S T E N O G R A M A - senat.ro fileS T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 25 februarie 2014 S...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 25 februarie 2014

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Internaţională

a Limbii Materne”;

- Nicolae Neagu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Existenţa USL, în decizia

PSD”;

- Daniel Cristian Florian (PDL) – declaraţie politică referitoare la poziţia României

privind situaţia din Ucraina;

- Gabriela Firea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Abandonul şcolar, un

adevărat atentat la sănătatea minţii”;

- Ioan Chelaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Preşedintele-jucător mizează

pe o fundătură, primarul Emil Boc se ascunde în ea”;

- Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Bătrânii României,

«repetabila povară»”;

- Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cine ne asigură că nu vom

asista la un cutremur major pe piaţa asigurărilor?”;

- Laurenţiu Florian Coca (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Pentru un sector

sustenabil al economiei sociale”;

- Ion Popa (PNL) – declaraţie politică referitoare la Autostrada Piteşti – Sibiu;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Inconştienţa politică a

Guvernului Ponta”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul USL –

împreună am adus creştere economică şi am reparat nedreptăţi”;

- Dragoş Luchian (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Ucraina, între politicianism

autoritar, oligarhie, corupţie şi revoltă populară”;

- Emil-Marius Paşcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Eşecurile reformiste în

privinţa Constituţiei şi a descentralizării dau măsura incompetenţei USL”;

- Gheorghe Saghian (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Salarizarea primarilor”;

- Nicolae-Vlad Popa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „PMP – realitate sau

teorie a formelor fără fond?”;

5

- 2 -

- Neculai Bereanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Turismul din Bucovina –

între prejudecată şi izbândă”;

- Alin-Păunel Tişe (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Constituţia, coloana

vertebrală a democraţiei!”;

- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Bilanţ 2013.

Mureş. România. Suntem pe drumul cel bun.”;

- Leonard Cadăr (independent afiliat Grupului parlamentar al PSD) – declaraţie politică

având ca titlu „Vremea conducătorilor fanarioţi a apus de mult”;

- Mihai Niţă (PC) – declaraţie politică având ca titlu „Prin educaţie, spre pace şi

progres”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Apel la raţiune”;

- Haralambie Vochiţoiu (independent afiliat Grupului parlamentar al PSD) – declaraţie

politică având ca titlu „Sănătatea publică, din nou, la momentul reformelor!”;

- Matei Suciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Obiectivul prioritar al

Guvernului îl reprezintă agricultura”;

- Liviu-Marian Pop (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul Ponta încă

repară boacănele Guvernului Boc”;

- Gigi Christian Chiru (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „PSD Constanţa face

afaceri cu sănătatea”;

- Valer Marian (independent) – declaraţie politică având ca titlu „A venit vremea

teutonilor!”;

- Nicolae Moga (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Accesarea fondurilor

europene – pilon esenţial în dezvoltarea ţării”;

- Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Trebuie să susţinem

revigorarea mediului de afaceri!”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 43

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 3 – 8 martie 2014. 45

4. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

(L676/2013)

46-51;

81

5. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind exercitarea prin corespondenţă a

dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

(L692/2013)

51-55;

81-82

- 3 -

6. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind adoptarea de măsuri specifice în

vederea dezvoltării comunităţilor sărace. (L675/2013)

55

7. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind completarea art. 36 din Legea nr. 230

din 6 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

(L691/2013)

64

8. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Proiectului de lege privind modificarea şi

completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123

din 20 februarie 2007. (L226/2013)

66-69;

80-81;

82-83

9. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în

domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative. (L18/2014)

(Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)

69-70;

83-84

10. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. (L27/2014)

70-71;

84

11. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege privind procedurile de prevenire a

insolvenţei şi de insolvenţă. (L678/2013)

71-74;

84

12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea prevederilor art. 199

din Codul de procedură penală. (L674/2013)

74-75;

84-85

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru protejarea rezervei de gaze

naturale a României şi interzicerea exploatării resurselor naturale prin metode

neconvenţionale care periclitează siguranţa mediului. (L666/2013 )

75-76;

85

14. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (1) al art. 37

din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare. (L722/2013)

76

15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 154 din 28

septembrie 2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice.

(L725/2013)

78

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor

români aparţinând majorităţii cu cetăţenii români aparţinând minorităţilor etnice.

(L680/2013)

80

17. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004

pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. (L672/2013)

85

- 4 -

18. Adoptarea Proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002

pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri

de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. (L501/2013 )

(Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)

85

19. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public. (L669/2013 )

86

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 25 februarie 2014

Şedinţa a început la ora 9.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului, asistat de domnii senatori Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon Purec, secretari ai Senatului.

Domnul Ioan Chelaru:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa Senatului, cea dedicată declaraţiilor politice de astăzi, 25 februarie.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Ziua Internaţională a Limbii Materne”.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În 1999, UNESCO anunţa pentru prima oară sărbătorirea limbilor materne. În 2008, printr-o

rezoluţie a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, s-a instituit recunoaşterea Zilei Internaţionale a

Limbii Materne, fiind sărbătorită în fiecare an pe 21 februarie.

Celebrarea Zilei Internaţionale a Limbii Materne are rolul de a promova diversitatea

cultural- lingvistică, precum şi multilingvismul.

Data semnifică ziua din 1952 în care studenţii care demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor

materne, bangla, ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka, astăzi devenită

capitala Bangladeshului.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului

tangibil şi intangibil. ONU consideră că toate acţiunile ce promovează diseminarea limbilor materne

servesc nu doar scopul încurajării diversităţii lingvistice şi educaţiei multilingve, ci ajută şi la

dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume, precum şi la inspirarea

solidarităţii bazate pe înţelegere, toleranţă şi dialog.

Limba maternă are un rol extraordinar în construirea identităţii naţionale şi culturale a

individului, nefiind doar un simplu sistem de semne şi sunete prin care putem comunica. Ea permite

exprimarea gândurilor şi a viziunii asupra lumii specifice unui întreg popor.

Diversitatea lingvistică este importantă pentru consolidarea unităţii dintre societăţi. Prin

declararea zilei de 21 februarie drept Zi Internaţională a Limbii Materne, UNESCO a subliniat

- 6 -

importanţa diversităţii lingvistice şi a tras un semnal de alarmă asupra faptului că mai mult de jumătate

dintre cele 7 000 de limbi vorbite în lume sunt pe cale de dispariţie.

Prin această zi, se doreşte astfel o sensibilizare şi conştientizare a tuturor faţă de existenţa

tradiţiilor lingvistice şi culturale, care ne învaţă toleranţa şi respectul reciproc.

Susţinerea producţiei culturale de cărţi şi de alte materiale asemănătoare în limbile materne este

necesară pentru sprijinirea educaţiei în limba maternă a fiecărei comunităţi.

Statul român, ca membru al Uniunii Europene, manifestă un respect profund principiului

unităţii în diversitate, respectând totodată drepturile grupurilor etnice de pe teritoriul său de a-şi

conserva şi de a-şi promova propriile tradiţii culturale şi lingvistice.

Prin consideraţia faţă de diversele identităţi etnice, România poate fi chiar considerată un

model la nivel internaţional.

În spiritul acestei celebrări, cred că ar trebui cu toţii să susţinem şi să încurajăm or ice efort

întreprins în favoarea etnicilor români, cetăţeni ai altor state, pentru a putea, la rândul lor, să-şi

conserve propria identitate cultural- lingvistică.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Neagu Nicolae – Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi e intitulată „Existenţa USL, în decizia PSD”.

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în acest moment în situaţia în care viitorul guvernării majorităţii USL, votată de

populaţie în decembrie 2012, se află în decizia PSD, respectiv a primului ministru, Victor Ponta, şi nu

o afirm fără îngrijorare, conştient fiind că şi mandatul meu de senator a fost încredinţat de electoratul

sibian prin susţinerea Uniunii Social-Liberale, în care şi-au pus mari speranţe.

Ne aflăm însă într-o situaţie în care Partidul Naţional Liberal consideră necesară înlocuirea unei

componente liberale din Guvern cu alta mai puternică, în fruntea căreia se află prim-vicepreşedintele

Klaus Iohannis, excelent administrator, a cărui cotă de încredere internă şi recunoaştere internaţională

ar permite premierului Victor Ponta aplicarea programului economic de bună guvernare şi ar conferi

totodată parcursului nostru european un plus de şansă – admiterea în spaţiul Schengen, extrem de

importantă politic, şi de stabilitate macroeconomică şi financiară a României.

- 7 -

În calitate de senator PNL de Sibiu, sper ca PSD şi premierul Victor Ponta să accepte

propunerea liberală, permiţând lui Klaus Iohannis să deţină poziţia de vicepremier şi portofoliul de le

Ministerul Afacerilor Interne. Reaşezarea poziţiei domnului Iohannis în interiorul Guvernului se poate

face extrem de simplu, cu ajutorul majorităţii USL existente, printr-un vot în plenul comun al celor

două Camere ale Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Nu doresc să reamintesc tendinţele colegilor de alianţă de a prelua controlul încet- încet asupra

tuturor ministerelor de forţă ale Guvernului României, manifestate chiar de la învestirea Guvernului

Ponta 2, în decembrie 2012. Mă simt însă dator a vă reaminti altceva, mult mai important, care de cele

mai multe ori ne scapă din vedere, şi anume că şi gândul este fapt, el fiind promotorul viitoare i acţiuni.

Atunci când este urmat de cuvânt, forţa acţiunii gândului creşte şi şansele ca el să se materializeze cresc.

De aceea, spun eu, dacă gândul premierului va fi de a accepta propunerea PNL, USL şi

guvernarea USL vor exista, dacă nu, nu. Iar consecinţele în plan politic, economic şi social se vor

depărta de stabilitate, performanţă şi linişte.

Mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Cristian – Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Daniel Cristian Florian:


Domnilor secretari,

Stimaţi colegi,

Situaţia din Ucraina îngrijorează o lume întreagă. Am asistat la un război civil, în Ucraina

oamenii au murit pentru o justă cauză, pentru democraţie, pentru libertate, pentru dreptul de a trăi într-o

societate corectă, cu adevărat aparţinând secolului al XX-lea, şi nu tributară unui sistem vechi, totalitar,

comunist.

Noi, românii, avem o mare responsabilitate în ceea ce priveşte poziţia noastră faţă de tensiunile

din Ucraina, nu doar în calitatea noastră de stat membru NATO şi UE, ci în primul rând în calitatea

noastră – cea mai importantă în această situaţie – de buni vecini.

Ca un semn de normalitate, de omenie, noi trebuie să venim în sprijinul celor aflaţi în suferinţă,

al celor care îşi pierd vieţile pentru libertate, chiar la graniţa cu România.

Trebuie să avem respect faţă de suferinţa unor oameni şi este până la urmă şi responsabilitatea

politică a unui stat, care trebuie să îşi asume stabilitatea geopolitică a zonei, dar şi corecta respectare a

dreptului la viaţă al tuturor cetăţenilor din regiune.

- 8 -

Rolul României trebuia să fie unul activ, nu unul pasiv, pentru a se curma genocidul şi pentru a

se reveni la o stare de normalitate, la un climat sănătos care să asigure s iguranţa cetăţenilor. De aceea,

atitudinea pasivă a Guvernului Ponta de până acum în această chestiune este de neacceptat.

Ţări ca Polonia şi Germania şi-au trimis deja reprezentanţi, iar România a ignorat această

chestiune, dramatismul evenimentelor atingând cote maxime în imediata noastră vecinătate.

Din nou, în timp ce oamenii mureau, de data aceasta la graniţa ţării, premierul petrecea, cu

activul de partid, sărbătorind patru ani de când e „conducătorul iubit” al principalului partid de

guvernământ, demonstrând o uriaşă nepăsare, dar şi o gravă iresponsabilitate.

Închei făcând un apel la solidaritate, la umanitate, la decenţă până la urmă şi la bunul-simţ care

a caracterizat mereu acest popor şi rog distinşii domni guvernanţi să adopte o poziţie activă de sprijin

al victimelor situaţiei din Ucraina şi al românilor din această ţară, dând dovadă de responsabilitate,

măcar acum, în al doisprezecelea ceas.

Cu stimă, senator Florian Daniel Cristian



Invit la microfon, pentru a susţine declaraţia politică, pe doamna Firea Gabriela – Grupul

parlamentar al PSD.

Doamna Gabriela Firea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează „Abandonul şcolar, un adevărat atentat la sănătatea minţii”.

Şi aş face în preambul precizarea că onestitatea politicienilor rezultă în special din faptele lor, şi

nu atât din vorbele pe care le rostesc.

„Avem una dintre cele mai mari rate de părăsire a şcolii înainte de încheierea învăţământului

obligatoriu de 10 clase, respectiv de 18 procente”, spunea de curând, într-o emisiune, ministrul

educaţiei, Remus Pricopie. Acest procent, aplicat la circa 200 000 de copii dintr-un an şcolar,

înseamnă zeci de mii de tineri care pleacă din şcoală fără o şansă în societate.

Îngrijorător nu este numai nivelul ridicat al abandonului şcolar, ci mai ales tendinţa sa de

creştere.

Potrivit studiului „Toţi copiii la şcoală până în 2015: iniţiativa globală privind copiii în afara

sistemului de educaţie”, elaborat sub egida UNICEF, principalii factori de risc în ceea ce priveşte

neparticiparea şcolară sunt: sărăcia şi implicarea copiilor în activităţi lucrative; nivelul redus de

educaţie al părinţilor şi de conştientizare a importanţei educaţiei; discriminarea şi insuficienta

dezvoltare a unei culturi a incluziunii; insuficienta adaptare a metodelor de predare la nevoile copiilor

aflaţi în situaţii de risc.

- 9 -

Un alt studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi inclus în cercetarea amintită arată

că suma totală pe care o cheltuiesc familiile cu şcoala este de 420 de euro pe an, mai mult decât îşi

poate permite o familie săracă din România. Acestor costuri li se adaugă aşa-numitele plăţi ascunse ale

sistemului de învăţământ preuniversitar, printre care banii daţi pe culegeri şi caiete speciale, software

educaţional, uniformă şi echipamentul pentru sport, fondul şcolii, fondul clasei, contribuţia la paza

unităţii de învăţământ, meditaţii, alimentele consumate pe durata programului de şcoală, diverse

evenimente şcolare şi alte categorii, costul total mediu anual pe copil fiind estimat la 1 490 de lei,

adică în jur de 370 de euro.

În aceste condiţii, multe familii sărace preferă să-şi ţină copiii acasă sau să-i retragă de la

cursuri când nu mai pot suporta costurile, relevă aceeaşi cercetare. Cel mai mare risc, din acest punct

de vedere, se înregistrează la copiii din mediul rural, din familii sărace, de etnie romă, cât şi la cei cu

cerinţe educaţionale speciale.

În Uniunea Europeană, circa 40% dintre absolvenţii de liceu îşi continuă studiile în

învăţământul superior. În România, nu atingem nici măcar jumătate din această rată, iar abandonul

şcolar este una dintre cauzele primordiale ale acestei stări de fapt. Acesta este un indicator care ne

arată cât se poate de limpede ce înseamnă subfinanţarea educaţiei. Poate că 6% din produsul intern

brut, cât ar trebui să fie bugetul educaţiei, sună prea abstract, dar faptul că fiecare al şaselea copil din

România abandonează şcoala este cât se poate de concret.

Dragi colegi,

Nu doar ca fost cadru didactic, ci şi ca mamă, ca jurnalist, ca senator, consider că învăţământul

trebuie să fie o prioritate pentru orice societate responsabilă, preocupată de viitorul său. Din păcate

însă, efectele nu sunt vizibile imediat, aşa cum se întâmplă cu alte domenii, iar atunci când se văd este

deja mult prea târziu.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, doamna senator.

O să vă rog, stimaţi colegi, să-mi permiteţi să prezint şi eu declaraţia politică.

(Domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Bună dimineaţa!

Mi-am intitulat declaraţia politică „Preşedintele-jucător mizează pe o fundătură, primarul Emil

Boc se ascunde în ea”.

În urmă cu ceva timp, Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a luat două zile libere, lăsând

la o parte interesele ţării, care îl macină doar seara, pe la 7.00, înaintea jurnalului de ştiri, şi s-a suit, în

- 10 -

8 februarie, în Dealul Clujului, să- i de-a viaţă celui mai sentimental proiect al său: Partidul Mişcarea

Populară. Şi asta, pentru a nu ştiu câta oară, deoarece este evident că acest partid, născut la Cotroceni,

chiar nu are nicio şansă să fie ţinut la pieptul viu şi plin de voturi al electoratului.

Succesul dezbaterii publice pe tema „Statul de drept – între modelul european şi realitatea din

România” a fost asigurat de activiştii lui Boc, care, cu mic cu mare, au venit mânaţi de o dorinţă

nestăvilită de a se transforma, după modelul Elenei Udrea, Emil Boc, Cristian Preda sau chiar al

fostului ministru al educaţiei, Daniel Funeriu, în gâştele Capitoliului, al căror unic scop este să salveze

statul de drept de statul mafiot, pe care ei l-au creat cu mult sârg.

Ar trebui totuşi să se ştie, încă de pe vremea meselor îmbelşugate de la Guvern sau de aiurea

sau poate de la cunoscutul fabulist Krâlov, că voi, adică gâştele, „sunteţi bune numai la tavă şi la

cuptor”; aşa zice Tudor Arghezi, traducând fabula „Gâştele”.

Salvarea statului de drept după modelul european al Partidului Mişcării Populare s-a concretizat

imediat, când inamicul statului, un cetăţean român – e adevărat, mai în vârstă, 85 de ani –, fost

învăţător şi deţinut politic, care vocifera împotriva lui Traian Băsescu, a fost luat pe sus de forţele de

ordine şi dat afară din sală. Nici nu se putea un exemplu mai bun de „aşa se procedează”, pentru ochii

mari şi minţile deschise ale participanţilor la dezbateri.

Emil Boc, cu o lacrimă în colţul ochiului, gândindu-se la locul călduţ de primar, dar cu mâna

strânsă de preşedintele Băsescu, s-a înscris, pe 9 februarie 2014, în Fundaţia Mişcarea Populară. Nu

pot să nu fiu în asentimentul lui Vasile Blaga, care a afirmat că speră ca Boc să nu se fi înscris într-o

fundătură. Acest om nou, Emil Boc, nu se gândeşte, doar execută, fiindcă îi e deja clar până şi lui că

alţii gândesc pentru el. Îmi trezeşte, din păcate, amintiri sumbre şi dureroase despre acele practici de

esenţă stalinistă.

Dar, iată, echipa colorată intens portocaliu, fostă PDL- istă, care a construit cu osârdie cimitirul

unde guvernarea Boc a îngropat creşterea economică a României, renaşte, deputatul Elena Udrea

declarând zâmbitoare: „Ca pe vremuri, din nou o echipă.”

Şi ce vremuri de tristă amintire!

Această echipă, ce se doreşte un fel de pasărea Phoenix, la fel de imorală, îşi caută drum numai

prin fundături. Preşedintele ţării împreună cu Elena Udrea şi primarul Boc au pornit pe o uliţă plină de

hârtoape spre un sat de lângă Turda, pentru a zăbovi timp de vreo trei ore la o pensiune cu multe stele,

departe de ochii cetăţenilor şi ai presei, unde preaplecatul primar a decis să se ascundă imoral sub fusta

unei fundaţii, în loc să se ridice la înălţimea funcţiei publice cu care a fost învestit de clujeni, şi care, în

micimea lui sufletească devenită proverbială, ar putea da dovadă de curaj şi de responsabilitate

politică, demisionând din funcţia de primar, pentru a sluji demn, cu cinste şi bravură Partidul Mişcarea

Populară, în calitate de membru cu acte în regulă.

- 11 -

A doua zi, Emil Boc, cu aceeaşi lacrimă nostalgică în colţul ochiului, şi-a luat la revedere de la

preşedintele ţării şi, bineînţeles, de la Elena Udrea, care, din motive numai de ei ştiute, au întârziat

plecarea cursei de linie Tarom de la Cluj spre Bucureşti, lăsând să aştepte în microbuz 35 de minute

pasagerii acelui zbor, printre care se aflau şi unii dintre colegii noştri: Sorin Bota, senator PSD; Steluţa

Cătăniciu, deputat PNL; Cornel Itu, deputat PSD; Máté András, deputat UDMR; Elena Uioreanu,

deputat PNL; Kelemen Hunor, preşedintele UDMR; Augustin Zegrean, preşedintele CCR; Radu

Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Emil Boc, omul cu o dilemă: a fi sau a nu fi primar.

Domnule Emil Boc,

Legea prevede că un primar îşi pierde mandatul dacă se înscrie într-un alt partid. Nu vă

ascundeţi într-o fundătură, într-o fundaţie. Asumaţi-vă deciziile şi opţiunile politice, arătaţi-vă clar

simpatia şi susţinerea faţă de Partidul Mişcarea Populară. Faceţi dovada unui act de moralitate şi daţi-

vă demisia.

Vă mulţumesc.

(Domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraş Viorel – Grupul parlamentar al PNL. Se

pregăteşte domnul senator Ghilea Găvrilă.

Domnul Viorel Grigoraş:


Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Bătrânii României, «repetabila povară»”.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Bătrânii României au nevoie de respectul nostru şi recunoaşterea demnităţii lor şi nicidecum de

uitare.

Când văd situaţia în care se află bătrânii de astăzi şi umilinţa la care sunt supuşi de către

reprezentanţii autorităţilor executive, îmi vin în minte versurile lui Adrian Păunescu: „Umiliţi de nevoi

şi cu capul plecat,/Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,/Mai aşteaptă şi-acum semne de la strămoşi/Sau

scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi/Şi, ca nişte stafii, ies arare la porţi/Despre noi povestind ca de

moşii lor morţi.”

Marea problemă a autorităţilor executive este incapacitatea de a asigura organizarea corectă a

executării legilor referitoare la protecţia socială a vârstnicilor. Grav este faptul că nu sunt asigurate în

România adăposturi prietenoase pentru aceştia, iar semnele de îngrijire la domiciliu sunt ca inexistente.

Majoritatea românilor, din aceasta făcând parte şi eu, consideră că îngrijirea bătrânului este o

responsabilitate constituţională a statului. Problemele de natură financiară ale tinerilor îi determină pe

- 12 -

aceştia să-şi caute salvarea existenţială în alte state şi duc la imposibilitatea vârstnicilor de a avea un

sprijin din partea apropiaţilor.

Statul nu asigură instituţii şi programe sociale care să permită îngrijirea lor, fapt care conduce

la apariţia unor cazuri dramatice. Unii vârstnici sunt lăsaţi de izbelişte sau sunt trataţi uneori inuman

chiar de cei care ar trebui să-i îngrijească, reprezentanţii autorităţilor executive.

Dragi colegi,

Suntem datori să acţionăm cu responsabilitate pentru binele cetăţenilor acestei ţări, în special al

celor ajunşi la senectute, să dezvoltăm servicii pentru ei, să le asigurăm un stil de viaţă decent, întrucât

au trăit şi au muncit în folosul acestei ţări.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Mulţumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL. Se

pregăteşte domnul senator Coca Laurenţiu.

Domnul Găvrilă Ghilea:


Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează „Cine ne asigură că nu vom asista la un cutremur major

pe piaţa asigurărilor?”.

Recenta instituire a procedurii de redresare financiară prin administrare specială a companiei

Astra Asigurări, cel mai mare jucător autohton, cu un portofoliu de peste 4 milioane de clienţi persoane

fizice, persoane juridice şi importante companii naţionale, a dat semnalul că ceva e putred pe piaţa

asigurărilor din România.

