sanitar românesc. Mai mult decât

- 35 -

atât, raportul ne arată că încrederea cea mai scăzută a populaţiei este, alături de spitalele de stat, faţă de

Ministerul Sănătăţii şi faţă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Acest lucru trebuie să tragă un

semnal de alarmă pentru aceste două instituţii, care trebuie, la rândul lor, să acţioneze pentru a

ameliora punctele slabe pe care respondenţii la studiul în cauză le-au identificat deja.

În al doilea rând, studiul relevă principalele probleme ale sistemului sanitar românesc: corupţia

sau mita, lipsa echipamentelor medicale necesare sau preponderenţa unei tehnologii vechi, salariile

mici ale personalului medical, numărul scăzut de cadre medicale şi personalul insuficient per total,

birocraţia, lipsa medicamentelor, numărul insuficient de spitale, starea precară a clădirilor spitalelor şi

policlinicilor, costurile ridicate pentru tratament, fonduri prea puţine direcţionate către sistemul

medical, precum şi lipsa informatizării eficiente şi generalizate la nivelul întregului sistem.

În al treilea rând, studiul arată detalii interesante privind percepţia generală faţă de boală.

Astfel, peste 85% dintre cei intervievaţi sunt de părere că boala poate fi detectată în faze incipiente, iar

82% apreciază că există cancere care se pot preveni, în timp ce 74% consideră că există tratamente ce

pot conduce la vindecare. Din păcate însă, doar o treime din populaţia României consideră că statul

contribuie la asigurarea unui tratament corespunzător pentru bolnavii de cancer.

Nu în ultimul rând, este demn de menţionat faptul că raportul aduce clarificări semnificative

privind percepţia oamenilor faţă de noile terapii. În acest sens, cei mai mulţi dintre cei intervievaţi (85%)

sunt de părere că acelaşi tratament aplicat pentru diagnosticul de cancer poate da rezultate diferite de la

pacient la pacient. În plus, aproape 40% dintre români declară că au auzit de medicina personalizată

(asistat, după citirea unei descrieri) şi peste 55% ar fi de acord cu primirea unui astfel de tratament

personalizat, în detrimentul tratamentului standard. În ceea ce priveşte imuno-oncologia, aproximativ

37% dintre români declară că au auzit de această nouă direcţie în oncologie (asistat, după citirea unei

descrieri) şi aproape 1/3 ar fi interesaţi de un tratament care să activeze sistemul imunitar împotriva

celulelor contaminate. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi apreciază că studiile clinice oferă

pacientului acces la un tratament de ultimă oră, mai bun decât cele existente deja pe piaţă. Totuşi, 40%

dintre români asociază studiile clinice cu studii care au un risc crescut, întrucât presupun testarea unor

tratamente insuficient testate până la momentul respectiv. În aceste condiţii, doar 42% dintre cei

intervievaţi se arată interesaţi să participe într-un studiu clinic dacă ar fi diagnosticaţi cu cancer.

Consider că este deosebit de important să analizăm aceste informaţii şi să susţinem luarea unor

măsuri concrete pentru a reduce din problemele identificate la nivelul sistemului sanitar românesc.

Este de datoria noastră să luptăm pentru a asigura condiţiile optime de dezvoltare în societate şi trebuie

să ne implicăm cu toată energia în remedierea aspectelor negative identificate.

Un sistem sanitar sănătos este unul dintre pilonii unei societăţi sănătoase, armonioase şi care se

poate dezvolta corespunzător.

- 36 -

Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Declaraţia politică este intitulată „Fenomenul alarmant al criminalităţii prin mijloace informatice”.


Stimaţi colegi,

Vă supun astăzi atenţiei problematica securităţii cibernetice, a combaterii folosirii

calculatorului şi a internetului ca instrumente ale diverselor activităţi infracţionale, care trebuie să ne

preocupe atât sub aspectul îmbunătăţirii cadrului legislativ, cât şi ca temă curentă, de interes general,

supusă controlului parlamentar. Privim, aşadar, cu deosebită îngrijorare proliferarea criminalităţii

informatice, cu atât mai mult cu cât este dificil de stăpânit, din cauza exigenţelor de ordin tehnic, a

caracterului transfrontalier, a numărului mare şi divers de subiecţi activi, dar mai ales din pricina

pericolului social tot mai crescut pe care acest tip de infracţionalitate îl presupune.

Ceea ce astăzi se numeşte internetul întunecat (darknet), care foloseşte tipuri de criptare şi deviere a

semnalului dintr-un nod în altul, în aşa fel încât un motor de căutare obişnuit nu îl poate indexa ori accesa,

este un astfel de mediu, foarte vast, în care criminalitatea atinge un nivel greu de închipuit. Folosind

monede virtuale, a căror folosire are menirea de a asigura anonimatul celor care tranzacţionează, se

comercializează ilegal o gamă tot mai largă de „produse” care cuprind: materiale despre tehnici de ucidere

sau tortură, arme neînregistrate şi supuse controlului, servicii de asasini, substanţe toxice sau interzise,

stupefiante de toate felurile, organe umane, acte false, imagini sau filmări care conţin crime, mutilări sau

pornografie infantilă, bunuri nefiscalizate şi, în ansamblu, prin acest mediu extrem de nociv, sunt accesibile

unui număr tot mai mare de utilizatori oferte pentru săvârşirea celor mai periculoase infracţiuni prevăzute

de Legea penală, inclusiv traficul de persoane sau falsificarea de valori.


Este intolerabil ca această cucerire a ştiinţei, care este informatica şi internetul, a căror

destinaţie este obţinerea şi răspândirea cunoaşterii ştiinţifice, a educaţiei, a înlesnirii comunicării, să fie

folosită într-o manieră atât de ostilă civilizaţiei şi ordinii de drept. Ţinând seama de aceste aspecte, este

necesar ca măsurile întreprinse de Inspectoratul General al Poliţiei Române, de celelalte structuri aflate

în subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi a tuturor structurilor specializate ale statului cu

atribuţii vizavi de această problematică, să acţioneze cu mai mare hotărâre în stăvilirea acestui

fenomen alarmant şi să căutăm îmbunătăţirea mijloacelor de combatere a infracţiunilor săvârşite prin

intermedierea sistemelor informatice, inclusiv prin pedepse mai aspre.


PAUZĂ

- 37 -

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului.)

