Ist Romanilor 12

92
ISTORICII, DESPRE ROMANITATEA ROMÂNILOR Geto-dacii fac parte din ramura de nord a tracilor și ocupau spațiul carpato- danubiano-pontic. Burebista (82-44 î.Hr.) a unificat triburile geto-dace punând bazele unei monarhii militare.După moartea sa statul dac s-a divizat în patru-cinci regate mai mici, dar nucleul statal s-a păstrat. Refacerea politică a statului a fost realizată de Decebal (87-106 d.Hr.) care a dus civilizația geto-dacă la apogeu.În urma războaielor din 101-102 și 105-106 Dacia a fost cucerită și transformată în provincie romană. Romanizarea dacilor a cunoscut trei etaape: * Preromanizarea (sec. II î.Hr. –sec II d. Hr.) este etapa de cunoaștere între cele două civilizații când existau legături economice * Romanizarea oficială (106-271) când s-a impus stăpânirea romană * Postromanizarea (275-sec VII-VIII) atunci când s-a făurit civilizația de factură romanică iar romanizarea s-a extins și în teritoriile locuite de dacii liberi Romanizarea este un proces istoric complex şi îndelungat , organizat şi susţinut de statul roman , prin care populaţiile neromane au preluat şi asimilat limba latină , instituţiile , modul de viaţă , cultura şi tradiţille romane Condiţiile romanizării: - existenţa unui stat neroman - includerea lui în spaţiul roman - continuitatea paşnică Factorii romanizării : 1. ADMINISTRAŢIA: Dacia a fost provincie de rang imperial , subordonată direct împăratului şi administrată de un guvernator cu titlul de legatus augusti.Pentru a putea fi administrată mai uşor, Dacia, a fost împărţită în Dacia Superior, Dacia Inferior, Dacia Malvensis . 2. ARMATA : Pe teritoriul Daciei în castre au staţionat legiuni romane.Castrele erau aşezate de a lungul limes-urilor.În zonă au staţionat: Legiunea a XIII a Gemina, cu sediul la Apulum, Legiunea a Va Macedonica cu sediul la Potaissa.În legiunile romane s-au înrolat şi soldaţi daci care astfel au învăţat limba latină . 3.URBANIZAREA : Capitala a fost stabilită la 40 kilmoteri sud de fosta Sarmizegetusa Regia, la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa oraş cu rang de colonie.Au existat şi oraşe municipium: Napoca, Drobeta, Dierna.Primele aşezări romane cunoscute au fost: canabae cărora li s-a adăugat aşezările de tip vicus, 1

description

istorie

Transcript of Ist Romanilor 12

Page 1: Ist Romanilor 12

ISTORICII, DESPRE ROMANITATEA ROMÂNILOR

Geto-dacii fac parte din ramura de nord a tracilor și ocupau spațiul carpato-danubiano-pontic.Burebista (82-44 î.Hr.) a unificat triburile geto-dace punând bazele unei monarhii militare.După moartea sa statul

dac s-a divizat în patru-cinci regate mai mici, dar nucleul statal s-a păstrat.Refacerea politică a statului a fost realizată de Decebal (87-106 d.Hr.) care a dus civilizația geto-dacă la apogeu.În

urma războaielor din 101-102 și 105-106 Dacia a fost cucerită și transformată în provincie romană.Romanizarea dacilor a cunoscut trei etaape:* Preromanizarea (sec. II î.Hr. –sec II d. Hr.) este etapa de cunoaștere între cele două civilizații când existau legături

economice * Romanizarea oficială (106-271) când s-a impus stăpânirea romană* Postromanizarea (275-sec VII-VIII) atunci când s-a făurit civilizația de factură romanică iar romanizarea s-a extins

și în teritoriile locuite de dacii liberi Romanizarea este un proces istoric complex şi îndelungat , organizat şi susţinut de statul roman , prin care populaţiile

neromane au preluat şi asimilat limba latină , instituţiile , modul de viaţă , cultura şi tradiţille romane Condiţiile romanizării:- existenţa unui stat neroman- includerea lui în spaţiul roman - continuitatea paşnică Factorii romanizării :1. ADMINISTRAŢIA: Dacia a fost provincie de rang imperial , subordonată direct împăratului şi administrată de un guvernator cu titlul de legatus augusti.Pentru a putea fi administrată mai uşor, Dacia, a fost împărţită în Dacia Superior, Dacia Inferior, Dacia Malvensis .2. ARMATA : Pe teritoriul Daciei în castre au staţionat legiuni romane.Castrele erau aşezate de a lungul limes-urilor.În zonă au staţionat: Legiunea a XIII a Gemina, cu sediul la Apulum, Legiunea a Va Macedonica cu sediul la Potaissa.În legiunile romane s-au înrolat şi soldaţi daci care astfel au învăţat limba latină .3.URBANIZAREA : Capitala a fost stabilită la 40 kilmoteri sud de fosta Sarmizegetusa Regia, la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa oraş cu rang de colonie.Au existat şi oraşe municipium: Napoca, Drobeta, Dierna.Primele aşezări romane cunoscute au fost: canabae cărora li s-a adăugat aşezările de tip vicus, pagus sau villa rustica.Pe teritoriul Daciei romanii au construit: forumuri, amfiteatre au introdus apeductele, temele, reţeaua de drumuri .4.COLONIŞTII : Au fost aduşi în Dacia din întreg spaţiul roman: Hispania, Illyria, Noricum, Capadoccia .Ei vorbeau limba latină populară.Au populat Dacia şi au muncit în agricultură dar şi în mine.Erau organizaţi în asociaţii constituite după criteriul meseriei, al ţării de origine sau al confesiunii, numite: collegia.5.RELIGIA : După cucerire dacii au fost obligaţi să adopte zeităţile romane: Jupiter, Iunona, Minerva.La început se rugau zeilor daci folosind numele zeităţilor romane.Astfel tradiţiile religioase dace au fost supuse feneomenului de interpretaţio romana, ca în cazul divinităţilor Bendis şi Zalmoxis, ceea ce a generat elemente de sincretism religios.( fuziunea zeităţilor dace cu cele romane ) Acţiunea acestor factori a făcut ca romanizarea provinciei să fie puternică şi ireversibilă. Retragerea legiunilor romane din Dacia în anul 271 ( retragerea Aureliană) nu a însemnat renuţarea Romei la controlul asupra spaţiului nord –dunărean. Până în secolul al VII lea acesta a rămas în sfera de influinţă politico-militară, economică şi culturală romană. O dovedeşte atenţia acordată frontierei Dunării şi Dobrogei, permanenta circulaţie de oameni şi bunuri din zonă care a făcut ca influienţa romanizatoare a imperiului să se menţină mult timp în fosta Dacie . Dobrogea a rămas încontinuare sub stăpânire romană deoarece avea un rol strategic, aici staţionau un mare număr de unităţi militare.În timpul lui Constantin cel Mare a cunoscut o perioadă de prosperitate.El a reinstaurat stăpânirea romană la nord de Dunăre până la valul de pământ întărit numit: ,,brazda lui Novac’’.Iustinian a refăcut fortificaţiile de pe linia Dunării şi de pe litoralul Mării Negre.

1

Page 2: Ist Romanilor 12

A fost construit un nou pod peste Dunăre între Oescus şi Sucidava şi s-au refăcut centrele puternice de la Drobeta şi Lederata.Exitnderea imperiului a avut ca efect pătrunderea produselor romane şi uniformizarea romanităţii în ţinuturile nord –dunărene . Etonogeneza este procesul istoric, lingvistic şi cultural de formare a unui popor.Ea are drept coordonate sinteza şi simbioza daco-romană şi asimilarea slavă.Un rol important în romanizarea dacilor l-au avut militarii şi coloniştii care vorbeau limba latină populară.Din sinteza lor cu autohtonii au rezultat daco-romanii.Cei mai mulţi dintre ei au rămas în acest spaţiu şi după retragerea aureliană facând faţă atacurilor migratoare. În secolul al VII lea și-au făcut apariţia în fosta Dacie slavii.Aceştia au fost asimilaţi de autohtoni şi după un proces îndelungat a rezultat poporul român la sfârşitul secolului al VIII lea. Limba română este o limbă neolatină.La formarea ei au concurat trei elemente : - substrat : geto-dac, se păstrează azi 150-160 cuvinte privitoare la cadrul natural şi îndeletniciri - strat : latin 60% , cuvinte privitoare la: viaţă, mediu, religie, ocupaţii - adstrat: slav, a detreminat schimbări fonetice şi de vocabular

În secolele VII-VIII au apărut primele menţiuni istorice referitoare la români, sursele străine îi desemna cu denumirile: vlahi, valahi, volohi, blachi, termeni care îi desemnau pe romanici.

Romanitatea românilor presupune:* Descendența noastră latină* Continuitatea și unitatea de viață* Dobândirea conștiinței originii noastre latine.

Românii în sursele medievale timpurii.➢ Documentele istorice scrise din primul mileniu al erei creştine, care îi menţionează pe români, sunt relativ puţine, dar sunt suplinite de numeroasele descoperiri arheologice efectuate pe teritoriul actual al României.➢ Dintre acestea se remarcă cele datând din perioada secolelor al VII-lea– al XI-lea, din cadrul culturilor arheologice Ipoteşti-Cândeşti şi Dridu,diverse vase, unelte, podoabe, arme şi alte obiecte aparţinând comunităţilor autohtone fiind descoperite în aşezări precum Brateiu (judeţul Sibiu), Poian (judeţul Covasna), Alba Iulia sau Izvoru (judeţul Giurgiu). Acestea dovedesc continuitatea de locuire a românilor pe teritoriul pe care ei s-au format.➢ Începând din secolul al VII-lea, autohtonii încep să fie menţionaţi în izvoarele documentare ale vremii ca un popor romanic distinct constituit.➢ Printre acestea s-au numărat tratatul militar Strategikon, scris de împăratul bizantin Mauricius în secolul al VII-lea menționează elemental romanic de la nord de Dunăre, lucrarea Despre administrarea imperiului, a împăratului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (secolul al X-lea) aduce informații despre populația de la nord de Dunăre care spune că este formată din romani în timp ce pe bizantini îi numește romei, corespondenţa împăratului bizantinVasile al II-lea Macedoneanul (secolele al X-lea – al XI-lea) îi desemnează pe români cu numele de vlahi. Alţi autori bizantini, armeni, arabi, germani etc. au scris despre prezenţa românilor pe acest teritoriu.➢ Din secolele al XI-lea – al XII-lea, dovezile scrise despre strămoşii noştri sunt din ce în ce mai numeroase, ei fiind numiţi în documentele vremii vlahi, blachi, valahi sau români .Preocupări ale cronicarilor şi învăţaţilor din secolele al XV-lea – al XVIIIlea privind originea românilor.➢ Din secolul al XV-lea, o serie de scriitori umanişti din Europa,călători străini sau cronicari români, au manifestat un interes deosebit faţă de trecutul poporului român. Nicolaus Olahus sec XVI susține în lucrarea ”Hungaria” faptul că românii din Moldova, Țara Românească și Transilvania sunt descendenții coloniștilor romani iar Johannes Honterus a întocmit o hartă unde numește Dacia întreg teritoriul locuit de români. Grigore Ureche în ”Letopisețul Țării Moldovei” subliniază romanitatea românilor iar Miron Costin sec XVII în ” De neamul moldovenilor” precizează că istoria românilor începe cu cea a dacilor și că Traian este primul ”descălecător” al românilor. ➢ În secolul al XVIII-lea Dimitrie Cantemir în ”Descrierea Moldovei” scria că ”daci și romanii sunt moșii și strămoșii noștri, a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor” .1744 Inochentie Micu a redactat documentul ,, Supplex Libellus,, a susținut obținerea drepturilor pentru românii din Transilvania:recunoașterea națiunii și a limbii române.

2

Page 3: Ist Romanilor 12

Membrii Şcolii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Budai Deleanu), au pus în evidenţă originea latină a limbii române şi continuitatea românilor în spaţiul nord-dunărean. În 1791 au redactat Supplex Libellus Valachorum.Cereau egalitatea în drepturi cu celelalte națiuni, utilizarea toponimiei românești, numirea în funcții în proporție cu numărul de locuitori, desființarea denumirii jignitoare de ”tolerați”.

Adordarea ideii romanității românilor a apărut pentru prima dată în perioada medievală pe fondul procesului de cristalizare a conștiinței romane a românilor, în special după unirea realizată de Mihai Viteazul în 1600.

Ideea de romanitate a căpătat noi dimensiuni în epoca modernă, odată cu afirmarea luptei pentru eancipare politică și națională.Diverși cronicari și istorici au aborda această idée, animați de dorința de a susține unitatea, continuitatea și vechimea poporului roman în spațiul carpato-danubiano-potic. Lucrările din secolele secolul XVIII şi secolul XIX au apărut, semnificativ, pe fundalul eforturilor româneşti de emancipare din Transilvania şi Banat, populaţia românească pe atunci încă nefiind recunoscută ca naţiune. Luările de poziţie româneşti subliniau vechimea locuitorilor români din regiunile respective ale imperiului şi descendenţa din coloniştii romani din antichitate.➢ La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în secolul al XIX-lea au fost formulate o serie de teorii istoriografice referitoare la procesul etnogenezei româneşti, care porneau de la contestarea continuităţii de locuire a populaţiei autohtone la nordul Dunării.➢ Disputa în jurul continuităţii românilor s-a desfăşurat din motive politice, într-o perioadă în care românii transilvăneni şi-au intensificat lupta pentru obţinerea de drepturi naţionale, atât în epoca stăpânirii habsburgice, cât şi în timpul regimului dualist austro-ungar (după 1867).

Anonymus secolul XII Gesta Hungarorum îi aminteşte pe români ca descendeţi ai romanităţii din întreaga zonă carpato-panonică.Relatează că maghiarii găsesc îm Pannonia o populaţie numeroasă, alcătuită din cele mai vechi neamuri “slavii, bulgarii şi valahii adică păstorii romanilor”.O căpetenie maghiară Tuhutum află despre bunătăţile ţării Ultrasilvane un domnea un oarecare blac (roman) Gelu.

Simon de Keza la sfârşitul sec al XIII lea confirmă cele spuse de Anonymus şi mai precizează că românii păstori şi coloni ai romanilor supravieţuiesc în Pannonia în vremea hunilor, în schimb secuii nu locuiesc în Pannonia ci în munţii de la margine, împreună cu alte comunităţi româneşti de la care învaţă scrierea acestora.