Autoritatea de Supraveghere Financiară nu poate susţine că nu cunoştea problemele cu care se

confruntă primul asigurător al ţării, câtă vreme a investigat încă de anul trecut modalitatea prin care

acesta şi-ar fi subestimat daunele la jumătate pentru a constitui rezerve mai mici, cu riscul intrării în

incapacitate de plată în cazul unei catastrofe naturale.

Nu am auzit însă de vreo măsură dispusă în consecinţă pentru grabnica reechilibrare a acestor

indicatori financiari. Cum tot fără urmări a rămas şi denunţarea, de către aceeaşi autoritate, încă de

anul trecut, a transferului vicios al riscului de catastrofe naturale, printr-o expunere subevaluată şi

printr-un plasament către reasiguratorii anonimi pierduţi în paradisuri fiscale.

Cine garantează că, în aceste condiţii, titularii celor circa două milioane de poliţe de asigurare

împotriva incendiilor şi altor calamităţi naturale, încheiate pentru mai mult de un sfert din numărul

total de locuinţe din ţară, vor fi despăgubiţi la justa valoare în cazul unor evenimente neprevăzute?

- 13 -

În niciun caz vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, domnul Mircea Ursache,

care declara cu cinism, recent, dacă mai era vreun dubiu, că „situaţia din piaţa asigurărilor este

cangrenizată”.

Nu altfel stau lucrurile în cazul poliţelor RCA, la încheierea cărora fiecare proprietar de

autovehicul este obligat prin lege. Aceeaşi Autoritate de Supraveghere a fost sesizată în nenumărate

rânduri de Asociaţia Societăţilor de Service Auto Independente că societatea Astra Asigurări nu

despăgubeşte clienţii la valoarea reală pentru accidentele acoperite de poliţele RCA.

Conform informaţiilor furnizate de aceeaşi asociaţie, la sfârşitul lunii noiembrie 2013, la Astra

Asigurări exista un număr de 74 000 de dosare de daună avizate şi neplătite, motiv pentru care sute de

service-uri din ţară refuză şi în prezent să repare autoturismele celor care au încheiat poliţe RCA la Astra.

Conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară pare mai degrabă interesată de conservarea

propriilor privilegii, decât de reglementarea bunelor practici pe o piaţă care, sub efectul dominoului,

riscă să scape de sub control.

Dar pe milioanele de cetăţeni, sancţionaţi aspru prin lege dacă nu îşi asigură locuinţele,

autoturismele, sănătatea ori profesia, cine îi asigură că nu vor asista la un cutremur major pe piaţa

asigurărilor?

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coca Laurenţiu – Grupul parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Popa Ion.

Domnul Laurenţiu Florian Coca:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică poartă numele „Pentru un sector sustenabil al economiei sociale”.

Prin prezenta declaraţie politică doresc să fac o deschidere şi o invitaţie la dezbaterile ce sper că

vor mai urma în societatea noastră pe tema proiectului Legii economiei sociale, aflat în dezbatere la

Comisia pentru muncă. De altfel, la iniţiativa domnului Liviu Pop, preşedintele comisiei, s-a organizat

săptămâna trecută o discuţie, aplicată, tehnică, pe acest subiect cu reprezentanţi ai societăţii civile,

interesaţi şi buni cunoscători ai domeniului. Susţin că astfel de dezbateri ar trebui să continue,

deoarece punctele de vedere sunt foarte diverse, iar un consens, chiar şi numai asupra definiţiei

economiei sociale, pare greu de realizat în momentul în care ne aflăm.

Actualul Guvern şi-a exprimat voinţa de a sprijini un astfel de obiectiv prin trimiterea

proiectului Legii economiei sociale, pe care îl consideră oportun în contextul economic şi social

prezent. Din câte am constatat în discuţiile de până acum, el este aşteptat de mai mult timp de

- 14 -

autorităţile locale, de comunităţi, de organizaţii ale societăţii civile şi chiar de mediul de afaceri.

Încurajări în sensul dezvoltării economiei sociale vin de la toţi cei care, în ţară sau în străinătate, au

preocupări în zona aplicării unor formule inovative de antreprenoriat, a găsirii unor modalităţi de

activitate economică favorabilă rezolvării unor probleme sociale, cum ar fi co mbaterea marginalizării,

a sărăciei şi a excluziunii sociale.

La ora actuală, în ţările europene şi în întreaga lume funcţionează sisteme ale economiei

sociale. Chiar şi în ţara noastră au fost şi sunt iniţiative şi experienţe valoroase, găsim, mai ales pe plan

local, multe exemple de organizaţii cu activitate specifică economiei sociale. În ultimii ani, România a

aplicat proiectul „Economia socială, model inovator pentru promovarea incluziunii active a

persoanelor defavorizate”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU.

Cu ocazia dezbaterii acestei problematici, am reţinut că adoptarea cadrului legal pentru sectorul

economiei sociale este şi o obligaţie a statului nostru pe care ne-am asumat-o în mod solidar cu toate

statele Uniunii Europene încă din 2012, prin Strategia „Europa 2020 pentru o creştere inteligentă,

ecologică şi favorabilă incluziunii”.

Obiectivul politicii economiei sociale, căreia dorim să- i dăm un cadru legal prin proiectul aflat

în dezbaterea Parlamentului, îl constituie crearea şi dezvoltarea unui sector sustenabil de economie

socială ca soluţie pentru o serie de probleme sociale aflate în suferinţă, aşa cum sunt incluziunea

socială a persoanelor şi grupurilor defavorizate şi creşterea oportunităţilor de ocupare a persoane lor

afectate de riscul sărăciei şi excluziunii.

Un aspect controversat al acestei probleme este modul în care se poziţionează economia socială

între ceea ce, pe de o parte, s-a impus ca economie de piaţă, concurenţială şi axată pe maximizarea

profitului şi, pe de altă parte, ceea ce se înţelege prin sistemul caritabil, de asistenţă socială, ale cărui

filozofie şi mobil principal nu este profitul, ci rezolvarea unor probleme sociale care fie nu sunt tratate

deloc, fie sunt prost văzute de economia de piaţă. O particularitate a economiei sociale constă tocmai

în îmbinarea obţinerii de venituri dintr-o activitate concretă şi chiar a profitului, dacă se întâlnesc acele

condiţii care să- l facă posibil, cu solidaritatea socială.

În practică, lucrurile au evoluat pornindu-se de la observarea faptului că prin organizarea

realizării unor activităţi aducătoare de venituri şi cu sprijinul comunităţii unele probleme sociale,

precum ocuparea persoanelor cu dizabilităţi sau care nu-şi găsesc de lucru pe piaţa muncii, îşi află o

soluţionare în concordanţă cu drepturile, aspiraţiile şi demnitatea oamenilor. Este mai ales vorba ca

oamenii să se simtă utili, să poată contribui după puterile lor la autosusţinerea materială. Totodată,

sustenabilitatea organizaţiilor economiei sociale nu înseamnă a da satisfacţie tendinţelor şi cererilor de

a fi finanţate cât mai mult sau exclusiv din fonduri publice sau externe, pentru că atunci am translata

problema în sectorul asistenţei sociale, al acţiunilor şi organizaţiilor caritabile.

- 15 -

Prin procesul de reglementare dorim să dăm un cadru de stimulare iniţiativelor diverse de

economie socială şi să le asigurăm o protecţie legală şi administrativă. Controlul autorităţilor publice

în derularea unor astfel de iniţiative se impune şi din constatarea faptului că unele unităţi protejate sunt

doar un paravan pentru afacerile profitabile, pentru afaceri care speculează facilităţile fiscale de care se

bucură unităţile economiei sociale sau care profită de slăbiciunile managementului acestora.

Stimaţi senatori,

Mulţumindu-vă pentru atenţie, vă invit colegial pe toţi cei care aveţi un punct de vedere sau

experienţă în domeniul economiei sociale să ne ajutaţi să promovăm o lege bună şi aplicabilă la

condiţiile României de astăzi.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Rog însă atenţie la dimensiunea declaraţiei politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa Ion – Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte

domnul senator Oprea Dumitru.

Domnul Ion Popa:



O să revin în atenţia dumneavoastră şi a colegilor senatori cu un subiect tratat cu un relativ

dezinteres de către Departamentul pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii

străine, precum şi de către domnul prim-ministru Victor Ponta. Este un subiect care a stârnit adevărate

pasiuni pe scena politică argeşeană şi mă refer, mai concret, la Autostrada Piteşti – Sibiu.

Acest obiectiv este un proiect de care zona Piteşti – Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel

depinde în vederea oportunităţilor de investiţii şi, implicit, crearea de locuri de muncă. Tot mai mulţi

politicieni îşi dau cu părerea despre acest proiect, dacă va fi sau nu făcută această autostradă. Însă eu

consider următorul fapt: este necesar ca lucrările la această autostradă să fie demarate într-un viitor cât

mai apropiat, şi nu în 2016 sau 2020.

Împreună cu colegii mei parlamentari, am formulat numeroase întrebări pe acest subiect şi i-am

solicitat domnului ministru Dan Şova să explice de ce este mai importantă construirea tronsonului de

autostradă Bucureşti – Alexandria, decât Piteşti – Sibiu, în condiţiile în care nu numai administraţia şi

oamenii de afaceri din Curtea de Argeş, Piteşti şi Câmpulung cer acest lucru, dar însăşi Uzina

Dacia- Renault, cel mai mare constructor auto şi contributor la bugetul de stat al României, spune că

depinde de existenţa acestei autostrăzi.

Domnul ministru Dan Şova ar trebui să nu ignore acest proiect, să gândească şi să găsească

soluţii pentru urgentarea construcţiei, pentru că beneficiile acestui proiect sunt mai importante pentru

- 16 -

mandatul său de ministru decât micile proiecte de infrastructură cu iz electoral pe care le are în vedere.

Din nou asistăm la iniţierea proiectelor, programelor după criteriul importanţei banilor din Guvern, nu

în interesul cetăţeanului.

Reprezentând argeşenii care au votat sau nu USL, ca senator liberal, mă simt obligat să am un

punct de vedere ferm şi nu pot trece cu vederea această metodă de campanie electorală implementată

de unii baroni cu influenţă pe lângă premierul Victor Ponta.

Este foarte clar că declaraţiile făcute de o serie de manipulatori ai scenei politice şi media cum

că Renault ar putea pleca din România au stârnit panică, mai ales printre angajaţii uzinei. Declaraţiile

făcute pur în scop electoral nu mai prind la populaţie şi trebuie ca noi, politicienii, să venim cu soluţii

concrete.

În acest sens, fac un apel tuturor parlamentarilor de Argeş, Vâlcea şi Sibiu, fie ei de la PSD,

PNL, PDL sau de la alte partide, să întreprindă demersuri în această direcţie. Trebuie să facem tot ce

ne stă în putinţă să urgentăm construcţia Autostrăzii Piteşti – Sibiu, obiectiv care contribuie la

atragerea de fonduri la bugetul de stat, la crearea de locuri de muncă şi care de schide posibilitatea de

potenţiale investiţii în diverse domenii din zonă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule Popa.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL. Se

pregăteşte doamna senator Federovic i Doina.

Domnul Dumitru Oprea:


Declaraţia politică de astăzi are titlul „Inconştienţa politică a Guvernului Ponta”.

O declaraţie anterioară a avut un motto, invocând nevoia de onestitate a politicienilor, şi mi-a

provocat şi mie nevoia unui motto vizavi de titlul declaraţiei – Omul de caracter e omul drept, integru

şi onest.

Aşadar, declaraţia începe printr-o prezentare a teatrului ieftin jucat de partidele aflate la

guvernare. În preajma alegerilor, fiecare nu ştie cum să scape de asumarea haosului creat în ţară. Grav

este că în acest scenariu a apărut o problemă mai gravă: escaladarea violenţelor în Ucraina, context în

care Executivul Ponta este mai mult interesat de cum să împartă influenţa asupra resurselor ţării şi să

mintă electoratul, decât de ceea ce se întâmplă în ţară şi în statele vecine.

Guvernul nu a reacţionat în niciun fel la iminenţa declanşării războiului civil din Ucraina, nu a

luat atitudine în legătură cu acuzaţiile aduse diverşilor membri ai Cabinetului, iar premierul şi-a

asumat rolul de vajnic apărător al miniştrilor care încalcă legile sau normele de etică şi morală.

- 17 -

Situaţia internă, dar şi externă ne fac să credem că domnul Ponta dă dovadă – a câta oară? – de

inconştienţă politică, trecând pe planul secund guvernarea şi interesele ţării. Din păcate, lupta din

interiorul USL nu se dă pentru binele românilor, ci pentru preluarea ministerului care va număra

voturile la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale, dar va gestiona şi listele electorale. Aceasta este

miza reală, mascată de manipularea specifică PSD. Prind mai bine la electoratul de stânga critica

dreptei, ping-pongul răspunderii guvernamentale, decât discuţiile privind creşterile de preţuri ce se vor

înregistra în această primăvară, ca urmare a ordonanţelor de urgenţă date pe ascuns de către Executiv.

Actul guvernamental este lipsit de transparenţă, iar măsurile luate afectează securitatea naţională sau

conduc la o enormă risipă de fonduri.

Toate acestea demonstrează că liderii USL nu mai au nicio legătură cu realităţile României,

fiind orbiţi de bani, putere şi orgolii. Până nu este prea târziu, ar fi bine ori să se apuce să guverneze,

ori să lase pe alţii, pentru că ne vom trezi într-o zi că şi puţinele domenii care mai funcţionează vor

intra în colaps.

Vă mulţumesc.



O invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina – Grupul parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Luchian Dragoş.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Declaraţia mea politică am intitulat-o sugestiv „Guvernul USL – împreună am adus creştere

economică şi am reparat nedreptăţi”.

Guvernul USL şi-a asumat obiective importante în faţa românilor şi s-a ţinut de cuvânt, oferind

dezvoltare economică, dreptate socială şi pregătind proiecte ambiţioase pentru viitor.

Avem una din cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană – 3,5%, mult peste

estimarea iniţială, de 1,6%. Efectul concret al acestei creşteri s-a regăsit în viaţa românilor, acolo unde

a crescut numărul de locuri de muncă cu circa 100 000.

Totodată, producţia industrială a crescut cu 7% în 2013, faţă de 2012, a doua cea mai mare

creştere din Uniunea Europeană. Guvernul a acordat ajutoare de stat în valoare de 215,4 milioane de

euro în 2013 pentru stimularea industriei. Un alt aspect extrem de important este inflaţia, cea mai mică

de după Revoluţie. În 2009, inflaţia a fost de 4,74%, în 2010 – 7,96%, scăzând apoi treptat până la

nivelul de 1,55% în 2013. În ianuarie 2014, inflaţia a fost de 1,06%.

Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut de aproape patru ori, aceasta ajungând în

prezent la 34%, inclusiv prin deblocarea tuturor programelor oprite din cauza corupţiei PDL.

- 18 -

A fost reparată o serie întreagă de nedreptăţi sociale. Pensiile au crescut pentru prima dată după

mulţi ani şi s-au dat bugetarilor banii înapoi, iar pensiile au fost indexate peste rata inflaţiei din

ianuarie 2014.

Guvernul USL susţine sănătatea şi educaţia. Bugetul educaţiei din România a avut în 2013,

comparativ cu anul 2012, cea mai mare rată de creştere din cadrul Uniunii Europene. Au fost

redeschise o mare parte din spitalele închise, sistemul SMURD se extinde la nivel naţional, s-a reluat

producţia de vaccin intern, s-au deblocat posturile din sistem şi, începând cu 2014, se dublează

veniturile medicilor rezidenţi.

A fost redus cu succes TVA-ul la pâine şi am sprijinit agricultura şi fermierii cu plăţi

importante, inclusiv subvenţiile blocate de PDL.

Împreună, stimaţi colegi, am susţinut reforme importante. Împreună, stimaţi colegi, în cadrul

USL, am obţinut toate aceste realizări pentru români. Vrem să continuăm împreună. Sperăm că şi PNL

doreşte să continue pe acest drum, având în vedere că USL şi-a îndeplinit multe din obiectivele

asumate faţă de electorat.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa Nicolae.

Nu, nu, scuzaţi-mă, era anunţat… se pregăteşte domnul Popa. Da, se pregăteşte domnul Popa.

Domnul Dragoş Luchian:


Declaraţia mea politică se intitulează „Ucraina, între politicianism autoritar, oligarhie, corupţie

şi revoltă populară”.



Situaţia din ţara vecină, Ucraina, este bine cunoscută şi nu cred că o evocare a calendarului

evenimentelor de acolo ar mai necesita, în acest moment, citare. Important este faptul că la nord şi est

de graniţele ţării noastre a avut loc o altfel de revoluţie, o revoluţie a ideilor şi valorilor, opusă

corupţiei, şi falimentul unei clase politice care nu înţelege nevoile unei naţiuni.

Reprimarea manifestanţilor din Piaţa Libertăţii din Kiev, denumită şi Euromaidan, aminteşte,

dar la un alt calibru social, de revoltele şi evenimentele din Piaţa Universităţii din 1990 – 1991. Totuşi,

ceea ce s-a întâmplat în capitala Ucrainei este o lecţie de istorie. Nimeni nu se aştepta ca, într-o Europă

a secolului al XXI- lea, autorităţile unui stat să realizeze un masacru sângeros, ce aminteşte de

regimurile totalitar-comuniste.

- 19 -

Ca senator liberal, nu pot să nu condamn acele abuzuri ale regimului Ianukovici, mai ales că ele

s-au manifestat nu numai la Kiev, ci şi în alte oraşe ucrainene, inclusiv în Cernăuţi, fost oraş românesc,

unde, în urmă cu câteva zile, manifestanţii – printre ei, şi mulţi bucovineni de origine română – reuşiseră

să obţină demiterea Guvernului, Administraţiei de stat a regiunii Cernăuţi şi interzicerea, pe teritoriul

regiunii, a activităţii Partidului Regiunilor şi a Partidului Comunist, formaţiuni proprezidenţiale.

Evenimentele din Ucraina, momentan finalizate cu demiterea lui Viktor Ianukovici şi

organizarea de către Parlamentul ucrainean a alegerilor prezidenţiale din 25 mai 2014, trebuie să fie un

moment de reflexie şi analiză nu numai pentru opinia publică ucraineană, ci şi pentru noi, vecinii de la

sud-vest. Ucraina intră, începând de duminica trecută, într-o nouă eră, după destituirea de facto a lui

Viktor Ianukovici din funcţia de preşedinte şi eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko.

Aşa cum se precizează şi în presa de specialitate, speranţa de ieşire din criză a Ucrainei este

totuşi afectată, în contextul în care comunitatea internaţională îşi exprimă îngrijorarea că această ţară,

cu 46 de milioane de locuitori, este mai divizată între estul rusofon şi rusofil, majoritar, şi vestul

naţionalist şi ucrainofon.

Stimaţi colegi,

Am vrut să am o scurtă intervenţie asupra evenimentelor din Ucraina, mai ales că, pentru mulţi

dintre parlamentarii români, acest subiect este unul periferic, în contextul actualelor dispute politice la

nivelul nostru guvernamental. Totuşi, exemplul Euromaidanului şi efectul asupra societăţii ucrainene

trebuie să fie privite ca o perspectivă dintr-un posibil viitor, în condiţiile în care clasa politică

românească nu va înţelege doleanţele electoratului său.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnule Popa, avem o problemă, îmi cer scuze. Îmi cer scuze, înaintea dumneavoastră este

înscris domnul Paşcan Marius, tot de la dumneavoastră şi vă rog frumos… eu am fost într-o eroare.

Domnule Paşcan, vă rog.

Se pregăteşte domnul Saghian Gheorghe.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Domnilor secretari,

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează „Eşecurile reformiste în privinţa Constituţiei şi a

descentralizării dau măsura incompetenţei USL”.

- 20 -

În timp ce hazardul şi circăria împărţitului de portofolii ministeriale surpă guvernarea USL,

când goana după funcţii şi privilegii orbeşte politicianist raţiunea, când ţara se zbate cu disperare într-o

devastatoare criză, trece prea puţin observat eşecul penibil, grosolan şi grotesc al aşa-zişilor

reformatori din USL, demonstrat şi evidenţiat prin intermediul Curţii Constituţionale a României.

Revizuirea Constituţiei, printr-o aşa-zisă comisie specială, sub bagheta unui novice şi

nepriceput în drept constituţional, Crin Antonescu, este de-a dreptul jenantă, penibilă şi de râsul lumii.

Curtea Constituţională a constatat 26 de observaţii majore de neconstituţionalitate şi alte 85 de

observaţii de neconstituţionalitate pe fondul articolelor. Rezultă că sunt 111 articole cu probleme de

neconstituţionalitate, din totalul de 128.

Printre multe aberaţii conţinute de Constituţia ruşinos căznită a USL, Curtea a constatat că

Parlamentul devine organ de anchetă care încalcă puterea judecătorească; eliminarea competenţei

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru judecarea parlamentarilor; nu mai este garantat dreptul de

proprietate privată; statul nu mai este responsabil financiar pentru cetăţenii cărora le încalcă drepturile;

introducerea subunităţilor teritoriale pe principii etnice; recunoaşterea folosirii altor simboluri

naţionale decât cele româneşti şi organisme de decizie paralele cu cele ale statului român; hotărârile

Parlamentului nu mai pot fi cenzurate de Curtea Constituţională şi aşa mai departe.

În faţa unei asemenea ratări, categoric culpabilă şi halucinantă, demonstrând pe lângă

ţâfnoşenia semidoctă a celor grăbit implicaţi şi o cumplită incompetenţă, orice politician rezonab il şi

de bun-simţ şi-ar fi înaintat demisia din funcţiile deţinute nemeritat prin partid şi stat. Însă la noi trece,

precum în cântec: „Las-o, măi, că merge aşa, ne-am obişnuit cu ea.”

Pe de altă parte, un alt diletant prin legislaţie, Liviu Dragnea, a avut parte de un eşec similar,

rateu umilitor şi devastator, în ce priveşte aşa-zisa lege a descentralizării. Curtea Constituţională a

desfiinţat-o pur şi simplu. Curtea critică atât conţinutul, cât şi forma, pentru că legea aduce multă

confuzie, inconsecvenţă şi distruge stabilitatea administraţiei publice, instituţiilor, dar şi a normelor

legale. Curtea constată că nu este descentralizare, ci deconcentrare cu o nouă şi dublă subordonare a

noilor instituţii. Totodată, constată politizarea numirii conducătorilor noilor instituţii şi încălcarea

gravă a Constituţiei, dar şi numirile de la Bucureşti, peste capul autorităţilor publice locale. Se încalcă,

astfel, autonomia locală şi autorităţile locale sunt obligate la supunere faţă de cele centrale. Nu în

ultimul rând, Curtea constată că Guvernul României nu cunoaşte legislaţia, ce competenţe au consiliile

judeţene, consiliile locale, agenţiile naţionale, ministerele, precum şi multe altele.

Se cuvine ca penibilii artizani ai eşecului reformist, Crin Antonescu şi Liviu Dragnea, să se ceară

afară din funcţiile publice pe care le ocupă nemeritat. Totodată, să procedeze la retragerea celor două acte

normative care nu au nicio legătură cu responsabilitatea şi necesara stabilitate instituţională a României.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

- 21 -


Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte

domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

Domnul Gheorghe Saghian:


Declaraţia mea politică are titlul „Salarizarea primarilor”.

