1. FMI instituia cu vocaie internaionalOrg-ie internaional- cu 188/189 state membre. A fost constituit 1944 prin Tratatul de la Bretton Woods. Scopul principal promovarea unei economii monetare sntoase, asigurarea stabilitii sistemului international monetar i sistem financiar.FMI scop pr. Promovarea cooperrii monetare inter-le;

Garantarea stabilitii financiare;

Facilitarea comerului intern-l;

Contribuirea la ocuparea forei de munc;

Contribuirea la stabilitatea economic;

Combaterea srciei.Obiectivele: - promovarea cooperrii monetare inter-le i a stabilitii valutare;

Stimularea creterii economice;

Asigurarea unui nivel nalt de ocupare a forei de munc;

Acordarea de asisten financiar temporar pentru rile care se confrunt cu dezechilibrare ale balanelor de pli;Funciile FMI: monitorizeaz aciunile i politicile economice i financiare din rile membre, precum i la nivel global

acord asisten tehnic

creditarea rilor membre cu dezechilibre n balana de pli

Resursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare stat achita cota sa la Fond n proporie de 25% ntr-una dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlin), iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. n urma unei majorri cu 45% a cotei de subscriere ncepnd cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris. Deciziile majore necesit o majoritate de 85% din voturi, SUA a fost mereu singura ar care poate bloca o decizie a FMI.Structura organizatoric: FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de conducere sunt:1. Consiliul Guvernatorilor, - organ suprem, stabilete liniile directoare, fiecare stat membru este reprezentat de un guvernator care de reg.este ministru de finane sau guvernatorul bncii central a rii membre, dintre acetea este numit un preedinte. Toi guvernatorii se ntlnesc o dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale2. Consiliul Directorilor , este un consiliu executiv, format din 24 de directori, care asigur activitatea curent a Fondului . n vrful structurii organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor centrale sau minitrii de finane din fiecare dintre cele 188 de state membre.. Consiliul Director este format din 24 de membri i conduce activitile curente. 3.Comitetul Financiar i Monetar InternaionalPreedinte FMI Christine Lagarde.2. Banca Mondial organizarea, funciile.

Banca Mondial este o banc susinut cu finanri internaionale care ofer asisten financiar i tehnic rilor srace. Concomitent cu nfiinarea n 1944, la Bretton Woods, a FMI s-a decis i crearea unei bnci internaionale care s se axeze pe finanarea i reconstrucia economiiloe europene, slbite n timpul celui de al doilea rzboi mondial: Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (B.I.R.D.). Aceast banc este cunoscut n general sub numele de Banca Mondial., are un rol distinct n lupta mpotriva srciei i mbuntirea condiiilor de via pentru populaia din statele n curs de dezvoltare. SUA sunt principalul acionar i finanator al BM.

Scopul principal BM: promovarea progresului economic i social in rile n curs de dezvoltare, prin creterea productivitii economice. Acorda mprumuturi la rate reduse ale dobnzii, credite fr dobnd, subvenii pentru economiile n dezvoltare, ofer consultan tehnic i economic n sectorul public i privat din rile n curs de dezvoltare. Aceste fonduri sprijin educaia, sntatea, adminstraia public, infrastructura, agricultura, mediul.nainte de a acorda un mprumut se colecteaz informaii i se fac pregtiri detaliate. Documentul primar (principal) este Strategia pentru Asisten de ar se elaboreaz o data la 3 ani i cuprinde: economia rii, analiza cheltuielelr publice, analiza sectoarelor publice (agr.,educ.,sanat. etc.) , evaluarea sect. privat, protecia mediului. La elaborarea documentului este util i participarea societii civile.Structura financiara prevazut pentru BM este n mod singular diferit de cea a FMI-ului. Fondul funcioneaz prin punerea n comun a devizelor, pe care statele membre le pot mprumuta temporar, n timp ce Banca Mondial are o structur mai clasic de intermediar financiar nsrcinat cu acordarea de mprumuturi obinut pe piaa de capital. Fondul trebuie s acorde credite pe termen scurt destinate restabilirii balanei de pli, n timp ce Banca Mondial trebuie s se angajeze n ajutorarea pe termen lung a proiectelor de investiie.Structura org-c: Conducerea Bancii este asigurat de Consiliul Guvernatorilor, Consiliul directorilor executive i Preedintele Bancii.Are 187 ri membre, care sunt reprezentate de cite un guvernator.(minitri), se ntrunesc 1 dat n an.Guvernatorii stabilesc misiuni specific pentru cei 25 de directori executive. Principale ri membre sunt: SUA, MB,Japonia, Germania; Frana. Conducerea Bancii i revine SUA.