Antonio Bonifini sec XIV românii sunt urmași ai legiunilor și coloniștilor romani în Dacia.Szamoskozy Istvan sec XVI cronicar maghiar, colecţionar de inscripţii latine în Transilvania susţine că românii

sunt urmaşii coloniştilor romani.După domnia lui Mihai Viteazul, afirmă că românii nu sunt urmaşii coloniştilor romani, întrucât Gallienus mută pe romani la sud de Dunăre.

Împăratul Iosif al II lea în 1784 arată că românii sunt cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei.Franz Joseph Sulzer sas de origine arată că românii nu se trag din coloniştii romani din Dacia ci s-au format în

Peninsula Balcanică unde au primit influienţa slavă şi ortodocsia iar în Transilvania s-au aşezat după venirea ungurilor şi de aceea nu au drepturi politice.

În 1871, la Viena, Robert Roesler expune într-o formă mai ştiinţifică teoria lui Sulzerîn lucrarea ”Studii românești”.Principalele idei rosleriene:

o Dacii ar fi fost distruşi ca popor după cele două războaie cu romanii.Acesta ar fi un caz unic în istorie, iar pe de altă parte ipoteza se infirmă prin multitudinea dovezilor în favoarea continuităţii.

o Vechea toponimie dacică ar fi dispărut.Atunci cum se explică aşezările cu nume ca: Capidava, Drobeta; hidronime: Dunărea, Olt; oronime:Carpaţi, Godeanu.

o 165 de ani nu este un timp suficient pt romanizare(galii şi iberii au învăţat limba latină în 100-150 ani)o Nici un izvor nu atestă stabilirea masivă a populaţiei Daciei romane la sud de Dunăre în timpul împăratului

Aurelian.Izvoarele confirmă continuitatea până în anul 602.o Rosler afirmă că poporul român şi limba română s-ar fi format la sud de Dunăre aşa se explică existenţa unor

elemente lexicale comune în limbile albaneză şi română: baci, crâng, cârlig, codru.Aceste cuvinte sunt moştenite din limbile indo-europene.

3

Page 4: Ist Romanilor 12

➢ Teoria imigraţionistă, care îi prezenta pe români ca fiind un popor format la sud de Dunăre, de unde ar fi imigrat la nord de fluviu abia prin secolul al XIII-lea, a fost susţinută, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, de Franz Josef Sulzer, Christian Engel sau de I. C. Eder.➢ Aceasta a fost combătută de fruntaşii Şcolii Ardelene, care, în dorinţa lor de a demonstra vechimea şi continuitatea de locuire a românilor, au pus accent pe caracterul exclusiv latin al românilor.➢ Faţă de teoria roesleriană au luat poziţie, între alţii, istoricii B. P. Hasdeu şi A. D. Xenopol, în secolul al XIX-lea, conturându-se, pe baze ştiinţifice, teoria continuităţii românilor în spaţiul carpato-danubiano-pontic.B. P. Hașdeu în lucrarea ” Pierit-au dacii?” scoate în evidența substratul dac al poporului român și faptul că putem construe fraze întregi numai din cuvinte din limba latină.➢ În secolul al XX-lea, ca şi în cele precedente, au fost elaborate lucrări ştiinţifice, care au demonstrat vechimea şi continuitatea românilor pe teritoriul de la nord şi de la sud de Dunăre. Dintre acestea, se remarcă lucrarea istoricului Gheorghe I. Brătianu, „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român” care evidențiază că romanitatea românilor și continuitatea sunt problem reale și nu miracole. Nicolae Iorga în lucrarea ” Istoria românilor” realizează o amplă documentație pe baza izvoarelor în favoarea latinității poporului român.Istoriografia comunistă a pus accent pe afirmarea spiritului naționalist diminuând contribuția factorului roman subliniind eementul dacic și slav.

Studierea romanității este un lucru necesar deoarece oferă informații despre originea, formarea și continuitatea poporului român și a limbii române.În epoca modernă idea romanității s-a transformat într-o armă politică care a stat la baza argumentelor folosite de românii din Transilvania în demersul lor pentru câștigarea drepturilor naționale.În secolul al XIX lea această idée a devnit o permanență politică, pe ea fundamentându-se conceptual de daco- românism care a ajutat națiunea română în marile evenimente de la 1848, 1859,1877 și 1918.

ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMANEŞTI

Formarea statelor medievale romaneşti este rezultatul evoluţiei societătii dar şi un reflex de apărare în faţa pericolului extern .Factorii care au favrizat formarea statelor au fost :

- creşterea demografică- viaţa economică prosperă- dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabăteau spaţiul romanesc- stingerea dinastiei Arpadienilor şi criza dinastică din Ungaria

Populaţia care locuia în spatiul Carpato-Danubiano-Pontic era numită de izvoarele externe : vlahi, blachi sau volohi. Ei s-au organizat în obşti săteşti.( cu funcţii: social economice , religioase , politice şi culturale )Cu timpul acestea s-au unificat şi au format uniuni de obşti( romanii populare Nicolae Iorga)Din acestea au rezultat ţări, cnezate şi voievodate.

TRANSILVANIA-TERRA ULTRASILVANA

" ŢARA DE PESTE PĂDURI ".

Situată în interiorul arcului carpatic.Spaţiul era locuit , conform documentelor, de către români, foşti păstori ai romanilor şi de slavi.În anul 896 maghiarii, neam ugro-finic (înrudiţi cu turcii şi finlandezii), care locuiau în stepele ( nordul Mării

Negre) Mării Negre, au fost alungaţi de pecenegi.Cele 7 triburi conduse de Arpad, din familia Almos, au urcat de-a lungul Nistrului, au străbătut Carpaţii Păduroşi, unde s-au confrunatat cu vlahii şi s-au aşezat în Câmpia Pannoniei, numită " ŢARA UGVARULUI ", de aici venind denumirea de unguri.

Începand cu secolul X, atraşi de bogăţiile Transilvaniei, au început incursiunile militare în zonă. Documente care vorbesc despre existenţa formaţiunilor prestatale din Transilvania :

4

Page 5: Ist Romanilor 12

Gesta Hungarorum (faptele ungurilor) - redactată de Anonymus : 1 - Menumorut - stăpânea zona Crişurilor şi avea reşedinţa la Biharea. Arpad i-a cerut voievodatul, dar

Menumorut l-a refuzat, motiv pentru care a fost atacat. Dupa o confruntare ce a durat 12 zile au ajuns la o înţelegere, Menumorut şi-a căsătorit fiica cu fiu lui Arpad, dându-i zestre voievodatul.

2 - Gelu - numit "Ducele românilor", stăpânea centrul Transilvaniei şi avea reşedinţa la Dăbâca. Un soldat de-a lui Arpad , Tuhutum ,care participase la confrunatre împotriva lui Menumorut, a trimis un spion cu scopul de a-l informa în legatura cu acea zonă. Aflând că este bogată, i-a cerut permisiunea lui Arpad să îl atace pe Gelu.Acesta a fost înfrânt, iar Tuhutum a păstrat voievodatul lui Gelu pentru sine şi pentru urmaşii săi.

3 - Glad - stăpânea zona Banatului şi avea reşedinţa la Cuvin. A intrat în conflict cu regalitatea maghiara. A fost înfrânt, iar voievodatul i-a fost confiscat.Viata Sfantului Gerard îi menţionează pe :

1 - Ahtum - stăpânea zona Banatului. A impus taxe pe sarea transportată de maghiari prin voievodatul său. A fost atacat şi a murit pe câmpul de luptă.

2 - Gyla (Geula cel Tanar) - stăpânea centrul Transilaviei. A refuzat creştinarea în rit catolic motiv pentru care a fost atacat şi luat prizioner.

Mijloace prin care maghiarii au încercat să se impuna în Transilvania : 1 - militare - au organizat campanii de cucerire ; 2 - administrative - în regiunile de graniţă au înfiintat comitate : Oradea, Bihor ; 3 - etnice - au colonizat în Transilvania pe saşi şi secui ; 4 - religioase - au încercat să îi impună catolicismul ; 5 - politice - au încercat să înlocuiască voievodatul, forma de organizare specific românească, cu principatul, formă de organizare întalnită în vestul Europei. Astfel la 1111 este menţionat Mercurius Princeps într-un document, dar nu se ştie cu exactitate daca şi-a exercitat funcţia.În 1176 se revine la voievodat odata cu preluarea conducerii de către Leustachius..

În ciuda acestor eforturi, românii din Transilvania şi-au păstrat identitatea naţională, limba, religia şi obiceiurile. Transilvania a ramas voievodat până în secolul al XVI lea când a devenit principat autonom.

ŢARA ROMANEASCA

S-a format în regiunea cuprinsă între Carpaţii Meridionali şi Dunăre.Primele informaţii referitoare la acest teritoriu le avem din cancelaria regelui maghiar Bela al IV - lea. În 1247 Bela

al IV - lea, pentru a-şi extinde stăpânirea la sud de Carpaţi, le-a îngăduit " Cavalerilor Ioaniţi " (reprezentau un ordin militar şi religios) să se aşeze în această zonă. Documentul în care este menţionat acest eveniment se numeşte "Diploma Cavalerilor Ioaniţi ".

Ioaniţi au precizat faptul că la sud de Carpaţi se afla o zonă bogată locuită de oameni harnici.Ei menţioneaza 4 formaţiuni prestatale : 1 - voievodate - ale lui Seneslau, situat în stânga Oltului a lui Litovoi la dreapta Oltului ; 2 - cnezate - ale lui Ioan( sud aproape de Dunăre ) şi Farcaş ( sub munţi în Vâlcea) situate între Jiu şi Olt .

În afară de voievodatul lui Seneslau, toate celelate se aflau sub autoritatea coroanei maghiare. Litovoi a încercat să obţină independenţa pe câmpul de luptă, dar şi-a pierdut viaţa. Fratele său, Bărbat, a fost luat prizioner şi s-a răscumpărat plătind o importatntă sumă de bani, fapt ce a demonstrat prosperitatea voievodatului lui Litovoi.

Tradiţia istorică menţionează pentru întemeierea Ţării Româneşti descalecatul lui Radu Negru. Regalitatea maghiară îi îngrădea autonomia, motiv pentru care în anul 1290 a coborât de la Fagăraş la Câmpulung. Evenimentul simbolizează unificarea Olteniei cu Muntenia.,, Teoria descălecatului “ nu este susţinută de izvoarele istorice. Primul domnitor al Ţării Româneşti a fost Basarab I Întemeietorul şi a domnit între 1310? - 1352.

La începutul domniei sale, Basarab a avut relaţii bune cu regalitatea maghiară fiind numit ,, voievodul nostru 5

Page 6: Ist Romanilor 12

transalpin “. Influenţat de nobilii maghiari, regele Carol Robert de Anjou i-a cerut lui Basarab Banatul de Severin. Acesta i-a oferit în schimb 7000 de mărci de argint, luându-şi angajamentul că o să plătească tribut tot anul. Carol Robert de Anjou nu a acceptat oferta şi a atacat Ţara Românească. Basarab s-a retras din calea invadatorilor şi i-a aşteptat într-un loc strâmt numit "posada" unde a reuşit să învingă armata maghiară.Confruntarea a avut loc între 9 - 12 noiembrie 1330 şi este descrisă în ,, Cronica pictată de la Viena “.

Victoria lui Basarab a consfinţit independenţa Ţării Româneşti.Urmaşul lui Basarab a fost Nicolae Alexandru asociat la domnie încă din timpul vieţii de cărte Basarab .Era domn

autocrat ( de sine stăpânitor ). Acesta a organizat cancelaria domnească şi a construit prima mitropolie în 1339 la Curtea de Argeş.Existenaţa unei mitropolii întărea recunoaşterea idependenţei prin bunăvoinţa patriarhului de la Constantinopol. Vladislav Vlaicu a bătut moneda numită BAN confectionată din argint şi a construit a doua mitropolie în 1370 la Severin.

INTEMEIEREA STATULUI MEDIEVAL ŢARA MOLDOVEI

S-a construit în spaţiul cuprins între Carpaţii Orientali şi Nistru.Faţă de celelalte două provincii românesâşti aici au existat formaţiuni prestatale specifice:-cobâle în zona Vasluiului-ocoale în zona Vrancei-codrii în nord : Codrii Cosminului-cuprind aşezări întărite în zona Cernăuţi -câmpuri în nord,Câmpul lui Dragoş Primul Descălecat 1345-1354 -->Dragoş Pentru a-i alunga pe tătari din zona Moldovei,regele Ungariei Ludovic I de Anjou a organizat o marcă de apărare condusă de Dragoş,cneaz român din Maramureş.Lui i-a încredinţat apărarea acestei zone.Urmaşii săi Sas şi Balc au rămas în continuare sub suzeranitate maghiară .

Al doilea lea Descălecat 1359 -->Bogdan

Maramureşul era stăpânit de voievodul român Bogdan care avea reşedinţa la Cuhea.Coroana maghiară a încercat să îi restrangă autonomia.Din acest motiv în 1359 Bogdan a plecat cu o parte din oamenii săi în Moldova.Vlahii din această zonă i s-au alăturat şi împreună i-au învins pe Sas şi Balc,urmaşii lui Dragoş.Bogdan a păstrat sub stăpânirea sa Moldova ,punând bazele uni stat independent .Pentru serviciile aduse coloanei maghiare.Ludovic I le-a acordat lui Sas şi Balc teritoriile din Maramureş care îi aparţinuseră lui Bogdan.Descris în ,,Cronica lui Ioan de Târnave,,.Urmaşii lui Bogdan au fost:

1. Laţcu a înfiinţat o episcopie catolică la Siret pentru a putea fi recunoscut de papalitate duce. Patriarhia de la Constantiopol a sacţionat gestul lui Laţcu amânând înfiinţarea unei mitropolii în Moldova până la 1401.

2. Petru I Muşat care a organizat cancelaria domneasca şi a bătut moneda numită gros .A stabilit capitala Moldovei la Suceava .I-a acordat regelui Poloniei Wladysalv Jagello o importantă suma de bani iar acesta a garantat cu cedarea temporară a oraşului Halici şi a teritoriului înconjurator.

3. Deoarece regele nu a înapoiat banii Moldovei urmaşul lui Petru I Muşat , Roman I a intrat în conflict cu polonezii.În unele izvoare ale epocii Moldova este numită Valahia Minor , pentru a fi deosebită de Valahia Maior ,Ţara

Românească.