Stimaţi colegi,

Primirea unei remuneraţii pentru serviciile sau munca prestată reprezintă un drept fundamental

al omului. Nivelul salarizării în plan concret prezintă diverse iregularităţi, cu toţii fiind conştienţi că un

sistem perfect nu există. Cu toate acestea, este necesar să ne îndreptăm atenţia asupra felului în care

anumiţi funcţionari publici sunt remuneraţi, mai ales prin raportare la atribuţiile şi responsabilităţile

funcţiei respective.

Astăzi vă propun să reflectăm la atribuţiile primarilor şi la răspunderea enormă pe care aceştia

o au. Mai precis, să ne gândim la nivelul salariilor acestora, raportat la cele două elemente de mai sus,

dar şi prin comparaţie cu nivelul salarial al altor funcţionari publici. Veţi ajunge la aceeaşi concluzie ca

şi mine: remunerarea primarilor este la un nivel foarte scăzut faţă de răspunderea pe care aceştia o au.

Cu siguranţă că fiecare dintre noi cunoaşte câteva dintre atribuţiile unui primar, dar, la o privire

mai atentă, aflăm că acestea sunt foarte diverse şi complexe mai ales. Astfel, primarul, în calitatea sa

de autoritate publică, asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor,

dispunând, de altfel, şi măsurile necesare pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter

normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale

prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean. La urma urmei, primarul conduce servic iile

publice locale, reprezentând unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice,

persoane fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.

Din punct de vedere financiar, primarul exercită funcţia de ordonator principal de credite,

întocmind proiectul bugetului local şi verificând, prin compartimentele de specialitate, corecta

înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social principal, cât şi a

sediului secundar. Şi să nu uităm de răspunderea primarului în gestionarea altor activităţi foarte

importante, iar, dacă ar fi să facem o referire la extreme, a situaţiilor de urgenţă.

Se ştie foarte bine că primarii nu au voie să desfăşoare alte activităţi remunerate, fiind de multe

ori supuşi unor controale pentru asigurarea integrităţii şi pentru evitarea conflictelor de interese. Acest

lucru este unul bun, însă, dacă nu le permitem primarilor acestea, trebuie să reflectăm serios la nivelul

salarial care ar corespunde cu adevărat responsabilităţilor pe care aceştia le au.

- 22 -

Dincolo de orice, este necesar ca primarii să beneficieze de respect din partea tuturor, căci ei

sunt şi un simbol pentru comunitate. De aceea, este foarte important să eliminăm discriminarea din

punct de vedere al venitului primarului, raportat la alţi funcţionari publici.



Îl invit la microfon pe domnul senator Popa Nicolae-Vlad – Grupul parlamentar al PDL. Se

pregăteşte domnul senator Bereanu.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:


Declaraţia mea politică se intitulează „PMP – realitate sau teorie a formelor fără fond?”.

Stimaţi colegi,

De foarte mulţi ani, auzim cu toţii, aproape zilnic, cuvântul reformă. Aproape a căpătat

conotaţii miraculoase: reformăm economia, sănătatea, justiţia, poliţia etc. Dar cel mai frecvent este

invocată necesitatea reformării, ca să nu zic purificării, clasei politice româneşti. Vorbim despre

promovarea tinerilor, despre criterii de competenţă şi performanţă, dar mai cu seamă despre morală în

politică. Şi, în legătură cu aceasta din urmă, condamnăm, de fiecare dată cu maximă vehemenţă,

traseismul în politică. Cu alte cuvinte, respingem cu indignare ipocrizia unora dintre politicieni, care,

cu dezinvoltură, s-au plimbat şi continuă să o facă în câte două, trei sau chiar patru partide politice.

Departe de mine intenţia de a vă plictisi cu această introducere. Nici nu aş fi recurs la aceste

consideraţii dacă nu m-ar fi ajutat câţiva foşti colegi, care tocmai ne-au adus la cunoştinţă naşterea

unui partid – PMP, adică Mişcarea Populară. Nu ştiu ce anume i-a inspirat în alegerea denumirii

partidului. Poate Mişcarea pentru Preşedinte, MPP-ul lui Jacques Chirac. Nu-mi pot ascunde însă

consternarea faţă de declaraţiile proaspeţilor membri ai acestui partid, prezentat deunăzi publicului din

România drept o formaţiune cu suflu tânăr, a cărei menire providenţială este aceea de a coagula pe cei

dezamăgiţi de actualii politicieni şi, evident, de a reforma din rădăcini politica românească. „Bravos!”,

ar spune nenea Iancu.

Pentru că este greu de acceptat ca persoane ce au făcut proba unei labilităţi morale, a unei

dependenţe decizionale totale şi, totodată, beneficiare ale unor sinecuri extrem de avantajoase să se

prezinte acum în faţa noastră drept părinţii spirituali ai unei asemenea formaţiuni. Nu doresc să dau

nume, ele sunt cunoscute, ba unele se bucură de o notorietate impresionantă, în totală discrepanţă,

conform sondajelor, cu cota lor de încredere.

Şi, dacă tot ne aflăm la capitolul încredere, indiferent de satisfacţia efemeră pe care o încearcă

unii aşa-zişi lideri cu notorietate, socotind probabil că au dat o lovitură mortală partidului, cu

îngăduinţa dumneavoastră, le-aş face o recomandare absolut prietenească.

- 23 -

Dragi foşti colegi,

Nu încercaţi să- i păcăliţi pe români. S-ar putea să aveţi surprize. Pentru că, vorba românului,

„cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

În invit la microfon pe domnul senator Bereanu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte

domnul senator Alin Tişe.

Domnul Neculai Bereanu:


Titlul declaraţiei politice este „Turismul din Bucovina – între prejudecată şi izbândă”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Se vorbeşte foarte mult despre turismul din Bucovina ca o realitate şi o alternativă

complementară foarte puternică la progresul economic pentru această minunată zonă a României. Există

însă primejdia ca referirile la acest important domeniu să nu depăşească nivelul declarativ şi admirativ.

Ne reamintim un vechi proverb românesc: „Dumnezeu dă, dar nu ne bagă în traistă.” Sigur, ne

mândrim, pe bună dreptate, cu imensul potenţial turistic al Bucovinei, dar existenţa acestuia nu este

suficientă. Nu putem lăsa lucrurile să meargă de la sine, în virtutea inerţiei şi, în acelaşi timp, nu ne

putem mulţumi numai cu acţiunile reuşite ce s-au făcut în acest domeniu în ultima vreme.

Cu alte cuvinte, chiar dacă consiliile locale sau consiliul judeţean a susţinut şi va susţine acest

domeniu în tot ceea ce se întâmplă, vrem să atragem atenţia tuturor decidenţilor politici de la nivel

central şi operatorilor de turism că valorificarea eficientă a tuturor oportunităţilor turistice din

Bucovina trebuie inclusă într-un program unic de promovare a acestor activităţi, în care şi

parlamentarii, indiferent de culoarea politică, trebuie să se implice.

Am deplina convingere că acest lucru este posibil şi necesar, ca unul ce cunosc foarte bine

Bucovina, în toată complexitatea ei. Apreciez că nu mai putem lăsa lucrurile să se desfăşoare

dezarticulat, incoerent, fără a avea în vedere interdependenţa şi relaţiile de cauzalitate ce există în ceea

ce trebuie să genereze un turism elevat, eficient şi permanent.

Avem în vedere realizarea unui program unitar care să ţină cont şi să includă infrastructura,

logistica, pregătirea personalului, valorificarea produselor agricole ecologice, amenajarea teritoriului şi

protecţia mediului înconjurător. Cultura, tradiţiile şi obiceiurile, reînvierea meşteşugurilor străbune şi

folosirea sistematică a disponibilităţilor moştenirii culturale româneşti din Bucovina – mânăstirile, casele

memoriale, siturile istorice, traseele turistice – trebuie să facă parte din acest program. Numai într-o

astfel de viziune integratoare se poate asigura şi o diversificare necesară a turismului în diferite forme.

- 24 -

După părerea noastră, din această perspectivă programatică, pentru turismul bucovinean este

necesară, ca un prim pas, constituirea structurilor asociative pentru toţi operatorii şi factorii de decizie

la nivelul fiecărei localităţi.

Experienţa deja consacrată în acest sens este cunoscută foarte bine şi a dat deja rezultate foarte

bune în multe din localităţile bucovinene, cum ar fi: Suceviţa, Vama, Ciocăneşti, Poiana S tampei,

Moldoviţa, Stulpicani, Gura Humorului şi Vatra Dornei. În aceste locuri şi în multe altele, dar nu în

toate, turismul a depăşit frumos şi elegant dimensiunea gastronomică exclusivă, fiind completat cu

activităţi de destindere, dar şi de cultură, care fac cunoscută bogăţia spirituală a Bucovinei şi pe această

cale în toată ţara şi în afara hotarelor ei.

Dar iar apelez la frumuseţea morală a proverbelor româneşti: „Cu o floare, nu se face

primăvară.” Şi poate tocmai frumuseţea şi interesul pe care- l generează festivalurile şi activităţile

culturale organizate cu succes pentru a stimula activitatea turismului ne demonstrează că se poate.

Avem tot ceea ce ne trebuie pentru a da o dimensiune de performanţă şi abordare coerentă pentru

întreaga Bucovină în acest domeniu.

Suntem cu toţii de acord, dar revin în încheierea declaraţiei politice pe care o prezint în

Senatului României, că simpla constatare nu este suficientă. După cum nu sunt suficiente nici vizitele

diriguitorilor turismului care, uneori, în funcţie de factorii emoţionali, nu depăşesc faza constatărilor

sau a unor vagi promisiuni.

Din perspectiva exerciţiului financiar 2014 – 2020, a accesării fondurilor europene, propun să

trecem de îndată la schiţarea unui program unic al promovării turismului din Bucovina.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc tare mult, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alin Tişe – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte

domnul senator Frătean Alexandru.

Domnul Alin-Păunel Tişe:


Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează „Constituţia, coloana vertebrală a democraţiei!”.

Distinşi colegi,

Evenimentele desfăşurate în Ucraina, în ultima perioadă, ne reamintesc, cu siguranţă, tuturor de

idealurile românilor din decembrie 1989. Ne doream nu doar libertate şi înlăturarea comunismului, ne

doream un stat democratic, un stat european.

Deşi foarte tânăr la acea vreme, având doar 14 ani, îmi amintesc de dezideratele românilor ieşiţi

în acea perioadă pe străzi.

- 25 -

În peste douăzeci de ani, România a reuşit, uneori cu greu, să-şi consolideze valorile

democratice, principiile unui stat de drept.

Azi, când România este membră a Uniunii Europene şi parte a NATO, vedem însă cum

Guvernul şi majoritatea USL se străduiesc din toate puterile să destabilizeze tocmai aceste valori.

Partenerii noştri europeni pun sub semnul întrebării credibilitatea noastră ca ţară, din cauza

acţiunilor USL: atac la justiţie, încălcarea statului de drept, modificări legislative în toiul nopţii,

modificări ale Codului penal, falsa descentralizare făcută pe genunchi. Avertismentul tăierii banilor

europeni în cazul nerespectării statului de drept vizează direct România.

Un stat de drept se clădeşte pe o Constituţie echilibrată, stabilă şi în care primează interesul

naţional şi drepturile cetăţenilor, nu interesul de grup.

Într-o primă fază, Comisia de la Veneţia a mai cenzurat din elanul distructiv al USL-ului de a

distruge coloana vertebrală a unui sistem constituţional. Acum, proiectul de revizuire a fost declarat, în

parte sau în totalitate, neconstituţional de către CCR. A fost, practic, desfiinţat.

Constatăm însă încă o dată, cu mare regret, că USL încalcă suveranitatea poporului şi statul de

drept. Membrii USL care elaborează Constituţia o fac pentru partidele lor şi, din păcate, au compromis

definitiv credibilitatea Parlamentului în faţa românilor. Au generat un proiect de revizuire a

Constituţiei care este neconstituţional.

Avem nevoie de o Constituţie pentru viitor, nu una care să rezolve probleme le luptelor politice

dintre preşedintele ţării şi partidele politice şi care să arate cum se poate salva statul de drept, şi nu

cum se poate ataca zi de zi statul de drept.

Dacă USL nu doreşte o dezbatere reală şi a încheiat discuţiile pe acest domeniu, aceasta spune

mult despre seriozitatea USL-ului. În doar două zile, au terminat revizuirea Constituţiei, într-o manieră

distructivă.

Revizuirea trebuie să fie în conformitate cu prevederile actualei legi fundamentale şi cu

deciziile Curţii Constituţionale. Revizuirea trebuie să pornească, în primul rând, de la respectarea

suveranităţii poporului. Suveranitatea poporului a fost exprimată prin referendum, voinţa poporului,

câştigată în Revoluţia din 1989.

Mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean Alexandru – Grupul parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Cadăr Leonard.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Mulţumesc.

- 26 -

Onorat Senat,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Bilanţ 2013. Mureş. România. Suntem pe

drumul cel bun.”.

Anul 2012 a fost anul schimbării, a fost anul în care am făcut promisiuni, ne-am spus cu voce

tare obiectivele şi ne-am luat angajamente. Ne-am propus să aplicăm o nouă viziune pentru România:

dezvoltare economică şi coeziune socială, relansarea să ia locul stagnării şi, în consecinţă, bunăstarea

să ia locul austerităţii. Ne-am luptat să facem schimbare până la capăt şi să construim România

puternică.

Rezultatele economice oferă o imagine cât se poate de clară a unei guvernări responsabile faţă

de ţară şi echitabile faţă de oameni. Pentru anul 2013, o statistică pe scurt vorbeşte de la sine: avem cel

mai mare PIB din istoria postdecembristă, o creştere economică de 3,5%, cea mai mare din Uniunea

Europeană, cea mai mare creştere a producţiei industriale la nivel european, exporturi la un nivel

record, cel mai mic deficit bugetar de după intrarea în Uniunea Europeană, cea mai mică rată a

inflaţiei, cel mai mic deficit de cont curent din perioada postdecembristă, randamente istorice la

împrumuturile interne şi externe.

Aş vrea să completez acest tablou economic general cu câteva date despre judeţul Mureş, care

urmează trendul naţional şi, conform datelor statistice, a înregistrat o evoluţie favorabilă, în raport c u

anul precedent, a principalilor indicatori economico-sociali, mai precis: indicele producţiei industriale

în creştere, exporturi mai mari, deficit comercial mai mic, mai mulţi turişti, mai mulţi salariaţi, mai

puţini şomeri.

Toate acestea par a fi nişte statistici seci, într-un limbaj mult prea specializat, însă putem

reformula sintetic: situaţia economică mai bună se reflectă într-o îmbunătăţire simţitoare a vieţii

oamenilor.

Cum trăieşte fiecare om în această ţară este, până la urmă, preocuparea cea mai importantă, iar

noi, social-democraţii, am promovat un nou model de guvernare, orientat spre relansarea economică,

însă cu accent spre politicile sociale. Ştim că oamenii sunt prioritari, dincolo de orice alte

raţionamente. Nu vrem o Românie polarizată şi dezbinată şi ne interesează, în egală măsură, atât cei

aflaţi în nevoie, cât şi întreprinzătorii. Şi a venit vremea ca şi autorităţile locale, cu proiecte pentru

întreaga comunitate, să fie finanţate.

Personal, mă bucur de fiecare român, de fiecare mureşean pentru care am reuşit să facem o

schimbare în bine. Suntem pe drumul cel bun şi avem responsabilitatea de a ne continua drumul.

Mulţumesc.



- 27 -

Îl invit la microfon pe domnul senator Cadăr Leonard. Se pregăteşte domnul senator Niţă Mihai.

Domnul Leonard Cadăr:


Declaraţia politică se intitulează „Vremea conducătorilor fanarioţi a apus de mult”.

Ştim cu toţii de la lecţiile de istorie cine erau domnitorii fanarioţi, acei interpuşi supuşi Înaltei

Porţi, care spoliau averea regatelor româneşti doar în scopul înavuţirii personale şi a Imperiului Otoman.

Vremea conducătorilor fanarioţi a apus de mult, dar, din păcate, asistăm, din când în când, la

manifestări asemănătoare în viaţa politică românească. Vedem cum mari oameni politici ai ţării, care-şi

doresc să ajungă şi mai mari în cele mai înalte demnităţi ale statului, joacă la cacialma, se ascund după

deget, cum spune românul, folosindu-se de interpuşi în motive fictive pentru a-şi satisface orgoliile

personale, exact ca în acele triste vremuri.

Din păcate, liderul PNL se pare că doreşte să intre în opoziţie şi să destabilizeze Guvernul,

folosindu-se de marionete şi motive inventate, plângându-se chiar că premierul Ponta nu- i răspunde la

SMS, sperând că poate astfel va putea să câştige simpatia publicului şi prietenia „înaltei porţi” –

preşedintele Traian Băsescu, până de curând duşmanul lui pe faţă. Mai mult, aseară, într-o conferinţă

de presă de politică externă, a lăudat Uniunea Europeană şi liderii ei, aceiaşi pe care- i trata zeflemitor

la referendum, acuzându-i că l-au salvat pe Băsescu de la destituirea democratică votată de peste şapte

milioane de români.

Ei bine, mie personal, şi sunt sigur că şi altor milioane de români sinceri, nu ne place orice

ploconeală către Băsescu sau către birocraţii europeni doar pentru ca unul sau altul să-şi realizeze

visurile personale de mărire.

Dacă liderii politici ai PNL sunt preocupaţi cu adevărat de interesele ţării, să rămână în Guvern,

să rezolve orice conflict în cadrul USL, conform Protocolului USL, şi să guverneze pentru binele

cetăţenilor, pentru că au fost învestiţi pentru aşa ceva de către români.

În plus, nu înţeleg de ce, dintr-o dată, anumiţi miniştri liberali au fost demişi şi acuzaţi de a fi

oamenii premierului Ponta, în condiţiile în care o parte din ei au fost numiţi chiar la insistenţele

conducerii PNL. Să înţelegem că mâine-poimâine PNL o să- l acuze şi o să- l revoce şi pe Klaus

Iohannis din cine ştie ce motive?

Eu nu cred că aşa trebuie să se facă politică în România şi sunt sigur că românii sunt în

asentiment cu mine, fiind sătui ca şi mine de scandal şi fiind mult mai interesaţi ca bărbaţi politici să-şi

asume direct faptele lor, nu prin interpuşi şi ploconeli.

În concluzie, fac un apel la calm şi la raţiune, la aşezarea la masa discuţiilor şi încercarea, din

toate puterile, de continuare a proiectului USL în vederea bunei guvernări a României.


Mulţumesc, domnule Cadăr.

- 28 -

Îl invit la microfon pe domnul senator Niţă Mihai – Grupul parlamentar al PC. Se pregăteşte

domnul senator Florian Bodog.

Domnul Mihai Niţă:


Declaraţia politică de astăzi are titlul „Prin educaţie, spre pace şi progres”.

Situaţia actuală din Ucraina produce îngrijorare şi încordare în ţările vecine, printre care se află

şi România. După masacrul executat de forţele speciale în piaţa centrală din Kiev, rămâne foarte

apăsătoare acum incertitudinea care- i ţine blocaţi pe oamenii aflaţi la baricade.

Ce aşteaptă în continuare ucrainenii de etnie rusă? Ei cred că adevărul din capitală este diferit

de al lor. Cine- i poate aduce pe aceşti conaţionali la acelaşi numitor, pentru instalarea calmului şi a

păcii? Pentru izbânda unei revoluţii este nevoie de curaj, dar şi de răbdare şi înţelepciune. Se aud

zvonuri despre o posibilă secesiune a ţării.

Exact în aceeaşi perioadă, la Soci a fost organizată Olimpiada de iarnă. Conform tradiţiei

olimpice antice, încetau toate conflictele armate în perioada olimpiadelor. Tradiţia s-a rupt acum. În

timp ce competitorii olimpiadelor se străduiau să obţină victorii, animaţi de fairplay, omenirea

înregistra confruntări dintre cele mai odioase în ţări precum Ucraina, Venezuela, Thailanda, Siria sau

Egipt. Lumea se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva umanităţii, epurare etnică,

discriminarea minorităţilor.

Mijloacele cele mai bune de care dispunem pentru soluţionarea acestei probleme sunt

diversitatea culturală şi educaţia pentru toleranţă şi pace.

Acţiunile educative trebuie să-i vizeze atât pe copii, cât şi pe adulţi, având menirea să

reamintească omenirii că intoleranţa este generatoare de violenţă. Numai prin educaţie se poate obţine

schimbarea de mentalitate a populaţiei, comunităţile fiind astfel determinate să trăiască în pace şi respect.

Totodată, oamenii îşi vor dezvolta abilitatea de a distinge între bine şi rău, între viciu şi virtute, dreptate

şi nedreptate. Pe de altă parte, oamenii educaţi sunt mai greu de înşelat sau de manipulat.

Poate că programa şcolară ar trebui să cuprindă un studiu mai profund al istoriei, pentru ca

tinerele vlăstare să-şi cunoască originea şi trecutul, să cunoască, să înţeleagă, să respecte valorile

spirituale şi materiale ale naţiunii din care fac parte, să cunoască valorile patrimoniului universal, să le

respecte în egală măsură, doar aşa obţinând dreptul de a fi respectaţi la rândul lor. Dar, cu precădere,

sistemul educaţiei şi învăţământului trebuie să scoată pe poarta şcolii tineri pregătiţi, conform

abilităţilor individuale, pentru diversitatea profesiilor de care este nevoie în orice societate liberă,

progresistă.


Mulţumesc frumos.

- 29 -

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian – Grupul parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Vochiţoiu Haralambie.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Apel la raţiune”.

Stimaţi colegi,

Am avut, în ultima perioadă, numeroase întâlniri, atât la cabinetul meu parlamentar, dar şi în

colegiu, cu oameni dezamăgiţi. În general şi din nefericire, politica ultimelor două decenii nu a adus

prea multe motive de bucurie sau de mândrie românilor, iar frământările prin care trece USL de câteva

săptămâni încoace nu fac decât să întărească şi mai mult lipsa de încredere a românilor într-o clasă

politică din care, stimaţi colegi, facem şi noi parte.

Oamenii cu care am discutat mi-au spus, cu subiect şi predicat, că pe ei nu- i interesează deloc

nici cine este ministru, nici cine este vicepremier, nici dacă noi, cei din USL, suntem fraţi sau prieteni

sau doar colegi. Tot ceea ce vor românii de la noi, de la USL, este un alt fel de politică şi alt fel de

rezultate. Ei vor ca noi să guvernăm altfel şi vor ca viaţa lor să fie mai bună decât pe vremea PDL.

Nimic mai mult.

De aceea, stimaţi colegi, atunci când apărem pe la televiziuni, în presă sau oriunde ne simţim

datori ca politicieni să ne facem auziţi, cred că trebuie să avem, înainte de orice, obligaţia şi, subliniez,

decenţa de a ne întreba: facem noi tot ceea ce ţine de noi pentru ca, la finalul acestui mandat, oamenii

să poată spune că România s-a schimbat în bine? Facem tot ce ţine de noi pentru ca românii să nu-şi

piardă speranţa? Iar oamenii dezamăgiţi cu care am discutat tocmai aici riscă să ajungă: să-şi piardă şi

această speranţă, să piardă o nouă speranţă. Şi de ce? Pentru că politicieni fac jocuri? Pentru orgolii?

Asta ne dorim?