Domnul Ioan Chelaru:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii care mai sunt încă la o ţigară sau undeva, prin birouri, să

poftească în sală.

Încercăm să deschidem şedinţa de plen a Senatului de astăzi. Suficient de multe acte normative

de analizat. (Discuţii la prezidiu.)

Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii în sala de plen.

PAUZĂ


Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc.

Rog toţi colegii să-şi ridice cartelele.

Domnule lider, invitaţi toţi colegii în sală, vă rog eu tare mult, ca să putem începe.

Aş vrea să… (Discuţii la prezidiu.)

Şedinţa plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele Senatului,

asistat de domnii secretari Alexandru Pereş şi Ion Rotaru.

Ordinea de zi – cu această ocazie, verificăm şi plenul –, ordinea de zi, care a fost aprobată de

Biroul permanent de ieri, este cea care v-a fost şi distribuită. O aveţi toţi în mape.

Dacă nu sunt intervenţii legate de votul pe ordinea de zi…

Domnule senator Mihai Fifor, vă rog.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte, stimaţi colegi!

Voiam să vă rog să introducem pe ordinea de zi de astăzi L 205/2016, Propunerea legislativă

privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Are…


Dacă este raport.


Are raport...


Dacă are raport...


Tot ce trebuie. Sigur.

- 38 -


Există o preferinţă vizavi de poziţia de astăzi pe care să o introducem în măsura în care va fi

posibil?


Poziţia 3.


Mulţumesc frumos.

Cu propunerea făcută de liderul Grupului PSD, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze. Dacă şi-au ridicat cartelele, bineînţeles.

42 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.

Insist la colegii din grupurile parlamentare şi în special la lideri să invite toţi colegii în sală.

Am văzut că o parte din colegi au întârziat un pic. Rog să-şi ridice cartelele.

Domnul Mihai Fifor, liderul Grupului PSD, doreşte să facă şi un anunţ.

*


Stimaţi colegi,

La Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului anunţăm schimbarea din

funcţia de preşedinte a domnului senator Toma Ion. Şi va fi înlocuit de domnul senator Ioan Deneş, iar

domnul senator Chiriac Viorel va ocupa funcţia de secretar al comisiei.


Mulţumesc.

Propun plenului spre vot cele două funcţii... schimbările din cele două funcţii care au fost

propuse de liderul Grupului PSD.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Rog toţi colegii prezenţi să voteze. (Discuţii la prezidiu.)

Da, erau necesare 40 de voturi...

49 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

*

Programul de lucru pentru această zi:

- 9.30 – 10.30, declaraţii politice. Au fost, aşa cum bine ştiţi.

- de la ora 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului;

- ora 12.00, vot final;

- ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenţii legate de acest program? Nu sunt.

- 39 -

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.

50 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere. Programul de lucru a fost aprobat.

Domnul Haralambie Vochiţoiu (din sală):

Domnule preşedinte...


Punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi, Proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale…

Domnule senator Vochiţoiu, vă rog. Microfonul central.

*



Stimaţi colegi,

În şedinţa plenului de ieri s-a formulat o propunere cu privire la desfiinţarea Grupului Uniunii

Naţionale pentru Progresul României.

Poate că ieri cel care a propus... colegul care a propus chestiunea aceasta sunt convins că nu

ştia temeiul în care a fost înfiinţat acest grup. Grupul UNPR s-a înfiinţat după fuziunea UNPR, după

absorbirea PP-DD şi nu a fost creat pe structura PP-DD, ci în baza faptului că erau 14 membri UNPR.

În urma demisiilor înregistrate ieri din Grupul UNPR au rămas 10 membri, din care 9 au fost de

la origini UNPR, unul a fost din Grupul Partidului Naţional Liberal. (Discuţii în sală.)

În concluzie, dat fiind faptul că temeiul juridic a fost incorect şi probabil nu s-a ştiut lucrul

acesta – cei care au votat, de asemenea, sunt convins că nu au ştiut –, astăzi, noi, Grupul UNPR,

format din 10 peroane care continuă să existe, am depus o contestaţie în temeiul Regulamentului

Senatului, art. 18 lit. g) la Biroul permanent, la preşedintele Senatului.

Iată, o citim şi aici, în plen o să v-o prezint şi o să o depun şi la dumneavoastră, domnule

preşedinte, mai ales că nu s-a dat nicio... (Discuţii în sală.)


Păi, numai o secundă... numai o secundă.

Dacă aţi depus-o la preşedintele Senatului, cum era firesc să fie, dumnealui o va înainta, tot

conform Regulamentului, Biroului permanent şi în prima şedinţă Biroul permanent o va discuta.

De aceea, dacă aceasta este problema pentru care aţi luat cuvântul, este suficient. Am înţeles-o,

trebuie să respectăm Regulamentul şi, sigur, eu sunt primul care trebuie să respect acest Regulament.

Aşa că, în afară de această chestiune, dacă aveţi şi alte chestiuni de anunţat... Noi suntem în

plină desfăşurare a şedinţei Legislativului.

- 40 -


Doar vreau să luăm act că acest Grup UNPR există în continuare. Nu s-a emis nicio hotărâre a

Senatului şi nici nu putea fi emisă, pentru că nu era temei legal. În concluzie, vă rog să luaţi act de

faptul că Grupul UNPR există şi funcţionează şi, eventual, Comisia juridică, Comisia pentru

regulament, Comisia pentru constituţionalitate, Departamentul juridic al Senatului pot avea un punct

de vedere. Dar până atunci, dat fiind faptul că nu există nicio hotărâre, iar votul de ieri s-a dat pe un

temei juridic inexistent, vă rog atât doar să luaţi act de existenţa Grupului UNPR.


Mulţumesc tare mult.

Continuăm lucrările Senatului.

*

Punctul 1, Secţiunea I, Proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale

conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi

Consiliu – Sisteme de informaţii mai puternice şi mai inteligente în materie de frontiere şi securitate –

COM(2016) 205 final.

Raportul comisiei, doamna senator Popa. Vă rog să-l prezentaţi pe scurt.



În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Dorin-Mircea Dobra.

La lucrările comisiei din data de 8 iunie au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor

Interne şi Ministerului Afacerilor Externe.

A fost, de asemenea, analizată şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene.