DOBROGEA

6

Page 7: Ist Romanilor 12

Cuprinde spaţiul dintre Dunare şi Marea Neagră Izvoarele menţionează existenţa următoarelor formaţiuni politice locale :

- secolul al X lea : inscripţia de la Mireca Vodă vorbeşte despre Jupan Dimitrie , la Basarabi pe o inscripţie apare numele lui Gheorghe , conducatorul unei formaţiuni locale

- secolul al XI lea Ana Comnena în lucrarea ,, Alexiada „ menţioneaza formaţiunile conduse de Tatos , Seslav , Satza

- secolul al IV lea Ţara Cărvunei ( Mangalia ) eră condusă de Balica- Dobrotici 1354-1386 urmaşul lui Balica a fost recunoscut ,, despot „ de către Imperiul Bizantin .A unificat ţările

dintre Dunăre şi Mare - Ioancu fiul lui Dobrotici a fost ucis de turci în 1388 iar Dobrogea a fost inclusă de Mireca cel Batran în graniţele

Ţării Româneaşti.- În secolul al XV lea Dobrogea a fost integrată Imperiului Otoman .-

CONCLUZII

1. Ţara Românească şi Moldova s-au constituit în domnii autocrate 2. În Transilvania procesul de formare a statului medieval românesc a fost frânat de cucerirea maghiară 3. În Dobrogea procesul de formare a statului medieval românesc a fost frânat de cucerirea otomană.

CIVILIZAŢIA ROMÂNEASCĂ

I. BISERICA A reprezentat puterea supremă pe plan spiritual ( cutural şi în domeniul justiţiei )Ea a menţinut unitatea spirituală a românilor. Mitroploitul îl încorona şi îl ungea cu mir pe domn conferindu-i o autoritate sacră, participa la alegerea domnului şi la actele de justiţie ale acestuia.Era considerat al doilea om în stat, întâiul sfetnic al domnului, membru al Sfatului, locțiitor al domnului în caz de vacanță a tronului.Ţara Românească :

- Mitropolia a fost creată din iniţiativa domnului Nicolae Alexandru în anul 1359 şi avea sediul la Curtea de Argeş.A fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol care i-a încredinţat şi autoritatea spirituală asupra ortodocşilor din Transilvania

Moldova

- prima Mitropolie a fost creată din iniţiativa lui Petru I Muşat şi avea sediul la Suceava.Ea a fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în perioada domniei lui Alexandru cel Bun -1401

Transilvania

- religia majorităţii populaţiei formată din români era ortodoxia.Începând cu anul 1366 prin ,,Diploma regală,, a regelui Ludovic cel Mare, maghiarii au început să impună catolicismul, calitatea de nobil fiind condiţionată de apartenenţa la catolicism.

- Domnii Ţărilor Române au susţinut prin danii generoase biserica ortodoxă din Transilvania.

II DOMNIA

A reprezentat instituţia centrală în Moldova şi Ţara Românească.Domnul era uns și încoronat de mitropolit în cadrul unei ceremonii religioase.

7

Page 8: Ist Romanilor 12

Succesiunea la conducerea ţării s-a făcut pe cale :- ereditară, din tată în fiu (în familia Basarabilor Țara Românescă și a Mușatinilor în Moldova)Domnul era ales

dintr-o familie domnitoare, condiția fiind doar ca alesul să fie de ,, os domnesc,, adică puteau fi aleși din familia domnitoare toți descendenții pe linie bărbătească chiar și fiii nelegitimi.

- electivă prin alegerea domnului de către marea boierime din rândul membrilor familiei domnitoare .Pentru a limita amestecul marii boierimi în sucesiune, domnii îşi asociau încă din timpul vieţii fiul la domnie. (Mircea cel Bătrân-Mihail I)

- Titulatura:* voievod =comandant suprem al armatei* domn provine din limba latină dominus= stăpân * formula ,, singur stăpânitor” reprezenta o afirmare a suveranităţii externe în raport cu statele vecine, dar şi

internă faţă de boieri.* Particula ,, Io,, (prescurtare a lui Ioannes ,,cel ales de Dumnezeu,,) Domnia era considerată de origine divină

- Domnul conducea politica internă şi externă.Era proprietarul întregului pământ şi confirma proprietăţile , instituia impozitele, bătea moneda conducea armata şi administraţia. Era instanţa supremă de judecată Între Biserică şi Domnie a existat o strânsă colaborare pe parcursul Evului Mediu.După regimul cu domnii puternice începând cu secolele XVI-XVII, pe măsura creșterii dominației otomane și odată cu stingerea vechilor dinastii, a luat naștere un alt tip de regim, cel dominat de boierime.Acest regim s-a manifestat prin desemnarea unor domni slabi ușor manevrabili sau chiar prin deținerea tronului de către familii boierești fără descendență domească: Movilă în Moldova sau Cantacuzino în Țara Românească.

- Începând cu secolul al XVIII lea în perioada regimului fanariot numirea domnilor se făcea direct de Poartă, fără consultarea boierimii.Domnia a început să depindă de voința sultanului.În perioada fanariotă domnul era un funcționar otoman cu rang de pașă.Putea obține tronul oferind sultanului mucaretul(sumă de bani).Astfel s-a limitat puterea centrală și a crescut presiunea otomană.Cu toate acestea autonomia Țărilor Române nu a fost anulată.

- În Transilvania voievozii aveau atribuții militare, juridice și administrative și erau dependenți de regalitatea maghiară.

- După înfrângerea Ungariei de către Imperiul Otoman la Mohacs(1526), aceasta a devenit pașalâc iar în 1541 s-a creat Principatul autonom Transilvania aflat sub suzeranitate otomană.Era condus de un principe ales de Dietă.Acesta avea prerogative interne asemănătoare domnilor din Țara Românească și Moldova.

- După înfrângerea Imperiului Otoman sub zidurile Vienei în 1683, turcii au fost nevoiți să cedeze Imperiul Habsburgic teritorii din sud estul Europei.Prin ,,Diploma leopoldină,, din 1691 Transilvania a devenit Principat a Imperiului Habsburgic, condusă de împărat prin intermediul unui guvernator ales de Dietă și confirmat de Curtea de la Viena.În 1699 prin Pacea de la Karlowitz Poarta a recunoscut trecerea Transilvaniei sub stăpânire habsburgică.Astfel statutul politic al românilor s-a degradat consolidându-se poziția categoriilor privilegiate ale nobilimii maghiare, sașilor și a secuilor.Cele trei autonomii ale privilegiaților au devenit factor de guvernare a voievodatului.

III SFATUL DOMNESC

- Era aparatul administratv prin care domnul administra țara.Atribuții: asista pe domn la scaunul de judecată, participa la încheierea tratatelor.Inițial era alcătuit din boieri apoi din dregători: logofăt șeful cancelariei domnești, vistiernic gestiona veniturile domniei, vornicul era șeful curții domnești.La sfârșitul secolului al XVI lea Sfatul domnesc se numea Divan.

IV ARMATA

8

Page 9: Ist Romanilor 12

- Oastea cea mare participau toți barbații capabili să lupte- Oastea cea mică formată din curteni antrenați să lupte- Mercenari oameni platiți să lupte (Vlad Țepeș)- Divizii: cavaleria, infanteria, artileria.

TERMENI ISTORICI

- JUDE= conducator de stat sau obste sateasca cu atributii administrative , fiscale , judecatoresti si militare - CNEZAT = stapanire feudala ereditara caracteristica etapei prestatale , care se exercita asupra unui teritoriu mai

intins provenit dintr-o uniune de obsti- VOIEVODAT = forma de organizare politica anterioara statului rezultata din unirea sau supunerea mai multor

cnezate - DESCALECAT = intemeiere de tara , termen folosit de cronicari spre a descrie intemeierea statelor medievale

romanesti si asezarea lor statornica intr-un loc- ŢARĂ = zona delimitata natural sau administrativ , individualizata prin traditii , cultura sau organizare politica in

cadrul spatiului romanesc- DOMNIE = instiutie politica centrala in Tara Romaneasca si Moldova care exercita puterea , reprezentantul ei era

domnul sau voievodul stapan al intregii tari inzestrat cu prerogative judecatoresti , legislative si militare .- DINASTIE = familie ai caror membrii se succed la conducerea unui stat ca principi, regi sau imparati - MITROPLOLIE = institutie administrativa a Bisericii ortodoxe superioara episcopiei - COMITAT = organizare administrativa specifica maghiarilor - JUDEŢ= unitate administrativ terioriala specifica Tarii Romanesti , echivalenta ŢINUT in Moldova - DISTRICT = unitate administrativ terioriala romaneasca dezvoltata din vechile cnezate si avand in frunte voievozi

, cnezi sau juzi care conduceau dupa vechiul obicei - SCAUN = unitate administrativ terioriala a saşilor şi secuiilor din Transilvania - VOIEVODAT = forma de organizare politica anterioara statului rezultata din unirea sau supunerea mai multor

cnezate - PRINCIPAT = forma de organizare politico-statala specifica feudalitaţii apusene - JUDE = conducator de stat sau obste sateasca cu atributii administrative , fiscale , judecatoresti si militare - MARCĂ = unitate teritoriala , politica si militara creata de statele feudale la graniţa , are functii de aparare - SUZERANITATE = dreptul unui stat asupra altui stat - OBŞTE SĂTEASCĂ = forma de organizare a comunitatilor rurale caracterizata prin impletirea proprietatii private

cu proprietatea colectiva , prin intense legaturi economice intre membri , ca si prin autoconducere - SFAT DOMNESC= instiutie politico – administrativa in Evul Mediu alcatuita initial din marii boieri si apoi din

boierii cu dregatorii , prin intermediul careia domnul administra tara - DREGĂTORIE = functie in sfatul domnesc medieval- AUTONOMIE = drept al unui stat , al unei regiuni de a se administra dupa legile proprii in cadrul unui regim de

dominatie instaurat de o alta putere - INDEPENDENŢĂ = drept al unui stat de a rezolva liber problemele sale interne si externe - TRIBUT = dare , obligatie perceputa de obicei in bani , platita de un stat vasal statului suzeran- VASALITATE = situatie de dependenta ploitica a unui stat - OASTEA CEA MARE= formta din tarani si convocata in stare de razboi- CURTEA DOMNEASCĂ= alcatuita din toti boierii de la curte si familiile acestora - SAŞI= populatie venita in Transilvania datorita transformarilor social-economice din lumea germana , autorii

civilizatiei urbane din Transilvania9

Page 10: Ist Romanilor 12

- SECUI= populatie venita in Transilvania pentru a servi drept avangarda pentru penetratia maghiara , aveau obligatii militare

POLITICA EXTERNĂ A VOIEVOZILOR ROMÂNI

Până la 1600 domni români rezolvau conflictele pe calea razboiului.După acest an le-au rezolvat pe cale diplomatică.Domni români au orientat politica externă în funcţie de marile puteri ale vremii:Imperiul Otoma,Polonia şi Ungaria. Dacă plăteau tributul turci le garantau pacea.Ţările Române erau incluse în Casa Păcii.Nu se confruntau niciodată în mod direct cu dusmanul deoarece nu aveau efective numeroase. Aplicau tactici specifice cum ar fi -retragerea din calea duşmanului , -pârjolirea recoltelor , -otravirea fântânilor, -atacuri surpriză , Boierii acordau sprijin domniei numai în cazul în care îşi vedeau propietaţile ameninţate.

MIRCEA CEL BĂTRÂN 1386-1418ŢARA ROMÂNEASCĂ

a) Politica internă: - a instituit proprietatea feudală fixând obligaţii producătorilor liberi şi dependenţi- i-a ajutat pe ţăranii de la Tismana împortiva abuzurilor boierimii- administraţia armata şi biserica au intrat sub autoritatea domniei- marii dregători i-au înlocuit pe boieri - a organizat şi a înzestrat oastea ; a construit fortificaţii- a construit aşezări monastice unde se desfăşura o intensă activitatea culturală- Coziab) Titulatura : - domn al Ungro-Vlahiei ţinut cuprins între Carpaţi şi Dunăre , Banatul de Severin şi Dobrogea ( 1388) , la care se adăuga : Amlaşul , Făgăraşul , Bologa şi Branul folosite drept refugiu în cazul unui atac extern.c) Politica externă : - 10 decembrie 1389 a încheiat tratat de vasalitate cu regele Polniei Wladyslav Jagello , prin intermediul domnului Moldovei Petru I Muşat .Tratatul s-a încheiat din pricina tendinţelor expansioniste maghiare . - 1391 Ţara Românească a fost atacată de akingii lui Firuz bei , care au fost alungaţi - 7 martie 1395 a încheiat la Braşov cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg primul tratat antiotoman din sud estul Europei - 17 mai 1395 Rovine ; Mircea tactica specifică domnilor români :evacuarea aşezărilor , pârjolirea recoltelor , atacuri surpriză , 40.0000 ostaşi Baiazid Ildârâm ( Fulgerul ) 80.000 soldaţi

Mircea a obţinut victoria , dar de frica turcilor boierii l-au trădat şi l-au aşezat la tron pe Vlad Uzurpatorul, supusul turcilor care s-a angajat să plătească tribut ; sub conducerea lui Mircea a rămas doar Oltenia - 25 septembrie 1396 cruciadă antiotomană organizată de Sigismund de Luxemburg la care au participat cavalerii occidentali( burgunzi ) şi Mircea cel Bătrân , ocazie cu care l-a alungat pe Vlad

10

Page 11: Ist Romanilor 12

Uzurpatorul ; cruciaţii au eliberat Vidin , Rahova Nicopole , Mircea cel Bătrân a cerut să înceapă atacul deoarece cunoştea tactica de luptă otomană , dar cavalerii occidentali au refuzat , au intrat sub încercuirea turcilor şi au fost înfrânţi ; cu greu Mircea cel Bătrân a reuşit cu greu să îi scoată de sub încercuirea otomană - 1402 Ankara s-a confruntat Baiazid cu Timur Lenk ( han turcoman ) ; Biazid a fost luat prizonier şi a murit în captivitate lăsând tronul Imperiului Otoman vacant; Mircea cel Bătrân a profitat de acest eveniment implicându-se în politica internă otomană susţinându-i pe protejaţii săi Musa şi apoi Mustafa care a fost înfrânt de Mahomed - 31 ianuarie 1418 Mircea cel Bătrân a murit iar succesorul său a fost Mihail I - 1420 Mihail I a murit într-o confruntare cu turcii ocazie cu care Ţara Românească a pierdut Dobrogea care va fi inclusă în Imperiul Otoman d) Consecinţe : - implicarea în politica antiotomană a menţinut independenţa Ţării Româneşti şi a oprit expansiunea otomană în Europa