3.Banca European de Reconstrucii i Dezvoltare

BERD a fost nfiinat n anul 1991, este deinut de 64 de ri i de dou instituii interguvernamentale Comunitatea European i Banca European de Investiii. BERD are drept scop de a susine dezvoltarea economiei de pia i a democraiei n 27 de ri din Europa Central i Asia Central. BERD investete mai ales n sectorul privat, oferind finanri de proiecte pentru bnci, ntreprinderi industriale i comerciale. De asemenea, colaboreaz i cu societi din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora, restructurarea ntreprinderilor de stat i mbuntirea serviciilor municipale sau comunale.

Condiii de acordare a finanrii BERD

Finanrile BERD pentru proiecte aparinnd sectorului privat fluctueaz ntre 5 milioane i 250 milioane, sub form de mprumuturi sau de participaii la capitalul social. Cifra medie a investiiilor BERD este de 25 milioane.

Proiectele de proporii mai mici pot fi finanate prin intermediari financiari sau prin programe speciale care se adreseaza investiiilor de dimensiuni reduse n rile mai puin dezvoltate.

Criterii: Pentru a fi admisibil pentru o finanare, proiectul trebuie s satisfac urmatoarele condiii:- s fie situat ntr-una din rile n care BERD opereaz

- s aib bune perspective comerciale

- s aib un aport de capital n numerar sau n natura din partea sponsorului proiectului

- s fie util pentru economia local i pentru dezvoltarea sectorului privat

- s satisfac criteriile financiare i ecologice existente.

BERD are un capital subscris de 20 miliarde euro, cele mai semnificative contribuii aparinnd SUA 2 miliarde euro, Frana, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie cte 1,7 miliarde euro, Federaia Rus 800 mil. euro, Comunitatea European i Banca European de Investiii 600 mil. euro .a.Forul cel mai nalt de decizie n cadrul BERD este Consiliului Guvernatorilor n cadrul cruia fiecare ar membr are desemnat un guvernator, de obicei ministrul de finane. Consiliul Guvernatorilor deleg majoritatea puterilor Consiliului Director, care este responsabil de direcia strategic a BERD. Preedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor i este reprezentantul legal al BERD. Din anul 1991 i pn n prezent, BERD a avut ase preedini. Actualul preedinte BERD este Sir Suma Chakrabarti, instalat oficial n funcie la 3 iulie 2012.

BERD este cel mai mare investitor strin din Republica Moldova. Potrivit situaiei din a.2014, BERD a investit circa 900 mil. euro n peste 100 de proiecte n domeniul energetic, transport, agricultur, industrie i sectorul bancar din ara noastreful oficiului BERD n Chiinu - Julia Otto.

n mai 2014, BERD a adoptat o nou strategie pentru Moldova, care stabilete principalele prioriti i obiective ale Bncii pentru anii 2014-2017. Astfel, BERD i propune n urmtorii ani s mbunteasc mediul de afaceri din ara noastr, s promoveze standardele europene i integrarea regional i s dezvolte eficiena serviciilor publice.

4.Sistemul monetar international de la Bretton-WoodsCel de-al treilea sistem valutar-financiar internaional a fost nfiinat la conferina ONU de la Bretton Woods. n 1944 naiunile majore aliate s-au ntlnit la Bretton Woods pentru a proiecta un mecanism de restabilire a economiilor rilor distruse n urma celui de-al doilea rzboi mondial. A fost creat o nou arhitectur financiar internaional, bazat pe regimul cursului de schimb valutar fix i pe convertibilitatea dolarului american cu aurul.Acordul a fost semnat la 22 iulie i a intrat n vigoare la 27 decembrie 1945. Noul system trebuia s pstreze prile pozitive a standardului de aur, dar fr neajunsuri. Acest sistem a fost primul care se baza pe un acord semnat de statele importante pe plan mondial. Din acel moment sfera valutar internaional a devenit obiectul de regularizare a guvernelor aproape a tuturor rilor din lume.Principiile de baz ale sistemului valutar-financiar de la Bretton Woods au fost:1.Fiecare ar care a participat la conferina de la Bretton Woods era obligat s stabileasc coninutul n aur i dolari SUA a unitii sale monetare, astfel fixnd paritatea valutar dintre valuta sa i a celorlalte ri;

2.Fiecare ar se obliga s menin cursul valutei sale neschimbat fa de orice alt valut. Cursurile de pia a valutelor nu trebuiau s devieze de la paritile fixate n aur sau dolari SUA mai mul de 1% ntr-o direcie sau alta. Devalorizarea cu mai mult de 10% se permitea doar cu acordul FMI;

3.n calitate de moned internaional, la nivel cu aurul, era considerat dolarulSUA;

4.Trezoreria SUA se obliga s schimbe dolarii bncilor centrale ale altor ri n aur,35 dolari pentru 31,1 grame de aur;