Sistemele informatice existente la nivel european, dedicate managementului frontierei şi securităţii

interne dispun de o arie extinsă a funcţionalităţii.

Cu toate acestea, există şi anumite neajunsuri în funcţionalităţile sistemului existent pe care le

puteţi găsi în raport.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de

voturi, formularea unui raport. Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre

dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat.


Mulţumesc, doamnă senator.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre. Vă rog să votaţi.

- 41 -

Adoptat cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.


Consiliu – Stadiul actual şi posibile căi de urmat în ceea ce priveşte situaţia de nereciprocitate cu

anumite ţări terţe în domeniul politicii vizelor – COM(2016) 221 final.

Doamnă preşedinte, vă rog, foarte pe scurt, raportul.


Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului

Afacerilor Externe.

În ceea ce priveşte actualul mecanism de reciprocitate, comisia invită Parlamentul European şi

Consiliul să iniţieze de urgenţă discuţii şi să adopte o poziţie cu privire la cea mai bună cale de urmat,

având în vedere evaluarea cuprinsă în prezenta comunicare.


voturi, formularea unui raport.

Supunem plenului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre. Vă rog să votaţi.

Rog toţi colegii să voteze.

58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Adoptat.

3. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European şi Consiliu –Punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a

combate terorismul şi a deschide calea către o uniune a securităţii efectivă şi autentică – COM(2016)

230 final.

Doamnă preşedinte, pe scurt, vă rog.


Prezenta comunicare descrie acţiunile care au fost întreprinse până în prezent şi pe cele care

trebuie să fie întreprinse în viitorul imediat atât la nivel european, cât şi naţional pentru a oferi tuturor

cetăţenilor europeni un nivel ridicat de securitate.




Mulţumesc.


Supunem plenului raportul.

- 42 -


Supun aprobării dumneavoastră raportul şi proiectul de hotărâre.

Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi să voteze.



Consiliu – Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de azil şi de îmbunătăţire a căilor

legale de migraţie – COM(2016) 197 final.

Vă rog să prezentaţi, pe scurt, raportul.


Prezenta comunicare se doreşte a fi punctul de plecare pentru discuţii cu privire la reformarea

sistemului de azil european, în condiţiile în care criza actuală a scos în evidenţă limitele sistemului

existent.



Supunem plenului raportul.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre şi raportul.

Vă rog să votaţi.

59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Adoptat.

5. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în

conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene privind

poziţia Consiliului în ceea ce priveşte adoptarea unei directive a Parlamentului European şi a

Consiliului privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de

către autorităţile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a

infracţiunilor sau al executării pedepselor şi la libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a

Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului – COM (2016) 213 final

Doamnă preşedinte, raportul, vă rog.


Acordul stabileşte normele privind transferurile internaţionale către autorităţile competente ale

unor ţări terţe.


voturi, formularea unui raport pe care îl supunem plenului.

- 43 -


Mulţumesc.



54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere. Adoptat.

6. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în

conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene privind

poziţia Consiliului în ceea ce priveşte adoptarea unui regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal şi

libera circulaţie a acestor date (Regulament general privind protecţia datelor) şi de abrogare a

Directivei 95/46/CE – COM(2016) 214 final.

Vă rog, doamnă preşedinte, raportul.


Regulamentul propus sprijină piaţa unică digitală în vederea valorificării potenţialului acesteia.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate,

formularea unui raport şi îl supunem plenului.


Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre şi raportul.



7. Proiect de hotărâre privind Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul pentru 2016 – Un

nou instrument pentru furnizarea de ajutor de urgenţă pe teritoriul Uniunii – COM(2016) 152 final.

Doamnă preşedinte, raportul, vă rog.



voturi, întocmirea unui raport. Îl supunem plenului Senatului.


Mulţumesc.



Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, adoptat.

8. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Raport al Comisiei către Parlamentul European şi

Consiliu privind formulele pentru copiii de vârstă mică – COM(2016) 169 final

Doamnă preşedinte, raportul.

- 44 -


În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene notează că prezentul raport

îndeplineşte obligaţia comisiei, în temeiul art. 12 al Parlamentului European şi al Consiliului privind

alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, alimente destinate unor scopuri medicale

speciale şi înlocuirii unor diete totale pentru controlul greutăţii.


voturi, formularea unui raport pe care îl supunem plenului.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Dobra... doamna...

Domnule senator Dobra, vă rog.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:

Mulţumindu-vă, domnule preşedinte, mulţumesc, totodată, şi colegilor din Senatul României

pentru încrederea pe care o acordă Comisiei pentru afaceri europene în privinţa susţinerii acestor

rapoarte.

Atât astăzi, cât şi ieri, a fost, dacă vreţi, o avalanşă de iniţiative ale Uniunii Europene, ce au fost

trimise spre consultare parlamentelor naţionale sau spre informare, astfel încât să ştim cu toţii şi să

aducem la cunoştinţa opiniei publice care sunt eforturile Uniunii Europene pentru managementul, care,

până mai deunăzi, era cea mai mare criză pe care Uniunea Europeană a trăit-o de la înfiinţarea ei: criza

imigranţilor.

Am ţinut să vorbesc astăzi şi să spun că de joia trecută nu criza imigranţilor mai rămâne pe

primul punct de dezbatere al Uniunii Europene, ci evenimentul neplăcut şi neaşteptat de părăsire a

Uniunii Europene de către o ţară membră, lucru care pune, mai mult decât am dori noi, sub semnul

întrebării nu atât destinul comun european, ci modalitatea în care această Uniune Europeană va evolua.

Solidari cu Uniunea Europeană, noi, cei din Parlamentul României, ne dorim ca lucrurile să

meargă înainte şi susţinem calea comună a continentului.

Mulţumesc frumos.


Mulţumim tare mult.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre şi raportul prezentat de comisie.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Adoptat.

Pentru explicaţia votului, domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 4.

- 45 -

Domnul Titus Corlăţean:


Pentru explicaţia votului la punctul 2 în situaţiile de nereciprocitate cu anumite ţări terţe în

domeniul politicii vizelor.

Eu am votat proiectul de hotărâre, pentru că era important să reafirmăm principiul, principiul

care spune pe scurt: este nevoie să asigurăm respectarea reciprocităţii în materie de politică de vize,

respectiv state-terţe, faţă de state ale Uniunii Europene, în speţă România, Bulgaria, şi nu numai în alte

cazuri, trebuie să fie respectate şi trebuie să beneficieze de acelaşi regim de liberă circulaţie. Mă refer

la cetăţenii europeni români, bulgari şi aşa mai departe.