ALEXANDRU CEL BUN – 1400- 1432MOLDOVA

- a organizat ţara după model muntean , a înfiinţat prima mitropolie la Suceava a depus jurământ de vasalitate în faţa regelui Poloniei Wladyslav Jagello - 1410 Grunwald , alături de Sigismund de Luxemburg i-a învins pe cavalerii teutoni - 15 martie 1412 Lublau s-a încheiat un Tratat secret între Sigismund de Luxemburg şi Wladyslav Jagello care se înţelegeau să împartă Moldova astfel : N-E : Suceava , Iaşi , Cetatea Albă reveneau Poloniei : S-V : Roman , Bacău , Bârlad , Chilia reveneau Ungariei Dacă Alexandru cel Bun nu participa cu efective la lupta împotriva teutonilor ( Alexandru nu ştia de acest tratat ) - 1420 când turcii au atacat Ţara Românească ( pe Mihail I ) Alexandru a apaărat Chilia şi Cetatea Albă - 1422 Marienburg i-a învins pe teutoni împreună cu Sigismund de Luxemburg şi Wladyslav Jagello - a aflat despre tratatul celor doi si a rupt relatiile politice cu acestia - 1 ianuarie 1432 a murit

IANCU DE HUNEOARA 1441-1456TRANSILVANIA

Iancu de Hunedoara face parte dintr-o familie de cnezi hunedoreni.Familia sa a primit de la Sigismund de Luxemburg Castelul Hunedoarei,53 de sate,mine de aur. În 1441 este numit voievod al Transilvaniei,de către regele Wladislav al III-lea Jagello,regele Poloniei pe care Iancu îl ajutase să preia şi tronul Ungariei. În martie 1442 a fost atacat prin surprindere de către turci şi învins la Sântimbru.Şi-a refacut armata,i-a urmărit reuşind să-i învingă la Sibiu.Împreună cu Wladislav al III lea Jagello a organizat în 1443 "campania cea lunga",a reusit să elibereze în septembrie cetăţile Niş şi Sofia,dar datorită venirii iernii s-au retras ducând la Buda o importantă pradă de razboi. În iunie 1444 s-a încheiat Tratatul de la Seghedin între Imperiul Otoman şi creştinătate,tratat favorabil creştinilor.Turcii se angajau ca timp de 10 ani să nu mai atace ţările creştine ,se retrăgeau din Serbia şi Albania şi plăteau despăgubiri de război.Lipsit de experienţă,Wladislav al III-lea,nu a respectat pacea aşa cum îl sfătuise Iancu şi a organizat o nouă campanie.Cruciaţii au fost aşteptaţi de către armata otomană la Varna şi au fost învinşi la 9-10 noiembrie 1444.Wladislav al III lea şi-a pierdut viaţa pe câmpul de luptă. Deoarece urmaşul său era minor,Iancu a primit funcţia de guvernator al Ungariei pe care a deţinut-o până în 1453 când a devenit comandant suprem al armatei. În iulie 1456 a organizat Campania de la Belgrad,a reuşit să elibereze oraşul şi s-a retras în Cetatea Zemun.Aici s-a îmbolnăvit de ciumă şi a murit la 4 august 1456.A fost înmormântat la Alba Iulia,este ultimul organizator al unei

11

Page 12: Ist Romanilor 12

cruciade antiotomane.

VLAD ŢEPEŞ 1448, 1456-1462, 1476ŢARA ROMÂNEASCĂ

a) Politca internă - este fiul luiVlad Dracul ( făcea parte din Ordinul Dragonului care apăra văduvele şi orfanii –membrii aveau pelerine pe a căror emblemă se afla un dragon-balaur ; la balaur în estul Europei se spunea drac , de aici denumirea de Vlad Dracul) - acesta a fost obligat să –şi trimită la Poartă drept gaj ( garanţie ) pe fii săi Vlad şi Radu - 1448 Vlad Ţepeş a reuşit să fugă , a venit în Ţara Românească şi i-a pedepsit pe locuitorii oraşului Târgovişte care îl omorâseră pe fratele său Mircea ; se spune că o parte din locuitori au fost ucişi iar restul au fost duşi în robie pentru a construi o cetate în munţi (Poienari) - în 1448 deoarece nu a beneficiat de sprijinul boierilor şi se temea de turci a fost obligat să se refugieze în Moldova la curtea unchiului său Bogdan al II lea tatăl lui Ştefan cel Mare - 1453 Bogdan al II lea a fost ucis la Reuseni de către fratele său vitreg Petru Aron iar Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare s-au refugiat în Transilvania la curtea unchiului lor Iancu de Hunedoara ; în drumul spre Dunăre – Campania de la Belgrad 1456 Iancu de Hunedoara l-a aşezat pe tronul Ţării Româneşti pe Vlad Ţepeşb)Politica externă - pentru a face rost de finanţe a luat privilegiile braşovenilor şi sibienilor care aveau dreptul de a face comerţ în Ţara Românească fără să plătească taxe - 1459 a refuzat să plătească tribut turcilor în valoare de 10.000 galbeni echivalentul a 222 sate - 1460 a încheiat tratate de alianţa cu regele Ungariei Matei Corvin pentru a obţine sprijin împotriva turcilor - Mahomed al II lea i-a însărcinat pe diacul Porţii Catavolinos şi pe Hamza Paşa din Vidin să-l aducă cu orice vicleşug pe Ţepeş la Poartă ; Vlad Ţepeş a realizat că i se întindea o cursă iar cei doi au fost traşi în ţeapă - iarna 1461-1462 Vlad Ţepeş a organizat o campanie surpriză la sud de Dunăre atacând cetăţile turceşti ; la Nicopole a ucis circa 20.000 turci - în replică Mahomed al II lea a venit în primăvara anului 1462 spre Dunăre cu un efectiv de 60.000 soldaţi - 15 mai 1462 Vlad Ţepeş a încercat să împiedice armata turcă să treacă Dunărea în dreptul cetăţii Turnu , dar datorită efectivelor numeroase nu a reuşit , motiv pentru care a pus la cale tactica folosită de domnii români - 16-17 iunie 1462 Vlad Ţepeş a organizat atacul nocturn de lângă Târgovişte ( şi-a îmbrăcat armata în straie otomane cu scopul de a crea confuzie , pentru a-l ucide pe Mahomed al II lea dar acţiunea a eşuat) a pierdut şi sprijinul bioerilor care l-au recunoscut domn pe Radu cel Frumos( fratele său supus turcilor care şi-a luat angajamentul de a plăti tribut ) - negustorii braşoveni şi sibieni au plagiat scrisori pe care le-au trimis lui Matei Corvin ; în ele se arata că Vlad Ţepeş era supus turcilor , motiv pentru care a fost închis la Vişegrad ( Pesta ) - 26 noiembrie 1476 a fost eliberat şi readus la tronul Ţării Româneşti la insistenţele lui Ştefan cel Mare care avea nevoie de un aliat în luptele cu turcii - a domnit doar o lună deoarece în decembrie 1476 a fost omorât în urma unui complot pus la cale de boieri c) Consecinţe - implicarea în politica antiotomană a menţinut independenţa Ţării Româneşti şi a oprit expansiunea otomană în Europa.

ŞTEFAN CEL MARE 1457-1504MOLDOVA

a)Politica internă - a centralizat statul punând capăt puterii anarhice a stăpânitorilor marilor domenii , a sprijinit economic pătura boierimii mijlocii şi a ţăranilor

12

Page 13: Ist Romanilor 12

- a organizat oastea cea mică radicand la rangul de viteji pe cei care se evidenţiau în luptă ; a introdus artileria grea - a căutat să nu se confrunte cu doi duşmani odată , modelându-şi politica externă după marile puteri ale vremii : Polonia , Ungaria şi Imperiul Otoman- cu ajutorul lui Vlad Ţepeş l-a învins pe Petru Aron asasinul tatălui său la 12 aprilie 1457 la Doheşti devenind domn al Moldovei b)Politica externă- a depus jurământ de vasalitate în faţa regelui Poloniei Cazimir al IV lea - In anul 1462 a încercat să cucerescă cetatea Chilia dar nu a reuşit deoarece îi lipsea artileria (dorea să obţină Chilia şi Cetatea Albă deoarece erau importante noduri commercial care îi puteau aduce venituri importante dar şi o bună poziţie strategică) - 26 ianuarie 1465 cu o puternică artilerie (unele documentele spun ca românii au deschis porţile cetăţii preferand să se afle în posesia moldovenilor decât a maghiarilor sau turcilor ) a cucerit cetatea Chilia apărată de o garnizoană maghiară - în replică regale maghiar Matei Corvin a pătruns cu o armată de 40.000 de oameni şi o puternică artilerie în Moldova .Ştefan s-a retras iar maghiarii au ocupat oraşul Baia .Domnul moldovean şi-a împărţit armata în trei detaşamente şi a pătruns în oras pe timp de noapte incendiindu-l.Astfel a reuşit să obţină victoria la 14 decembrie 1467.- a încercat să pună capat rivalităţilor moldo -muntene şi să artagă Ţara Românească în frontul antiotoman , Radu cel Frumos fiind supus turcilor ;- a incendiat Braila 1470 şi l-a atacat pe Radu cel Frumos la Soci în 1471 , reuşind să-l învingă definitiv în 1473 la Râmnicul Sărat , asezandu-l la tron pe Laiota Basarab- în urma acestor evenimente este chemat la Poartă ( Constantinopol) pentru a predea tributul restatnt pe 4 ani şi să cedeze Chilia şi Cetatea Albă .Ştefan a refuzat motiv pentru care Mahomed al II lea l-a trimis împotriva sa pe Soliman Paşa cu un efectiv de 120.000 de soldaţi cărora li se adăugau şi 17.000 de munteni ( Laiotă l-a trădat trecănd de partea turcilor )- luat prin surprindere Ştefan a aplicat tactica cunoscută domnilor români .A reuşit să strângă o armată de 40.000 de soldaţi şi I s-au mai alăturat şi câteva detaşamente de secui.Confruntarea a avut la la 10 ianuarie 1475 la Podul Înalt - Vaslui .Ştefan i-a atras pe turci ntr-un loc mlăştinos profitând de o ceaţă densă şi a obţinut astfel victoria.- aşteptând replica otomană Ştefan a trimis în vestul Europei o scrisoare circulară prin care cerea sprijin de la statele creştine .Nu i-au venit în ajutor decât Veneţia şi Genova .Matei Corvin i-a oferit drept azil Cetatea de Baltă ( în Transilvania dacă ar fi fost învins de turci ) şi i-a promis ajutor militar pe care nu i l-a acordat.- în vara anului 1476 Mahomed al II lea porneşte spre Moldova cu 150.000 de soldaţi turci cărora li se adăugau şi efectivele mutene şi tătarii conduşi de Eminek Mârza. Tătarii au înaintat în Moldova pe la Isaccea ( Dobrogea-Dunărea ) iar turcii au urmat drumul spre Roman Neamţ .Mobilizarea armatei lui Ştefan a întârziat el fiind nevoit să le permită ţăranilor să meargă 4 zile la gospodăriile lor atacate de tătari.A evacuat teritoriul a dat foc recoletelor şi a otravit fântânile.Datorită căldurii , aglomeraţiei şi lipsei alimentelor o parte din turci s-au îmbolnăvit de ciumă .Cele două armate s-au confruntat la 25 iulie 1476 la Războieni – Valea Albă (loc denuimit Razboieni datorită numărului mare de moldoveni căzuţi în luptă).Ştefan i-a urmărit pe turci până la ieşirea din ţară.- după moartea lui Mahomed al II lea tronul Imperiului Otoman i- a revenit sultanului Baiazid al II lea .Acesta a cucerit Chilia la 14 iulie 1484 şi Cetatea Albă la 9 august 1484.- pentru a-i alunga pe turci Ştefan a depus din nou jurământ de vasalitate regelui Poloniei Cazimir al IV lea la Colomeea şi cu ajutorul dat de polonezi îi învinge pe turci la 16 noiembrie 1485 la Cătlăbuga.- pentru a menţine pace a hotărât să plătească tribut în 1487 - Cazimir al IV lea a fost urmat la tron de fiul său Ioan Albert .Acesta urmărea să-l înlăture pe Ştefan de pe tronul Moldovei şi să-l înlocuiască cu unul din fraţii săi . Sub pretextul organizării unei campanii antiotomane Ioan Albert a pătruns cu armata în Moldova .Ştefan a realizat adevăratele intenţii ale acestuia şi a aşteptat armata polonă în Codrii Cosminului reuşind să o învingă la 26 octombrie 1497 .După acest eveniment a rupt tratatul de vasalitate încheiat cu Polonia .- la 2 iulie 1504 s-a stins din viaţă şi este înmormântat la Mănăstirea Putna .- Ştefan cel Mare a oprit expansiunea otomană în Europa şi menţinut independenţa Moldovei .

13

Page 14: Ist Romanilor 12

MIHAI VITEAZUL 1593-1601TARA ROMANEASCA

a ) LUPTA ANTIOTOMANĂ Este fiul lui Pătraşcu cel Bun şi avea o avere estimată la 129 de sate . În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului

Constantinopolului, dar şi al creditorilor greci şi otomani, a cumpărat tronul Ţării Româneşti,motiv pentru care era considerat supus turcilor. În perioada domniei sale marile puteri ale Europei erau : Impreriul Habsburgic, Imperiul Otoman , Polonia şi Anglia .

Din initiativa împăratului Imperiului Habsburgic, Rodolf al II-lea şi al papei Clement al VIII-lea a luat fiinţă Liga Sfântă, o coaliţie antiotamană din care iniţial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana (Anglia şi Polonia au manifestat rezerve faţă de politica de cruciadă a papalităţii). Ulterior au aderat Transilvania şi Moldova.

Mihai nu a fost chemat să se alăture Ligii deoarece era considerat supus turcilor.Pentru a infirma acest fapt a organizat la 13 noiembrie 1594 o revoltă la Bucuresti împotriva unei mici oşti otomane. După această acţiune a atacat cetăţile turceşti de la Dunăre: Giurgiu, Hârşova, Silistra .