5.Pentru prima dat s-au creat organismele valutar-financiare internaionale -Fondul Monetar Internaional (FMI) i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare(BIRD)FMI este instituie guvernamental, avnd rolul de a coordona cooperarea monetar internaional, stabilitatea valoric a monedelor, nlturareare striciilor valutare stnjenitoare pentru comerul exterior. Condiiile n care FMI i desfoar activitatea sunt legate de reconstrucia postbelic (n prima perioad), dar i de fluctuaia capitalurilor (n cea de-a doua perioad).Sistemul Bretton Woods a fost primul exemplu de ordine monetar cu negocieri complete menit s reglementeze relaiile monetare dintre statele naionale independente. Sistemul de la Bretton Woods a activat fr modificri din 1945 pn n 1970, Acetia au fost anii miracolului economic, pe parcursul cruia au fost nregistrate tempouri sporite a creterii tuturor indicatorilor macroeconomici. Au fost lichidate pierderile colosale din urma rzboiului icomerul mondial se dezvolta vertiginous. Dezvoltarea economic a permis multor ri s revin la convertibilitatea valutelor sale, printre care Germania, Frana, Italia, Belgia, Luxemburg, Niderlanda precum i Anglia, rile scandinave, Austria i Suedia, iar mai trziu i Japonia. Acesta a fost rolul pozitiv al noului sistem.

5.Sistemul monetar international contemporanSistemul Bretton Woods care se baza pe cursul fixat fa de dolarul SUA a favorizat cel mai mult SUA,. rile Europei i Japonia resimeau puternic dependena fa de SUA. Dar odat ce cantitatea dolarilor deinut de cetenii strini cretea iar cantitatea aurului din rezervele SUA se micora, a aprut problema asigurrii dolarului i meninerii lui ca moned internaional de rezerv. Astfel n 1971 preedintele Nikson a stopat convertibilitatea dolarului n aur aceasta fiind captul politicii de schimb a aurului pe dolar, politicii care a durat 37 ani. Politica nou a rupt legtura dintre aur i costul internaional al dolarului, permind pieelor s-i stabileasc cursul, adic a fcut dolarul flotant. Ca rezultat la nceputul anului1974 celelalte valute puternice liber flotau ntre ele. Elementele de baz a acestui System au fost determinate la conferina FMI de la Jamaica din ianuarie 1976. Aurul i pierdea rolul de moned i era considerat marf, dei lichiditatea sa nalt tenta multe ri s-i ofere un loc important n rezervele valutare de aur.

-rile primeau dreptul de a alege regimul cursului valutar.

-Cotizaiile pltite de ctre rile FMI nu mai erau n form de aur.

-A fost introdus standardul Dreptului Special de Tragere (DST). Prin crearea lui s-a urmrit remedierea deficienei sistemului de la Bretton Wood, care nu a reuit s realizez echilibrul dintre nevoi i lichiditi.Caracteristic este pierderea rolului autotputernic a dolarului SUA odat cu dezvoltarea Europei i a Japoniei. Acum n lume sunt 3 valute care concureaz pentru dreptul de a fi monedede rezerv pe plan mondial : dolarul, euro i iena., monedele celorlalte ri fiind legate de una dintre cele trei monede-cheie, sau de un co valutar, n care cele trei monede reprezint principalele componente. Aceast relaie trilateral se sprijin pe pieele financiare internaionale de la New York, Frankfurt i Tokio, unde cele trei monede joac rolul de monede internaionale.Crearea unui sistem monetar international trebuie privita ca expresie a interdependentei economice dintre statele suverane, si nu ca o modalitate de a subordona sistemele monetare nationale. Odata creat, un sistem monetar international, inclusiv organismul menit sa asigure cooperarea si sa sprijine aplicarea principiilor, trebuie adaptat cerintelor de orice fel care intervin in relatiile economice, sociale si politice dintre statele membre ale sistemului. Principalele caracteristici ale Sistemului Monetar Internaional actual se refer la regimul cursurilor valutare, la puterile i posibilitile de intervenie ale FMI n politica economic intern a statelor membre i la rolul DST ca activ internaional, care a nlocuit aurul. Sistemele valutar-financiare a multor ri au devenit interdependente i puternic legate reciproc6. Participanii pieei valutare financiarePe piata valutara participa patru mari categorii de entitati economice1.Intermediarii financiari pe piata valutara: - sunt bancile comerciale pentru operatiuni ale persoanelor juridice si casele de schimb pentru vanzarile / cumpararile de valuta ale persoanelor fizice. Intermediarii financiari actioneaza de regula in numele si pe contul clientului - brokeri dar pot actiona si in numele si pe contul lor - dealeri.2.Cumparatorii de valuta: - sunt in principal importatorii care au nevoie de valuta pentru plata unor importuri dar valuta mai pot cumpara investitorii persoane fizice sau juridice care, in unele economii, considera valuta un activ mult mai stabil si mai lichid. Statul si companiile private pot cere valuta pentru plata unor imprumuturi contractate.3.Vanzatorii directi de valuta: - sunt exportatorii si investitorii straini. Oferta de valuta poate proveni si din credite externe contractate de stat sau de companii private (exportatori, investitori straini, institutii financiar - bancare, turisti straini, muncitori straini care lucreaza in Romania sau muncitori romani care muncesc in strainatate si isi repatriaza salariile etc.)7. Caracteristicele pieei valutare.