Spun asta, pentru că, pe de o parte, există în continuare un tratament discriminatoriu şi un

dublu standard aplicat României de state şi partenere foarte importante, precum Statele Unite şi

Canada, şi spun acest lucru inclusiv în contextul în care, după negocieri importante dintre Uniunea

Europeană şi Canada, s-a încheiat şi urmează să fie semnat propriu-zis un acord de liber schimb

economic. Nu există libertate de circulaţie a capitalului, a investiţiilor, a serviciilor, neglijând,

ignorând sau punând la o parte libertatea de circulaţie a cetăţenilor.

Şi era nevoie să afirmăm încă o dată acest principiu cu foarte mare claritate şi faţă de partenerii

canadieni, şi faţă de partenerii din Statele Unite, cu atât mai mult cu cât România a fost întotdeauna un

aliat care a contribuit şi cu propriii soldaţi, ofiţeri, care au căzut la datorie în teatre de operaţiuni. Şi

merităm respectul.

Şi ultimul considerent: aici avem încă o dată un exemplu de ce structurile europene, instituţiile

europene şi Comisia Europeană, aşa cum funcţionează ele astăzi, generează nemulţumire la nivelul

unor cetăţeni europeni. Şi am văzut ce s-a întâmplat şi în Marea Britanie, pentru că această Comisie

Europeană a făcut un lucru ruşinos, şi Comisia afacerilor europene nu cred că a spus acest lucru.

Comisia Europeană avea toate pârghiile necesare, astăzi, să activeze mecanismul pentru asigurarea

principiului reciprocităţii şi pentru a obliga statele terţe să elimine vizele faţă de România şi Bulgaria.

Or, Comisia Europeană a făcut un lucru ruşinos, a împins pisica, cum s-ar spune, la

Parlamentul European şi la Consiliu, cerând: căutaţi voi căi de rezolvare a problemei.

Este o chestiune absolut ruşinoasă care încalcă competenţele pe care Comisia Europeană le are

şi iată, încă o dată, un motiv pentru care există nemulţumire la nivel european, pentru că există dublă

măsură atunci când instituţiile europene au de-a face cu interesele cetăţenilor europeni, le aplică de o

manieră diferenţiată, nu la fel pentru cetăţenii români, cetăţeni europeni.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

- 46 -

Domnul senator Barbu. Vă rog. Microfonul central.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu vreau decât să vin în completarea colegului meu, Dobra.

Mă alătur spuselor Domniei Sale, dar fac precizarea următoare, pentru că suntem la final de

sesiune şi suntem într-un moment extrem de important, Preşedintele României se află la o reuniune

istorică, prima reuniune la Bruxelles, fără reprezentanţii Marii Britanii, prima reuniune, după un vot

istoric în insulă, în arhipelag, acolo unde s-a decis ieşirea din Uniunea Europeană, ieşire care, aşa cum

declară Guvernul de la Londra, va fi respectată de Guvernul de acolo, ceea ce înseamnă că unele ţări

ştiu să respecte un referendum, altele mai puţin.

Voiam să fac precizarea că şi eu mă număr printre cei care din clasa politică făcând parte,

vremelnic, spun că România trebuie să profite de acest moment şi să-şi reaşeze mesajul, şi să-şi

recalibreze poziţia în cadrul Uniunii. Este o ţară extrem de importantă şi nu este tratată la nivelul la

care ar trebui să fie tratată şi nu este socotită, poate, şi din vina celor care o reprezintă sau au

reprezentat-o în decursul anilor, nu este reprezentată şi nu este socotită aşa cum ar trebui.

Spusele domnului Dobra sunt corecte.

Susţinem construcţia europeană, dar eu cred că este momentul ca această susţinere să fie

condiţionată de ceea ce înseamnă punctul de vedere al României. Să se facă auzit şi în mod clar, nu ca

până acum, cu ambiguitatea care a dus unde suntem.



Stimaţi colegi,

Intrăm în programul legislativ obişnuit.

*

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele

măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a

Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate

publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Din partea Grupului PSD, viceliderul.

Vă rog.

Doamna Doina Silistru:


În calitate de preşedinte al Comisiei pentru agricultură, solicit retrimiterea acestei propuneri

legislative la comisie, pentru două săptămâni, după vacanţa parlamentară.

- 47 -

Şi aş solicita – şi o să solicit şi în scris Biroului permanent – un punct de vedere şi al Comisiei

juridice.

Mulţumesc.


Mulţumim. (Discuţii la prezidiu.)

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de retrimitere la comisie.

Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

54 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere.

Retrimitem la comisie şi retrimitem şi la Biroul permanent, unde putem discuta despre aviz,

despre coraport, dar mai puţin de punct de vedere. (Discuţii la prezidiu.)

O să analizăm cum este mai bine pentru ca proiectul de lege să aibă toate cele necesare.

(Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Oprea, vă rog. Iertaţi-mă.


Vă rog să constataţi în calitate de preşedinte de şedinţă că nu există cvorum. (Discuţii în sală.)


Da, o să încerc să verific acest lucru la primul proiect, acum când o să votăm, fără nicio discuţie.

*

Punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind

protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului României, domnul Alexandru Oprean.

Pe scurt, domnule ministru. Microfonul 9, vă rog.

Domnul Alexandru Vasile Oprean – secretar de stat în Ministerul Culturii:



Este vorba de o transpunere a Directivei europene nr. 60/2014 privind restituirea bunurilor

culturale, care au părăsit legal teritoriul unui stat membru. (Discuţii în sală.)

În acest moment Legea nr. 182/2000 nu reglementează distinct situaţiile în care bunurile

culturale, ce circulă în afara teritoriului României, rămân sau părăsesc spaţiul Uniunii Europene.

De aceea, supunem dezbaterii şi aprobării plenului Senatului această modificare.

Vă mulţumesc foarte mult.


Mulţumesc.

- 48 -

Comisia de specialitate, domnul senator Georgică Severin. Vă rog.

Domnul Georgică Severin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură şi media a fost vizată în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

După cum a arătat şi reprezentantul Guvernului, este vorba de transpunerea unei directive

europene, care are ca scop protejarea obiectelor de patrimoniu scoase în afara ţării şi retrocedarea lor.