Apoi a trimis la Alba Iulia o delegaţie de boieri în frunte cu mitropolitul Eftimie pentru a negocia cu voievodul Transilvaniei Sigismund Bathory, aderarea la Liga Sfântă. Tratatul s-a încheiat la 20 mai 1595, iar boierii l-au trădat pe Mihai, acesta devenind un simplu locţiitor a lui Sigismund. Replica lui Mahomed al III-lea nu a întârziat .El a trimis în Ţara Românească o armată condusă de Sinan Paşa. Confruntarea a avut loc la 13/23 august 1595 la Călugăreni într-un loc mlăştinos scăldat de apele Neajlovului. Mihai a reuşint să obţină victoria implicându-se personal în luptă. Datorită superiorităţii numerice a armatei otomane Mihai a fost nevoit să se retragă la Bran unde a aşteptat ajutorul promis de Sigismund Bathory . Acestuia i s-a alaturat şi la 12 octombrie 1595 Bucurestiul a fost eliberat. Deoarece avea nevoie de finanţe pentru a-şi putea plăti armata de mercenari a introdus „legarea ţăranilor de glie”. Acestora le-am interzis să se mute de pe o moşie pa alta. A luat această măsură deoarece în urma războiului teritoriul ţării era devastat şi pentru ca ţara să poată fi refacută era nevoie de de o evidenţă strictă a tuturor celor care plăteau dări . La 20 iulie 1597 Mihai Viteazul a încheiat un tratat cu Mahomed al III lea , care i-a recunoscut domina pe viaţă.Tratatul era avantajos deoarece i se reducea tributul la jumătate iar turcii se angajau să nu mai atace Ţara Românească , dându-i lui Mihai posibilitatea de a-şi reface armata. Realizând importanţa lui Mihai în zonă Rudolf al II lea i-a propus încheierea unui tratat direct între Ligă şi Ţara Românească.Acesta s-a semnat la 30 mai 1598 .Prin Tratatul de la Dealu Mihai primea sprijin militar , i se recunoştea domnia ereditară iar negustorii din Ţara Românească aveau libertate comercială în Transilvania şi Ungaria. Sigismund Bathory a renunţat la tronul Transilvaniei pentru două ducate italiene locul său fiind luat de Andrei Bathory.

b) PLANUL DACIC –UNIREA POLITICĂ Folosind drept pretext dorinţa de a readuce Transilvania în frontul antiotoman ( Andrei Bathory era favorabil politicii de conciliere cu Poarta ) Mihai îi scrie lui Rudolf al II lea despre intenţia sa de a pătrunde în Transilvania iar acesta nu s-a împotrivit. Armata lui Mihai a intrat în Transilvania pe două coloane : una condusă de Mihai iar cealaltă de fraţii Buzeşti .Confruntarea cu armata lui Andrei Bathory a avut loc la 18 octombrie 1599 la Şelimbăr unde Mihai a obţinut victoria iar Andrei Bathory a fost ucis de secui. Domnul român a numit în fruntea cetăţilor pe proprii săi comandanţi , a luat măsuri împotriva celor care îi maltratau pe iobagi şi a construit scaunul episcopal de la Alba .

14

Page 15: Ist Romanilor 12

La 4 mai 1600 a intrat în Moldova unde cetăţile i s-au supus de bună voie .Domnul Ieremia Movilă supus turcilor s-a refugiat la Hotin , cetate ce nu a putut fi cucerită de Mihai .S-a intitulat domn al Transilvaniei , Ardealului şi Moldovei , intenţionând să stabilească capitala la Iaşi. În septembrie 1600 Dieta Transilvaniei ( formată din nobili maghiari ) s-a revoltat împotriva sa .Generalul Basta trimis de Rudolf al II lea în sprijinul lui Mihai a trecut de partea răsculaţilor .La 18 septembrie 1600 Mihai a fost învins la Mirăslău deoarece armata sa era împărţită în cele 3 provincii româneşti.S-a refugiat la Viena unde a apelat din nou la sprijinul lui Rudolf al II lea care i-a pus la dispoziţie 100.000 de taleri pentru a-şi pregăti o armată . În acest timp Sigismund Bathory a revenit la tronul Transilvaniei .Basta trece de partea lui Mihai şi împreună l-au învins pe Sigismund la 3 august 1601 la Gorăslău. Deoarece un om de valoarea lui Mihai reprezenta o ameninţare pentru marile puteri ( unificate cele trei ţări române erau mai greu de manevrat ) generalul Basta a primit ordin să-l asasineze pe Mihai .A fost ucis pe 9 august 1601 la Câmpia Turzii. Capul său a fost luat de unul dintre căpitanii şi înmormântat de Radu Buzescu la Mânăstirea Dealu, lângă Târgovişte. Pe lespedea sa de piatră stă scris: "Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei." Mihai Viteazul este primul domn care a realizat necesitatea unificării ţărilor române .Visul său a fost împlinit în două etape : 1859 şi respectiv 1918.A fost un foarte bun diplomat reuşind să obţină avantaje pentru ţara sa. Mai mult sârbii de la sud de Dunăre sperau că Mihai îi va ajuta şi pe ei să scape de sub asuprirea otomană.

SECOLELE XVII-XVIII

a. Situația internaționalăTeritoriul românesc a intrat în zona de influiență a patru mari puteri:Imperiul Habsburgic, Polonia, Imperiul

Otoman și Rusia.Turcii reiau ofensiva spre Europa Centrală în ultimele decenii ale secolului al XVII lea, culminând cu asaltul asupra Vienei din 1683.Înfrângerea turcilor la Viena a avut consecințe deosebite, iar Tratatul de la Karlowitz din 1699 a consacrat pierderea de către Imperiul Otoman a Ungariei și Transilvaniei care au trecut în stăpânirea habsburgică.

Diplomația a rămas cea mai cea mai importantă activitate. S-au afirmat câteva personalități : Vasile Lupu, Matei Basarab, Dimitrie Cantemir, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu.Țara Românească și Moldova și-au consolidat autonomia internă în timpul domniilor lui Matei Basarab 1632-1645 și Vasile Lupu 1634-1653.b. Domniile pământene

Constantin Brâncoveanu(1688-1714) a desfășurat o politică de echilibru într-o perioadă de transformări politice internaționale.A acționat pentru întărirea autonomiei țării.A înțeles competiția dintre marile puteri și îndeosebi politica de expansiune habsburgică.A făcut propuneri Rusiei în vederea unui război antiotoman.Deoarece a încercat să ajute cu provizii armata țarului Petru I care organiza o campanie militară împotriva otomanilor a fost executat la Istambul împreună cu fiii săi.

Dimitrie Cantemir( 1710-1711) a încheiat o alianță secretă cu țarul Petru I la Luțk în Rusia în speranța eliberării țării de sub dominația turcă și precizând integritatea granițelor și faptul că ele vor fi apărate de armata Moldovei. În politica externă s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodoxă, opusă Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi și a fost împotriva transformării țăranilor liberi în șerbi. După numai un an de domnie, s-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc, dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate rusească. După ce creștinii au fost înfrânți de turci în lupta de la Stănilești, neputându-se întoarce în Moldova, a emigrat în Rusia, unde a rămas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I și a desfășurat o activitate științifică rodnică.

STATUTUL JURIDIC AL ȚĂRILOR ROMÂNE FAȚĂ DE POARTĂ

15

Page 16: Ist Romanilor 12

Conform dreptului islamic Țările Române făceau parte din Casa Păcii situată între Casa Islamului și Casa Războiului.Actul de legământ a reprezentat modelul juridic al statutului Țărilor Române.Simboliza respectarea autonomiei și

neamestecul în treburile interne și intangibilitatea teritoriului în schimbul tributului și a obligațiilor militare.Acest statut era fixat prin:

o Capitulații acte care prevăd autonomia în schimbul obligațiiloro Firmane acte elaborate de cancelaria otomană cu privire la un stat vasal, semnate de marele vizir și

având pecetea sultanului

CAUZE –CONSECINTE

I.CAUZELE EXPANSIUNII OTOMANE:

1. extinderea teritoriului2. controlul asupra comertului European3. teritorii de unde isi recrutau viitorii soldati (spahii)4. plata tributului5. raspandirea religiei musulmane

II.CONSECINTELE EXPANSIUNII OTOMANE

1. ocuparea Peninsulei Balcanice2. statele crestine plateau tribut3. unele teritorii au fost incluse in Imperiul Otoman(Dobrogea, Bulgaria)4. unele teritorii au devenit pasalac (Ungaria)

I.CAUZELE IMPLICARII VOIEVOZILOR ROMANI IN LUPTA ANTIOTOMANA

1. oprirea expansiunii otomane2. apararea independentei3. refuzul de a plati tribut4. atacurile armatei otomane5. pastrarea autonomiei6. apararea crestinatatii

II.CONSECINTELE IMPLICARII VOIEVOZILOR ROMANI IN LUPTA ANTIOTOMANA

1. pastrarea integritatii teritoriale2. mentinerea independentei3. stoparea expansiunii otomane in Europa

REGIMUL FANARIOT

Fanariotismul este un sistem social, economic, politic şi cultural impus de Poartă în secolul al XVIII lea.

16

Page 17: Ist Romanilor 12

Denumirea provine de la cartierul Fanar din Constantinopol de unde erau originari domnii Ţărilor Române, descendenţi din familiile de origine română, albaneză şi grecească: Ghica, Racoviţă, Mavrocordat, Ipsilanti, Caragea.

Principatele erau integrate structurilor politice şi militare otomane fără a avea politică externă proprie.Domnii funcţionau în cadrul administraţiei sultanului având rang de paşă.Erau numiţi în funcţie de sumele de bani

oferite. Obligaţii către Poartă: Tribut Mucaret-sumă de bani plătită pentru numirea domnului şi reînnoirea domniei (mare plătit la trei ani şi mic plătit în

fiecare an) Peşcheş-daruri pentru sultan şi vizir Obligaţia de a aproviziona Constantinopolul cu cereale.Limba greacă era folosită în administraţie şi biserică.Accentuarea dominaţiei otomane a avut o influenţă negativă asupra ţării, a politicii intern şi externe.Caracteristici

o Domnul numit de sultan era funcționar otomano Durata scurtă a domnieio Armata țării desființatăo Autonomia încălcatăo Fiscalitate excesivăo Boierimea este grecizatăo Boierimea pământeană se organizează în ”partida națională”

Constantin Mavrocordat a elaborat un ”Proiect de Constituție” 1741 prin care a propus următoarele măsuri:

o Leafă pentru dregătorio Județe conduse de ispravnicio Desființarea dărilor multipleo Dări fixe plătite în patru rateo Desființarea șerbiei

Alexandru Ipsilanti

o Măsuri fiscaleo Reorganizează poșta și învățământul

Aspecte pozitive

o Păstrarea instituțiilor proprii: biserica, finanțele, sistemul vamalo Sunt deschise primele consulate la București și Iașio Dezvoltarea culturii.

REGULAMENTELE ORGANICE

17

Page 18: Ist Romanilor 12

Prin Covenţia de la Akkerman semnată în 1826 Poarta se obliga să respecte drepturile principatelor.Pe lângă alegerea domnilor pământeni se hotăra şi întocmirea unor regulamente pe baza cărora să poată funcţiona cele două provincii.Convenţia marca începutul protecţionismului ţarist.

Poarta a încălcat acordul şi în 1828 trupele ruse au trecut Prutul ocupând Moldova şi Ţara Românească până în 1834.Domnii s-au retras din faţa armatei ruse iar conducerea principatelor a fost încredinţată unor preşedinţi ai divanurilor din cele două ţări.

O anchetă rusă a întocmit un raport general pe care l-a înmânat consulilor imperiali de la Bucureşti şi Iaşi.Instrucţiunile Curţii de la Petersburg au fost luate în seamă de către cele două comisii de boieri munteni şi

moldoveni conduse de generalul rus Minciaki.I. Separarea puterilor în stat:

1. Puterea executivă: domn ales de viaţă ales de o Adunare Obştească Extraordinară; avea drept de iniţiativă şi sancţionare a legilor; era ajutat de Sfat compus din şase miniştri2. Puterea legislativă:Adunarea Obştească compusă din boieri şi înalţi funcţionari; adopta legile şi prezenta Domnului rapoarte despre starea ţării numite anafoare3. Puterea judecătorească:Organele de judecată şi Înaltul Divan Domnesc instanţă Supremă

II. Sistemul fiscal Impozitele unificate(capitaţia) Burghezia plătea patenta calculată pe venit Desfiinţarea vămilor interne Adoptarea bugetului

III. Modernizarea instituţiilor Reorganizarea învăţământului reînfiinţarea armatei naţionale înfiinţarea poştei, serviciului sanitar şi de pompieri se preconiza înfiinţarea Băncii Naţionale şi emiterea monedelor

Aspecte negative: clerul şi boierii beneficiau de privigii şi erau scutiţi de impozite, problemele agrare se menţineau.

Actele au fost puse în aplicare la 1 iulie 1831 în Ţara Românescă şi 1 ianuarie 1832 în Moldova şi au rămas în vigoare până în 1858 când a fost adoptată Convenţia de la Paris.

S-au instaurat domniile regulamentare Gheorghe Bibescu şi Mihail Sturdza.

REVOLUŢIA DE LA 1821CONDUSĂ DE TUDOR VLADIMIRESCU

a) Context extern

Începutul secolului al XIX lea s-a desfășurat sub semnul activizării excepționale a mișcării pentru libertate socială, restucturări politice interne și afirmare națională.Ideile generoase ale revoluției franceze, care propăvăduiau dreptatea și egalitatea socială, precum și dreptul la autodeterminare a popoarelor oprimate, s-au răspândit în întreaga Europă.

Erodate de numeroasele cauze interne și externe, structurile de putere ale Imperiului Otoman cedaseră marilor imperii creștine, Habsburgic și Rus, vaste teritorii în Europa centrală și de est.Declinul evident al marii împărății a sultanilor, atâta vreme puternică, se traducea, în anii de la răscrucea veacurilor al XVIII lea și al XIX lea , printr-o exploatare crescândă a

18

Page 19: Ist Romanilor 12

teritoriilor și popoarelor aflate încă sub stăpânirea sa.Speranța grabnică de eliberarea a acestora era strâns legată de presiunea diplomatică, dar și de acțiunea militară a Imperiului Rus, care se erija, deja, în protectorul slavilor din Balcani, așa cum, mai târziu, va lua sub stăpânirea sa pe toți creștinii subjugați de Poartă.

b) Context intern

În Principate s-a manifestrat fanariotismul care a reprezentat o structură socială, politică și culturală întemeiată pe un sistem de valori din care n-au lipsit ortodoxismul conservator și tradiționalismul anti-occidental și legătura de credință față de Poartă.