Piaa valutar este o pia a tranzaciilor de vnzare cumprare a valutelor. Pieele valutare permit participanilor s schimbe o anumit moned contra altei monede., reprezint un system economic complex i flexibil, dinamic.PV din 1973 a devenit una ditre cele mai mari i cele mai lichide piee inter-le. Volumul zilnic constituie 3 trilioane de dolari pe plan mondial. Banii sint sngele economiei iar piaa valutar este organismal care filtreaz acest singe i determin calitatea lui.Principalele caracteristici ale pietei valutare, care nu fac altceva decat sai individualizeze continutul, sunt urmatoarele:

1.piata valutara nu poate fi localizata din punct de vedere geografic, ea materializanduse practic intro retea de legaturi electronice intre dealerii din diferite banci.

2.piata valutara se compune dintro serie de banci comerciale, care au incluse in activitatea lor si operatiuni cu valute, case de schimb valutar care sunt autorizate in aceste sens si alte institutii nebancare.

3. pe piata valutara cursul valutelor se stabileste prin confruntarea directa a cererii si ofertei, in anumite conditii stabilite de parti si in limitele prevazute de lege. In urma acestor confruntari, valoarea de schimb a valutelor variaza, stabilinduse in jurul unei valori medii, numita cursul valutar al pietei.

4.pietele valutare se supun legislatiei financiare si monetare a statului pe teritoriul caruia functioneaza, autoritatile monetare exercitand in acest domeniu politica valutara a statului respectiv, subordonata intereselor sale economice si financiare.5. pe piata valutara exista situatii in care tranzactiile se indeparteaza de latura economica propriuzisa si capata un profund caracter speculativ, motiv pentru care atat cererea cat si oferta sunt deformate. Aceste situatii apar ca urmare a unor factori specifici, cum ar fi, de exemplu, speculatia valutara sau arbitrajul valutar.

8. Organismele financiare monetare internaionaleBazele acestor organisme au fost puse cu ocazia conferintei de la Bretton Woods din 1944 si au rolul de a reglementa relatiile valutare si financiare internationale si regionale. Dintre aceste organisme amintim: Fondul Monetar International, Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare, avnd ca scop principal promovarea unei economii mondiale sntoase. Aceste instituii sunt cunoscute ca fiind gemenii Bretton Woods. Sistemul BW prevedea o rat de schimb valutar stabil, avnd ca referin standard, aurul, iar dolarul era singura moned convertibil n aur. Fiecare instituie are un rol distinct n lupta mpotriva srciei i mbuntirea condiiilor de via pentru populaia din statele n curs de dezvoltare.

Banca Europeana de Investitii, (BEI) a fost nfiinat n 1958 prin Tratatul de la Roma. Rolul principal al bncii este de a mprumuta fonduri pentru proiectele de interes european, precum cile de comunicaie rutier i feroviar, aeroporturile sau programele de mediu. Banca finaneaz, de asemenea, investiiile ntreprinderilor mici n UE i dezvoltarea economic din rile candidate i rile n curs de dezvoltare. Prioritile bncii la nivelul UE sunt de a susine ntrepr. mici i mijl., inovaiile, durabilitatea mediului.Fondul European de Investiii (FEI) a fost creat n 1994 pentru a susine ntreprinderile mici Acionarul su majoritar este Banca European de Investiii, alturi de care formeaz ,,Grupul BEIBanca Central European (BCE) a fost nfiinat n 1998. Misiunea bncii este s administreze moneda euro moneda unic a UE i s pstreze stabilitatea preurilor pentru cele peste dou treimi din cetenii UE care utilizeaz moneda euro. BCE este responsabil i pentru crearea i implementarea politicii monetare n zona euro.

Banca Araba pentru Dezvoltare Economica, Fondul Monetar Arab, Banca Asiatica de Dezvoltare ,Banca Africana de Dezvoltare, etc. 9. Avantajele inconvenientelor cursurilor fixe i flotanteConferina de la Geamaica 1971Sistemul de la Jamaica (1978) presupune administrarea cursurilor flotante. La crearea acestui sitem au participat att rile industriale puternice ct i cele n curs de dezvoltareSistemul valutar-financiar actual se bazeaz pe standardul multivalutar i pe cursul valutar flotant. Aceasta are un set de avantaje1.Flexibilitatea sistemului multivalutar cu cursul flotant satisface cerinele crescnde a sistemului economic mondial tot mai complicat i mai interdependent. Acordul n comun asupra cursului valutar este preluat de mecanismul cel mai bun inventat de om piaa

2.n baza aceestui sistem s-a dezvoltat piaa valutar internaional mondial care corespunde proceselor de globalizare economic i financiar

3.Unele ri au primit posibilitatea de a promova o politic valutar flexibil i s foloseasc cursul valutar ca unul din instrumentele cele mai importante a politicii economice.