USL era – şi eu sper că mai poate fi – prima construcţie politică din România postdecembristă

care să-şi ducă mandatul la bun sfârşit cu succes, singura alianţă care să nu dispară îngropată în cinism

şi în ambiţii mărunte. Pentru că orice e mărunt, stimaţi colegi, în faţa obiectivului pe care ni l-am

propus, acela de a schimba în bine România.

Nu sunt un naiv şi nici oamenii din colegiul meu nu sunt, dar, în numele lor şi împreună cu ei,

de la tribuna Senatului României, fac un apel la raţiune, un apel la responsabilitate şi la bun-simţ, un

apel către toţi cei care – şi nu vreau să fiu mai explicit de atât –, pe lângă chelneri, chinezării, scenarii

imposibile şi ipocrizie, pentru că asta se numeşte când vrei să călăreşti doi cai odată, ar fi trebuit să

contribuie, încă din primăvara lui 2012, de când reprezintă jumătate din Guvernul României, la

păstrarea speranţei şi, aşa cum îşi doresc oamenii, la schimbarea în bine a acestei ţări.

- 30 -

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Vochiţoiu Haralambie. Îl rog să se pregătească pe

domnul senator Matei Suciu.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:


Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul „Sănătatea publică, din nou, la momentul

reformelor!”.


Stimaţi colegi,

A fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104, din 11 februarie 2014,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătăţii.

Printre prevederile ordonanţei se numără crearea cadrului legal pentru introducerea pac hetelor

de servicii medicale, respectiv pachetul de bază, pachetul minimal şi pachetul de programe naţionale

de sănătate, dar şi decontarea din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate a operaţiilor de

reconstrucţie mamară prin endoprotezare în cadrul intervenţiilor chirurgicale oncologice.

Totodată, prin această modificare legislativă, este asigurat cadrul legal pentru ca unităţi de

primiri urgenţă din cadrul spitalelor judeţene de urgenţă să poate include în structura proprie

compartimente de primiri urgenţă din acelaşi judeţ.

Tot prin această ordonanţă de urgenţă, se introduce posibilitatea ca autorităţile locale să

participe la finanţarea cheltuielilor de personal ale spitalelor din subordine, precum şi la finanţarea

altor tipuri de cheltuieli.

Este de apreciat efortul Guvernului, dar, în acelaşi timp, este de apreciat şi modul uman în care

s-a tratat problema ce priveşte decontarea din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate a operaţiilor de

reconstrucţie mamară prin endoprotezare în cadrul intervenţiilor chirurgicale oncologice.

Referitor la faptul că unităţile de primiri urgenţă din cadrul spitalelor judeţene de urgenţă pot

include în structura proprie compartimente de primiri urgenţe de la unităţile sanitare din acelaşi judeţ,

atrag atenţia – aici, de fapt, este cheia întrebării şi interpelării – că procedura de care facem vorbire

este centralizată la nivel de minister, este ambiguă şi că este foarte greu să fie aplicată.

În ceea ce priveşte posibilitatea autorităţilor locale de a participa la finanţarea cheltuielilor de

personal ale spitalelor din subordine, precum şi la finanţarea altor tipuri de cheltuieli, consider că se

- 31 -

pune o presiune în plus pe administraţiile locale care nu au banii necesari – oricum, şi până acum era

un mare efort – pentru a susţine asemenea cheltuieli foarte mari.

Cred, stimaţi colegi, aşadar, că trebuie să gândim în aşa fel bugetul anului viitor încât sănătatea

să fie finanţată la nivelul în care sănătatea poporului român să fie pe primul loc, astfel să fie mulţumiţi

şi pacienţii, şi personalul medical.

Mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Suciu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte

domnul senator Pop.

Domnul Matei Suciu:


Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi este „Obiectivul prioritar al Guvernului îl reprezintă

agricultura”.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un domeniu care necesită atenţie sporită, şi anume

agricultura, în contextul în care experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române câteva

observaţii cu privire la absorbţia fondurilor Uniunii Europene în perioada 2014 – 2020, ca o primă

versiune a Acordului de parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014 – 2020.

Aceste observaţii se referă, în primul rând, la investiţiile necesare în inovarea sistemului agricol

şi accentuarea atenţiei asupra sistemului bio, care tinde să devină un adevărat mod de viaţă. Pe de altă

parte, în acvacultură trebuie promovată o diversificare a speciilor, având în vedere că majoritatea

peştilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actuală din acest sector privind limitarea

numărului de specii riscă să creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.

Vreau să subliniez faptul că Proiectul sectorului agricol are un rol prioritar în viziunea noastră.

De aceea, alături de specialişti în domeniu, am reuşit să creăm un document programatic care stă la

baza strategiei privind agricultura şi dezvoltarea satului românesc, document care a fost deja prezentat

de către colegii mei.

Scopul principal este dezvoltarea unei agriculturi moderne din punct de vedere al exploataţiilor

agricole şi al gradului de tehnologizare, care să producă pentru piaţă, să asigure hrana necesară

populaţiei şi un nivel de trai ridicat pentru fermieri.

În acest sens, consider că trebuie să ne axăm atenţia pe absorbţia fondurilor europene, deoarece

acestea rămân singura soluţie de finanţare ieftină, în condiţiile în care băncile străine au tăiat liniile de

finanţare destinate subsidiarelor din România, iar investiţiile străine sunt la o cincime din nivelul de

dinainte de criză.

- 32 -

Pe sectorul agricol există o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene. Mai mult, Uniunea

Europeană va aloca un buget mult mai mic pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2, care va

funcţiona în perioada 2014 – 2020.

PNDR are o alocare financiară de 10,09 miliarde de euro, până în prezent semnându-se

contracte în valoare de 3,6 miliarde de euro, iar plăţi efective au fost în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Dacă se continuă acest ritm de absorbţie, România riscă să piardă 5 miliarde de euro.

La nivel local, iar aici doresc să dau exemplu din judeţul pe care îl reprezint, şi anume Timiş,

lucrurile se complică. La câteva întâlniri cu autorităţile locale, fermierii din vestul ţării au venit cu

sutele la Timişoara, unde s-au aşezat la aceeaşi masă cu bancherii şi reprezentanţii Guvernului pentru a

afla cum pot accesa mai repede banii pe care Uniunea Europeană îi are pregătiţi pentru afacerile lor. Se

pare că cea mai spinoasă problemă o reprezintă birocraţia.

De aceea, pe această cale doresc să le transmit tuturor celor interesaţi de acest domeniu, atât cei

care aplică pentru fonduri europene, cât şi cei care le-au accesat deja, că lucrăm la armonizarea

legislaţiei, astfel încât lucrurile să fie simplificate, iar gradul de absorbţie a fondurilor europene să ne

claseze printre locurile fruntaşe, iar problemele birocratice să nu- i mai descurajeze pe cei interesaţi.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule Suciu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu-Marian Pop – Grupul parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Chiru.

Domnul Liviu-Marian Pop:


Titlul declaraţiei mele politice este „Guvernul Ponta încă repară boacănele Guvernului Boc”.

Stimaţi colegi,


Doresc să semnalez oportunitatea verdictului dat de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

în ceea ce priveşte taxa auto introdusă de Guvernul Emil Boc în februarie 2012, aceasta fiind declarată

ilegală, deoarece contravine normelor europene.

Acest lucru înseamnă că toţi românii care au fost obligaţi să plătească această taxă îşi vor primi

banii înapoi, iar între timp Guvernul analizează modalitatea şi durata de efectuare a operaţiunii, în

funcţie de restricţiile şi posibilităţile bugetare.

Această boacănă a taxei Boc îşi găseşte începuturile în luna aprilie a anului 2008, când a fost

introdusă taxa de primă înmatriculare, care era calculată în funcţie de datele tehnice ale fiecărei maşini

în parte şi care a isterizat o ţară întreagă.

- 33 -

A fost prima măsură disperată a Guvernului Boc, prin care spera să aducă venituri la buget, dar

care a avut un rezultat negativ. Asta, deoarece românii au plecat să-şi înmatriculeze maşinile în

Bulgaria, fapt ce a creat numeroase probleme în ţară, mai ales în cazul evenimentelor rutiere cu astfel

de maşini înmatriculate la vecinii de la sud de Dunăre. Situaţia a fost complet scăpată de sub control,

ba, mai mult, Uniunea Europeană a atras atenţia în câteva rânduri că România are o problemă în ceea

ce priveşte această taxă.

În ianuarie 2012, Guvernul Boc a venit cu o nouă taxă, înlocuind Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 50/2008 cu Legea nr. 9/2012, care avea ca scop să facă taxa pe poluare conformă cu

articolul 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Astfel, Legea nr. 9/2012 privind taxa

pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a introdus taxa de poluare, ce trebuia plătită o

singură data, atât pentru autovehiculele noi, cât şi pentru cele second-hand care sunt înmatriculate

pentru prima dată în România, indiferent dacă autovehiculul era produs în ţară sau în străinătate.

De la 15 martie 2013, Guvernul Ponta a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă

de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3

şi o scădere cuprinsă între 60 şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că

maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi deci vor polua pentru un interval mai mic.

Timbrul de mediu se plăteşte o singură dată la prima înmatriculare pe piaţa din România sau la

prima transcriere a titlului de proprietate, atât în cazul maşinilor noi, cât şi al celor second-hand, pentru

care nu a fost plătită fosta taxă auto.

Trebuie să atrag atenţia asupra faptului că, cel mai probabil, statul nu va restitui însă în mod

automat banii achitaţi cu titlu de taxă de poluare, restituirea taxei de poluare se va putea face cel mai

probabil pe calea instanţei de judecată. Astfel că cei păgubiţi se pot adresa instanţelor de judecată

pentru a-şi recupera banii. Cu alte cuvinte, românii sunt acum nevoiţi să plătească pentru

incompetenţele Guvernului Boc.

La fel cum românii trebuie acum să plătească împrumutul de 20 de miliarde de euro pe care l-a

luat acelaşi Guvern Boc de la Fondul Monetar Internaţional, pentru că nu a fost în stare să vină cu alte

măsuri pentru a combate criza economică.

Aşadar, Guvernul Ponta încă repară boacănele Guvernului Boc. Este trist că trebuie să reparăm

ce au stricat alţii, dar sper că aceste lucruri vor fi durabile şi avantajoase pentru noi toţi, românii.

Vă mulţumesc.



Vă mulţumesc, domnule Pop.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gigi Chiru – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte

domnul senator Marian Valer.

- 34 -

Domnul Gigi Christian Chiru:


„PSD Constanţa face afaceri cu sănătatea”

Onorat prezidiu,


Judeţul Constanţa a ajuns, cu tristeţe o spun, locul de joacă al baronilor PSD, prin cei doi „fii”

cărora li se permite orice: Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Consiliul Judeţean Constanţa, condus

de Constantinescu, se joacă cu sănătatea constănţenilor. În primă fază, CJC a pus mâna pe Spitalul Clinic

Judeţean de Urgenţă Constanţa, pe care l-a amanetat prietenilor PSD-ului local. Clinici făcute pentru

prieteni, coinculpaţi în dosarul retrocedărilor puşi la conducerea secţiilor, iar medici cu renume au fost

alungaţi. Sănătatea constănţenilor este preţul ambiţiilor lor de afaceri. Pentru că, aşa cum am văzut cu

toţii, atunci când a descoperit că este bolnav, Nicuşor Constantinescu a ales să se trateze în Austria, în

America sau în Turcia, nicidecum în spitalul judeţean, unde a investit milioane de euro.

Stimaţi colegi,

Victima lăcomiei PSD este şi Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală din

Eforie Nord, unitate spitalicească desfiinţată după ce a fost trecută în subordinea Consiliului Judeţean

Constanţa. Un spital cunoscut în toată ţara prin profesionalismul medicilor, dar şi prin potenţialul

imobiliar enorm, clădirile şi cele 10 hectare aflate pe malul mării devenind ţinta intereselor de afaceri

ale cuplului Mazăre-Constantinescu.

Şi aşa ajungem la Spitalul Clinic CFR Constanţa, trecut în februarie 2013 de la Ministerul

Transporturilor la Ministerul Sănătăţii, dar dorit de Nicuşor Constantinescu la Consiliul Judeţean

Constanţa.

Astfel, Spitalul Clinic CFR Constanţa, având trei clădiri, dintre care una în Portul Constanţa,

este ţinta intereselor imobiliare ale afaceriştilor din PSD. Şi de data aceasta, Radu Mazăre, Nicuşor

Constantinescu şi gaşca lor de interese au găsit o sursă de venit din patrimoniul constănţenilor. Jaful

din sistemul medical constănţean va continua cu desfiinţarea Spitalului Clinic CFR Constanţa, în timp

ce constănţenii sunt nevoiţi să caute servicii medicale în Turcia sau în Austria.

Până nu e prea târziu, stimaţi guvernanţi, dragi colegi din USL, domnule ministru al sănătăţii,

indiferent cum vă numiţi astăzi, opriţi jaful din sănătatea constănţeană!

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian – senator independent. Se pregăteşte

domnul senator Moga Nicolae.

- 35 -

Domnul Valer Marian:


Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată „A venit vremea teutonilor!”.

Diferendul izbucnit în cadrul USL între PSD şi PNL, recte între copreşedinţii Viorel Ponta şi Crin

Antonescu – taman la a treia aniversare a alianţei şi după doar puţin peste un an de la victoria zdrobitoare

de la ultimele alegeri parlamentare, care a asigurat USL o majoritate parlamentară de 70%, fără

precedent în istoria postdecembristă a României –, diferend prilejuit de nominalizarea de către PNL a

primarului sibian Klaus Iohannis pentru funcţiile de ministru de interne şi de vicepremier al Guvernului,

a dovedit, din păcate, încă o dată, neseriozitatea şi labilitatea unei mari părţi a clasei noastre politice,

îndeosebi a liderilor partidelor de guvernământ, dar şi stilul politicianist dâmboviţeano-gorjean, cu

puseuri de inspiraţie ceauşistă, ale premierului Viorel, care, se pare, că se ghidează mai nou după

machiavelismele reţinute din ultima carte răsfoită, „Noul Principe” de Dick Morris.

În pofida jocului său politico-mediatic, premierul Viorel a transmis clar prin răspândacii săi

apropiaţi că nu-l vrea vicepremier pe neamţul Iohannis şi că urmăreşte să- l pună pe tuşă pe partenerul

Crin, candidatul încă desemnat de USL pentru funcţia de preşedinte al României. Este evident că unii

politruci din USD reloaded – formulă sub care s-au reunit, în perioada 1996 – 2000, Partidul

Democrat, condus de Petre Roman, şi Partidul Social Democrat din România, partid istoric, condus de

Sergiu Cunescu – nu vor să dea undă verde la vârful arcului guvernamental unui politician serios,

competent şi performant, cum este primarul german al Sibiului, pentru a nu perverti şi încurca

amalgamul politic de extracţie fesenistă. Premierul Viorel şi compania nu vor să aibă prin preajmă,

îndeosebi în Guvernul României, un politician cu studii la zi, cu doctorat, carieră universitară şi cu

experienţă administrativă, care a dovedit că are o anumită alură şi anvergură politică.

Marea găselniţă a vioreilor este minimalizarea lui Iohannis prin numirea unui al patrulea

vicepremier în Guvernul României, în persoana ministrului agriculturii, Daniel Constantin.

Desemnarea a patru vicepremieri într-un Guvern oricum prea stufos şi într-o ţară modestă din punctele

de vedere esenţiale – teritoriu, populaţie, economie, administraţie – constituie o aberaţie fără

precedent, chiar şi într-o ţară bananieră sau într-un bantustan.


Domnule senator, vă rog să sintetizaţi. Trei minute.

Vă rog.


În cadrul Uniunii Europene a existat şi există o funcţie de vicepremier doar în cadrul unor guverne

de largă coaliţie naţională, cum sunt actualmente în Germania – unde Uniunea Creştin-Democrată, ca

partid câştigător, deţine funcţia de cancelar, iar Partidul Social Democrat are funcţia de vicecancelar –

şi în Marea Britanie – unde Partidul Conservator deţine funcţia de premier, iar Partidul Liberal are

- 36 -

funcţia de vicepremier. Nici măcar în Italia postbelică, care a fost guvernată, cu multe crize politice,

vreme de câteva decenii, de o largă coaliţie constituită din trei-patru partide – Partidul Democrat

Creştin, Partidul Liberal, Partidul Republican şi Partidul Socialist –, nu a existat mai mult de un post

de vicepremier.


Vă rog să încheiaţi, domnule senator.


Da, închei.

Nu o să spun că primarul german al Sibiului este un om providenţial pentru guvernarea

României, dar cred că domnul Klaus Iohannis poate reprezenta un impuls şi un reper pentru mult

aşteptata primenire, calificare şi eficientizare a clasei politice autohtone.




Mulţumesc şi eu.


Îl invit la microfon pe domnul senator Moga Nicolae – Grupul parlamentara al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Constantinescu Florin.

Domnul Nicolae Moga:


Vă asigur că declaraţia mea politică nu e în acelaşi ton cu a colegului meu de Constanţa.


Mă bucur.

Domnul Nicolae Moga:

Ea se intitulează „Accesarea fondurilor europene – pilon esenţial în dezvoltarea ţării”. Şi vă rog

să-mi daţi voie să citesc prima parte şi ultima parte, ca să nu consumăm timpul colegilor.

O veste bună a marcat acest sfârşit de săptămână: România a încasat joi, 20 februarie, 830 de

milioane de euro de la Comisia Europeană din fondurile structurale şi de coeziune.

Şansa ţării noastre de a se redresa economic şi social o constituie accesarea fondurilor

europene. Începând de anul viitor, intrăm într-o nouă perioadă de referinţă a accesării fondurilor

europene, respectiv 2014 – 2020.

Şi am să citesc şi finalul.

Acordul de parteneriat propus de ţara noastră pentru perioada de referinţă 2014 – 2020 conţine

în mod pragmatic ţintele pe care ni le-am propus pentru viitoarea perioadă de finanţare europeană.

- 37 -

Potrivit acordului, autorităţile locale şi judeţene vor avea un rol mult mai important în perioada

2014 – 2020, iar modul în care edilii vor reuşi să se asocieze în vederea obţinerii unor proiecte eligibile

de finanţare va fi fundamental. În urma unei coalizări naţionale de amploare, românii vor reuşi să

obţină un procent important la capitolul accesarea fondurilor europene, fapt de pe urma căruia vom

avea cu toţii de câştigat.



Vă mulţumesc tare mult şi mă bucur că aţi făcut o sinteză.

Îl invit la microfon, pentru ultima declaraţie politică de astăzi, sper tot în sinteză, pe domnul

vicepreşedinte al Senatului, domnul Florin Constantinescu – Grupul parlamentar al PSD.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sala de plen.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Florin Constantinescu:


Am intitulat declaraţia politică „Trebuie să susţinem revigorarea mediului de afaceri!”.

Stimaţi colegi,


Săptămâna trecută, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a prezentat câteva date relevante

privind numărul de societăţi intrate în insolvenţă, precum şi numărul firmelor înfiinţate în prima lună a

anului 2014. Astfel, în luna ianuarie au intrat în insolvenţă 2 054 de firme şi au fost înfiinţate 8 515 firme.

Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt cele din domeniul comerţului, 849 intrând

în insolvenţă, faţă de 798 în 2013, dar şi cele din construcţii – 279, comparativ cu 349 în ianuarie anul

trecut, şi din industria prelucrătoare – 253, în scădere de la 279.

La nivel naţional, în 29 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu

procente de la 6 la 87%. Însă în restul judeţelor numărul insolvenţelor a crescut. Spre exemplu, în

judeţul Iaşi s-au înregistrat 60 de societăţi care au intrat în insolvenţă în luna ianuarie, faţă de 37, câte

s-au înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu un procent de peste 60%, judeţul Iaşi se clasează

pe poziţia opt într-un top al judeţelor care au înregistrat cele mai multe insolvenţe în prima lună a

acestui an.

Datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului mai arată că, de la declanşarea crizei, circa

130 000 de firme au fost în incapacitatea de a-şi plăti datoriile. Pentru aproximativ 110 000 dintre

acestea a fost declarat falimentul. În ultimii cinci ani, doar pentru 3 500 de firme au fost aprobate

planuri de reorganizare.

În ceea ce priveşte firmele înmatriculate în ianuarie, acestea sunt în domeniul comerţului,

respectiv circa 2 940, în scădere cu 10% faţă de anul 2013. Un număr mare de înmatriculări de firme a

- 38 -

fost consemnat şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 909 şi în domeniul

construcţiilor – 710. Faţă de luna ianuarie 2013, numărul de firme înfiinţate s-a redus cu 4,5%.


Deşi numărul insolvenţelor din luna ianuarie a acestui an este mai mic decât aceeaşi perioadă a

anului 2013, adică 2 054 de firme în 2014, faţă de 2 403 firme în 2013, consider că avem nevoie de

reglementări legislative mult mai clare pentru ca societăţile comerciale să nu mai ajungă în

incapacitate de plată. Principala problemă a companiilor este gradul de îndatorare şi restanţele faţă de

bănci. Reprezentanţii băncilor recunosc faptul că în România se practică cele mai mari dobânzi din

Europa la creditele pentru companii în monedă naţională.

Se înţelege că atât creditorul, cât şi debitorul întâmpină dificultăţi în acest cerc vicios.

Companiile nu mai au lichidităţi, dar nici nu pot accesa noi finanţări, din cauza creditelor

neperformante. În consecinţă, trebuie să avem în vedere nu numai protecţia creditorilor, cât şi

acordarea unor şanse debitorilor, în sensul reorganizării şi revitalizării afacerii. Consider că trebuie să

susţinem revigorarea mediului de afaceri şi să fim atenţi la ce se întâmplă atât în mediul de afaceri, cât

şi în instituţiile bancare, pentru ca viaţa economică românească să continue trendul ascendent.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnule Constantinescu.

Încheiem sesiunea de declaraţii politice.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să-şi convoace colegii în sala de plen.