Deși tributul era o sumă fixă , Țările Române erau silite să satisfacă toate solicitările puterii suzerane.Visteria statului se alimenta, din bir un impozit personal achitat de întreaga populație masculină a țării în vârstă de

peste 16 ani.Absolut revoltător era modul cum erau repartizate dările .Mai mult de jumătate din populația țării( boierii, clerul, și cei care aduceau servicii boierilor )nu intrau în categoria contribuabililor.

Revoluţia din Ţara Românescă se înscrie într-o mişcare mai amplă, desfăşurată pe plan european, de eliberare socială şi naţională.

Revoluţia românească s-a desfăşurat în strânsă legătură cu mişcarea de eliberare a Greciei de sub stăpânire otomană, organizată de societatea secretă Eteria, înfiinţată în 1813 la Odessa, condusă de Epitropul general Alexandru Ipsilanti.Fără a face parte din rândurile organizației secrete grecești, Tudor a fost parțial inițiat în acțiunea militară pregătită de Eterie.Acordul încheiat de acesta cu căpitanii Iordache și Farmache prevedea colaborarea cu scopul ” de a ne elibera de sub jugul apăsător al barbarilor”.

c) Cauze Recâștigarea vechii autonomii și desființarea domniilor fanariote, principalul obstacol așezat în calea progresului

de dominația otomană. Dominaţia otomană şi regimul fanariot Corupţia şi fiscalitatea excesivă O parte din moşiile şi funcţiile boierilor fuseseră luate de fanarioţi Situaţia grea a ţăranilor a căror obligaţii au crescut

d) Forţe participante

Ţăranii liberi şi dependenţi Orăşenii Boierii pământeni Panduri.

e) Desfăşurarea revoluţiei

În ianuarie 1821 a murit ultimul domn fanariot Alexandru Şuţu.La Bucureşti s-a format Comitetul de Oblăduire pentru a putea prelua conducerea ţării.Revoluția din Țara Românească a fost condusă de Tudor din satul gorjean Vladimiri, al cărui nume va deveni patronimic.Tudor a fost soldat și ofițer în armata rusă, comandant de panduri în războiul ruso-otoman din 1806-1812.Cu mult înainte de izbucnirea revoluției a început recrutarea de oșteni cu sprijinul unor căpitani cunoscuți, și-a făcut un depozit de arme și a recrutat în taină panduri care vor forma nucleu viitoarei armate revoluționare.

Cu acordul Comitetului la 23 ianuarie 1821 Tudor a ridicat poporul la luptă citind la Padeş „Proclamaţia către ţară”.Acțiunea este legitimată prin voința lui Dumnezeu și dorința prea puternicului împărat ca supușii lui să trăiască bine”.Ţăranii s-au revoltat dând foc conacelor boiereşti.Tudor le-a cerut „să jertfească averile boierilor făgăduiţi”, adică a celor care se alăturaseră revoluţiei.A trimis la Poartă arzuri prin care îl anunţa pe sultan că revolta românilor nu este

19

Page 20: Ist Romanilor 12

împotriva stăpânirii otomane ci împotriva boierilor asupritori.A trimis aceste arzuri pentru a împiedica o intervenţie armată a Porţii.Tudor Vladimirescu a stabilit tabăra pandurilor la Ţânţăreni.

În februarie 1821 a redactat documentul „Cererile norodului românesc” , care cuprindea următoarele revendicări:1. Desfiinţarea privilegiilor feudale2. Numirea în funcţii să se facă pe merit3. Armată naţională 4. Impozit fix plătit în patru rate5. Desfiinţarea vămilor interne6. Învăţământ obligatoriu

Deşi cunoştea planurile eteriste Tudor Vladimirescu nu a făcut parte din această organizaţie.În spatele Eteriei se afla Rusia care se arăta „apărătoarea fraţilor creştini din Balcani”, dar care era interesată de fapt nu de liberarea acestora de sub dominaţie otomană ci de extinderea teritoriului şi preluarea controlului asupra stâmtorilor Bostfor şi Dardanele.

Ajuns la Iaşi Alexandru Ipsilanti a ţinut o Proclamație în care afirma obiectivele revoluției grecești, garanta pacea și securitatea Moldovei:spunându-le moldovenilor că în cazul în care „o putere va veni asupra lor una şi mai mare o va pedepsi”.Prin această declaraţie a desconspirat ajutorul Rusiei care a fost nevoită să se retragă şi să nege deoarece semnase Sfânta Alinaţă prin care se angaja să împiedice orice revoltă apărută pe continent.În drumul spre capitală trupele eterisete i- au atacat pe turci la Iaşi şi Galaţi.

Pentru ca eteriştii să nu ocupe Bucureştiul Tudor a părăsit tabăra de la Ţânţăreni ajungând înaintea lor.Interesele etriştilor nu coincideau cu cele ale pandurilor.Eteriştii doreau ca revoluţia să izbucnească pe teritoriul Ţării Româneşti iar Tudor vroia să se desfăşoare la sud de Dunărea pentru a nu transforma Ţara Românească în teatru de război, eteriştii doreau menţinerea fanarioţilor iar pandurii înlăturarea lor.În martie 1821 Comitetul de Oblăduire l-a numit pe Tudor Vladimirescu reprezentantul Adunării Norodului.

Tudor i-a atras atenția lui Ipsilanti că fără sprijinul Rusiei nu va putea ridica steagul luptei antiotomane iar dacă dorește să o facă, să treacă la sud de Dunărea și să-i înfrunte acolo.Tudor Vladimirescu s-a întâlnit cu reprezentantul eteriştilor Iordache Olimpiotul cu care a ajuns la înţelegerea să împartă teritoriul Ţării Româneşti astfel:partea de nord revenea eteriştilor iar sudul şi capitala lui Tudor.

La apropierea otomanilor Tudor a părăsit capitala pentru a nu pune în primejdie orașul.La 15 mai se hotărăște să se alieze cu eteriștii pentru ca împreună ”să descarce puștile în carne de turc”.Neînţelegerile dintre Tudor şi eterişti au continuat iar aceştia au uneltit cu o parte din panduri asasinarea lui Tudor.

În noaptea de 26 mai 1821, Tudor Vladimirescu a fost scos din tabăra de la Goleşti de eterişti şi o parte din panduri care l-au trădat datorită pedepselor aspre pe care le primeau pentru indisciplină.A fost ucis la Târgovişte şi trupul său aruncat într-o fântână pentru a nu fi găsit de panduri.

Armată otomană condusă de Cara Ahmed Efendi a intrat în Ţara Românească i-a învins pe eterişti al Secu şi pe panduri la Drăgăşani.

f) Consecinţe

Septembrie 1826 Rusia şi Imperiul Otoman au semnat Convenţia de la Akkerman, prin care în Ţările Române se reinstaurau domniile pământene

Înlăturarea regimului fanariot şi numirea domnilor pământeni: Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova şi Grigore al IV lea Ghica în Valahia

Timp de doi ani trupele otomane au ocupat cele două principate Boierimea pământeană a desfășurat o bogată activitate reformatoare adresând memorii imperiilor

vecine prin care solicitau consolidarea autonomiei și înfăptuirea Daciei Mari Introducerea Regulamentelor Organice, primele documente cu caracter de lege(1831 Ţara Românească

şi 1832 Moldova)

REVOLUŢIA DE LA 1848 ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

20

Page 21: Ist Romanilor 12

a. Cauze

1848 a fost an revoluţionar în toată Europa .Se căuta modalitatea de a rezolva problemele sociale , economice , politice şi naţionale . În Ţările Române , revoluţia a avut un caracter democratic reflectat în ideologia tuturor românilor : daco-românismul –unirea tuturor românilor într-un singur regat al Daciei. Un caracter specific revoluţiei române este organizarea marilor adunări populare cu caracter plebiscitar ( vot DA sau NU ) La revoluţie a participat boierimea liberală , burghezia , ţărănimea şi intelectualii.Unitatea revoluţiei şi-a avut originea în similitudinea condiţiilor istorice de desfăşurare în registrul ideologic şi programatic comun , în colaborarea permanentă a liderilor revoluţionari , prezenţa aceloraşi forţe participante.Au existat şi aspecte cu caracter particular determinate de natura regimului politic din provincii şi raporturile cu marile imperii vecine. Revoluţia a urmărit :

1. înlăturarea servituţilor feudale şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ2. asigurarea de drepturi şi libertăţi democratice3. unitatea şi independenţa naţionalăb. Obiectivele revoluţiei 1. POLITICE : regimuri reprezentative drepturi şi libertăţi individuale adoptarea unor constituţii egalitatea în drepturi 2. NAŢIONALE : autonomie înlăturarea dominaţiei străine ( Ţ.R şi Moldova – Imperiul Otoman ; Transilvania –Imperiul Habsburgic ) crearea unui stat naţional recunoaşterea drepturilor politice ale naţiunii române proporţional cu ponderea ei (Transilvania ) 3. ECONOMICE ŞI SOCIALE : desfiinţarea privilegiilor feudale desfiinţarea iobăgiei şi a clăcăşiei împroprietărirea ţăranilor cu pământ libertatea comerţului şi a industriei c. Desfăşurarea revoluţiei 1. MOLDOVA Cauze : acutizarea problemei agrare şi necesitatea rezolvării ei , acţiunea contradictorie a Regulamentului organic şi asuprirea străină.

Revoluţia a pornit la 27 martie 1848 printr-un protest organizat în faţa hotelului Petresburg din Iaşi .A participat boierimea mică , mijlocie , elita intelectuală şi boierimea liberală.Un comitet de revoluţionari în frunte cu Vasile Alecsandri i-a înmânat domnului conservator Mihail Sturdza o petiţie în 35 de puncte intitulată ,,Petiţia proclamaţie”.Cererile aveau un caracter moderat cerând ,, sfânta păzire a Regulamentelor organice ”, de teama intervenţiei armate a Rusiei .

Mihail Sturdza nu a fost deacord cu alegerea altei Adunări Obşteşti ( deoarece din ea nu făceau parte oamenii săi) şi cu formarea unei gărzi naţionale .Domnitorul considera că această criză internă putea fi rezolvată şi fără convulsii sociale .A fost somat să accepte petiţia fără modificare .Sturdza a adoptat măsuri represive arestând 13 revoluţionari care urmau a fi trimişi la Istambul.Şase dintre ei printre care şi Alexandru Ioan Cuza , au reuşit să fugă la Galaţi şi de aici în Transilvania unde au redactat un alt document,, Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” în care solicitau unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat independent.

21

Page 22: Ist Romanilor 12

2. ŢARA ROMÂNEASCĂ

Un rol imoprtant în declanşare revoluţiei din Ţ.R l-a avut Societatea Secretă Frăţia .La revoluţie au participat : negustorii, intelectualii, boierimea liberală , ofiţerii şi populaţia urbană. Revoluţia trebuia să izbucnească în patru centre : Bucureşti , Teleaga , Islaz şi Ocnele Mari . La 9 iunie la Islaz a avut loc o adunare populară unde s-a citit ,, Proclamaţia de la Islaz ”.Revoluţionarii cereau : emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ, abolirea protectoratului rusesc, alegerea unui principe pe 5 ani ,responsabilitate ministerială ,gardă naţională ,emanciparea ţiganilor şi a evreilor . La 11 ( 13 ) iunie la Bucureşti , domnul Gheorghe Bibescu a aprobat sub presiune programul dar de frica Rusiei a abdicat două zile mai târziu şi a fugit în Transilvania . Conducerea ţării a fost preluată de un guvern provizoriu în componenţa căruia intrau : Ion Eliade Rădulescu , Nicolae Bălcescu , Nicolae Golescu , C. A.Rosetti .Guvernul a desfiinţat rangurile boiereşti , cenzura, a adoptat steagul naţional , a înfiinţat garda civică şi a alcătuit armata naţională.S-a format Comisia Proprietăţii care trebuia să rezolve problema ţăranilor dar care în cele din urmă s-a desfiinţat. Sub presiunea Rusiei , Imperiul Otoman a intervenit pentru a restabili Regulamentele organice .În iulie a fost trimis în Ţ.R. Suleiman paşa care a modificat programul revoluţiei pe care l-a trimis la Constantinopol şi a transformat guvernul provizoriu într-o locotenenţă domnească. Rusia a făcut din nou presiuni şi a fost trimis Fuad paşa pentru a restabili situaţia .Revoluţionarii conduşi de Pavel Zăgănescu au ars copii ale Regulamentului organic dar au fost înfrânţi la 13 septembrie 1848 pe Dealul Spirii. În urma evenimentului au fost arestaţi 200 de revoluţionari iar Regulamentul organic a fost reintrodus. 3. TRANSILVANIA

Revoluţia în Transilvania a izbucnit din dorinţa românilor de a obţine emanciparea naţională .Au participat : elita burgheză , ecleziastică , intelectuală şi ţăranii. În martie 1848 a izbucnit revoluţia maghiară care urmărea refacerea regatului medieval maghiar.Dieta de la Pojon a votat folosirea exclusivă a limbii maghiare şi anexarea Transilvaniei la Ungaria .Din acest motiv a izbucnit un conflict etnic între români şi maghiari. Românii au protestat în trei Adunări Populare ce s-au desfăşurat la Blaj. Cea mai importantă s-a desfăşurat între 3-5 mai pe Câmpia Libertăţii unde au participat 40000 de de oameni .Adunarea Naţională de la Blaj a proclamat independenţa naţiunii române şi a adoptat ,, Petiţiunea naţională” .Aceasta cerea : egalitatea în drepturi a naţiunii române cu celelalte naţiuni din Transilvania , oficializarea limbii române , desfiinţarea iobăgiei ; însă se păstra fidelitatea faţă de împărat.Comitetul Naţional Român coordonat de Simion Bărnuţiu şi Andrei Şaguna a trimis delegaţii la Viena pentru a prezenta cererile .De aici au fost trimise la Cluj însă maghiarii au refuzat să le ia în consideraţie Rezistenţa românilor a dus la eşecul anexării Transilvaniei la Ungaria , motiv pentru care a izbucnit un conflict între autorităţile maghiare şi cele austriece.Datorită conflictelor cu maghiarii ,austriecii şi-au modificat atitudinea faţă de români şi la 4 martie 1849 împăratul Franz Ioseph dă o Constituţie prin care recunoştea autonomia Transilvaniei şi admitea existenţa naţiunii române. Guvernul maghiar a făcut apel la generalul polonez Iosif Bem să conducă armata maghiară. Românii şi-au organizat o armată revoluţionară condusă de Avram Iancu şi s-au retras în Munţii Apuseni pentru a face faţă armatei maghiare .Împotriva românilor , maghiarii au organizat ,, tribunale de sânge ” sub conducerea comisarului Lajos Csany. Realizând că nu pot obţine victoria implicaţi în două conflicte odată , maghiarii încep în primăvara anului 1849 tratativele de reconciliere cu românii. Prin intermediul lui Nicolae Bălcescu şi al lui Lajos Kossuth la 2 iulie 1849 s-a semnat Proiectul de Pacificare de la Seghedin prin care românii au obţinut dreptul de a folosi limba română în administraţie , independenţa bisericii ortodoxe şi prezenţa românilor în administraţia de stat .