Concomitent sistemul de la Jamaica are un ir de puncte slabe care necesit reformarea lui:1.Sistemul valutar a devenit mai flexibil, dar foarte instabil. Multe state nu au putut elabora o politic valutar care le-ar asigura o dezvoltare economic stabile

.2.S-a constatat c FMI nu are resurse financiare ndeajuns, i mai important nu are un concept corespunztor pentru o regularizare cu succes a sistemului valutar mondial.

3 flotarea cursurilor valutare face ca preturile in moneda nationala a produselor importate sa devina imprevizibile4. aceste miscari continue ale ratelor de schimb au dus la crearea unui mediu economic incert, investitorii refuzand sa isi asume riscuri, fapt ce se rflecta in slabirea cresterii economice;

5. shimbrile brute ale cursurilor valutare afectez nivelul preurilor precum i cererea/oferta mrfurilor.

Cursuri fixe, avantaje : Participanii pieii pot uor i fr risc s profite de fluctuaiile de pe pia, n acelai timp pot destabiliza situaia de pe piaa valutar dac formeaz un carter.Principalul avantaj stabilitate, ns ea este relative, dac ara import mai mult atunci rezervele valutare sunt n scdere. Ideal ar fi Im=Ex.10. Rolul Bncilor Centrale Banca central a unui stat este acea instituie economic ce emite moneda naional a statului respectiv. Banc central este o instituie creia, n baza unui act juridic, i-a fost ncredinat responsabilitatea de aplicare a politicii monetare ntr-o anumit zon.

Se consider c rolul bncilor centrale const n dou misiuni:

-protejarea puterii de cumprare a monedei naionale, i meninerea stabilitii financiare.

Funciile bncilor central (BNM)-de emisiune- emite insemne monetare ca mijloace legale de pia, stabilete valoarea nominal, dimensiunile, greutatea si alte caracteristici a bancnotelor, asigur tiprirea bancnotelor.

-de banc a statului- a administraiei publice i a serviciilor publice, adm-z conturile statului, gestioneaz depozitele i plile publice.

-de banc a bncilor- fiecare banc din ar are un cont la BC pe baza cruia pot fi relizate viramente i compensri interbancare,

-de centru valutar i gestionar al rez. Valutare -asigurarea schimbului de moned naional n devize, pstrarea i gestionarea rezervelor valutare, supravegherea ratei de schimb a monedei naionale.-prudenial i disciplinar-exercit control asupra bncilor i instituiilor de credit, n scopul asigurrii securitii depozitelor i prevenirea falimentelor bancare,-economic atunci cnd se realizeaz o misiune valutar, se supravegheaz cursul valutar sau rata de shimb, sau cnd se intervine pentru a influiena rata dobnzii.11.Instrumente financiare de acoperire a riscurilor valutareRiscul valutar exprim probabilitatea ca o variaie a cursului valutar pe pia s influeneze negativ marja dobnzii bancare. La originea acestui risc se afl operaiile bancare n valut: pasivele i activele externe. Instrumente financiare de acoperire a riscurilor valutare constituie o latur a ansamblului de modaliti utilizate de ctre firme pentru evitarea diferitor tipuri de riscuri (de pre, de neplat,), ce apar n derularea de comer exterior.P/u fiecare produs importat/exportat firmele trebuie s stabileasc o strategie de evitare sau atenuare a risc. valutare. n vederea utilizrii metodelor de contractare a ris valutare , firmele trebuie s in cont de poziia lor (importator, exportator, debitor), deasemenea ele pot combina diferite tehnici ntre ele pe parcursul derulrii contractului. Tehnicile de acoperire a risc. se clasific n interne (contractuale)- pe care firma le poate iniia i derula ca urmare a propriei activiti i externe (extracontractuale), necesit colaborarealor cu o instituie specializat.Instrumentele (extracontractuale) derivate sub forma operaiunilor FORWARD, FUTURES, OPTIONS, SWAP, sunt utilizate att ca instrumente financiare de acoperire a riscului ratelor dobnzilor i a riscului de schimb, ct i pentru operaiunile de transfer al riscului gestionrii globale a acestora. 12. CONTRACTUL FUTURESContractulk futures este un angajament standartizat intre 2 parteneri un vinzator si un comparator de a vinde respective a cumpara un bun la un pret stability la momentul incheiertii contractului si cu executarea lui la o data viitoare. Contractile futures sunt tranzactionate doar in cadrul burselor sunt standartizate dupa volum sitermen, este un contract de vinzare cumparare a unui active la o data ulterioara si la un pret negociat in momentul semnarii tranzactionind marfuri cit si alte instrumente financiare el ajuta la obtinerea unui profit din specularea corecta a difirentelor de pret dintre un moment viitor sic el current, nepresupunind neaparat livrarea produsului ci numai plata acestei difirente. Aceste contracte pot fi inchise pina la data scadentei pentru a nu inregistra pierderi in cazul evolutiei in scadere a pretului pe piata unul din termenii indispensabili ai acestui contract este marja. Prin mecanizmul acestui contract pot fi blocate sume mult mai mici de cit pe piata la vedere. Cumparatorul trebuie sa aiba mereu in cont aceasta suma marjaaltfel contractual va fi inchis automat la pretul pietii pe atitea pozitii pe cite va fi necesar sa fie restabilita suma. Principalul avantaj al acestor contracte este efectul de levier cind putem imprumuta la o rata x a dobinzii si o putem plasa la o rata y superioara x vom profita de difirenta de curs.13. CONTRACTELE FORVARDContractele forvard sunt tranzactionate pe pietile extrabursiere interbanacare ele nu sunt stanadartizate ca form a si volum si termen. Cumparatorul-vinzatorul stabileste azi cursul de tranzactie la care va fi execut contractual si termenul. Abonamentul la o revista e un contract forvard. Dezavantajele operaiunilor forward sunt legate de riscurile pe care le suport agenii economici, efectund acest tip de operaiuni. Aceste riscuri sunt condiionate de durata contractului forward (cu ct e mai mare termenul contractului cu att e mai mare riscul legat de micorarea capacitii de plat a contragentului).caracteristici de baza-Participantii sunt Bnci, corporaii mari. Accesul altor ageni e limitat.