Îl rog pe domnul secretar Oprea să facă prezenţa.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Agrigoroaei Ionel absent

Andronescu Ecaterina prezentă

Anghel Adrian absent

Anghel Cristiana-Irina prezentă

Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

Arcaş Viorel absent

Ardelean Ben-Oni prezent

Ariton Ion prezent

Atanasiu Teodor absent

Badea Leonardo prezent

Badea Viorel-Riceard prezent

- 39 -

Banias Mircea-Marius prezent

Barbu Daniel-Constantin prezent

Barbu Tudor prezent

Bădălău Niculae prezent

Bălu Marius prezent

Belacurencu Trifon prezent

Bereanu Neculai prezent

Biró Rozalia-Ibolya absentă

Blaga Vasile prezent

Boagiu Anca-Daniela absentă

Boboc Cătălin absent

Bodea Cristian-Petru prezent

Bodog Florian-Dorel prezent

Boeriu Valeriu-Victor prezent

Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent

Bujor Dumitru-Marcel prezent

Bumbu Octavian-Liviu prezent

Burlea Marin absent

Butnaru Florinel prezent

Butunoi Ionel-Daniel absent

Cadăr Leonard prezent

Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana absentă

Chelaru Ioan prezent

Chiriac Viorel prezent

Chiru Gigi Christian prezent

Chiuariu Tudor-Alexandru absent

Ciorbea Victor absent

Coca Laurenţiu Florian prezent

Constantinescu Florin prezent

Cordoş Alexandru prezent

Corlăţean Titus absent

Coste Marius prezent

- 40 -

Cotescu Marin-Adrănel prezent

Creţu Gabriela prezentă

Cristache Iulian absent

Cristina Ioan prezent

Croitoru Cătălin prezent

Deneş Ioan prezent

Dincă Mărinică prezent

Dobra Dorin-Mircea prezent

Dobriţoiu Corneliu prezent

Donţu Ovidiu-Liviu absent

Drăghici Damian prezent

Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

Dumitrescu Florinel absent

Dumitrescu Iulian absent

Durbacă Eugen prezent

Duruţ Aurel prezent

Ehegartner Petru prezent

Federovici Doina-Elena prezentă

Fifor Mihai-Viorel prezent

Filip Petru prezent

Firea Gabriela absentă

Florian Daniel Cristian prezent

Flutur Gheorghe absent

Frătean Petru-Alexandru prezent

Geoană Mircea-Dan absent

Ghilea Găvrilă prezent

Ghişe Ioan prezent

Grapă Sebastian prezent

Grigoraş Viorel prezent

Haşotti Puiu prezent

Ichim Paul prezent

Igaş Traian-Constantin prezent

Iliescu Lucian prezent

- 41 -

Ilieşiu Sorin absent

Ioniţă Dan-Aurel prezent

Iovescu Ioan prezent

Isăilă Marius-Ovidiu absent

Jipa Florina-Ruxandra absentă

Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

Lazăr Sorin-Constantin prezent

Luchian Dragoş prezent

Luchian Ion prezent

Marian Dan-Mihai absent

Marian Valer prezent

Marin Nicolae prezent

Markó Béla prezent

Mazăre Alexandru absent

Mihai Cristian-Dănuţ absent

Mihai Neagu prezent

Mihăilescu Petru-Şerban prezent

Miron Vasilica-Steliana absentă

Mitu Augustin-Constantin absent

Mocanu Victor prezent

Moga Nicolae prezent

Mohanu Nicolae prezent

Mora Ákos-Daniel absent

Motoc Octavian prezent

Mutu Gabriel absent

Nasta Nicolae prezent

Neagu Nicolae prezent

Neculoiu Marius prezent

Nicoară Marius-Petre prezent

Nicolae Şerban prezent

Nicula Vasile-Cosmin prezent

Nistor Vasile absent

- 42 -

Niţă Mihai prezent

Niţu Remus-Daniel prezent

Obreja Marius-Lucian prezent

Oprea Dumitru prezent

Oprea Gabriel absent

Oprea Mario-Ovidiu prezent

Oprea Ştefan-Radu prezent

Paşca Liviu-Titus prezent

Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin absent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru absent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin absent

Popa Florian absent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Corneliu absent

Popescu Dumitru-Dian absent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian absent

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent

- 43 -

Secăşan Iosif prezent

Severin Georgică prezent

Silistru Doina absentă

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna prezent

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando absent

Tişe Alin-Păunel prezent

Toma Ion prezent

Todiraşcu Valeriu absent

Tomoiagă Ştefan-Liviu absent

Tudor Doina-Anca absentă

Ţapu Nazare Eugen prezent

Ungureanu Mihai-Răzvan absent

Valeca Şerban-Constantin absent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie prezent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu prezent

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent

Au răspuns apelului 119 colegi senatori.

*


Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sală, să putem începe şedinţa.

(Discuţii în sală)

Domnule Severin, vă rog frumos. Haideţi, că vrem să începem şedinţa.

- 44 -

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Declar deschisă şedinţa plenului Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 171 de senatori, şi-au

înscris prezenţa, până la acest moment, 119, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 86.

Şedinţa plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele Senatului,

asistat de domnii secretari Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon Purec.

Aţi primit în mape ordinea de zi şi programul de lucru, aşa cum au fost aprobate ele în şedinţa

Biroului permanent de ieri, de la ora 14.00.

Sunt comentarii legate de ordinea de zi?

Domnule senator Oprea, poftiţi.


Noi credem că este o greşeală că apare, la punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi

a campaniilor electorale, care a fost…

E amânată, dar apare pe ordinea de zi.


Nu, nu, sunteţi într-o eroare. Şi eu am fost la început într-o eroare, aseară, într-adevăr.


Nu, dar este pe ordinea de zi şi de azi-dimineaţă.


Dar nu e vorba despre aceea. Punctul 16 de aseară l-am citit ca punct 17. De asta este… noi

suntem, din acest punct de vedere…


Deci L676.


Da, este astăzi pe ordinea de zi. Aşa e normal.

Am amânat, am dus la comisie…


Dar n-a fost retrimisă ieri, pentru o săptămână, la comisie?


Dar nu aceea. Nu aceea. (Discuţii în sală)


Hai, domnule, că pe asta am amânat-o.


O să verificaţi stenograma, că nu e aceea.

- 45 -

Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu)

Dacă nu sunt comentarii, supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votaţi.

85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Supun aprobării dumneavoastră şi programul de lucru al Senatului pentru lucrările de astăzi:

10.30 – 13.00, lucrările plenului; la 12.30, vot final pentru legile organice; de la ora 15.00, lucrări în

comisiile permanente.

Şi mâine, şi poimâine, lucrări în comisii şi în teritoriu.

Supun aprobării programul de lucru pentru astăzi.


86 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abţineri.

Programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.

*

Supun aprobării dumneavoastră şi programul de lucru pentru perioada 3 – 8 martie 2014, sigur, sub

rezerva posibilităţii modificării la Biroul permanent de luni şi, după aceea, eventual, la plenul de luni.

Pentru ziua de luni, 3 martie: 9.00 – 11.00, activităţi în comisiile parlamentare; la ora 14.00,

şedinţa Biroului permanent al Senatului; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00,

lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea iniţiativelor legislative şi 18.00 – 19.30, întrebări, interpelări.

Pentru marţi, 4 martie: 9.00 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul

Senatului; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Pentru miercuri, 5 martie, şi joi, 6 martie – lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 7 martie, şi sâmbătă, 8 martie – activităţi în circumscripţii electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.


89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abţineri.

Programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Exista o colegă care ar fi vrut să facă un anunţ.

Vă rog, microfonul 1.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:


Jos, la A1, există reprezentanţii unei organizaţii care se străduieşte să facă bani pentru

persoanele cu dizabilităţi. Au mărţişoare, au lenjerii, au diferite produse confecţionate de ei. Poate că

n-ar fi rău dacă am trece pe acolo şi am cumpăra ceva, ajutând, astfel, persoanele cu dizabilităţi din

Feteşti.

- 46 -


Mulţumesc, doamna senator.

O să iau legătura cu Secretariatul General al Senatului, dacă există posibilitatea, pentru a face şi

noi un asemenea gest.



Vă mulţumesc din suflet.

*


Intrăm în ordinea de zi. Punctul 3 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul iniţiatorului. Este prezent domnul deputat Drăghici.

Vă rog, domnule deputat, microfonul 5.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici – deputat:



Grupul Statelor împotriva Corupţiei, înfiinţat în 1999 de Consiliul Europei, are ca obiect

îmbunătăţirea capacităţii membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei.

Din ianuarie 2007 şi până în 15 mai 2013, GRECO a examinat legislaţia a 46 de state membre,

inclusiv a României, şi a emis nişte recomandări în sensul modificării Legii nr. 334/2006. Acestea

constau, în principal, în:

- întărirea cooperării şi coordonării eforturilor la nivel operaţional şi executiv dintre Autoritatea

Electorală Permanentă, Curtea de Conturi, Administraţia Fiscală şi Agenţia Naţională de Integritate;

- mărirea sancţiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006;

- conferirea, Autorităţii Electorale Permanente, a întregii responsabilităţi a monitorizării în

conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor

electorale;

- recomandări privind modul de organizare a contabilităţii partidelor politice, modul şi termene

mai scurte de transmitere a situaţiilor financiare centra lizate către Autoritatea Electorală Permanentă;

- reglementarea regimului împrumuturilor, a modului de identificare şi înregistrare a donaţiilor.

Sunt câteva din recomandările GRECO.

De asemenea, în concluziile finale ale raportului, GRECO recunoaşte complexitatea procesului

de reformă derulat de România în ultimii ani.

- 47 -

De asemenea, în privinţa finanţării partidelor politice, GRECO constată cu satisfacţie procesul

angajat să modifice legislaţia privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum

şi sprijinul exprimat de Parlament pentru acest proces. Dacă s-ar adopta aceste modificări, ar umple o

serie de lacune identificate în raportul de evaluare, în special publicul va avea acces la situaţiile

financiare anuale ale partidelor politice.

GRECO este deosebit de încântat să vadă că toate recomandările sunt luate în considerare şi de

faptul că Autoritatea Electorală Permanentă pare să-şi consolideze progresiv poziţia şi autoritatea.

Cu alte cuvinte, dacă dumneavoastră, prin votul pe care-l veţi da astăzi, treceţi de Senat această

propunere legislativă, aceste acţiuni şi recomandări vor fi analizate pozitiv de către GRECO şi, în plus,

ar putea aduce bile albe, ca să mă exprim aşa, la raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc tare mult, domnule deputat.

Înainte de a da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Hogea, stimaţi

colegi, am rugămintea şi pentru membrii Guvernului care sunt prezenţi, şi pentru dumneavoastră, avem

o ordine de zi cu 30 de puncte, extrem de încărcată, v-aş ruga să respectăm prevederile Regulamentului

vizavi de luările de poziţii şi de durata acestora.

Domnule ministru, vă rog. Microfonul 10.

Domnul Gheorghe Hogea – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu

Parlamentul:


Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice susţine adoptarea acestei iniţiative

legislative.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Comisia juridică… (Discuţii în sală)

Domnule Popa, înţeleg că vreţi mai devreme, dar nu putem înaintea comisiei.



Bună ziua, stimaţi colegi!

Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a analizat-o şi a avizat-o favorabil, cu

observaţii şi propuneri. Guvernul, prin punctul de vedere exprimat anterior, susţine iniţiativa.

În consecinţă, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia

mediului, precum şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au avizat

favorabil, fără amendamente, propunerea legislativă.

- 48 -

Domnul deputat Mircea Drăghici, iniţiatorul propunerii legislative, a fost prezent în cadrul

comisiei în momentul în care a fost dezbătut acest proiect şi- i mulţumim pentru acest lucru.

În consecinţă, în şedinţa din 11 februarie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără

amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.



Dezbateri?

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Popa. Vă rog.


Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unei încercări de restauraţie şi o să vă explic foarte precis. O să-l citez pe unul

dintre iniţiatori: „Hai să- i lăsăm pe specialişti să facă legi.” Da, sunt specialişti.

Stimate coleg,

În momentul în care am văzut aici că dumneavoastră aţi cuprins recomandările din raportul

GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupţiei, am crezut, la un moment dat, că îmi cade acest tavan în

cap. (Discuţii în sală)

Pentru că dumneavoastră, prin această lege, faceţi totul pentru ca, în sfârşit, să existe

posibilitatea eludării oricărui control din partea oricărei instanţe în momentul în care ne facem noi

finanţele la partide. Şi o să vă explic de ce.

Până acum, nu era permisă – firesc că nu era permisă – o formă de obţinere a unor venituri care

se numeşte împrumut. De acum, domnii iniţiatori doresc ca partidele să se poată împrumuta.

Sigur că au trecut un articol în care spun dânşii că executorul judecătoresc nu poate executa sub

nicio formă subvenţia de la stat. Au mărit şi subvenţia în funcţie de numărul de membri. Dar nu asta

este important. Important este că dăm drumul donaţiilor mascate şi, atenţie, nici nu trebuie publicate.

Dacă împrumuturile sunt mai mici de 400 de salarii – împrumuturile –, ele nu trebuie publicate.

Gândiţi-vă la un lucru. Eu fac o meserie de care sunt foarte mândru: 40 de ani în activitatea

mea profesională, am apărat cetăţenii. Nimeni nu-l obligă pe cel care împrumută să ceară banii înapoi.

Atenţie! Este o formă mascată prin care se pot obţine venituri incalculabile.

De ce să dăm drumul la o formă nefirească? În civil este corect, pot să-l urmăresc pe

respectivul, dar în viaţa politică, în momentul în care împrumut pe cineva, mă oblig sau îl oblig. În

momentul în care- l oblig pentru ceva – vezi după aceea denumiri, numiri şi aşa mai departe –, intru

într-o zonă foarte murdară.

- 49 -

Mai mult decât atât – că vă mai dau nişte exemple incalificabile –, vreau să vă spun următorul

lucru. Există în legea veche o limită de 0,025% din PIB pe care nu poate s-o depăşească un partid

politic prin banii pe care- i strânge. Ei bine, prin această lege, acea limită nu mai contează. Pentru

donaţiile în imobile, pentru „dotarea” partidelor, acea limită nu mai contează, pentru că aveţi text aici

care le exceptează de la limitarea sumelor.

Mai mult decât atât, şi sumele de bani donate sau împrumutate pentru achiziţionarea de imobile

sunt exceptate de la această limitare. Deci achiziţii…

Eu auzisem că se doreşte cumpărarea unui imobil pe Kiseleff, cam scump el, aşa, la un milion,

şi mă gândeam: cum îşi fac dânşii rost de bani? Şi am găsit imediat răspunsul: aşa!

Vă mai dau un exemplu pentru care nu trebuie votată această lege. Ştiţi – dacă nu ştiţi, vă spun

– , am fost în prima echipă aleasă în Parlamentul European. În Europa, funcţionează partide europene,

pe familii politice: există socialiştii europeni, există familia populară, există familia liberalilor, alianţa

liberalilor, există verzi şi aşa mai departe. Aceste partide au în statutul lor trecute, printre altele,

activitatea europeană, campaniile europene ale partidelor membre. Noi facem aici, prin interzicerea

oricăror forme de întrajutorare în viaţa politică, în campaniile respective, noi facem o interdicţie asupra

statutelor partidelor europene.

Iarăşi, este frica aceasta extraordinară… nimănui nu trebuie să- i fie frică dacă din străinătate

vine cineva şi spune: „Te ajut, dacă există transparenţă, se ştie tot: cine plăteşte, de ce plăteşte, care

este motivaţia.” Dar dacă interzicem orice fel de donaţie, de la orice fel de asociaţie, de la orice fel de

formaţiune politică, doar pentru că, mă rog, ne temem de cine ştie ce forţe străine – nu vreau să

folosesc denumirea care a fost folosită –, de această influenţă străină într-o ţară membră NATO şi

membră a Uniunii Europene, într-adevăr este o formă de restauraţie încă mult înainte de ’90.

Deci eu vă rog, domnilor colegi, să nu greşim. Asta este o schimbare care nu că ne aduce un

plus, ne ajută în lupta împotriva corupţiei ci ne va adânci. Şi dacă domnul iniţiator a vorbit despre

MCV, păi, vă spun eu despre MCV. O să fie această modificare citată, pentru că este evident un pas

împotriva a ceea ce se numeşte controlul, transparenţa, activitatea cât se poate de publică a banilor care

sunt folosiţi de partide. Nu avem nevoie de aşa ceva.

Dacă credeţi dumneavoastră că activitatea partidelor trebuie să fie şi o activitate economică

puternică, vă înşelaţi. Trebuie să fie ajutătoare această activitate, dar în niciun caz să forţăm nota şi să

punem ca surse de venituri ale acestor partide şi acte mascate, care nu ne fac deloc cinste.

Vă rog foarte mult să nu votaţi această propunere legislativă, pentru că este greşită fundamental.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu. (Discuţii în sală)

- 50 -

Alte luări de cuvânt?

Domnule senator Coca Laurenţiu, vă rog.



Mă tot gândesc la cuvântul acela „restauraţie”, pe care distinsul nostru coleg l-a spus de vreo

cinci-şase ori. Cu tot respectul, dacă restauraţie se numeşte că dăm oamenilor ce le-aţi luat

dumneavoastră, da, aveţi dreptate.

Vizavi de grija pe care o purtaţi dumneavoastră unui sediu din Kiseleff, n-aş vrea să vă spun, că

aveţi alte griji… aş putea spune o vorbă din popor, dar nu-mi stă în caracter.

Şi, în al treilea rând, aş vrea să vă întreb, dacă este lege şi o votăm astăzi – pentru că noi,

Grupul parlamentar al PSD, vom vota această iniţiativă –, nu ştiu ce vă deranjează, pentru că şi

dumneavoastră, şi toate partidele din ţara asta au acelaşi condiţii. Sau era mai bine atunci când, prin tot

felul de forme mascate, unele partide aveau mai mulţi bani decât celelalte? (Discuţii în sală)

Şi aş vrea să vă mai spun ceva, domnule senator.


Nu discutaţi cu sala, vă rog, nu comentaţi cu sala.


Suntem un partid atât de mare, cel mai mare din ţara asta, ne permitem oricând să cumpărăm un

sediu central. Deci nu ne mai purtaţi de grijă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte luări de poziţie? (Discuţii în sală)

Am rugat, la începutul şedinţei, să respectăm Regulamentul şi, în măsura în care se poate, din

partea fiecărui grup parlamentar să ia cuvântul un singur vorbitor.

Domnule Severin, vă rog. Microfonul 4. (Intervenţie neinteligibilă din sală)

Vă aduc aminte de cele patru excepţii făcute pentru dumneavoastră ieri.

Domnul Georgică Severin:

Stimaţi colegi,

O simplă precizare istorică voiam să fac, nu o polemică politică. Ascultându-l pe antevorbitor,

mă gândeam cum se explică această poziţie şi mi-am dat seama. Când vorbim de sediul din Kiseleff al

PSD-ului, vorbim de o clădire în care a trăit un eminent jurist, Toma Stelian. Când vorbim de sediul

din Modrogan, vorbim de Elena Lupescu. (Discuţii în sală)


Mulţumesc.

- 51 -

Declar dezbaterile închise. Fiind lege organică, votul, la ora 12.30. (Discuţii în sală)

*

Punctul 4 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a

dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Iniţiatorul este prezent? Nu este.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent pentru dezbateri la acest punct, domnul

ministru Radu Podgorean.

Vă rog, domnule ministru. Microfonul 8.

Domnul Radu Podgorean – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:



Nu susţinem acest proiect, deoarece sistemul propus cauzează vulnerabilităţi semnificative din

punct de vedere al siguranţei procesului de votare.

Absenţa unui cadru instituţional precum cel al secţiilor de votare poate afecta secretul votului,

poate favoriza influenţe exterioare asupra alegătorului la momentul votării sau chiar substituirea de

persoane în scopul vicierii rezultatelor scrutinului electoral. Reglementarea propusă nu oferă garanţii

suficiente că votul prin corespondenţă a fost într-adevăr exprimat de persoanele înscrise în registrul

aferent, al căror nume figurează ca expeditor pe buletinul de vot.


Mulţumesc tare mult, domnule ministru.

Doamna Doina Federovici, pentru Comisia juridică.



Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu numeroase observaţii şi propuneri. Comisia

pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru drepturile omului,

culte şi minorităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse au avizat negativ această propunere legislativă.

În consecinţă, în şedinţa din 11 februarie 2014, Comisia juridică şi Comisia românilor de

pretutindeni au examinat propunerea legislativă şi avizele primite, conform prevederilor

Regulamentului Senatului, şi au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenţi, un

raport de respingere.


Mulţumesc.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

- 52 -

Vă rog, domnule senator Badea, microfonul central.

Domnul Viorel-Riceard Badea:


Dragi colegi,

Fac un apel către dumneavoastră să încercăm, măcar în al 24-lea ceas, să-i considerăm pe

românii din toată lumea ca având aceleaşi drepturi.

În toată această perioadă, ori de câte ori s-a încercat ca acestor confraţi ai noştri, care sunt

cetăţeni asemenea nouă, să le asigurăm posibilitatea de a se implica activ în deciziile politice, toate

aceste iniţiative au fost respinse.

Gândiţi-vă că România se aseamănă unei societăţi în care există 22 de milioane de asociaţi.

Toţi aceşti oameni trebuie să aibă aceleaşi drepturi, trebuie să se poată implica efectiv în actul de

administrare a statului român şi mai ales în actul de administrare a destinelor naţiunii române.

Or, în momentul în care noi creăm tot felul de tertipuri pentru a le bloca accesul la exercitarea

constituţională şi normală a unui drept, este clar că noi încercăm să -i izolăm pe aceşti confraţi ai noştri.

Haideţi să lăsăm la o parte lupta politică, atunci când vorbim de identitatea naţională, şi să

facem în aşa fel încât toţi reprezentanţii partidelor politice să înţeleagă că românii din afară nu sunt

cetăţeni second hand. Este foarte important acest lucru şi este mai cu seamă important să înţelegem,

odată pentru totdeauna, că, dacă ai plecat din motive neimputabile ţie din ţara ta, nu înseamnă că nu

mai eşti cetăţean cu drepturi egale.

Votul prin corespondenţă există în foarte multe ţări civilizate din această lume. România, în

momentul acesta, este statul cu cel mai mare număr de cetăţeni emigraţi. Nu găsim o altă posibilitate

de a-i aduce lângă noi şi de a le favoriza posibilitatea de a se implica în viaţa politică şi administrativă

a statului român.

Actualmente, modalitatea de exercitare a dreptului constituţional electoral le impune, în fapt,

românilor din afară foarte multe obstacole de ordin logistic.

Gândiţi-vă că sunt români în afară care trebuie să călătorească cu avionul în ziua votului peste

3 000 de kilometri. Mai gândiţi-vă la un lucru: volumul total al investiţiilor străine în România, după 2000,

nu a depăşit 60 de miliarde de euro. Volumul total al banilor trimişi de românii din afară, din 2006 încoace,

a depăşit 80 de miliarde de euro.

Ce le dăm acestor români la schimb? Nici măcar posibilitatea de a decide? Este foarte

important să nu politizăm dezbaterea asupra acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc tare mult.


Mulţumesc, domnule senator. (Aplauze în sală)

- 53 -

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Dumitrescu, microfonul 3.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:


Doamnelor şi domnilor, să nu introducem informaţii false în cadrul dezbaterii.

Deci drepturile fundamentale ale cetăţenilor români vizavi de posibilitatea de a vota, în

condiţiile în care se află în străinătate, sunt respectate, există. Se întâmplă de 22 de ani, 24 de ani în

România acest lucru. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare.

Drepturile acestor cetăţeni care, datorită apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, se află în

condiţii, marea majoritate, clare de cetăţeni europeni sunt, de asemenea, garantate şi respecta te pe baza

drepturilor care revin din legislaţia Uniunii Europene. Ei au dreptul să voteze pentru colectivităţile

locale, pentru alegerea persoanelor care îi reprezintă în conducerea colectivităţilor locale.

În ceea ce priveşte alegerile naţionale, România ştiţi foarte bine că este una din puţinele ţări

care are un sistem prin care românii din străinătate sunt reprezentaţi.

Singura problemă care se pune este această problemă a votului prin corespondenţă, care a mai fost

ridicată de mai multe ori şi care s-a dovedit şi a dovedit că există, într-un număr foarte redus de ţări – nu

foarte mare, ci foarte redus de state – şi că nu este nimic prin modul în care se desfăşoară aceste alegeri, nu

există niciun impediment de exercitare a dreptului de vot, aşa cum îl prevede Constituţia.

Pe cale de consecinţă, non multam, sed multum, ce putem să facem este să susţinem pentru

moment – poate în viitor vom modifica acest lucru – punctul de vedere al Guvernului, care a arătat

care sunt vulnerabilităţile şi care pot fi stopate numai în condiţiile acestea, iar pentru viitor… viitorul

va fi acela care va decide dacă vom putea să asigurăm această formă de vot.

Vă mulţumim foarte mult.