Comisia pentru afaceri europene a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură şi media în şedinţa din 14

iunie, în prezenţa doamnei Corina Şuteu, ministrul culturii.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea senatorilor prezenţi, să adopte raport

de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea este din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Dezbateri generale, dacă există. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Puiu Haşotti. Microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, dincolo de faptul că este vorba despre transpunerea unei directive europene,

cred că trebuie să ştim că această directivă şi această lege, pe care o vom avea, sunt în interesul

României foarte… mai mult decât în interesul altor ţări. De ce?

După 1990, foarte multe obiecte din patrimoniu, unele din patrimoniul cultural naţional, de

categoria A – mă refer la, de exemplu, la cosonii din aur –, au părăsit teritoriul României. Nu discutăm

acum în ce context. Că a fost braconaj arheologic, că au fost transportate peste graniţă o serie întreagă

de obiecte de patrimoniu...

Acesta este un aspect.

Un al doilea aspect este acela că face referire inclusiv la obiecte ce fac parte din colecţii

private.

Şi al treilea aspect pe care trebuie să-l cunoaşteţi, stimaţi colegi, este acela că sfera de

patrimoniu este lărgită. Nu este numai patrimoniul arheologic, numismatic, de artă şi aşa mai departe.

Este vorba de o categorie mai largă despre ceea ce înseamnă patrimoniu, inclusiv patrimoniul natural.

- 49 -

Prin urmare, închei spunând ce am spus la început, dincolo de faptul că este o directivă şi

trebuie să ne racordăm la ea, v-am explicat câteva din motivele pentru care trebuie să o votăm.


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere de la grupurile parlamentare? (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Corlăţean. Microfonul 4, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc.

Mergând în completarea intervenţiei domnului senator Haşotti, vreau să menţionez şi eu cât de

importantă este implementarea deplină a acestei directive şi din experienţa proprie.

Ne-am izbit anterior, apropo de ştirea de acum o săptămână cu repatrierea unui număr redus de

cosoni în România, pe această temă, ne-am izbit anterior de o situaţie în relaţia bilaterală. Uneori

funcţionează, alteori nu funcţionează, atunci când avem de repatriat în ţară obiecte de patrimoniu, care

au dispărut în mod fraudulos.

La acel moment am avut de repatriat câteva sute de monede de cosoni, care fuseseră

identificate de autorităţile britanice, dar în proceduri judiciare complicate, cu cel care făcea parte din

reţeaua respectivă şi exista o anumită reticenţă pentru repatrierea bunurilor culturale.

Acum, eu am o datorie morală de a spune că datorită deschiderii Guvernului britanic, care

înţeleg că astăzi este în situaţia de a gestiona ieşirea din Uniunea Europeană, şi datorită unui ministru

de externe britanic, William Hague se numea, dialogul bilateral şi direct pe care şi eu l-am avut a

produs totuşi mult mai multă deschidere şi atenţie din partea autorităţilor britanice. Şi la trei săptămâni

după acel moment o decizie, care a fost până la urmă politică, a generat repatrierea a sute de monede

cosoni, care, astăzi, sunt la Muzeul Naţional de Istorie.

Relaţia bilaterală, uneori, poate să funcţioneze, având, să spunem, un fundament politic bun,

alteori, poate să nu funcţioneze.

Ăsta este motivul pentru care e important să folosim mecanismele europene care, iată, sunt

create, inclusiv prin această directivă, astfel încât nu putem decât – şi nu pot şi eu la rândul meu – să

încurajez colegii să voteze acest proiect de lege.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere la grupurile parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

- 50 -

Stimaţi colegi,

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Raportul şi proiectul au fost adoptate. (Discuţii în sală.)

Din sală: Nu avem cvorum.


Punctul 3...

În aceste condiţii… (Discuţii în sală.)

Gata, am înţeles, supun, supun… Fac un vot de control numai pentru a stabili cvorumul.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.

56 de voturi. Şi cu două, 58 de voturi. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Emil-Marius Paşcan (din sală):

Procedură.


Domnule senator, vă rog, pe procedură, microfonul central.

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Nu au votat toţi.


Nu pot să oblig pe nimeni să voteze, domnule Haşotti. Ştiţi la fel de bine ca şi mine, după

experienţa îndelungată pe care o avem, unii colegi sunt prezenţi, dar nu sunt foarte atenţi.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Distinşi colegi,

Eu mă întreb dacă Biroul permanent al Senatului a dorit… chiar a dorit să ţinem astăzi şedinţă de

plen, câtă vreme de la ora 11.00 au fost planificate două şedinţe de comisii: la administraţie şi la cultură.

Prin urmare, gândiţi-vă, sunt 11 membri în fiecare dintre comisii. Dacă ei s-ar ridica şi ar pleca

din sală să respecte programul comisiilor de la ora 11.00, evident că am rămâne exact jumătate sau

chiar mai puţin. (Discuţii la prezidiu.)

Prin urmare, eu cred că Biroul permanent chiar nu s-a gândit la acest lucru sau nu a dorit să

ţinem această şedinţă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 51 -

Conform Regulamentului, se solicită…

Vă rog să nu părăsiţi sala. S-a solicitat de către liderul unui grup parlamentar, constatarea că nu

există cvorum, situaţie care mă obligă să rog unul din secretarii Biroului permanent – şi-l rog pe

domnul Rotaru – să facă prezenţa.

Mulţumesc.