22

Page 23: Ist Romanilor 12

Acordul a venit prea târziu deoarece Austria a cerut sprijinul Rusiei pentru înfrângerea revoluţiei maghiare .În august 1849 armata maghiară a fost înfrântă la Şiria. În Banat şi Bucovina au avut loc mişcări revoluţionare dar de amploare mai mică.

d. Consecinţe

În urma revoluţiei Transilvania a depins direct de Curtea de la Viena , Bucovina devine ducat autonom , în Ţara Românescă şi Moldova s-a constituit o curte criminalistică pentru judecarea deţinuţilor. Prin Convenţia de la Balta Liman în Principate au fost aleşi domni de către Poartă pe o perioadă de 7 ani. Revoluţia de la 1848 , a contribuit la accelerarea procesului de modernizare în Principate , conturând direcţiile pentru crearea României moderne . Procesul revoluţiei a avut trăsături specifice: moderaţie şi prudenţă în Moldova , radicalism în Transilvania şi compromis de acţiune în Ţara Românească.

PROGRAMELE REVOLUTIILOR 1848-1849

ZONA PROGRAMUL

DATA/LOC.

PERSONALITATI PREVEDERI

MOLDOVA

Petitia proclamatie

27-martie-1848

Iasi

V. Alecsandri

Al.I. Cuza

- respectarea RegulamentuluiOrganic in tot cuprinsul sau fara nici o rastalmacire - grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni- reforma judecatoreasca, garda civila.-desfiintarea cenzurii,drepturile si libertatile cetatenesti.- noua Adunare Obsteasca

TARA ROMANEASCA

Proclamatia de la Islaz

9-iunie-1848

N. Balcescu

Ion Heliade Radulescu

-independența administrativă și legislativă, separația puterilor-egalitatea drepturilor politice -alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani-emanciparea clăcașilor, -instrucțiune egală, -crearea gărzii naționale.

TRANSILVANIA

Petitia nationala

5- mai- 1848

Blaj

Simion Barnutiu

Andrei Saguna

Avram Iancu

-oficializarea limbii romane.-independenta natiunii romane.-egalitatea in drepturi a natiunii romane. Cu celelalte natiuni din Transilvania.-reprezentare proportionala cu numarul romanilor in Dieta, administratie,justitie.-independenta bisericii romane ortodoxe si greco-catolica.-desfiintarea iobagiei si improprietarirea fara nici o despagubire.-garda nationala.-libertatea cuvantului -respingerea anexarii Transilvaniei la Ungaria.

23

Page 24: Ist Romanilor 12

REVOLUŢIA DE LA 1848

I. CAUZE

1. 1848 , an revoluţionar în întreaga Europă.2. Rezolvarea problemelor sociale , economice , politice şi naţionale

II. ASEMĂNĂRI

a. Ţara Românească , Moldova , Transilvania 1. crearea unui stat naţional2. drepturi şi libertăţi individuale3. egalitatea în drepturi4. împroprietărirea ţăranilor cu pământ5. prezenţa aceloraşi forţe participante : boierimea liberală , burghezia , ţărănimea şi intelectualii6. colaborarea permanentă a liderilor revoluţionari înlăturarea dominaţiei străine ( Ţ.R şi Moldova – Imperiul

Otoman ; Transilvania –Imperiul Habsburgic )

b. Ţara Românească şi Moldova 1. împroprietărirea ţăranilor cu pământ prin despăgubire2. desfiinţarea privilegiilor feudale3. libertatea comerţului şi a industriei4. regimuri reprezentative

III. DEOSEBIRI

a. Ţara Românească , Moldova , Transilvania 1. împroprietărirea ţăranilor cu pământ fără despăgubire în Transilvania / cu despăgubire Ţara Românească ,

Moldova2. sfânta păzire a Regulamentelor Organice în Moldova/ înlăturarea Regulamentelor Organice în Ţara Românească3. recunoaşterea drepturilor politice ale naţiunii române proporţional cu ponderea ei (Transilvania )4. desfiinţarea iobăgiei şi a clăcăşiei în Transilvania

IV. CONSECINŢE

1. Transilvania a depins direct de Curtea de la Viena2. Ţara Românescă şi Moldova s-a constituit o curte criminalistică pentru judecarea deţinuţilor3. Convenţia de la Balta Liman în Principate au fost aleşi domni de către Poartă pe o perioadă de 7 ani4. a contribuit la accelerarea procesului de modernizare în Principate

PROIECTE POLITICE ȘI ÎNCERCĂRI DE MODERNIZARE A STATELOR ROMÂNEȘTI

24

Page 25: Ist Romanilor 12

SECOLELE XVIII- XIX

Instaurarea domniilor fanariote a marcat o intrare profundă a Principatelor în lumea Orientului.Apariția și dezvoltarea conștiinței naționale, a fost primul pas spre modernizare care nu era posibilă decât prin europenizare și ieșirea din lumea turco-orientală.Aplicarea reformelor a fost stânjenită de fluctuațiile dominației otomane, de intervenția turcilor și nu în ultimul rând de ostilitatea boierimii.Agravarea decadenței otomane și seria războaielor ruso-austro-otomane au adus noile soluții antifanariote ale mișcării de emancipare națională.

a. Reformismul domnescConstantin Mavrocordat (1730-1769), a domnit în Moldova și în Țara Românească.Cu aprobarea Porții domnul a reorganizat instituțiile fiscale, administrative și juridice în spiritul modernizării statului.Reformele aplicate succesiv în cele două țări au avut în vedere realizarea unei monarhii moderate.În urma reformelor șerbia a fost desființată iar șerbii au devenit clăcași, liberi din punct de vedere juridic dar lipsiți de pământ. Constantin Mavrocordat a elaborat un ”Proiect de Constituție” 1741 prin care a propus următoarele măsuri:

o Leafă pentru dregătorio Județe conduse de ispravnicio Desființarea dărilor multiple, CONSECINTA 1831 Regulamentele Organice:capitatiao Dări fixe plătite în patru rateo Desființarea șerbiei

b. Reformismul boierescConștienți de greutatea menținerii unei identități politice într-o zonă disputată de marile puteri vecine, boierii au

încercat să internaționalizeze problema Principatelor transformndu-le în state neutre tampon, menite a preveni ciocnirea intereselor divergente ale Rusiei, Austriei și Turciei.Între 1716 și 1821 boierimea a cerut de 40 de ori înlocuirea domnilor fanarioți cu domni aleși de țară repetându-și cererea la Constantinopol , Viena sau Paris.Boierimea a fost tot timpul ostilă oricărui tip de absolutism fanariot, și recâștigarea puterii politice a fost elementul principal al programului politic până în 1821.În aceste proiecte politice, boierii au propus diferite forme de guvernământ pentru Principate.

În 1769, partida națională condusă de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei, propunea instararea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri.Marele vistier Iordache Rosetti-Rosnovanu a scris în 1817-1818 opt proiecte de reformă propunând instaurarea unui regim politic în care domnia să fie un simplu organ de supraveghere și control puterea reală trecând în mâna unei Adunări Obștești și a unui divan controlat de boierime.

În februarie 1821 boierii din Partida Nationala au redactat documentul „Cererile norodului românesc” , care cuprindea următoarele revendicări:

7. Desfiinţarea privilegiilor feudale8. Numirea în funcţii să se facă pe merit9. Armată naţională 10. Impozit fix plătit în patru rate, CONSECINTA 1831 Regulamentele Organice:capitatia11. Desfiinţarea vămilor interne12. Învăţământ obligatoriu

În 1822 comisul Ionică Tăutul consilierul lui Ioniță Sandu Sturdza a alcătuit Proiectul celor 77 de ponturi sau Constituția Cărvunară care exprima revendicările boierimii inspirate din Declarația drepturilor omului și cetățeanului.Conducerea statului urma să să fie atribuită unui domn cu puteri limitate ales dintre pământeni de o Adunare obștească ajutat de un Sfat domnesc cu atribuții mai mari decât a domnului.Mai prevedea autonomia față de Poartă.

In 1848 revolutionarii moldoveni au redactat documentul”Petitia proclamatie”- respectarea Regulamentului Organic in tot cuprinsul sau fara nici o rastalmacire si metinerea protectoratului rus

25

Page 26: Ist Romanilor 12

- grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni-CONSECINTA 1864 Legea agrara- garda civila.-desfiintarea cenzurii,drepturile si libertatile cetatenesti.- noua Adunare Obsteasca

In Tara Romaneasca revolutionarii pasoptisti au cerut:-independența administrativă și legislativă, -separația puterilor-egalitatea drepturilor politice -alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani-emanciparea clăcașilor-inlaturarea Regulamentelor Organice si a protectoratului rus, CONSECINTA:1856 Tratatul de la Paris

c. Proiecte care vizau aspectul naționalIn 1722 prin Memoriul de la Focsani, boierii au cerut unirea Moldovei cu Tara Romaneasca sub garantia Austriei,

Prusiei si a Rusiei.CONSECINTA:24 .01.1859 CuzaÎn absența unei nobilimi naționale în Transilvania conducerea luptei românilor pentru drepturile politice a fost asumată

în secolul al XVIII lea de către cler.Figura reprezentativă a fost cea a episcopului 26yste-catolic Inochentie Micu.A preluat ideile umaniștilor și ale lui Dimitrie Cantemir referitoare la latinitatea românilor și vechimea lor în Transilvania.Argumentele pentru obținerea drepturilor politice au fost 26sistematizate 26 în 1774 în Supplex Libellus unde cerea : recunoașterea națiunii româno-valahice pe măsura valorii, numărului și aportului ei, reducerea robotei, desființarea servituțiilor personale, libertatea fiilor de iobagi de a urma școli și meserii, împroprietărirea iobagilor și dreptul de strămutare.Documentul a fost trimis Curții de la Viena care l-a exilat la Roma până la moarte.

Mișcarea națională a românilor din Transilvania a fost continuată de intelectualii Iosif Meheși, Samuil Micu, Gheorghe Șincai care în 1791 au redactat Supplex Libellus Valachorum.Cereau egalitatea în drepturi cu celelalte națiuni, utilizarea toponimiei românești, numirea în funcții în proporție cu numărul de locuitori, desființarea denumirii jignitoare de ”tolerați”.Documentul a fost trimis Împăratului iar acesta a trimis 26ystem26l românilor Dietei de la Cluj iar acesta a refuzat discutarea petiției românilor pentru motivul că cererile reformulate și rezolvarea lor ar duce la răsturnarea vechiului 26ystem de privilegii din Transilvania.Supplex-ul și-a prelungit efectele în opera politică a generației revoluționare de la 1848.Mișcările politice și activitatea reformatoare au contribuit în mod deosebit la pregătirea revoluției de la 1848.

Revolutionarii moldoveni fugiti in Transilvania au redactat la Brasov in 1848 documentul “Printipiile noastre pentru reformarea patriei” prin care cereau unirea Moldovei cu Tara Romaneasca. CONSECINTA:24 .01.1859 Cuza

Proiectul revolutiei de la 1848 al revolutionarilor romani din Transilvania este “Petitia nationala”-oficializarea limbii romane.-independenta natiunii romane.-egalitatea in drepturi a natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania.-reprezentare proportionala cu numarul romanilor in Dieta, administratie,justitie.-independenta bisericii romane ortodoxe si greco-catolica.-desfiintarea iobagiei si improprietarirea fara nici o despagubire.-garda nationala.-libertatea cuvantului -respingerea anexarii Transilvaniei la Ungaria.

UNIREA SI REFORMELE LUI AL. I. CUZA26

Page 27: Ist Romanilor 12

a.Cauze   :

- datorită regimului absolutist habsburgic din Transilvania şi a dublei ocupaţii străine otomane şi ruseşti în Ţara Românească şi Moldova , mişcarea pentru unitate naţională s-a mutat în vestul Europei , unde emigraţia paşoptistă milita pentru unirea principatelor .

- 1853-1856 s-a desfăşurat “ războiul Crimeei “izbucnit între Rusia şi Turcia sustinută de Anglia si Franţa . Acest conflict a transformat Țările Române în teatru de desfășurare a unor operațiuni militare urmate de perioade lungi de ocupație.Trupele ruse sosite aici în iulie 1853, erau obligate să părăsească Principatele, în aprilie 1854, pentru a fi înlocuite cu trupe otomane și austriece, acestea din urmă prelungindu-și șederea până la 30 martie 1857.Rusia a fost înfrântă şi marile puteri s-au întrunit la Paris pentru a discuta noua situaţie în Europa.

b. Unirea Principatelor

- 1856 Congresul de pace de la Paris marile puteri au discutat şi problemele principatelor - Prevederi:- Menţinerea suzeranităţii otomane - Înlăturarea protectoratului Rusiei - Ţările Române intrau sub garanţia Marilor Puteri - Libera navigaţie pe Dunare- Retrocedarea către Moldova a judeţelor din sudul Basarabiei: Cahul , Bolgrad , Ismail- Ministrul de externe francez , contele Alexandru Walewski, a susţinut la Congres ideea unirii principatelor , idée

respinsă de Turcia , Austria şi Anglia .Franța dorea ca noul stat format să fie o barieră naturală în calea expansiunii Rusiei țariste și ar fi apărat , în același timp, integritatea Imperiului Otoman.După retragerea trupelor țariste din Țările Române cei doi domni și-au recuperat tronurile la sfârșitul lunii septembrie 1854 : Barbu Știrbei în Țara Românească a manifestat o atitudine defavorabilă unirii sperând să obțină o nouă candidatură la tron.În Moldova Grigore Alexandru Ghica a înlesnit editarea unor publicații ca ”România literară”, cu rol important în pregătirea spiritelor pentru unire și formarea conștiinței naționale.Astfel s-a hotărât organizarea unor adunări ad-hoc în Principate cu caracter consultativ si reprezentativ care să consulte populaţia în privinţa unirii.În ambele Principate s-au constituit Comitete ale Unirii dar și Comitetul Central al Unirii care a popularizat programul unirii promovând autonomia și neutralitatea Principatelor.La experirarea mandatului de domnie a lui Grigore Alexandru Ghica și a lui Barbau Știrbei, Poarta a desemnat drept caimacami(locțiitori de domni) pe Teodor Balș și apoi pe Nicolae Vogoride în Moldova și pe Alexandru Ghica în Țara Românească.