Iată de ce grupul nostru parlamentar nu susţine acest proiect legislativ.


Mulţumesc.

Domnule senator Iovescu, vă rog, microfonul 2.

Domnul Ioan Iovescu:


Dragi colegi,

Subscriu şi eu în totalitate la ce a spus colegul meu, domnul senator Badea de la Comisia

românilor de pretutindeni.

Am venit, de asemenea, să vă spun că sunt dezamăgit de ceea ce s-a votat în comisiile din care

fac parte: Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisia românilor de pretutindeni.

Amândouă comisiile au dat aviz negativ acestei propuneri legislative.

- 54 -

Eu aş ruga Guvernul, chiar dacă într-o oarecare mică parte are dreptate, să găsim totuşi soluţii.

Eu cred că suntem într-un secol în care tehnica ne-ar putea permite să evităm frauda.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

O invit la microfon pe doamna senator Anghel. Microfonul 1, vă rog.


Mulţumesc.

Dacă tot invocăm tot timpul Uniunea Europeană, MCV şi alte lucruri de genul acesta, nu ar fi

rău să deschidem Dicţionarul de drepturile omului. Adnotat cu jurisprudenţă (1957 – 2013)

Pagina 217, citez: „În ceea ce priveşte dreptul de vot al cetăţenilor care au drept de rezidenţă în

străinătate, Marea Cameră s-a pronunţat în sensul că nu reprezintă o încălcare a art. 3 din Protocolul 1,

faptul că statul nu stabileşte regulile în baza cărora cetăţenii care se aflau în afara teritoriului naţional

ar fi putut să-şi exercite dreptul de vot”.

Prin urmare, nu încălcăm cu nimic legislaţia europeană în momentul în care interzicem dreptul

de vot prin corespondenţă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Există alte puncte de vedere?

Domnul Şerban Nicolae, microfonul 3.

Domnul Şerban Nicolae:


Stimaţi colegi,

Nu e vorba de un alt punct de vedere. Voiam doar să fac două precizări.

Constituţia României spune: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără

discriminări”. O astfel de reglementare nu s-ar putea face în termeni constituţionali decât în măsura în

care ea este aplicabilă tuturor cetăţenilor României, aşa cum sunt ei definiţi de lege, cu drept de vot.

A doua chestiune este una de ordin practic. Alegerile trecute sau diverse alte forme de

consultare populară ne-au demonstrat – a se vedea cazul Paris, anul 2009; a se vedea cazul Chişinău,

anul 2012 – că nu sunt chiar aşa de mari impedimentele atunci când este să se voteze şi se obţin chiar

recorduri în ceea ce priveşte prezenţa, frecvenţa şi raportarea votului.

Mai mult decât atât, se observă inclusiv o influenţă decisivă în anumite situaţie.

Deci, din acest punct de vedere, nu mi-e foarte clar în ce anume ar consta dificultăţile.

Vă mulţumesc.

- 55 -


Mulţumesc şi eu.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Viorel-Riceard Badea)

Doriţi să vorbiţi în replică? V-a pronunţat numele? Eu nu am auzit, dar, dacă insistaţi, 30 de

secunde, vă rog, microfonul 1.

Domnul Viorel-Riceard Badea:

Aş vrea să-i dau un răspuns colegului nostru de la Grupul parlamentar al PSD. Dificultăţile care

există în acest moment sunt foarte simple. Este o singură dificultate. Din trei milioane de cetăţeni

români, cu domiciliul în străinătate, la ultimele alegeri au votat patruzeci şi ceva de mii.

Mulţumesc.

Asta-i dificultatea.


Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile închise.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu): Anghel Adrian.


Dacă am deschis discuţia pe diaspora, domnule senator Anghel, vă rog, microfonul 3.

Domnul Adrian Anghel:


Vreau să vă reamintesc un singur lucru apropo de aceşti votanţi. În Saint Louis, Statele Unite

ale Americii, unde s-au consumat o grămadă de bani, au fost, din câteva zeci de mii de români prezenţi

în acel oraş, 16 voturi.

În Chicago, din 200 000 de locuitori români, au fost prezenţi 300 de votanţi în patru secţii.

Vreau să vă mai spun un lucru. A te deplasa în Chicago, de la o secţie de votare la cealaltă,

durează nu mai mult decât se face de la Otopeni până în centru.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile închise. Lege organică, vot, la o ra 12.30.

*

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind adoptarea de măsuri specifice în

vederea dezvoltării comunităţilor sărace.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului legislativ.

Îi dau cuvântul domnului deputat Drăghici, ca iniţiator al prezentei propuneri legislative.

- 56 -

Vă rog, domnule deputat, microfonul 5.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici – deputat:


Stimaţi senatori,

Este vorba de o propunere legislativă privind adoptarea de măsuri specifice în vederea

dezvoltării comunităţilor sărace.

Această iniţiativă legislativă a plecat de la un studiu de impact făcut de o organizaţie

nonguvernamentală Policy Center for Roma and Minorities şi, în urma acestor studii vizavi de

impactul fondurilor structurale, fondurilor europene adresate comunităţilor sărace, au reieşit nişte

concluzii, printre care şi aceea că există un vid legislativ vizavi de comunităţile sărace.

Ne aducem aminte cu toţii că, pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe Măsura celebră

322, care a adresat 2,5 milioane de euro pe proiecte europene către comunităţile din mediul rural. Unul

din indicatorii care făceau ca proiectele să primească un punctaj suplimentar era indicatorul legat de

gradul de sărăcie, gradul de sărăcie pe o hartă care a fost încontinuu o schimbare, în funcţie de carnetul

de partid. Ne aducem aminte că au plecat acele proiecte cu preponderenţă către judeţele portocalii,

neavând, în realitate, nicio legătură cu indicatorii pe care Comisia Europeană îi pune în pract ică atunci

când măsoară gradul de sărăcie.

Banca Mondială desfăşoară la acest moment, în România, creionarea unei hărţi a sărăciei pe

comunităţi sărace în mediul urban, dar nu avem deloc indicatori relevanţi pentru mediul rural... De

aceea, am simţit nevoia să promovăm o astfel de iniţiativă legislativă prin care să se realizeze, pe o

matrice de indicatori conveniţi cu Comisia Europeană, această hartă a sărăciei.

La ce ar fi utilă? Bineînţeles pentru adresabilitatea fondurilor europene în perioada

programatică 2014 – 2020.

Propunerea legislativă pe care v-o supun astăzi atenţiei are două segmente importante, şi anume

crearea unui grup de lucru pe care noi l-am văzut în subordinea Secretariatului General al Guvernului,

care să adune această matrice de indicatori şi să realizeze, într-un termen rezonabil, harta sărăciei

pentru România.

Acest grup de lucru să includă şi academicieni, şi instituţiile care dau indicatorii specifici,

precum şi societatea civilă.

Al doilea lucru important din această propunere legislativă este fondul de garantare a

cofinanţării proiectelor cu asistenţă financiară nerambursabilă. Să aibă o adresabilitate concretă către

aceste comunităţi.

În data de 13 februarie 2014, a avut loc aici, la Parlament, o dezbatere la care au fost prezente

peste 30 de organizaţii nonguvernamentale, instituţii din subordinea Guvernului, care dau această

matrice de indicatori şi a fost apreciată pozitiv de toţi participanţii această iniţiativă legislativă.

- 57 -

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Îl rog pe domnul Alin Mitrică… Este, da? Microfonul 9, secretarul de stat de la Ministerul

Fondurilor Europene, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Alin Sorin Mitrică – secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene:



Ministerul Fondurilor Europene susţine această iniţiativă, având în vedere cele două

componente pe care le vizează, şi anume constituirea respectivului grup de lucru interministerial, care

să stabilească atât metodologia, cât şi indicatorii corespunzători şi racordaţi la indicatorii Comisiei

Europene pentru unităţile administrativ-teritoriale şi zonele cu un anumit grad de sărăcie.

Pe de altă parte, faptul că acest grup îşi propune să găsească mecanismele sau formulele, fie

bugetare, fie din alte surse pentru a asigura partea de cofinanţare a proiectelor pentru aceste comunităţi

cu un nivel financiar scăzut, la fel, considerăm că este un aspect pozitiv.

Vă mulţumesc.



Îl rog pe domnul Darius Vâlcov, preşedintele Comisiei pentru administraţie, să prezinte

raportul celor două comisii.

Domnul Darius-Bogdan Vâlcov:


Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă şi avizele primite şi au hotărât,

cu 18 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă care face parte

integrantă din prezentul raport.

Astfel, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru

administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, supun, spre dezbatere şi adoptare,

plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele şi propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

La dezbateri, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Oprea.


Chiar eram foarte curios dacă reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene votează împotriva

iniţiatorului, ministrul fondurilor europene. Vai ce emoţii am avut! (Râsete în sală.) Mi-am revenit.

- 58 -

Este vorba despre o iniţiativă legislativă, care a fost pe vremea Guvernului Năstase, iniţiativă

care se numea chiar aşa. Numai cine nu cunoaşte istoria riscă să o repete. Aţi uitat, probabil că mulţi

nu eraţi în perioada aceea ancoraţi în preocupările vizavi de comunităţile sărace. Ştiţi care a fost

efectul acelei iniţiative a Guvernului Năstase? S-au creat zeci de mii de fundaţii. Era o obligaţie să se

creeze o fundaţie, care, după ce consuma banii, să se desfiinţeze. Şi la Finanţele publice sunt încărcări

cu zeci de mii de fundaţii din acea perioadă, care s-au dus.

Al doilea motiv. Cred că în sprijinul guvernelor am venit cu prima carte numită „Fonduri

europene pentru România 2007 – 2013”. Guvernul nu a făcut-o şi am oferit-o tuturor celor care erau

preocupaţi de luare de bani din aceste fonduri europene.

Mă surprinde când un ministru al fondurilor europene, care încă nu a băgat România în

circuitul fondurilor pentru 2014 – 2020, are timp să reîncălzească un proiect din anii 2004 – 2005, dar

preocuparea faţă de banii mulţi – 40 de miliarde – nu o are. Pentru că, în astfel de condiţii, chiar

crearea unui grup de lucru pentru comunităţile sărace printr-o hotărâre de Guvern, crearea unui

instrument... Domnule, de instrumente şi de lucrurile astea mai avem noi nevoie? Doar să trecem la

treabă, fiindcă pentru comunităţile sărace sunt atâţia bani pe care până acum încă nu am fost în stare

să-i luăm. Şi am făcut trimiterea şi ieri, am cotizat la Comisia Europeană cu 8 miliarde de euro şi am

primit 6 miliarde de euro.

Domnule ministru, de ce nu aţi venit aici şi aţi trimis o persoană care să vă reprezinte? Poate că

mai aveam şi alte întrebări. Aşa ceva noi nu votăm. (Discuţii în sală)


Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna sena tor Gabriela Firea.

Microfonul 3, vă rog.

Doamna Gabriela Firea:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Aş vrea să răspund întrebării dacă mai este nevoie de un proiect legislativ care să se ocupe de

comunităţile sărace, de dezvoltarea acestora şi de grupurile vulnerabile.

Răspunsul meu este categoric „da” şi vă voi spune şi de ce. Pentru că, în enunţurile anterioare,

atunci când s-a vorbit despre motivele pentru care nu ar trebui votat acest proiect legislativ, pe care eu

îl susţin şi îl felicit pe colegul nostru, domnul chestor Mircea Drăghici şi pe ceilalţi coiniţiatori, nu se

spune şi de ce nu am reuşit să accesăm fonduri europene, fonduri structurale şi de coeziune pentru

comunităţile sărace şi grupurile vulnerabile din România, tocmai pentru că legislaţia noastră în acest

domeniu, precum şi instituţiile, au fost organizate – cu părere de rău spun – într-un mod haotic şi în

- 59 -

momentul când acele dosare de solicitare de absorbţie de fonduri structurale au ajuns la Bruxelles s -au

lovit exact de acest refuz, de incapacitatea noastră de a uni legislaţia şi instituţiile în acest domeniu.

Sunt convinsă că există o preocupare majoră a senatorilor pentru acest subiect, pentru că fiecare

dintre dumneavoastră reprezentaţi şi comunităţi sărace. Pot să vă dau exemplu judeţului pe care îl

reprezint, judeţul Ilfov, care este al doilea pe ţară la produsul intern brut, deci este considerat după

toate criteriile naţionale şi internaţionale, şi în special după studiile Băncii Mondiale, un judeţ bogat,

dar care, paradoxal, are enclave de sărăcie maximă.

În momentul în care aceste comunităţi au încercat să acceseze fonduri europene, pentru

incluziunea socială, pentru comunităţile rome, pentru aducerea copiilor la şcoală pentru a nu a mai

abandona, pentru a merge către educaţie, către sănătate şi cultură s-au izbit de aceste calcule

matematice reci, dar reale, şi anume, zonele sărace din judeţele bogate nu au cum să acceseze fonduri

europene. De asemenea, mai există un criteriu, acela că zone sărace, cu prioritate, sunt considerate în

special cele din mediul rural, ceea ce iar este o nedreptate pentru comunităţile sărace şi grupurile

vulnerabile din mediul urban, fireşte, pe care şi dumneavoastră le reprezentaţi.

Vreau să vă spun că am participat cu deosebit interes la dezbaterea pe care a organizat-o

colegul nostru, domnul deputat Mircea Drăghici la care au participat parlamentarii din mai multe

partide politice şi m-a bucurat acest lucru, nu de alta, dar trebuie să recunoaştem cu toţii că fenomenul

sărăciei şi al grupurilor vulnerabile nu aparţin… şi nu reprezintă preocuparea unui singur partid politic.

Sunt absolut convinsă că există onestitate şi există dorinţă ca fiecare dintre noi să contribuim.

Şi, dacă putem să o facem chiar şi prin votul de astăzi, eu spun că nu ar trebui să precupeţim – cum se

spunea pe vremuri – niciun efort, este doar o apăsare pe o tastă ... şi acest grup de lucru, care a fost

aprobat şi care a fost înţeles şi de ONG-uri, mi se pare deosebit de important, mai ales că cele peste 30

de fundaţii care au participat la dezbatere şi-au spus punctele de vedere şi au venit cu experienţa lor în

această privinţă, care nu este de neglijat, pentru că întotdeauna fundaţiile trebuie să fie considerate un

partener onest, un partener profesionist şi unul implicat.

Vă mulţumesc foarte mult şi sunt convinsă că cei mai mulţi dintre senatori vor vota acest

proiect legislativ, aşa cum, prin reprezentanţii lor, se află şi printre coiniţiatori.


Mulţumesc tare mult, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator Iovescu. Dacă poate întrerupe convorbirea telefonică.


Vă mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Dacă privim la cine sunt iniţiatorii propunerii legislative înţelegem de ce SGG-ul mai primeşte

o portiţă de dirijare a banilor, prin crearea Grupului de lucru pentru comunităţile sărace. Acest grup de

lucru, sigur, primeşte o finanţare, în primul rând, şi apoi îşi face treaba.

- 60 -

Mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Cotescu. Mai sunt înscrişi domnul Paşcan, domnul

Motoc...

Domnul Marin-Adrănel Cotescu:

Bună ziua!

Eu cred că noi dăm o lege, nu ştim pentru cine, şi nu ştim din ce bani se va finanţa. Nu ştim

pentru cine, pentru că nu este definită sărăcia nici măcar la nivelul persoanei, al familiei, darămite al

grupurilor. O vom defini mai târziu, până una-alta să avem o lege… pe ce să dăm banii, bani, pe care îi

vom accesa şi pe aceştia mai târziu, pentru că, în momentul de faţă, nu există. Atunci pe ce se bazează

această propunere legislativă? În ce scop e dată şi pentru ce, dacă nu ştim cui şi nu ştim din ce bani?

Haideţi să o amânăm, să o dăm atunci când vom avea şi pentru cine, şi din ce bani. Să-şi facă Guvernul

grupul de lucru, să hotărască care sunt comunităţile şi aşa mai departe.

Eu am mai participat la un asemenea program pentru comunităţile de romi. Tot aşa s -a dat o

lege… până la urmă Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) a trebuit să-l gestioneze şi pur şi

simplu nu s-a putut gestiona, fiindcă că nu se ştia din ce bani, care sunt comunităţile, câţi membri să fie

şi aşa mai departe.

Eu nu cred că e timpul unei asemenea iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Paşcan. Microfonul 1, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Stimaţi colegi,

De fapt, acest proiect de act normativ nu e altceva decât reîncălzirea normativelor legate de

zonele defavorizate. Şi eu mă mir că se face atâta propagandă pur politicianistă, cu un caracter abso lut

demagogic. Sigur că este lăudabil că ne preocupă zonele sărace. Pe toţi ne preocupă şi fiecare din

judeţele pe care le reprezentăm avem astfel de zone, dar a constitui un grup de lucru prefăcându-ne, cu

ipocrizie, că nu ştim care sunt zonele sărace ale României sau comunităţile sărace este absolut aberant,

pentru că atunci nu mai ţinem prefecţii în funcţie, nu ştim ce areal guvernăm. Să fim bine înţeleşi.

Sunt şi la ora actuală administraţii publice locale, care nu pot exista, prin resursele proprii, prin

veniturile de la bugetul local. Şi atunci, an de an se întâmplă să fie nevoie de echilibrarea bugetelor lor

- 61 -

locale pentru a putea supravieţui ca entităţi administrative, prin perfuzări de bani, fie din bugetele

consiliilor judeţene, fie de la bugetul de stat.

Deci noi ştim foarte bine. Nu este nevoie de constituirea unui grup de lucru, care conform art. 7,

citez: „în primele 3 luni de activitate să elaboreze un set unitar de definiţii specifice grupurilor

vulnerabile...” , adică să lucreze 3 luni să imagineze definiţii. Păi, ce noi nu ştim care sunt comunităţile

sărace? Chiar suntem atât de ipocriţi?

Pe de altă parte, stimaţi colegi, dacă noi am fi realişti în alocarea resurselor bugetului de stat şi

nu ne-am comporta politicianist, ca atunci când suntem la guvernare, rezerva bugetului de stat să o

prăduim pe interese politicianiste, am putea ca aceşti bani, într-adevăr, să-i direcţionăm către zonele

cunoscute drept sărace, care, repet, nu se pot administra din resurse proprii, aceste fonduri fiind

destinate, orientate către cofinanţarea zonelor, a localităţilor incapabile să îşi susţină, prin venituri

proprii, astfel de proiecte cu cofinanţare sau nerambursabile ale Uniunii Europene, şi atunci am rezolva

problema.

Este o lege, un proiect legislativ căruia nu-i văd rostul şi în care, prin urmare, nu cred şi vă

îndemn să nu îl votaţi.

Mulţumesc.


Şi eu.

Domnul senator Motoc, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Octavian Motoc:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin în faţa dumneavoastră cu câteva argumente care pledează pentru respingerea acestei

iniţiative legislative.

Chiar colegul nostru iniţiator, prezent aici, recunoştea mai înainte că, în acest moment, nu

există o hartă actualizată a sărăciei în România. De altfel, şi Consiliu l Economic şi Social, chiar dacă

cu rol consultativ, a avizat nefavorabil această propunere legislativă. Consiliul Economic şi Social, aşa

cum am observat şi noi, constată că este necesar să se creeze întâi această hartă actualizată, care să fie

corelată cu indicatorii corespunzători şi cu definiţia termenilor sărăcie, deprivare, risc.

Practic, această propunere legislativă înfiinţează un grup de lucru pentru comunităţile sărace

sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, şi dacă ţinem bine minte cu toţii, în decursul

timpului, ceea ce s-a distribuit ca alocări de fonduri, prin intermediul Secretariatului General al

Guvernului, a stat uneori, dacă nu foarte des, sub semnul arbitrariului.

- 62 -

Eu sugerez acum ca Guvernul, Guvernul acesta şi guvernele care vin, dacă doresc cu adevărat să

crească nivelul de accesare a fondurilor europene să asigure cofinanţările pentru toate administraţiile

publice din România, pentru proiectele europene din aceste comunităţi şi pentru ONG-urile deja existente

în comunităţile sărace, aşa cum vor fi ele definite cu această hartă… (Discuţii în sală)

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe unul dintre iniţiatorii proiectului, domnul senator Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:


În primul rând o precizare. Un ministru, dar care este şi parlamentar are drept de iniţiativă

legislativă. În mare, nu trebuie să fim critici la adresa domnului ministru pentru fondurile europene. Şi,

intervenţia mea este, iată, încă încărcată de o...

Din sală: Câte ore?


... încă vreo câteva ore… de o toleranţă colegială. De ce spun toleranţă...

Din sală: Cam cât?


Până mâine. De ce toleranţă colegială? Pentru că punctul de vedere al Guvernului, domnule

secretar de stat, trebuia înaintat nu astăzi, trebuia înaintat la comisii, cu atât mai mult cu cât domnul

ministru este şi iniţiator. Şi am fost uşor surprins că doamna senator Gabriela Firea nu a sesizat acest

lucru. Un parlamentar care este ministru şi mai este şi iniţiator şi nu trimite punctul de vedere al

Guvernului la comisii, încă o dată... toleranţă colegială.

Acum, Consiliul Economic şi Social are un punct de vedere diferit de al nostru, al iniţiatorilor,

şi – sunt convins – al majorităţii senatorilor.

Eu vă propun să retrimitem la comisie pentru o săptămână, două, cât găsiţi de cuviinţă şi să

armonizăm cât este posibil, punctul de vedere al Parlamentului, al Guvernului şi al Consiliului

Economic şi Social.


Mulţumesc.

Domnul senator Vochiţoiu, vă rog. Succint, vă rog. (Rumoare, discuţii)



Cred că suntem pe cale de a face o greşeală să politizăm o chestiune care este, de fapt, tehnică.

- 63 -

Din sală: Ciocoii! (Râsete, discuţii) Ciocoii!


Deci cred că, vizavi de această lege, de acest proiect normativ, trebuie să ne concentrăm exact

pe ceea ce spune el, nu să încercăm să spunem că trebuia făcut mai de mult sau t rebuie făcut mai

încolo, peste câteva săptămâni sau luni de zile.

Întreaga Europă din care noi facem parte este preocupată de incluziunea socială. Această

propunere legislativă nu vrea nicicum... Trebuie făcute câteva precizări tehnice, clare. Ea nu cons umă

sau nu alocă nicio resursă. Ea doar introduce rigoare în acest domeniu al incluziunii sociale, ceea ce ne

cere şi Comisia Europeană şi trebuie să facem precizarea că sunt state europene civilizate care au chiar

ministere ale incluziunii sociale sau ale economiei sociale. Deci cred că România are nevoie tocmai

pentru absorbţia de fonduri europene de această rigoare.

Eu cred că a spune că această propunere legislativă, cheltuieşte bani nejustificaţi este o mare

greşeală. Şi de ce? Cineva reproşa – nu mai ştiu cine, cineva de la Grupul parlamentar al PDL – că de

ce comunităţile sărace sunt băgate în seamă? (Discuţii în sală, rumoare, vociferări)

Păi, stimaţi colegi, comunităţile însele trebuie introduse în această prioritizare. Cineva spunea

că nu ştim cine sunt săraci. Păi, nu, aşa, simplist se pune problema. Noi trebuie să prioritizăm lucrurile

în România pentru că, din păcate, dacă vom continua aşa cum ne cer colegii de la Grupul parlamentar

al PDL sau cum începuseră ei, toţi am fi fost săraci la un moment dat. E adevărat. (Discuţii în sală,

rumoare, vociferări)

Din sală: Ciocoii! (Râsete, discuţii în sală)


Deci eu cred că, într-adevăr, prin această propunere legislativă…


Vă rog. Vă rog. Vă rog frumos!