Domnul Ion Rotaru:

Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian

4. Anghel Cristiana-Irina

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel prezent

Ardelean Ben-Oni

8. Ariton Ion

9. Atanasiu Teodor

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard

13. Banias Mircea-Marius

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae

18. Bălu Marius

19. Belacurencu Trifon

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya prezentă

23. Blaga Vasile

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin prezent

25. Bodea Cristian-Petru

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor

- 52 -

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel

35. Cadăr Leonard

36. Calcan Valentin-Gigel

Câmpeanu Mariana

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian prezent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

43. Coca Laurenţiu Florian

44. Constantinescu Florin

45. Cordoş Alexandru prezent

46. Corlăţean Titus prezent

47. Coste Marius prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin

48. Cotescu Marin-Adrănel

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian

52. Cristina Ioan

53. Croitoru Cătălin

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin

64. Dumitrescu Florinel prezent

- 53 -

65. Dumitrescu Iulian

66. Durbacă Eugen

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

75. Florian Daniel Cristian prezent

76. Flutur Gheorghe

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă

81. Ghişe Ioan

82. Grapă Sebastian

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul prezent

88. Igaş Traian-Constantin prezent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu

94. Jipa Florina-Ruxandra

95. Klárik László-Attila

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai

100. Marian Valer prezent

- 54 -

101. Marin Nicolae

102. Markó Béla

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

106. Mihai Cristian-Dănuţ prezent

107. Mihai Neagu

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana

110. Mitu Augustin-Constantin

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae

116. Motoc Octavian prezent

118. Nasta Nicolae prezent

Năstase Ilie prezent

119. Neagu Nicolae prezent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre

122. Nicolae Şerban prezent

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu

135. Paşca Liviu-Titus

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

- 55 -

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Corneliu

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei

Suciu Matei

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna prezent

Tămagă Constantin

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu

Teodorovici Eugen-Orlando

Tişe Alin-Păunel

Toma Ion

Todiraşcu Valeriu prezent

- 56 -

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Ţapu Nazare Eugen prezent

Valeca Şerban-Constantin

Vasiliev Marian

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie prezent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan

Şi, cu domnul Stuparu, suntem 81, domnule preşedinte.

*


Mulţumim.

Continuăm lucrările Senatului.

Propunere legislativă privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din

învăţământul preuniversitar.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul iniţiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Din partea Guvernului României…

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Procedură.


Vă rog.

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi, şi îi rog pe toţi colegii care sunt prezenţi şi au cartele, şi le

folosesc să şi voteze, că mi s-a atras atenţia din sală că unii colegi din sală nu au dorit să voteze.


Domnule preşedinte de şedinţă…


V-am dat cuvântul.

Pe procedură.


Pe procedură.

- 57 -

Vă rog să verificaţi încă o dată, electronic, dacă zisa…, la mustaţă, de 81 de senatori, este reală.

Hai, că nu ne… minţim unii pe alţii. (Discuţii în sală.)


Domnule profesor, sunteţi mai specialist ca mine.


Păi, sunt mai specialist! Cereţi un vot electronic…


În momentul în care colegii prezenţi…


Deci la votul electronic eram 54 şi acum suntem 81!


Dacă colegii prezenţi, nu doresc să voteze, deşi sunt prezenţi, eu nu pot să fac abstracţie de

acest lucru.

Procedura regulamentară pe care…, vă rog să nu mă învăţaţi, o ştiu mai bine ca dumneavoastră,

oricum…, este nominală.

Domnul secretar şi-a asumat răspunderea, dacă dumneavoastră contestaţi, faceţi sesizarea la

Biroul permanent, că am văzut că se poartă, şi discutăm în Biroul permanent o asemenea contestaţie.

Continuăm lucrările.

Reprezentantul Guvernului pentru acest proiect. (Discuţii la prezidiu.)

Deci cine răspunde pentru…

Domnul Iliescu. Vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru

Relaţia cu Parlamentul:


Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare acordarea

personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, cu o vechime efectivă de cel

puţin 30 de ani în învăţământ, la împlinirea vârstei legale de pensionare, a unei pensii de serviciu în

cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, înainte de data

pensionării.

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, având în vedere că, în prezent, sistemul

public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principiu de bază principiul contributivităţii.

Propunerea legislativă vizează acordarea unei pensii de serviciu în cuantum de 80% din media

veniturilor…

- 58 -


Mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, doamna preşedintă.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a luat în dezbatere şi vă propune să dezbatem… şi vă propune un raport de admitere,

cu amendamente.

Discuţiile din comisie s-au purtat, fără îndoială, pe condiţia de astăzi a cadrului didactic şi pe

faptul că, în ultimii 5 ani de zile, din sistemul de învăţământ s-au pierdut circa 200 000 de elevi, cifra

demografică este în scădere şi, ca urmare, nu cred că se solicită bugetul mai mult decât s-a acordat în

aceşti ani pe sistemul de învăţământ.


Mulţumesc, mulţumesc, doamna preşedintă.

Dezbateri generale, puncte de vedere grupuri parlamentare.

Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.

Vot, prima şedinţă din luna septembrie.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 mai – Ziua Proclamării

Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională.

Iniţiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Alexandru Oprean. Aveţi microfonul 9.

Domnule ministru, foarte scurt, vă rog.

Domnul Alexandru Vasile Oprean:


Pe lângă faptul că măsurile propuse determină anumite efecte financiare care nu sunt clar

definite şi nu au un grad de predictibilitate, în condiţiile în care există Legea nr. 103/2015 (care

reglementează ziua de 10 mai ca zi de sărbătoare naţională) şi în condiţiile în care există alte două

iniţiative legislative cu acelaşi obiect de reglementare (respinse ambele de ambele Camere ale

Parlamentului României), Guvernul nu poate să susţină un astfel de demers legislativ.


Mulţumesc.

Domnule senator Georgică Severin, vă rog. Din partea comisiei.



- 59 -

L218 din 11 mai 2016. Comisia pentru cultură şi media a fost sesizată în fond cu Propunerea

legislativă privind declararea zilei de 9 mai – Ziua Proclamării Independenţei României, ca zi de

sărbătoare naţională, precizez – nelucrătoare.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

În punctul său de vedere, Guvernul României ne-a anunţat că nu susţine adoptarea acestei

iniţiative legislative, având în vedere că prin dispoziţiile Legii nr. 103/2015… nu mai repet ce a spus

domnul ministru.

Comisia pentru drepturile omului a trimis aviz favorabil, Comisia pentru administraţie publică

şi organizarea teritoriului a Senatului ne-a trimis avizul negativ.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură şi media în şedinţa

din 14 iunie, în prezenţa doamnei Corina Şuteu, Ministrul Culturii.

În cursul dezbaterilor s-a adus în discuţie faptul că Legea nr. 103/2015 (la care se face referire)

pentru declararea zilei de 10 mai ca zi de sărbătoare naţională, nu face nicio referire la proclamarea

independenţei de stat a României.

În consecinţă, având în vedere faptul că, până în acest moment, prin nicio lege nu se statuează

că există o zi a independenţei naţionale şi în nicio zi, în mod oficial, nu sărbătorim independenţa

naţională…


Mulţumesc, domnule preşedinte!