De regul contractele se ncheie fr intermediari.Se ncheie n afara bursei, prin negociere direct ntre pri.Nu este standardizat.

Are o valoare fix, iar rezultatul virtual la scaden este dat de diferena dintre preul contractului (forward) i preul curent (spot) al monedei care face obiectul contractului. Nu are pia secundar.Nu e nevoie de depozit pentru garantare, dac tranzacia se ncheie fr intermediari ntre bnci.Este lichidat la scaden n natur prin predarea activului respectiv, plata contravalorii acestuia la preul forward din contract.

14. CONTRACTUL OPTIONS este un contract care se incheie atit pe piata bursiera cit sip e cea extrabursiera , este un contract la termen unde vinzatorul stabileste pretul si prima pentru care se oblige sa vinda la un anumit termen un bun. Aici riscurile si le asuma vinzatorul, pentru ca cumparatorul nu poiate pierde mai mult de cit prima, in cazul cind pretul bunului a scazut mai mult decit este prevazut in contract iar daca pretul bunului a crescut vinzatorul e obligat sa execute contractual in detrementul sau. Acest contract este standartizat numai pe piata bursiera ca volum si termen.

15. Contract SWAPContractile swap sunt tranzactionate pe piata extrabursiera si reprezinta un schimb de active la o anumita dobinda pe o anumita perioada de timp. Exista patru tipuri de swap

1 swapuri pe rata dobinzii 2 swapuri pe valute 3 swapuri pe marfuri 4 swapuri pe actiuni. Este un contract nestandartizat participantii sunt numai personae juridice care stabilesc de sinestatator conditiile contractului, dupa categoria pietii este swap valutar- cumpararea unei valute la vedere si vinzarea ei la termen. Scopul poate fi achitarea unei datorii scadente

2 swap financiar reprezinta un angajament intre 2 sau mai multe parti de a schimba mai multe fluxuri monetare intro perioada viitoare de aici rezulta principalele operatiuni swap.

Swap de dobinda-cind partile isi platesc una celeilate dobinda aferenta imprumutului contractat

Swap de valute cind partile schimba o obligatie de plata intro valuta pe o obligatie de plata in alta valuta pentru aceeasi valoare nominal

Swap de marfuri-este schimb de marfuri unde indicile este rata de crestere a pretului. Sunt destinate participantilor care vor sa se asigure contra riscului de pouata aferente unor marfuri concrete, petrol ceriale

Swap pe inflatie- sunt asemanatoare cu cele pe rata dobinzii, daca rata inflatiei creste mai mare decit a fost stabilita in angajamentatunci cumparatorul va incasa difirenta daca rata scade cumparatorul va plati difirenta.

16 PIBUL SI RATA DE SCHIMBUn factor important care influenteaza cursul de schimb este pibul atit din tara cit si de peste hotare, schimburile de bunuri si servicii pe plan international exercita influenta insemnataasupra cursului monedei unei tari. Exporturile unei tari sunt dependente de `PIB din strainatate, deoarece implica o cerere de bunuri acolo iar importurile depend de pib tarii deoarece nivelul lor va depinde evolutia pibului tarii. In aceste conditii balanta unei tari va depinde de ecartul difireta pib strainatate si pib intern atunci cind pib strain cc creste fata de pib national cresc importurile se formeaza deficit al balantei de conturi ceea ce va influenta negative moneda nationala si invers cind creste pib intern cresc exporturile are loc excedent al balantei de conturi si are effect pozitiv asupra monedei nationale, deci pentru a vedea ce va face cursul analizam pibul tarilor .