…comunităţile trebuie introduse în procesul de legiferare şi că incluziunea socială este o

necesitate. (Discuţii în sală, rumoare, vociferări)


Stimaţi colegi, vă rog să păstraţi liniştea în sală!


Vă mulţumesc mult de tot.


Domnule Vochiţoiu, vă mulţumesc tare mult.

E o chestiune de procedură, domnul senator Barbu.

- 64 -

Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă, cu tot respectul – şi ştiţi că vi-l port –, cred că înaintea

intervenţiei magistrale a domnului Vochiţoiu., care a avut… (discuţii în sală, rumoare, vociferări,

râsete, aplauze) …fără de care ziua noastră parlamentară ar fi fost nulă, înainte de această intervenţie,

repet, care scrie istorie, ar trebui să supunem la vot – dacă nu greşesc – propunerea unui lider de grup

şi iniţiator, dar întâi de toate lider de grup, aceea de a retrimite la comisie.


O supunem oricum, aşa că vă mulţumesc tare mult. (Rumoare, discuţii în sală)

Suntem în situaţia în care judecăm o iniţiativă legislativă cu caracter ordinar. Înainte de a trece

la analiza prin vot a acesteia, supun votului dumneavoastră propunerea pe care domnul Puiu Haşotti,

iniţiator al propunerii legislative, de altfel, a făcut-o pentru retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

(Rumoare, discuţii în sală)


Din sală: Şi să nu se mai întoarcă.


48 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. (Rumoare, discuţii în sală)

Îmi pare rău, supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei de admitere, cu amendamentele

admise.


67 de voturi pentru, 32 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Raportul a fost adoptat.

Supun şi propunerea legislativă... Vă rog să votaţi.

Cu 66 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Propun următorul punct al ordinii de zi...

Punctul 6 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 230 din 6

iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Stimaţi colegi, revin cu rugămintea pe care v-am adresat-o la începutul şedinţei. Aşa cum bine

ştiţi, tot datorită acestui lucru, în Biroul permanent au început discuţiile şi, probabil, ele vor fi

definitivate săptămâna viitoare, privind şi ziua de miercuri pentru şedinţă de plen, pentru că avem 31

de puncte pe ordinea de zi şi suntem la punctul 5, şi probabil că va fi nevoie de zile în plus de plen,

având în vedere furtunoasele dezbateri, de altfel, asupra proiectelor care există.

- 65 -

Deschid dezbaterile generale. Iniţiatorul este prezent? Domnul Cadăr, vă rog, foarte pe scurt,

am citit şi noi propunerea dumneavoastră. Vă rog. (Discuţii în sală)

Microfonul 6, vă rog.

Domnul Leonard Cadăr:


Prezenta iniţiativă legislativă vizează completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, prin introducerea unei noi prevederi, în sens ul că

administratorii să aducă la cunoştinţă trimestrial proprietarilor din cadrul asociaţiei de care răspund,

printr-o formulă aleasă de către proprietari, sub semnătura administratorului, a preşedintelui şi a

cenzorului...

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Hogea. Microfonul 10.

Domnul Gheorghe Hogea:


Având în vedere argumentele prezentate de iniţiatori, Guvernul susţine adoptarea acestei


Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei, domnul senator Vâlcov. Vă rog.


În şedinţa din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor

membrilor prezenţi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Astfel, Comisia pentru

administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului supune, spre dezbatere şi adoptare,

plenului Senatului raportul de admitere şi propunerea legislativă.


Mulţumesc.

Există puncte de vedere? Domnul senator Iovescu. Vă rog.



- 66 -

Dragi colegi, vă spun că acum o să reuşim să trecem un proiect legislativ – se pare – şi mă

bucur că Guvernul a fost de acord, de aceea, salut şi susţin iniţiativa legislativă, mă bucur că şi

Guvernul este de acord şi doresc Guvernului: „La mai multe susţineri!”.



Declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Supun votului dumneavoastră raportul şi propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.

99 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri. Şi raportul comisiei, şi propunerea

legislativă au fost adoptate.

*

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii

administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului. Iniţiatorul este prezent? Nu este.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Hogea, punctul de vedere al Guvernului. Pe scurt,

vă rog.



Guvernul susţine adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele cuprinse în raportul

comisiei, respectiv amendamentele admise.


Mulţumesc.

Domnul senator Vâlcov, preşedintele Comisiei pentru administraţie. Vă rog.



În şedinţa din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor

membrilor prezenţi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.


Mulţumesc tare...


Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului supune, spre

dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, împreună

cu proiectul de lege.

- 67 -



Domnule Popa, vă rog. Microfonul 2, vă rog, domnule Popa. (Discuţii la prezidiu )Nu. Că ştiu

că e mai dificil un pic, de asta. În rest, nu e... Am înţeles. Vă rog.


Vă mulţumesc.

Este un proiect de lege care este mai mult decât o restauraţie. Gândiţi-vă că aceste două legi –

adică Legea nr. 161 din 2003 şi, cealaltă, Legea nr. 215 din 2001 – au fost făcute în contextul aderării,

pe un Guvern PSD, în contextul aderării la Uniunea Europeană. Ni s-au dat nişte etaloane. Noi

trebuia... şi am făcut o lege care se numeşte… „privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice, şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei”.

2014. În expunerea de motive, se vorbeşte că această lege e rea. În expunerea de motive se

vorbeşte de faptul că ANI ia măsuri care abuzează, care pur şi simplu scot anumiţi cetăţeni care o

încalcă în afara legii. Dar cum se poate aşa ceva? Cum se poate ca PSD-ul să nu repare o astfel de

greşeală, şi, astfel, există această iniţiativă.

Ca să vedeţi dumneavoastră – şi o să explic foarte pe scurt – de ce Uniunea Europeană şi,

atunci, legiuitorul, Senatul, Camera Deputaţilor au spus că e bine să nu amestecăm lucrurile, că cel

care are o funcţie politică, a fost ales primar, preşedinte de consiliu judeţean, consilier să nu fie în

contact direct cu afacerile, cu deciziile economice. Unde s-au amestecat aceste lucruri totdeauna a ieşit

corupţie, dar totdeauna au ieşit bani negri.

Vedeţi dumneavoastră? Acest lucru nu convine unora care vor ca aleşii să fie şi în consilii de

administraţie, şi acum începe aberaţia totală în acest text despre care eu, vă spun, vă cer cât se poate de

serios să nu-l votaţi, pentru că avem o lege care se doreşte a fi ocolită prin modificarea altei legi. Deci

nu au curaj domnii iniţiatori să zică: domnule, modificăm art. 87 din Legea nr. 161/2003. Ei nu fac

treaba asta. Ei modifică articolele din Legea administraţiei publice locale, în acest fel, considerând

dânşii că rezolvă problema. Nu o rezolvă, o complică şi texte de genul... şi aici trebuie, nu am ce face,

să citez... nu există în nicio lege din lumea asta o asemenea prevedere.

În art. 2 se zice că regiile autonome, operatorii regionali, nu sunt societăţi comerciale de interes

local sau judeţean.

Nicio lege în lumea aceasta nu defineşte. Adică arată că nu există o anumită calitate. Există

calităţi sau atribuţii, dar în niciun caz, că nu există. De ce face? De ce spune această lege aşa? Pentru

că în art. 87 din Legea 161 /2003, astea sunt... aşa se defineşte această activitate. Că este în interesul, nu

este în interes naţional, nu este în interesul… (Discuţii în sală, rumoare, vociferări)

Din sală: E declaraţie politică. (Rumoare, discuţii în sală)

- 68 -


Vă deranjează. Vă deranjează rău de tot vă deranjează. Vă deranjează că umblu la rană, acolo.

(Discuţii în sală, rumoare, vociferări)


Domnule senator, aţi vrut şi microfonul central...


Mai departe.


Vă rog să vă rezumaţi la subiectul...


Sigur că da. Călcaţi-mă pe gât. (Discuţii în sală, rumoare, vociferări)


Insist.


Mai mult decât atât, se spune că primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, precum şi

preşedinţii de consilii judeţene sunt de drept membri în aceste unităţi unde se vorbeşte de bani, se

votează, se decid sume importante. Să fie de drept acolo, să fie... să ia alocaţii sau indemnizaţii de

drept. De ce să mai avem noi această problemă pe care ne-o dă o lege făcută de Guvernul Năstase?

Gândiţi-vă, e o restauraţie chiar înainte de venirea Guvernului Năstase. (Discuţii în sală)


Mulţumesc. Mulţumesc tare mult.


Vă rog, domnule preşedinte, să-mi daţi cuvântul... (Discuţii în sală)


Păi, vi l-am dat, domnule... vorbiţi de 7 minute, totuşi. Sigur că puteţi vorbi şi două ore, niciun

fel de problemă, însă...


Este o lege... este o lege...


Senatul are 171 de senatori. Vă rog tare mult.


Este o lege foarte importantă.


Toate legile sunt extrem de importante. Toate.

- 69 -


Aceasta... Bun.


Cele la care luaţi dumneavoastră cuvântul nu sunt mai importante decât altele. Vă rog.

(Rumoare, discuţii)


Cer să nu votaţi acest proiect de lege. Conchid, pentru că, altfel, mi se închide microfonul. Este

una dintre cele mai grave greşeli. Din nou, spun eu, motiv de critică a ţării noastre pe MCV.


Mulţumesc tare mult. (Aplauze)

Declar încheiate dezbaterile generale. Fiind vorba de o lege organică, vot, la 12.30. (Rumoare,

discuţii în sală)

*

Punctul 8 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013

privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi

privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative.

De la prezidiu: Cotescu vrea...


Este o chestiune de procedură?

Domnul Marin-Adrănel Cotescu (din sală):

La punctul precedent. Ridicasem mâna...


Păi, am încheiat dezbaterile, domnule senator. Îmi cer scuze dacă nu v-am observat. Îmi cer eu,

public, scuze. (Discuţii în sală)

Domnul Marin-Adrănel Cotescu (din sală):

Eram cu mâna ridicată... (Discuţii în sală)


Îmi cer scuze că nu v-am observat. Păi, nu putem reveni. După ce am trimis... şi am închis

dezbaterile nu avem cum să revenim asupra dezbaterilor.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul ministru Gheorghe Hogea, punctul de vedere al

Guvernului. Vă rog.



- 70 -

Proiectul de lege are drept scop transmiterea unor imobile din administrarea Regiei Autonome

„Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” către Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul

Român de Informaţii şi Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru Episcopia Ortodoxă Română a

Covasnei şi Harghitei.

Mulţumesc.



Din partea Comisiei pentru apărare, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Dobriţoiu:


Doresc să vă informez că, acesta fiind obiectul de legiferare şi având avizul favorabil al

Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia

mediului, Comisia pentru apărare a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu

amendamente.

Drept pentru care, vă propun adoptarea atât a raportului de admitere, cu amendamente, cât şi a

proiectului de lege.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Pentru dezbatere, grupurile parlamentare, vă rog.

Nu există intervenţii. Declar încheiate dezbaterile generale.

Este vorba de o lege organică. Vot, la 12.30.

*

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare.

Iniţiatorul este prezent? Vă rog... Să nu se mai întâmple să nu- l observ. De asta...

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog.

Doamna Irina Alexe – secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne:



Prin acest proiect de lege se propun acele măsuri de sprijin necesare pentru personalul militar

rănit în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi pentru familia

- 71 -

personalului militar decedat în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, similar

celor reglementare anul trecut pentru poliţişti.

Ministerul Afacerilor Interne susţine adoptarea proiectului în forma propusă de comisie şi vă

mulţumim.


Mulţumim.

Din partea comisiei, domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Corneliu Dobriţoiu:


Avem, faţă de subiectul expus dumneavoastră, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate

bancară şi piaţă de capital au dat avize favorabile, fără amendamente.

La rândul ei, Comisia pentru apărare, luând în discuţie acest proiect de lege, a adoptat un raport

de admitere, cu amendamente, fapt pentru care supunem votului plenului atât raportul, cu

amendamente, cât şi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri, grupurile parlamentare? Nu există. Declar încheiate dezbaterile generale.

Lege organică, vot, ora 12.30.

*

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi

de insolvenţă.

Iniţiatorul este prezent? Este.

Îl rog pe domnul ministru... Vă rog, susţineţi proiectul. Microfonul 8.

Domnul Liviu Stancu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Distinse domnule preşedinte,


În primul rând, înainte de a debuta expozeul meu, vă transmitem mulţumirile noastre pentru

dezbaterile constructive din cadrul comisiilor parlamentare. Tocmai de aceea, suntem în măsură să

exprimăm susţinerea noastră faţă de forma amendată a proiectului de lege.

Aşa cum aţi observat din materialele care au fost prezentate, proiectul de lege a cărui aprobare

o solicităm se referă la un ansamblu normativ extrem de important pentru societatea românească.

- 72 -

Primul obiectiv pe care l-am avut în vedere a fost cel de codificare, de sistematizare,

armonizare şi corelare a prevederilor legale existente. Acest deziderat apare firesc în contextul în care,

la data prezentă, cadrul legal în materia insolvenţei şi preinsolvenţei cuprinde şase legi distincte şi un

regulament european, fiecare act normativ fiind strâns legat de evoluţia celorlalte.

Un al doilea obiectiv a fost cel de îmbunătăţire a cadrului normativ prin valorificarea practicii

judiciare, a legislaţiei de drept comparat şi a propunerilor primite în timp de Ministerul Justiţiei din

partea practicienilor în domeniu şi a mediului de afaceri.

Un alt obiectiv a fost asigurarea unui mai bun echilibru al intereselor în concurs, în sensul

consolidării protecţiei creditorilor.

Un al patrulea obiectiv, dar foarte important, a fost cel de eficientizare a procedurii insolvenţei.

Notăm, cu titlu de exemplu, între soluţiile ce converg la realizarea acestui obiectiv, propunerea

cuprinsă în proiect de a se crea o superprioritate pentru finanţările acordate în timpul procedurii,

soluţie ce încurajează finanţarea reorganizării afacerilor viabile.

Apreciem astfel că proiectul supus astăzi dezbaterii Parlamentului este un important pas înainte. El

vine în sprijinul mediului de afaceri, punându-i la îndemână instrumente mai eficiente de recuperare a

creanţelor, propunând soluţii de prevenire a abuzului în procedură din partea debitorilor sau a creditorilor

şi, nu în ultimă instanţă, propunând măsuri pentru un proces derulat într-un termen rezonabil.

Acestea sunt raţiunile, pe scurt, pentru care noi susţinem forma amendată a proiectului de lege.

Încă o dată vă mulţumim pentru sprijinul acordat în cadrul comisiilor.


Mulţumesc, domnule ministru, pentru debutul dumneavoastră, de altfel, ş i prima prezenţă în

Parlament.

Îl rog pe vicepreşedintele Comisiei juridice, domnul senator Donţu, să prezinte raportul

comisiei.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

În şedinţa din 24 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de

lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, cuprinse

în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege a fost analizat şi dezbătut în cadrul mai multor şedinţe, în care s-au formulat

amendamente, ţinându-se cont de punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al

Magistraturii, Asociaţiei Române a Băncilor, PricewaterhouseCoopers România, precum şi al Coaliţiei

pentru Dezvoltarea României.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune, spre dezbatere şi adoptare,

plenului Senatului raportul de admitere şi proiectul de lege.

- 73 -

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice,

iar Senatul este primă Cameră sesizată.


Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Aşa cum bine aţi observat din cele două rapoarte, există amendamente, există şi amendamente

respinse.

Iniţiatorii amendamentelor respinse doresc să le susţină?

Domnule Şerban Nicolae, vă rog.

Domnul Şerban Nicolae:


Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege, care a făcut obiectul dezbaterii pe parcursul mai multor şedinţe la

Comisia juridică, cu participările pe care le-a amintit domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, şi

care s-a bucurat de sprijinul practic al tuturor celor implicaţi în activitatea de insolvenţă şi, mai ales, în

activitatea de prevenire a insolvenţei, a urmărit respectarea principiilor pe care le-a amintit şi

reprezentantul Guvernului, ca procedura de prevenire a insolvenţei şi procedura de insolvenţă să fie

una transparentă, să fie una echilibrată şi să fie, aşa cum este ea denumită în limbajul de specialitate,

una concursuală şi egalitară, colectivă şi egalitară, astfe l încât toţi participanţii să aibă un acces

echilibrat şi concursual la derularea întregii proceduri.

Amendamentul pe care îl fac şi pe care l-am supus atenţiei în comisie vizează angajarea

răspunderii administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, după caz, în ipoteza în care

efectuează acte încuviinţate de creditori sau de către judecătorul sindic.

În această ipoteză, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar – practicianul în insolvenţă,

cum e el denumit generic – nu acţionează în baza dispoziţiei proprii, ci este supus, aşa cum am arătat,

încuviinţării judecătorului sindic sau aprobării creditorilor.

Din acest punct de vedere, capacitatea dispoziţiei este una limitată şi instituie o obligaţie pentru

practicianul în insolvenţă, în interiorul procedurii, executarea acestui tip de acte.

În practică, s-a constatat că diverse persoane, cu diverse interese, atacă în afara procedurii

practicianul în insolvenţă şi încearcă angajarea răspunderii civile delictuale pentru acte care au fost

încuviinţate în interiorul procedurii de judecătorul sindic, care au fost încuviinţate de creditori, deci

care au trecut printr-un filtru extern şi sub aspectul oportunităţii, şi sub aspectul legalităţii.

De aceea, noi am spus, alături de colegii care au susţinut acest amendament, că o asemenea

răspundere nu poate fi reţinută în sarcina practicianului în insolvenţă, în niciun caz sub aspectul

răspunderii civile delictuale.

- 74 -

Amendamentul, aşa cum l-am formulat, spune în felul următor: „Actele efectuate şi înscrisur ile

depuse de administratorul judiciar, lichidatorul judiciar, în cadrul procedurii încuviinţate sau, după caz,

necontestate, nu atrag răspunderea civilă, administrativă ori disciplinară.”.

Este evident că, atunci când acţionezi în interiorul procedurii, în baza unei dispoziţii – pentru că

acea încuviinţare este o dispoziţie pe care o dă judecătorul sindic –, răspunderea nu mai incumbă

practicianului în insolvenţă, ci trebuie căutată în altă parte. Procedura angajează răspunderea sub toate

formele ei.

Din această lege a insolvenţei veţi observa că au fost scoase infracţiunile, pentru că ele se

regăsesc în întregime în noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie a.c.

De aceea, şi în materie de răspundere civilă, disciplinară sau administrativă, ar trebui să existe o

clauză de exonerare a practicianului în insolvenţă atunci când efectuează acte în interiorul procedurii,

dar cu încuviinţarea judecătorului sindic sau a creditorilor.

Cu speranţa că am fost înţeles, v-aş ruga să observaţi că acest amendament a fost considerat

respins la nivelul comisiei, pe un fond de prezenţă relativ scăzută, şi să daţi întâietate practicienilor în

insolvenţă care reclamă o asemenea clauză, evitând astfel angajarea unei răspunderi civile delictuale în

nenumărate procese care, în fapt, urmăresc blocarea procedurii insolvenţei.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Suntem în situaţia în care Senatul urmează a se pronunţa în plenul său astăzi pentru un

amendament care a fost respins la Comisia juridică. A fost prezentat şi susţinut de iniţiator.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul pe care domnul senator Şerban Nicolae l-a

susţinut astăzi.


31 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 14 abţineri. Amendamentul a fost respins.

Închei dezbaterile asupra proiectului de lege.

Vot la ora 12.30, fiind vorba de o lege organică.

*

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor art. 199

din Codul de procedură penală.


Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, prezent pentru acest lucru, domnul secretar de stat

Liviu Stancu.

Vă rog. Nu mai este domnul secretar de stat? A, este. Microfonul 8, vă rog.

- 75 -

Domnul Liviu Stancu:


Distinse doamne,

Distinşi domni senatori,

Relativ la Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor art. 199 din Codul de

procedură penală, lucrurile sunt destul de simple. El s-a referit la introducerea posibilităţii ca,

împotriva amenzii judiciare aplicate de organul de urmărire penală prin ordonanţă, să se poată face

plângere la judecătoria de pe lângă care funcţionează parchetul din care face parte procurorul care a dat

respectiva ordonanţă.

Însă, prin abrogarea expresă a actului normativ la care se referea propunerea legislativă, ac easta

din urmă a rămas fără obiect.

Ca urmare, chestiunea nouă ni se pare simplă. Nu susţinem respectiva solicitare de modificare a

textului...


Mulţumesc tare mult, domnule ministru.

Vicepreşedintele Comisiei juridice. Domnule senator Donţu, vă rog, raportul comisiei.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ, iar Guvernul nu susţine adoptarea acestei


Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ propunerea legislativă.

În şedinţa din data de 11 februarie 2014, Comisia juridică a examinat prezenta propunere

legislativă şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi urmează să fie sup usă votului

plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere.

Senatul are competenţă, pe propunerea legislativă, ca primă Cameră sesizată.



Dezbateri, vă rog. Grupurile parlamentare?

Declar dezbaterile încheiate.

Este lege organică. Vot la ora 12.30.

*

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru protejarea rezervei de gaze naturale

a României şi interzicerea exploatării resurselor naturale prin metode neconvenţionale care periclitează

siguranţa mediului.


- 76 -

Iniţiatorul este? Este, da? Colegul nostru, domnul senator Grapă Sebastian.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator, în susţinerea propunerii legislative.

Domnul Sebastian Grapă:


Distinşi colegi şi colege,

Propunerea mea vizează o chestiune extrem de simplă şi este vorba ca, în sfârşit, să aducem o

normalitate în ceea ce înseamnă exploatarea a tot ce înseamnă hidrocarburi şi gaze naturale din

rezervele pe care România încă le mai are.

Am cerut şi vă cer şi dumneavoastră să fiţi de acord să interzicem orice exploatare care nu face

parte din categoria termenului convenţional.

Deşi nici până în momentul de faţă nu ştim foarte clar care este diferenţa între convenţional şi

neconvenţional, vorbim de foarte multe modalităţi noi prin care se pot exploata rezervele noastre

strategice. Şi atunci, pentru a nu mai exista niciun dubiu am propus următoarea chestiune: ca, de acum

încolo, rezervele de hidrocarburi să fie exploatate numai prin metode convenţionale.

Una dintre metodele neconvenţionale la care mă refer este mult blamata exploatare a gazelor de

şist prin metoda fracturării hidraulice.



Din partea Guvernului, domnul Hogea. Vă rog.



Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, considerând că soluţiile legislative

propuse contravin reglementărilor europene în materie.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri generale, vă rog, grupurile parlamentare.

Declar dezbaterile generale închise.

Lege organică, vot la ora 12.30.

*

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al art. 37

din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.


Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Horia Irimia. Vă rog.

- 77 -

Domnul Horia Ion Irimia – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:



Ministerul nostru susţine această iniţiativă, propunând însă şi nişte reformulări, reformulări

care, probabil, vor fi făcute la Camera Deputaţilor.



Comisia economică, industrii şi servicii, domnule preşedinte Iliescu, vă rog. Microfonul 5.

Domnul Lucian Iliescu:


În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa comisiei din 4 februarie 2014, membrii comisiei

au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, asupra propunerii

legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget au transmis aviz favorabil.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de admitere şi propunerea

legislativă.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.