Comisia a decis un raport de admitere, fără amendamente. (Discuţii la prezidiu.)


Domnul senator Haşotti, vă rog.

Sunteţi nevorbit, domnul preşedinte.

Domnul senator Haşotti. Microfonul central.


Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aceasta este o discuţie care a mai avut loc acum un an şi ceva: 9 mai sau 10 mai?

Vă spuneam atunci că, pe data de 9 mai, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a răspuns la

o interpelare în Camera Deputaţilor, interpelare făcută de deputatul drapelist, la vremea aceea, Nicolae

Fleva. Şi Mihail Kogălniceanu a spus: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.”.

Senatul s-a întrunit în sesiune extraordinară în după-amiaza acelei zile şi a luat act de declaraţia

ministrului de externe.

- 60 -

Abia a doua zi, pe 10 mai, principele Carol, viitorul rege Carol I, promulgă acest document

care se publică în Monitorul Oficial.

Stimaţi colegi,

Şi noi când legiferăm aici…, noi când dăm votul la o lege, acea lege nu devine lege decât

atunci când se publică.

Deci publicarea independenţei de stat a României s-a făcut pe data de 10 mai, şi nu întâmplător,

bineînţeles. Şi, la fel, domnule senator, ştiţi de ce mai 1881, nu întâmplător.

Aşadar, această discuţie s-a concretizat prin ceea ce cu toţii am votat aici, în Legea nr.

103/2015, cum a spus domnul secretar de stat.

Uitaţi, am venit cu expunerea de motive de atunci. Faptul că nu există în textul legii nu este

extraordinar de important. Este important, dar nu…

Uitaţi ce spuneam în expunerea de motive în baza căreia noi toţi, aici, am votat Legea nr. 103:

„În 1879, ziua de 10 mai a început să fie sărbătorită cu o dublă semnificaţie: urcarea pe tron a

domnitorului Carol I şi proclamarea independenţei de stat.”, scria în expunerea de motive.

Aş mai vrea să vă spun că sărbătorirea independenţei de stat a fost, până în anul 1947, inclusiv,

data de 10 mai. Comuniştii au venit şi au introdus data de 9 mai. Acest lucru se poate verifica foarte,

foarte uşor. De ce? E foarte simplu. Comuniştii nu vroiau să facă legătura între independenţa României

şi monarhie şi Casa Regală, şi atunci au inventat ziua de 9 mai, zi în care un ministru de externe

răspunde la o interpelare. Păi, şi noi avem interpelări, stimaţi colegi! Faptul că se răspunde la o

întrebare nu înseamnă mare lucru.

Deci, până în 1947, 10 mai a fost şi Ziua Regalităţii şi Ziua Independenţei. Acum, dacă noi

dorim să legiferăm 9 mai – Zi a Independenţei, nu facem decât să acredităm ceea ce în regimul

comunist rău se spunea.

O altă discuţie este, am avut-o chiar la grupul parlamentar: domne’, că în manualele de istorie –

în unele manuale de istorie – încă se vorbeşte de ziua de 9 mai. Istoria este o ştiinţă relativă, naşte

controverse.

Vreau să vă spun..., vreau să vă spun câteva din controversele pe care le găsim în manualele de

istorie: despre revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan – n-a fost revoluţie; despre Revoluţia engleză –

niciun istoric englez nu vorbeşte de Revoluţie engleză, vorbeşte despre Războiul civil; despre

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu – nici atât; despre faptul că Sfântul Andrei a creştinat poporul român

– cum să creştineze poporul român, când Dacia este cucerită după aproape 100 de ani de la pelerinajul

Sfântului Andrei prin Dobrogea?! Şi sunt multe, multe, multe astfel de..., astfel de…


De asta este frumoasă istoria, domnule...

- 61 -


De asta este frumoasă istoria.

Şi acum, în încheiere, păi, stimaţi colegi, mai ales de la Partidul Social Democrat...


Slăbiciunea dumneavoastră!


Recunosc, domnule preşedinte!

Nu mai departe de săptămâna trecută, preşedinţii..., deci copreşedinţii Alina Gorghiu, Vasile

Blaga şi preşedintele Liviu Dragnea au avut discuţii cu Casa Regală, cu principesa Margareta,

Custodele Coroanei, pentru a avea o lege care să statueze regimul, poziţia Casei Regale în România, cu

nişte prevederi foarte interesante. Unele pot fi amendate, dar, în principiu, chestiunea este foarte

corectă.

Ce facem noi acum? Legiferăm astfel încât să revenim la... să spunem 9 mai – Ziua

Independenţei, când, de fapt, a fost 10 mai, când s-a publicat în Monitor, când principele Carol a votat

acest lucru?! Tocmai acum, când sunt discuţii ce par foarte fructuoase şi foarte bine-venite cu Casa

Regală?! Vă las pe dumneavoastră să reflectaţi.

Vă mulţumesc.



Doamna senator Creţu. Microfonul 3. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna Gabriela Creţu:


Observ că domnul coleg vrea să repete cu tot dinadinsul ceea ce a spus anul trecut. Am să fac şi

eu acest lucru.

Zilele naţionale sunt zile simbolice. Eu vreau ca ziua mea naţională – sărbătoarea

independenţei, de data aceasta, nu ziua naţională – să fie o zi simbolică pentru democraţie şi în acest

sens ziua de 9 mai, ziua în care Parlamentul a declarat... a proclamat independenţa, ziua în care

populaţia Bucureştiului a ieşit să se bucure, este mult mai simbolică decât publicarea într-un document.

De altfel, vreau să-i reamintesc domnului Haşotti că însuşi principele Carol, la finalul acelei

sesiuni, a mulţumit Parlamentului României pentru actul curajos pe care l-a făcut în 9 mai – şi a spus

textual cu acea ocazie.

Apoi, independenţa a fost câştigată pe câmpul de luptă de soldatul român. Deci este un act, de

asemenea, al acestui popor, este un act democratic, dacă vreţi să-i spunem aşa.

În plus, 9 mai este Ziua Europei şi este Ziua Păcii, ziua în care s-a încheiat al doilea Război Mondial.

- 62 -

Ar fi minunat ca România să sărbătorească în această zi, împreună cu alţi europeni. Mai ales

astăzi poate ar trebui să spunem acest lucru.