17. Balanta comerciala si cursul de schimbUnul din factorii cei mai importanticare influenteaza cursul valutar este balanta de plati. Echilibrul balantei de platieste dependent de valoarea exporturilor si a importurilor. In cazul cind este un deficit al balantei de plati(prevaleaza importul) economia nationala nu poate sa asigure cu produse sumele in moneda nationalaexistente peste hotare. Are loc vinzarea masei monetaresi deprecierea monedei. Daca tara are excedent al balantei de plati prevaleaza exportul cererea de valuta e mai mare ca oferta si moneda se apreciaza la rindul sau cursul de schimb influenteazabalanta de plati datorita interconexiunii dintre ele devalorizarea valutei stimuleaza cresterea exporturilor si respingerea importurilor echilibrind balanta de plati. Aprecierea valutei stimuleaza importurile descurajeaza exporturile si dezechilibreaza balanta de plati.

18. Somajul si rata de schimb

Somajul este un indicator care arata ponderea populatiei apte de munca a unei tari care nu are un loc de munca, adica un venit avem mai multe tipuri de somaj somaj minim pin la 2% somaj optimpin la 7%somaj ridicat mai mare de 7% in rm in 1 trim 2014 a fost un somaj de 3.7 % somajul influenteaza negative cursul valutar somajul poate avea efecte unul din ele care este inflatia sau cresterea preturilor astfel intreprinzatorii optimizeaza nr lucratorilor creste somajul scade puterea de cumparare a populatiei, creste masa monetara si are loc devalorizarea monedei nationale.

19. RATA INFLATIEI SI RATA DE SCHIMB

Nivelul si evolutia pretului determina puterea de cumparare a monedei iar cursul valutar este tocmai puterea de cumparare a doua monede. Dinamica ratei inflatiei intro tara are efecte asupra evolutiei cursului valutar al unei monede nationale pe termen mediu si lung cresterea inflatiei determina deprecierea monedei si invers. Totodata diferentele de curs intre 2 devize depend de diferenta de inflatie intre cele doua tari. Daca rata inflatiei a unei tari este apropae de cea a tarilor partenere cursul valutar cunoaste miscari nesemnificative cind ceilalti factori ramin constant. De aceea guvernul incearca sa incadreze evolutia preturilor nationale in evolutia preturilor international in vederea stabilitatii cursului.

20 ACREDETIVUL DOCUMENTARAcreditivul documentar este un instrument de plata frecvent utilizat in comerul internaional. Acest instrument ofer vnztorului un angajament irevocabil de plata din partea bncii i, in acelai timp, ii ofer comparatorului sigurana c plata se va efectua numai contra prezentrii documentelor ce atest livrarea mrfurilor/executarea lucrrilor/prestarea serviciilor, in stricta conformitate cu termenii si condiiile acreditivului.

Avantaje

-acreditivul confer sigurana tuturor parilor implicate (cumprtor, vnztor, banca emitent) deoarece plata se efectueaz numai dac se dovedete c furnizorul a respectat in totalitate condiiile prevzute in acreditiv:

-adaptabilitate permanent la diversele forme pe care le pot avea schimburile internaionale;

-asigur confidenialitate si promptitudine in derularea operaiunilor stipulate prin acreditiv.

Caracteristici:

-Acreditivul documentar, prin natura sa, este o tranzacie separat de contractul de vnzare sau de alt contract ce poate sta la baza lui.

-In toate etapele derulrii acreditivului, toate prile iau in considerare documentele i nu mrfurile, serviciile i/sau alte prestaii la care documentele se refera.

-Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor i Uzanelor Uniforme privind acreditivul documentar, Publicaia 600 a Camerei Internaionale de Comer, Paris.

Prile implicate n derularea unui acredetiv docum. sunt: importatorul, exportatorul, banca emitent i banca exportatorului.

Clasificarea acredetivului docum.:

1.Dup locul de plat: - acredetiv domiciliat n ara acredetorului; - acredetiv domiciliat n ara furnizorului; - acredetiv domiciliat n ara ter.

2.Din punct de vede operaional: - revocabil; - irevocabil;

3.Din punct de vedere a certitudinii de plat: confirmate i neconfirmate

21 INCASSO-UL DOCUMENTARIncasso-ul documentar este modalitatea de colectare, prin intermediul unei banci, a unei sume de bani datorate de cumparator, contra livrarii unor anumite documente. Banca prezinta documentele care fac dovada livrarii marfurilor/serviciilor din ordinul exportatorului- si solicita in schimb plata sumei sau acceptarea tratei.Documentele vehiculate pot fi de 2 feluri:1. Comerciale (factura, doc. de transport, etc.)