Mulţumesc şi eu.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Domnule senator Oprea, poftiţi!


Mă bucură faptul că, astăzi, Guvernul şi-a exprimat un punct de vedere, fiindcă, în

documentaţia primită, nu figura aşa ceva.

Doi. Indiferent de propunerea legislativă, mai ales că cea de faţă este una consumatoare de

mulţi bani, nu există fişa financiară şi, din câte ştiu, cât erau de minunate propunerile, nici nu erau

discutate. Nu ştiu cum de şi Guvernul, de data asta, face rabat. Că întreba: „Dar fişa financiară unde

este?”, comisia la fel.

Aveţi cumva secretul realizării unor astfel de variante ocolitoare fără bani?


Există şi alte poziţii? Nu există.

- 78 -

Suntem în prezenţa unui raport de admitere al comisiei, fără amendamente. Propunerea

legislativă intră la categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul şi propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.

Cu 85 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 3 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 154 din 28

septembrie 2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice.


Îl rog pe domnul senator Vegh Alexandru, colegul nostru şi iniţiator, să susţină propunerea

legislativă. Microfonul 7, vă rog.

Domnul Vegh Alexandru:


Stimaţi colegi,

Prezenta iniţiativă legislativă se referă la modificarea unui articol al Legii nr. 154/2012 privind

regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice. Am să fiu foarte scurt.

Practic, prin această lege este reglementat modul în care operatorii de telecomunicaţii pot avea

acces la proprietatea privată, respectiv proprietatea publică.

Dacă proprietatea privată a fost rezolvată, în sensul că trebuie să existe acordul proprietarilor

privaţi, nu acelaşi lucru se referă şi la proprietatea publică, respectiv la proprietatea autorităţilor locale.

Deci orice operator economic care operează în regimul telecomunicaţiilor trebuie să obţină acordul

proprietarilor privaţi, iar pentru proprietăţi aparţinând autorităţilor locale trebuie doar să înştiinţeze.

Deci considerăm că ar trebui să se facă o corelare şi să existe acelaşi tratament unitar,

nediscriminatoriu, indiferent de forma de proprietate. În această idee am întocmit acest proiect, această

modificare la Legea nr. 154/2012. Şi vreau să vă spun că această inspiraţie a venit din partea

autorităţilor locale care s-au confruntat cu o asemenea problemă.


Vă mulţumesc…

Domnul Vegh Alexandru:

Vă mulţumesc şi cer sprijinul dumneavoastră ca să corectăm această eroare, să votăm şi să dăm

posibilitatea autorităţilor locale să decidă şi să emită hotărâri de consilii locale sau judeţene, dacă

acceptă sau nu acceptă operatorii economici pe o clădire sau montarea unor antene pe clădiri

aparţinând autorităţilor publice locale.

Vă mulţumesc mult.


Şi eu mulţumesc, domnule senator.

- 79 -

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Toma Cîmpeanu, punctul de

vedere al Executivului.

Domnul Toma Cîmpeanu – secretar de stat în Ministerul pentru Societatea

Informaţională:



Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Cadrul definit de Legea nr. 154/2012 descrie

complet, atât din punct de vedere procedural, cât şi din punct de vedere al fondului, modul de acces la

proprietatea publică.

Vă mulţumesc.



Comisia de specialitate, Comisia economică, domnul preşedinte Iliescu.

Domnul Lucian Iliescu:


În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa din 4 februarie 2014, membrii comisiei au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susţine propunerea legislativă.

Comisia juridică şi Comisia pentru învăţământ au transmis avize negative, iar Comisia pentru

administraţie a avizat favorabil.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de respingere şi

propunerea legislativă.

Propunerea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.



Mulţumesc şi eu.

Dezbateri? Grupurile parlamentare?

Declar dezbaterile închise şi supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere a propunerii

legislative. Vă rog să votaţi.

Cu 87 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere a fost

adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Rog liderii grupurilor parlamentare să insiste, colegii să fie prezenţi. Este ora 12.30 şi aş vrea să

începem, după următorul proiect legislativ, să începem votul pe legi organice.

- 80 -

*

Ultima propunere legislativă, până la votul pe legi organice, punctul 15 din ordinea de zi,

Propunerea legislativă privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor români aparţinând majorităţii cu

cetăţenii români aparţinând minorităţilor etnice.

Este prezent iniţiatorul, colegul nostru, domnul senator Popa Constantin?

Declar dezbaterile deschise.

Domnule senator Popa Constantin, vă rog. (Discuţii în sală)

Nu este prezent? Nu este.

În aceste condiţii, lipseşte iniţiatorul, îl rog pe domnul secretar de stat Horia Irimia, punctul de

vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Domnul Horia Ion Irimia:

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate, Comisia pentru egalitate de şanse. Vă rog, domnule senator.

Domnul Marian Vasiliev:

În şedinţa din 18.02.2014, Comisia pentru egalitatea de şanse a fost sesizată privind întocmirea

unui raport pentru Propunerea legislativă privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor români aparţinând

majorităţii cu cetăţenii români aparţinând minorităţilor etnice.

În urma dezbaterilor, în unanimitate, membrii comisiei au decis adoptarea unui raport de respingere.

Menţionez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este

prima Cameră sesizată.



Mulţumesc.

Dezbateri există? Grupurile parlamentare? (Discuţii în sală)

Nu. Declar dezbaterile generale încheiate.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.


Cu 112 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 5 abţineri raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Stimaţi colegi,

V-aş propune – deja am trecut de ora 12.30, cred că sunt prezenţi majoritatea colegilor – să

începem votul pe legile organice. (Discuţii în sală)

- 81 -

Scuzaţi-mă.

Domnul senator Cotescu, vă rog.


Procedură.


Vă rog.


Vă rog să aprobaţi deschiderea discuţiilor la modificarea Legii nr. 215/2001, L226/10.06.2013,

pentru că aţi închis-o înainte de a se exprima punctele de vedere. Eu, atunci, doream să intervin, m-am

pregătit pentru această lege şi vă rog să redeschideţi discuţiile. (Discuţii în sală)


Domnule senator, eu îmi fac mea culpa, vă daţi seama că eu sunt în culpă într-o asemenea

situaţie în care colegul meu mi-a spus…, eu eram atent la proiectul de lege. Dacă doriţi, eu supun

aprobării plenului, altfel nu se poate…


Vă rog.


Dacă plenul doreşte să redeschidem discuţia pe punctul 7. Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

(Discuţii în sală)

60 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Îmi pare rău, dar n-a trecut.(Discuţii în sală)

*

Începem votul pe legile organice.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind

finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale.

Raportul comisiei este de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră

sesizată. Vă rog să votaţi.

74 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. (Aplauze în sală)

Era nevoie, pentru a trece, de un minimum de 86 de voturi. În condiţiile în care am obţinut

numai numărul de mai sus, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de

către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- 82 -

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră

sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


109 voturi pentru raportul de respingere, 21 de voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Solicităm listă.


Se solicită listă. Rog tehnicul să elibereze lista pentru liderii grupurilor parlamentare.

Propunerea legislativă a fost respinsă. (Discuţii în sală)

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Procedură.


Suntem în procedură de vot. Sunteţi liderul grupului parlamentar, ştiţi foarte bine ce spune

Regulamentul.


Ştiu, dar cer pentru următoarea…

Din sală: Cere listă.


Vă rog.


Domnule preşedinte, dar se pare că aţi preluat într-un mod abuziv! Eu voiam, pe procedură, să

cer listă pentru următorul vot.


Şi puteaţi să ne spuneţi, că auzeam şi de acolo, să ştiţi. (Discuţii în sală)

*

Punctul 7, Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale

nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este Cameră decizională.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, cu amendamente.


68 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. (Aplauze în sală)

- 83 -

Raportul comisiei, cu amendamente, a fost respins.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală)

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Din sală: Ce votăm?


Mai citesc o dată. Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii administraţiei

publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare…

Vă rog să mă verificaţi, că am citit. (Rumoare în sală; discuţii la prezidiu)

Deci suntem în situaţia în care o propunere legislativă adoptată tacit de Camera Deputaţilor a

devenit proiect de lege. Îmi pare rău, colegii din stânga, care la Regulament…, mai au de lucru, să- l

mai citească o dată.

Mulţumesc tare mult. (Vociferări în sală)

Vot pe proiectul de lege.


Din sală: Listă.


Cu listă, vă rog.

70 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Proiectul de lege a fost respins. (Aplauze

în sală)

*

Punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013

privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi

privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


74 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi 22 de abţineri. (Aplauze în sală)



73 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi 21 de abţineri. Proiectul de lege nu a întrunit

numărul de voturi necesar pentru a fi trecut.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege de respingere a ordonanţei. Vă rog să votaţi.

- 84 -

Nici acest demers nu a întrunit numărul de voturi necesar. Sunt 44 de voturi pentru, 72 de

voturi împotrivă, 20 de abţineri.

Proiectul de lege va fi reluat într-una din şedinţele viitoare.

*

Punctul 9, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind

statutul cadrelor militare.

Este vorba de o propunere legislativă.

Raportul comisiei este de admitere cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


135 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

Fiind vorba de un proiect de lege cu amendamente, supun votului şi proiectul de lege.


137 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 10, Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Amendamentul respins, aşa cum

bine ştiţi, l-aţi respins şi în plen.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.


77 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă şi 4 abţineri. Raportul comisiei a fost respins.




Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar, fiind respins. Merge la Camera următoare.

*

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor art. 199

din Codul de procedură penală.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


136 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

- 85 -

Raportul de respingere a fost adoptat şi propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru protejarea rezervei de gaze naturale

a României şi interzicerea exploatării resurselor naturale prin metode neconvenţionale care periclitează

siguranţa mediului.



Solicit votul Senatului pentru raportul comisiei, de respingere.


Raportul de respingere este adoptat cu…

72 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Nu a întrunit numărul necesar.

Supun aprobării propunerea legislativă.



Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul de 86, cât era necesar.

*

Punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 67 din 25

martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Este de ieri. Sunt cele două. (Discuţii în sală)

Este punctul 30, la finalul listei.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa din 18 februarie 2014.



Supun la vot raportul de respingere.


73 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Nu a întrunit numărul necesa r.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală)


Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi şi a fost respinsă.

*

În sfârşit, punctul 31 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea şi completarea

Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor

măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

- 86 -

Cerere de reexaminare. Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa de luni, 24

februarie 2014.

Deci suntem în prezenţa unei cereri de reexaminare a proiectului de lege, transmise de

Preşedintele României.

Raportul comisiilor este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege în forma

transmisă la promulgare, în sensul respingerii argumentelor din cererea de reexaminare.


Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor, de admitere.


115 voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Supun votului proiectul de lege.


111 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 2 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat, cererea de reexaminare a fost respinsă.

*

Stimaţi colegi,

Vă propun, mai avem 15 minute…

Din sală: Listă.


Şi o listă, vă rog.

Am rugat, în prezenţa dumneavoastră, de la microfon, corpul tehnic să prezinte lista liderilor de

grup.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Declar deschise dezbaterile.

Iniţiatorul este prezent? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

respectiv domnul Horia Irimia. Vă rog, microfonul 9.


Guvernul nu susţine.

Din sală: De ce?


Comisia pentru drepturile omului. Preşedintele, vicepreşedintele, vă rog. (Discuţii în sală;

intervenţie neinteligibilă a domnului senator Traian-Constantin Igaş)

Stimaţi colegi, stimaţi colegi, ştiţi foarte bine că…

- 87 -

Domnule Igaş, sunteţi senator de o viaţă. Eu nu-mi aduc aminte, când eraţi ministru, să fi

dialogat cu sala. (Discuţii în sală)

Luaţi cuvântul, nu e nimic împotrivă.

Din partea comisiei, vă rog. Raportul comisiei.

Domnul Florinel Butnaru:

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, întrunită în şedinţa în data de 27

noiembrie 2013…

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la

informaţiile de interes public…

Având în vedere cele de mai sus, supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului

raportul de respingere a propunerii legislative.



Vă rog, la dezbateri, domnul senator Barbu, microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Nu, eu voi folosi microfonul pentru o problemă de procedură.

Înţeleg reminiscenţele unora în ceea ce priveşte raporturile de putere dintre Executiv şi

Legislativ, raporturi pe care, repet, le-au înţeles complet eronat şi neconstituţional, şi- l rog pe domnul

secretar de stat sau ce este Domnia Sa să înţeleagă că sintagma „Guvernul respinge” nu este suficientă

în plenul Senatului.

Intervenţiile pe care le fac – cel puţin aşa am înţeles eu, după un an de mandat – iniţiatorul,

reprezentantul comisiei, precum şi reprezentantul Executivului au menirea de a ajuta plenul Senatului

să ia o decizie prin vot. Ceea ce cu, hai să spunem, aroganţă se întâmplă de multe ori, aceea de a spune

că „Guvernul respinge”, cred că nu e suficient şi este o lipsă de respect în relaţiile dintre Executiv şi

Senat, fapt pentru care îl rog pe reprezentantul Guvernului să motiveze de ce anume Cabinetul Ponta

nu susţine iniţiativa legislativă.

Mulţumesc mult.


Mulţumesc şi eu.

Alte dezbateri legate de propunerea legislativă. Este iniţiativa legislativă a doamnei Gorghiu.

Vă rog.

Domnule Severin, vă rog, microfonul 4.



Stimaţi colegi,

- 88 -

Comisia pentru cultură şi media a dat aviz negativ acestei propuneri legislative. De ce? Pentru că,

dincolo de ideea frumoasă, într-adevăr, a accesului liber la informaţii şi îmbunătăţirea Legii nr. 544/2001,

părerea unanimă a membrilor comisiei a fost că se merge mult, mult prea departe.

Noi avem tendinţa, de fiecare dată când vorbim de funcţii, de libertatea accesului la informaţii

publice, să ne gândim la cel mai înalt nivel, la Guvern, la parlamentari, hai să spunem consilii

judeţene, dar această lege priveşte peste un milion şi jumătate de cetăţeni care, într-un fel sau altul,

sunt implicaţi, de la ultimul bibliotecar dintr-o comună aproape până la – ce să vă spun? – ultimul

angajat dintr-o primărie comunală.

În aceste condiţii, să cerem ca, lunar, să se publice tabelul lunar al funcţiilor existente în cadrul

instituţiei, cuprinzând şi numele persoanelor care le ocupă, şi veniturile corespunzătoare, salariale ori

de altă natură, obţinute de personalul angajat ori detaşat şi să se publice, tot din iniţiativa instituţiei, în

fiecare lună, un curriculum vitae al personalului angajat ori detaşat în cadrul acestuia – atenţie! şi

detaşat –, cuprinzând studiile absolvite, experienţa profesională, abilităţile IT, competenţele

lingvistice, cred că se merge mult, mult prea departe. Depăşim ideea de acces liber şi ne ducem, dacă

vreţi, într-un „big brother” universalizat, într-o birocraţie fără seamăn.

Vă rog mult, priviţi din perspectiva aceasta propunerea legislativă şi nu din perspectiva

liberului acces, pentru că nu e vorba de liber acces. Pur şi simplu, este vorba de un „big brother” uriaş.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Alte puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Domnule senator Iovescu, vă rog.



Dragi colegi,

Când vorbim despre transparenţă, niciodată nu putem spune că un lucru este prea transparent.

Mie îmi pare rău că în comisie am fost singurul care am fost pentru susţinerea iniţiativei şi, asta

este, puterea îşi spune cuvântul.


Mulţumim tare mult.

Alte puncte de vedere?

Domnule ministru, sunteţi dator cu un răspuns la intervenţia senatorilor. Vă rog.


Îmi cer scuze, dacă am fost poate prea succint înainte.

- 89 -

Opinia Guvernului de a nu susţine acest proiect legislativ este legată de protecţia datelor cu

caracter personal. Aşa cum a spus domnul preşedinte al Comisiei...


Cultură.


... pentru cultură, considerăm că publicarea CV-ului tuturor funcţionarilor publici – nu numai

funcţionari publici, ci şi contractuali, toţi cei care lucrează în administraţia publică –, lunar, pe site,

încalcă acest principiu al protecţiei datelor personale. (Discuţii în sală)



Închei dezbaterile, supun aprobării dumneavoastră raportul...

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Ungureanu. Vrea Ungureanu.


Scuzaţi-mă! Domnule Ungureanu, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:


În condiţiile în care subiecţii acestui proiect legislativ sunt bugetari, nu văd care ar fi problema

publicării CV-urilor, iar datele care se clasifică, că e vorba de număr de telefon, că e vorba de adresă

personală, chestiunile acestea se pot face foarte simplu, folosind reglementăr ile în vigoare. Dar, în ceea

ce priveşte biografia profesională, nu văd care ar fi problema de a exista transparenţă totală. (Aplauze

în sală)

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 1.


Voiam să spun că am cerut celor de la ANI să-mi pună la dispoziţie aceste documente şi date şi

am primit un răspuns negativ. Nu ştiu de ce şi ce au avut de ascuns dumnealor.

Şi mai vreau să mai spun un lucru. Aş vrea să motivez voturile mele de a stăzi şi cele de două

săptămâni în urmă. Eu am spus că vreau, din partea Biroului permanent, o informare asupra datelor şi

documentelor solicitate de DNA Senatului în privinţa voturilor noastre. N-am glumit când am spus că

mă voi abţine până în momentul în care voi constata că DNA-ul nu mi-a încălcat mie, reprezentant al

poporului în Parlament, dreptul de a avea o opinie politică în materie de vot.

- 90 -

Vă rog din suflet să faceţi lucrul acesta.

Mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Dacă mai există puncte de vedere. Grupurile parlamentare? Domnul Barbu.

Domnul Tudor Barbu:

Îi mulţumesc reprezentantului Guvernului că a venit la sentimente mai... bune în raport cu

Senatul. Mulţumesc mult.

Numai că explicaţia pe care mi-a dat-o distinsul domn, m-a determinat să am această luare de

poziţie. Dacă grija Cabinetului Ponta este aceea de a proteja informaţiile cu caracter personal şi

nepublicarea lor pe site-uri înseamnă să- i protejezi pe acei bugetari, înseamnă că am încălcat sau

încălcăm, prin această iniţiativă legislativă, art. 16 din Constituţia României, care ne pune în mod egal

în faţa legii pe toţi.

Să ştiţi că şi senatorii, şi deputaţii au toate datele pe site. Ba, mai mult, am constatat că sunt

cazuri în care soţi sau soţii de demnitari, prin efectul legilor pe care – nu- i aşa – dumneavoastră, acum,

le separaţi, pentru unii da, pentru unii nu, deci prin efectul acestor legi, acei soţi sau soţii care lucrează

în zone unde veniturile sunt protejate prin secret de serviciu, ele sunt publice. Repet, nu demnitarii, ci

soţiile sau soţii lor. Dacă se merge – şi e firesc să fie aşa, pentru că suntem plătiţi din banii cetăţeanului

–, dacă se merge la un nivel, la al doilea, la al treilea, la al patrulea nivel, de ce Executivul protejează

nivelurile şase, şapte şi opt? Care este explicaţia, că eu nu o înţeleg? Şi acei oameni, care sunt plătiţi

tot din buget, adică tot din banii contribuabilului, ar trebui să aibă acelaşi tratament ca şi noi, ca şi

preşedintele republicii sau ca şi membrii Guvernului.


Mulţumesc.

Domnul Dobra şi domnul Severin.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


Şi o să spun aşa, domnule reprezentant al Guvernului: ba nu! De ce să nu ştie oamenii câte

studii are eu ştiu ce referent printr-o prefectură? De ce să nu ştie oamenii câte studii are un şef de

serviciu, de direcţie prin vreun consiliul judeţean, pe care preşedintele de consiliul judeţean a decis să- l

pună, l-a motivat să meargă acolo? De ce să nu ştie oamenii, eu ştiu, ce consilier personal prin vreo

primărie a nu ştiu cărui primar, ce studii are şi ce... Că, până la urmă, aici ajungem – evaluăm

competenţe. Oamenii să ştie public care sunt competenţele celor numiţi în diferite posturi cheie. Şi,

- 91 -

până la urmă, hai, fie vorba între noi, mai vedem şi ce lucrări de masterat şi doctorat au unii. Poate că

mai descoperim tot felul de mari... revoluţii ştiinţifice în felul acesta. (Discuţii în sală)

E vorba de dreptul oamenilor de a şti, astăzi, în societatea informaţională, care sunt studiile

fiecăruia dintre noi, care ne îndreptăţesc să ocupăm o poziţie.

Deci, ba nu, domnule reprezentant al Guvernului, e bine să luăm această decizie şi să fie

transparent, dacă tot e transparent.

Mulţumesc.

Din sală: Bravo! (Aplauze)


Mulţumesc.

Domnule senator Severin, vă rog. Microfonul 4.


Stimaţi colegi,

Eu înţeleg că deja ne pregătim de o zonă a luptei politice din ce în ce mai frecventă, dar, vă rog

frumos, încercaţi să înţelegeţi, vorbim de un milion şi jumătate de cetăţeni. Vorbim de mii de primării

care nu au bani să plătească curentul electric şi dumneavoastră vreţi să facem acest lucru.

Vorbiţi că trebuie să fim toţi egali. Păi, haideţi atunci să începem şi cu serviciile, că vreau şi eu

să ştiu ce salarii şi ce studii au cei din servicii. Hai să punem şi stenogramele pe care le fac magistraţii,

să le publicăm şi pe alea, şi cu studiile magistraţilor. Haideţi să vedem şi oamenii din cabinetele

multora dintre dumneavoastră. Dar dincolo, dacă vreţi joc politic, imaginaţi-vă ce înseamnă acest lucru

la nivelul întregii structuri.

Gândiţi-vă puţin la un simplu lucru: noi nu vorbim aici de acces. Toate aceste date, oricine are

acces în virtutea Legii nr. 544/2001. Chestia asta s-a făcut la solicitarea presei. Practic, se doreşte să

uşurăm puţin munca presei. În loc să facă o cerere ca să afle datele, ce studii sau ce masterat are o

secretară de stat de la Ministerul Educaţiei, ele deja să fie puse. Haideţi să publicăm şi lucrările de

diplomă, şi dacă se poate, şi ce au făcut când erau pionieri. Parcă există totuşi o anumită intimitate a

persoanei. Iar cei care suntem în funcţii şi trebuie să răspundem, oricum, suntem superpublici şi se ştie

totul despre noi. Dar, dacă vreţi să se ştie totul şi despre femeia de serviciu de la Odăile, haideţi să

votăm aşa ceva. Îmi imaginez scena când o să cheme primarul toţi angajaţii Primăriei de la Cucuieţii

din Deal: hai băieţi, studiile, limbile străine şi tot ce ştiţi, că suntem obligaţi prin lege, că, dacă nu le

punem sau trecem limba greşit sau nivelul greşit, e bun de amendă – vedeţi tot textul legii.

Aşa, e uşor să facem jocuri politice, dar încercaţi să trăiţi într-o Românie reală, nu numai aici,

în Bucureşti, în Parlament.

Vă mulţumesc.

- 92 -


Mulţumesc şi eu. (Discuţii în sală)

Dacă nu mai există puncte de vedere...

Din sală: La vot!


...supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.



Raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Stimaţi colegi,

Este ora 13.00, declar închisă şedinţa Senatului de astăzi, 25 februarie 2014.

Ne revedem luni.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

S T E N O G R A M A - senat.ro fileS T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 25 februarie 2014 S...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro fileS T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 25 februarie 2014 S...