Eu credeam că 1989 am înlocuit un regim autoritar cu o democraţie, aşa cum am mai spus şi cu

altă ocazie. Nu, a câştigat reversul.

Mulţumesc foarte mult.



Îl rog şi pe domnul Georgică Severin, dacă poate, să facă un efort şi să sintetizeze punctul de

vedere.


Voi încerca, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu insist acum pe detaliile istorice. Eu constat – şi sunt şi eu de meserie, ca şi dumneavoastră,

istoric –, domnule senator Haşotti, un lucru: că, în momentul de faţă, dacă este necesar, momentul în

care se publică o lege în Monitorul Oficial devine momentul când trebuie sărbătorită şi nu momentul

festiv, când o Cameră, recte Senatul, a votat şi a decis.

Mă gândesc, poate multe din documente se publică la o săptămână, două. Putem să discutăm

cât dorim de faptul că am putea să vorbim de problema calendar gregorian, calendar iulian, şi atunci

toate datele astea s-ar duce în cu totul altă zonă.

Nu, problema este mult mai simplă, stimaţi colegi. Problema este că, prin Legea nr. 103/2015,

nu se menţionează în niciun fel Ziua Independenţei României. O avem în expunerea de motive, dar,

scuzaţi-mă, cetăţenii României şi instituţiile statului au textul de lege şi nu au motivarea.

În aceste condiţii, faptul că România este poate singura ţară europeană care nu-şi marchează în

niciun fel ziua independenţei – care cu..., o spun cu sentiment de mândrie naţională, mi se pare cel

puţin la fel de importantă ca oricare zi de unire cu ce provincie doriţi dumneavoastră – trebuie

îndreptat. Vrem să o punem pe 10 mai, să ducem în zona regalităţii?! Dacă doriţi dumneavoastră, nu

mai contează, oricum au apărut instituţii gen Custodele Coroanei, Legea Salică a dispărut… Nu e

treaba mea şi nu mă interesează! Dacă dorim, nu aveţi decât să faceţi asta, dar propunerea este ca

românii să aibă o zi a independenţei, că poate de aia n-o să mai fim călcaţi în picioare, de aia îi lăsăm

pe toţi să facă ce vor în ţara noastră.

Haideţi să marcăm Ziua Independenţei, poate ne trezim să fim independenţi!

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, mulţumesc!

Domnule senator, v-am rugat să fiţi mai sintetic.

- 63 -

Domnul lider al Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog. Domnul senator Mihai Fifor.


Stimaţi colegi, este evident că această... acest proiect legislativ stârneşte dezbateri destul de

serioase.

Eu vă propun să întoarcem la comisie acest proiect legislativ şi să-l discutăm, poate, mai atent

în comisie şi după aceea să venim cu el în plen.



Supun aprobării dumneavoastră propunerea liderului Grupului parlamentar al PSD.


Rog toţi colegii prezenţi, în măsura în care doresc, sigur, să voteze.

Aprobat cu 52 de voturi pentru, 3 abţineri şi 2 voturi împotrivă.

*

Doamna senator Jipa, microfonul central, doreşte să facă un anunţ.

Se pregăteşte domnul senator Teiu Păunescu.

Doamna Florina-Ruxandra Jipa:


Stimaţi colegi,

Anunţul pe care vreau să îl fac este că, începând de astăzi, voi fi în Grupul PSD. (Aplauze)

Am fost accidental în grupul în care am fost şi am fost tratată cum am fost. 8 ani am votat

alături de PSD, voi rămâne alături de dânşii.

Vă mulţumesc.

*


Mulţumesc.

Domnul senator Teiu Păunescu. Vă rog.

Domnul Teiu Păunescu:

Începând cu data de luni, 27 iunie, activez în Grupul parlamentar al ALDE.


Am luat... aţi luat act.

*

Domnul senator Mihai Fifor, vă rog.



- 64 -

Stimaţi colegi,

Dorim să anunţăm o înlocuire în Comisia juridică: domnul Popa Constantin va fi înlocuit cu

doamna Jipa Florina.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră înlocuirea propusă.


Rog toţi colegii să voteze!

54 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Aprobat.

Punctul 4…

Procedură. Vă rog.

Domnul senator Oprea. Vă rog.


Observaţi după votul electronic că e o diferenţă de aproape 30 de senatori.


Aveţi dreptate, domnule senator. Aşa este.


Şi chiar vă rog să mai verificaţi o dată.


Vă rog.

Stimaţi colegi, facem o verificare de cvorum, în mod corect cerută de domnul senator Oprea.

Rog toţi colegii care au cartelele şi care doresc să voteze să-şi verifice cartelele.

Supun… Pentru verificarea cvorumului – votul plenului Senatului.


(Tabela electronică de vot indică 55 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.)

55 plus 1, 56 de voturi.

Constat, cu părere de rău, că nu avem cvorumul de şedinţă necesar.

Vă rog să-mi permiteţi să...

Vă rog, domnule senator, pe scurt.

Domnul Nicolae Moga:

Domnule preşedinte…


Suntem în..., doar dacă vreţi să faceţi un anunţ.

- 65 -

Domnul Nicolae Moga:

Stimaţi colegi,

Să lămurim o dată pentru totdeauna în Regulament: cvorumul se stabileşte la începutul şedinţei,

da? Aşa cum există şi la Uniunea Europeană, cum există peste tot: la începutul şedinţei. Dacă unii

colegi nu vor să voteze, dacă unii colegi vor să plece sau au alte treburi, e treaba lor. Deci...



*

O să dau, înainte de a închide şedinţa, citire unei note de sesizare pentru legile adoptate azi în

Senat şi Camera Deputaţilor în calitate de Camere decizionale.

Senatorii şi deputaţii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale în conformitate

cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992.

Termenul pentru sesizare este 2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi 5 zile

pentru legile adoptate în procedură de drept comun.

Stimaţi colegi,

Vă invit la comisiile de specialitate care lucrează şi astăzi, şi mâine, iar celor care şi-au încheiat

lucrările le doresc să aibă o vacanţă fără evenimente neplăcute!

Probabil că în asemenea formulă ne vom întâlni în luna septembrie.

Mulţumesc.

Succes pentru toată lumea!

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.40.

S T E N O G R A M A · 2016-07-01 · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 28 iunie 2016 S...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A · 2016-07-01 · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 28 iunie 2016 S...