2. Financiare (chitane, cec-uri, bilete de ordin)

n func. de docum. vehiculate sunt 2 tipuri de incasso-uri: 1. Incasso simplu este un incasso de doc. financiare, nensotit de cele comerciale. 2. Incasso documentar este un incasso de documente comerciale insotite sau nu de doc. financiare

Avantajele:

utilizarea incasao-ului este mai sigura dect utilizarea ordinului de plata simplu, conferind o anumita certitudine partenerilor privind ndeplinirea obligaiilor asumate prin contractul comercial ncheiat;

implica costuri mai mici fata de acreditiv;

in cazul incasao-urilor ce prevd eliberarea documentelor contra acceptare, trasul are posibilitatea de a vinde marfa si de a obine disponibiliti naintea plaii;

nu necesita blocarea disponibilitilor importatorului.

Riscurile derulrii plii din Incasso-ul documentar:

riscul ntrzierii la plat, deoarece circuitul documentelor nu are o durat precizat;

riscul neplii;

Riscul diminurii ncasrii din urmtoarele motive:

a) Scderea valorii mrfii;

b) Efectuarea unor cheltuieli suplimentare, pentru depozitarea mrfii sau manipulare a exportatorului;

c) Riscul pierderii mrfii.

Modaliti de diminuare a riscului

La etapa ntocmirii contractului, riscul de neplat poate fi exclus prin introducerea n contract a unor puncte suplimentare de asigurare.

La etapa expedierii i ntocmirii docum. spre a fi remise importatorului trebuie avut n vedere: executarea ct,mai corect i calitativ a contract.; stoparea livrrii oricnd exist indicii ce ar putea duce la neplata sau ntrzierea plii mrfii; ntocmirea unor documente astfel nct s permit exportatorului controlul asupra mrfii pn la destinaie.

22 PARADISURI FISCALEParadis fiscal este un termen generic care definete un stat, o ar sau un teritoriu care practic impozite de nivel redus sau chiar zero, oferind n acelai timp o legislaie stabil, condiii economice bune i o rat sczut a corupiei, respectiv, o ar care ncurajeaz prin politica sa fiscal exercitarea pe teritoriul ei a anumitor activiti economice specifice. Termenul propriu-zis de paradis fiscal este preluat din limba englez, de la cuvntul tax-haven, care nseamn refugiu fiscal. Definirea acestui termen este destul de dificil, unii autori considernd c exist attea definiii cte paradisuri fiscale sunt. ns, pentru a defini un teritoriu drept paradis fiscal, el trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: faciliti fiscale reduse, birocraie sczut, stabilitate politic i social, o protecie a patrimoniului, o infrastructur bine dezvoltat, precum i profesioniti competeni i o publicitate promoional.

Conceptul modern de paradis fiscal a aprut n 1926, cnd micul stat Liechtenstein a adoptat o lege de autorizare pentru a atrage capital strin.

Paradisurile fiscale sunt folosite, mai ales, pentru inginerii financiare cum ar fi neplata TVA sau efectuarea de importuri fictive. Estimri recente apreciaz c, din cauza crizei, 70% din tranzaciile pe plan mondial se fac prin intermediul sistemului offshore.

Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) a constat c n lume exist treizeci i cinci de paradisuri fiscale. Cele mai cunoscute paradisuri fiscale erau Andorra, Insulele Virgine Britanice, Seychelles, Insulele Cayman, Luxemburg, Cipru sau Malta. n toate aceste state, legislaia permite nfiinarea aa numitelor firme offshore. Acestea profit de diferenele de legislaie fiscal dintre dou sau mai multe ri sunt utilizate pentru splarea banilor obinui ilegal sau, cel puin, pentru evaziune fiscal.

Cel mai mare paradis fiscal al comunitii europene este Marele Ducat de Luxemburg, unde funcioneaz 141 de bnci din 26 de ri, aducndu-i reputaia de oaz fiscal sigur.

n urma presiunilor internaionale, unele dintre aceste state au fost obligate s-i modifice legislaia.

23 REGLEMNTAREA ACTIVITII PARTICIPANILOR PVFPiata valutara si mecanismul de formare a cursului de schimb sunt de o importanta fundamentala pentru cei implicati in tranzactiile comerciale internationale sau in finantarea acestora, evolutia cursului de schimb avand un impact direct asupra eficientei acestor tranzactii. Insuficienta cunoastere a factorilor care influenteaza direct sau indirect cursul de schimb pune importatorii / exportatorii in imposibilitatea previzionarii evolutiei viitoare a acestuia, sporind incertitudinea tranzactiilor derulate la scara internationala. IN Republica Moldova parlamentul a reglamentat prin lege nr 62-XVI din 21.03.08,, Privind reglamentarea valutara,, activitatea pietii valutar financiare si a pus in sarcina Guvernului de comun accord cu banca nationala a moldovei de a monitoriza si a implimenta aceasta lege deci principalul arbitru al pietii valutar financiare este banca nationala care prin statutul sau are obligatia de a duce politicile economicea tarii spre implimentare prin diferite instrumente, ea tine sub control politica monetara, supravegheaza institutiile financiare si sistemul de plati, emite moneda, tine sub control balanta de plati