Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

Primele mentiuni care ofera informatii despre romanitatea romanilor in Evul Mediu timpuriu: - in sec. VII: Strategikon, tratat military bizantin ce denumenste populatia de la nord de Dunare cu termenul de « romani »- in sec. XII : Gesta Hungarorum, este cronica notarului regelui Ungariei Bela al III-lea, Anonymus, care ofera informatii despre romani si formatiunile politice prestatale esxistente in secolul al IX-lea in spatiul intracarpatic; ii denumeste pe romani « blachi »

Cauzele abordarii romanitatii romanilor de catre umanisti : aparitia curentului cultural al Renasterii si interesul umanistilor pentru Antichitate si renasterea valorilor culturale greco-romane au atras atentia europenilor catre cercetarea acestor urmasi ai Romei, romanii.Incepand cu secolul al XIV-lea, datorita organizarii statale, romanii capata mai multa vizibilitate in Europa. Interesul umanistilor sporeste o data cu declansarea « cruciade tarzii » dar si cel al papalitatii in secolul al XVI-lea prin Reforma Protestanta.In Tarile Romane, curentul umanist se dezvolta incepand cu secolul al XVII-lea, cand primii cronicari (Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir) care vor pune bazele istografiei romanesti, urmarind reconstituirea istoriei, afirmarea latinitatii limbii si romanitatii poporului roman.

Cei mai importanti umanisti occidentali si romani care au abrdat problema rmanitatii romanilor : - sec. XV: Poggio Bracciolini, secretar al Papalitatii este printre primii umanisti italieni care sustin cu dovezi originea latina a poporului roman, semnaland elemente comune limbii latine si romane si constatand existenta la romanii nord-dunareni a unei traditii referitoare la descendenta lor dintr-o colonie fondata de Traian.- sec. XVI: Nicolaus Olahus, umanist transilvanean de origine romana, cu renume european, in lucrarea sa Hungaria (1536), este primul care sustine unanumitatea de neam, limba, obiceiuri si religie a romanilor.

Contextul politizarii ideii romanitaii romanilor : - sec. XVII : stapanirea lui Mihai Viteazul in Transilvania a atras ostilitatea unora dintre reprezentantii nobilimii maghiare, care considerau ca romanii ar ameninta puterea natiunilor privilegiate- sec. VIII : romanii, majoritari in Transilvania incep lupta pentru drepturile politice prin elaborarea documentului Supplex Libellus Valachorum (1791), memoriu prezentat Curtii de la Viena in care se subliniaza faptul ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai

Transilvaniei, fiind urmasi ai colonistilor lui Traian. In aceasta atmosfera sunt lansate ideile imigrationiste, care contesta romanitatea romanilor, sustinand ca Dacia ar fi devenit dupa retragerea aureliana un teritoriu nelocuit, poporul roman formandu-se la sud de Dunare va patrunde catre mijlocul sec. Al XIII-lea, in Transilvania, unde i-au gasit stabiliti pe unguri si pe sasi.

Teoria imigrationista in secolul al XIX-lea : - teoria roesleriana (principalele idei) : dacii ar fi fost exterminati in urma razboaielor purtate cu romanii; romanizarea nu ar fi fost posibila in doar 165 de ani de stapanire romana; toti locuitorii ar fi parasit Dacia dupa retragerea aureliana

Teoria autohtoniei : - A.D. Xenopol, in lucrarea sa Teoria lui Roesler (principalele idei) : elementul traco-dacic, peste care se suprapune elementu; roman reprezinta baza etnica a poporului roman; arheologia, toponimia si hidronimia aduc dovezi incontestabile ale continuitatii dacilor (dupa 106) si daco-romanilor (dupa 271-275); poporul roman este o imbinare a elemtelor tracic, roman si slav, dintre care cel roman este predominant si fundamental.

Romanitatea romanilor in perioada comunista – exagerarea rolului slavilor in etnogenezaDupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand Romania devine stat-satelit al U.R.S.S.-ului, capata amploare teoriile staliniste privind importanta civilizatoare a slavilor si a caracterului « imperialist » al «stapanirii sclavagiste romane ». In perioada ceausista, se impune accentul pe reinvierea sentimentului national al romanilor, astfel se sustine continuitatea exclusiva dacica

Concluzie : in conditiile actuale, cand Romania, si statele vecine, sunt partea a Uniunii Europene, argumentul intaietatii istorice nu mai are valoare politica.