- În Moldova , caimacanul Nicolae Vogoride, omul turcilor a falsificat alegerile cu sprijinul direct al consulului Austriei la Iași dând câştig de cauza antiunioniştilor.

- Pârcălabul de Galaţi Al I. Cuza a ameninţat cu demisia în cazul în care alegerile nu se reluau.Puterile favorabile Unirii au rupt relațiile diplomatice cu Poarta.Împăratul Napoleon al III lea și regina Victoria a Angliei s-au întâlnit la Osborne.S-a ajuns la un compromis, în virtutea căruia Anglia consimțea la anularea alegerilor falsificate în schimb Franța renunța să sprijine Unirea deplină a Principatelor și se declara doar pentru o simplă unire administrativă.Astfel s-a trecut la reorganizarea alegerilor.

- 1857 Adunarile ad-hoc au hotărât :- Unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România - Prinţ străin dintr-o familie domnitoare care să-şi crească moştenitorii în religia ţării ( pt a pune capat luptei interne

pt putere şi pt a avea sprijin extern)- Hotărârile au fost înmânate Marilor Puteri întrunite la Paris - 1858 Conventia de la Paris a hotărât :- Constituirea Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti - Domn şi guvern separat pt fiecare ţară , Adunare legislativă separată

27

Page 28: Ist Romanilor 12

- Înalata Curte de Justiţie şi Comisia Centrala de la Focşani erau singurele instituţii comune pentru cele două principate

- Domn ales pe viaţă prin vot cenzitar- Desfiinţarea privilegiilor şi rangurilor boiereşti- Restabilirea relaţiilor dintre ţărani şi proprietari- Marile Puteri ofereau Principatelor o UNIRE TRUNCHIATA , dar au omis să precizeze faptul că nu puteau avea

acelaşi domn- Astfel la 5 ianuarie 1859 în Moldova a fost ales domn în unanimitate Al . I Cuza ; comisia care trebuia să ducă

rezultatul alegerii la Constantinopol s-a oprit la Bucureşti pt a influienţa Adunarea Electiva să-l aleagă domn pe Cuza .Aceasta era alcatuită în majoritate din conservatori care au refuzat . La intervenţia maselor care ameninţau că vor intra în sală a fost ales domn Cuza . Astfel la 24 ianuarie 1859 s-a realizat dubla alegere a lui Cuza. Marlile Puteri care oferiseră o unire trunchiată s-au trezit în faţa faptului împlinit : UNIREA DEPLINĂ .

- Partida Naţionala s-a folosit pt a realiza unirea deplină de o omisiune a Convenţiei de la Paris : nu se preciza că aceeaşi persoana nu poate ocupa funcţia de domnitor în ambele state .Astfel s-au pus bazele statului naţional roman modern

c. Reforme

- Obiectivele lui Cuza : recunoasterea dublei alegeri(plan extern) , realizarea unirii administrative , reforme pt modernizarea societăţii(plan intern)

- Imp Otoman şi Austria au refuzat să recunoască dubla alegere motivând că unirea deplină este o încălcare a Convenției de la Paris.Austria se temea ca românii din Transilvania să nu înceapă mișcările în scopul unificării cu ceilalți frați români.Misiuni speciale au fost trimise în capitalele Marilor Puteri garante pentru a obține sprijin pentru cauza românească.Imperiul Otoman pregătea o intervenție la Dunăre motiv pentru care Alexandru Ioan Cuza a organizat tabăra de la Florești, numind în funcția de ministru de război pe generalul Emanoil Florescu. În cele din urmă în decembrie 1861 sultanul Abdul Aziz a dat un firman prin care recunoştea unirea pe timpul domniei lui Cuza

- Alegerile pt Adunarea legiuitoare au fost câştigate de conservatori şi primul guvern a fost condus de conservatorul Barbu Catargiu ( 22 ian 1862).Conservatorii au propus împroprietărirea ţăranilor cu loturi egale lăsând neatinse marile proprietăţi funciare ; liberali au propus împroprietărirea în mod diferenţiat.Datorită opunerii înfăptuirii de noi reforme la 23 iunie 1862 Barbu Catargiu a fost asasinat

- A fost numit un nou guvern condus de Nicolae Kretzulescu lider al liberalilor moderaţi iunie 1862-oct 1863 care a unificat serviciile sanitare, serviciile vamale, poștale și de telegraf.A fost introdusă stema unită care reunea acvila cruciată simbol al latinității și capul de bour.

- În perioada oct 1863-ian 1865 a funcţionat guvernul condus de Mihail Kogalniceanu . Secularizarea averilor mănăstireşti.Un sfert din suprafaţa arbilă a celor două principate se afla în posesia mănăstirilor din ţară şi a celor închinate la Muntele Athos .Acestea acumulaseră datorii mari la stat . În schimbul suprafeţelor deţinute li s-a propus construirea unei şcoli şi a unui spital la Constantinopol şi desăgubiri băneşti . Călugării au refuzat dar legea s-a aplicat.Domnul preciza că toate averile mănăstirești din România sunt și rămân averi ale statului.

- Legea agrară propusă de Kogalniceanu prevedea împroprietărirea diferenţiată şi emanciparea clăcaşilor .Adunarea ( care avea în majoritatea ei conservatori ) a dat vot de blam ( neîncredere) guvernului iar Kogalniceanu şi-a prezentat demisia .Cuza nu a fost de acord cu demisia lui Kogalniceanu ci a dat la 2 mai 1864 o lovitură de stat prin care a dizolvat Adunarea şi a propus spre plebiscit Statutul Dezavoltător al Convenţiei de la Paris ( în fapt o Constituție) prin care instaura domnia autoritară impunând preponderenţa executivului asupra legislativului .Domnul avea atribuţii legislative şi numea membrii Senatului.Parlamentul (Camera) a devenit bicameral:Adunarea Electivă (deputații aleși) și Corpul Ponderator( Senatul) în care un sfert din membrii erau numiți de domnitor.

28

Page 29: Ist Romanilor 12

- 1863 s-a constituit “ monstruoasa coaliţie “ alcatuită din liberalii radicali nemultumiţi de ritmul lent al reformelor şi conservatori care se opuneau reformelor , aceştia aveau ca ţel comun înlaturarea lui Cuza şi instalarea unui prinţ străin.

- 14 august 1864 legea rurală : împroprietărirea ţăranilor în funcţie de nr de vite , plateau despagubire pt pământul primit ;pământul nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani .Legea a contribuit la dezvoltarea agriculturii şi la uşurarea situaţiei ţărănimii dar loturile erau mici şi nu au fost împroprietăriţi toţi ţăranii.

- Legea electorala : menţinea votul cenzitar, micșorarea censului dar s-a mărit numărul colegiilor alegătorilor .Alegătorii erau împărţiţi în 2 categorii: direcţi ( știau carte aveau peste 25 ani) şi primari( votau prin delegație mai mulți erau reprezentați de o singură persoană, nu știau carte)

- Legea instrucţiunii publice învăţământul primar devenea gratuit şi obligatoriu .S-a extins învățământul secundar prin înființarea de gimnazii în orașele principale ale țării.Prima universitate a fost înfiinţată la Iaşi

- Codul civil instituia căsătoria civilă și divorțul.- Codul Penal excludea pedeapsa cu moartea.

d. Abdicarea

- Ianuarie 1865 relaţiile dintre Cuza şi Kogalniceanu s-au deteriorat iar Kogalniceanu după vizita din Oltenia şi-a dat demisia acceptată de domnitor . Mai multe proiecte ale lui Cuza rămâneau nerezolvate datorită opoziției Porți: dreptul de a acorda decorații și instituirea ca monedă națională a romanatlui.În timp ce domnitorul era plecat la tratament la Ems în Germania au avut loc incidentele din 15 august 1865.O ordonanță a Primăriei bucureștene prin care precupeții de fructe și legume erau obligați să închirieze gherete spre a face comerț, vânzarea ambulantă fiind interzisă a provocat o revoltă în urma căreia Primăria a fost jefuită și arhiva incendiată.Intervenția forțelor de odine a fost promptă.Au fost arestați lideri ai liberalilor radicali, ulterior eliberați din lipsă de probe..“ Monstruoasa coalitie “ îl suspecata pe Cuza că vrea să pună bazele unei dinastii . Deşi a fost înştiinţat de ce puneau aceştia la cale nu a luat măsuri Mai mult într-o scrisoare adresată împăratului Napoleon al III lea preciza că este gata să renunţe la conducere în favoarea unui prinţ străin .

- 11 februarie 1866 a fost obligat să abdice şi să părăsească ţara . La plecare a rostit:”Să dea Dumnezeu să-I meargă țării mai bine fără mine decât cu mine!Să trăiască România!”.Nu i s-a mai permis să revină în patrie şi a murit în exil.

- Prin reformele înfăptuite de Cuza , România a devenit stat naţional modern

INDEPENDENŢA DE STAT ŞI UNIREA DOBROGEI

- după realizarea unirii , România s-a comportat ca un stat suveran având : armată, flotă, drapel naţional, monedă ,agenţii diplomatice ,convenţii comerciale cu diferite state, şi o Constituţie elaborată şi votată în mod liber de Parlament

a) Contextul internaţional

-obiectivul lui Carol I a fost obţinerea independenţei de stat însă modul de obţinere era văzut diferit de clasa politică  : 1. liberalii reprezentaţi de I.C. Brătianu şi M. Kogălniceanu considerau că independenţa poate fi obţinută prin luptă deschisă în alianţă cu Rusia împotriva Imperiului Otoman ( Rusia dorea destrămarea Imperiului Otoman pt a putea controla stramtorile şi pt extinderea influienţei în Europa) 2. conservatorii şi Carol I considerau că independenţa poate fi obţinută doar prin relaţii diplomatice cu Germania şi Austro-Ungaria , ei se temeau de tendinţele expansioniste ale Rusiei - 1875 s-a redeschis ,, Problema Orientală ’’ prin mişcări antiotomane în Bosnia şi Herţegovina- 1876 a avut loc răscoala antiotomană din Bulgaria

29

Page 30: Ist Romanilor 12

- România a ales tactica expectativei şi a neutralităţii pt a evita transformarea teritoriului în teatru de operaţiuni- iunie 1876 guvernul român a trimis un memoriu la Poartă prin care cerea recunoaşterea individualităţii statului român , a numelui de România şi recunoaşterea paşapoartelor româneşti - 1876 la Conferinţa de la Constantinopol , Poarta a adoptat o nouă Constituţie prin care a declarat România provincie privilegiată - astfel România se apropie de Rusia cu care începe primele negocieri la Livadia - 4 aprilie 1877 s-a semant între România şi Rusia : Convenţia privind tranzitul trupelor ruse prin România Prevederi : 1. Rusia se obliga să respecte şi să menţină integritatea teritorială a României 2. se obligă să suporte cheltuielile ce rezultau din trecerea trupelor ruse prin ţara noastră 3. traseul era stabilit în detaliu cu ocolirea capitalei - 12 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porţii refuzând ajutorul oferit de România pt a nu împărţi victoria- armata rusă a trecut Dunărea cu ajutorul vaselor româneşti , motiv pentru care turcii au bombardat oraşele româneşti Giurgiu şi Corabia iar în replică românii au bombardat Vidin şi Turtucaia ; practic între Poartă şi România se instalase o stare de război nedeclarată - astfel la interpelarea lui Nicolae Fleva în legătura cu situaţia creată ,Mihail Kogălniceanu a răspuns prin declararea independenţei României la 9 mai 1877

b) Participarea României la războiul din 1877-1878

- iunie 1877 armata rusă a ajuns la Dunăre dar a fost oprită la Plevna ( complex de fortificaţii format din 14 redute ) cu mari pierderi - 19 iulie 1877 arhiducele Nicolae a trimis o telegramă lui Carol I cerând sprijinul aramatei române- fără a exista o convenţie militară de colaborare Carol I a trimis diviziile III şi IV şi a fost acceptat drept comandant suprem al armatelor româno-ruse care atacau Plevna - în sprijinul armatei române a venit şi populaţia civilă prin donaţii ; s-au implicat şi românii din Transilvania - august trupele române au reuşit să cucerească reduta Griviţa - 28 octombrie 1877 la Plevna Osman Paşa a fost capturat de Mihai Cerchez iar turcii au capitulat - până la încheiere armistiţiului ruso-turc românii au mai lupatat la Vidin şi Belogradcik- după încheierea conflictului în februarie 1878 s-a încheiat pacea de la San –Stefano , fără particparea României , pace care nu a mulţumit marile puteri, motiv pentru care negocierile s-au reluat - iulie 1878 CONGRESUL DE PACE DE LA BERLIN Prevederi : 1. România primea Dobrogea , Delta şi Insula Şerpilor 2. – II - ceda Rusiei sudul Basarabiei : Cahul , Bolgrad , Isamail 3. independenţa României era recunoscută cu condiţia modificării Constituţiei privind acordarea dreptului de cetăţenie indiferent de religie ( până la această dată de acest drept beneficiau doar creştinii , evrei fiind excluşi )

c) Urmările obţinerii independenţei :

- septembrie 1878 Carol I a primit titlul de Alteţă Regală - 14 martie 1881 Parlamentul a proclamat România ca Regat - politica economică s-a schimbat , Convenţia comercială cu Austro-Ungaria a fost denunţată şi s-a introdus protecţionismul în scopul încurajării industriei proprii - apar noi instituţii bancare iar comerţul se dezvoltă intens deoarece ţara avea ieşire la mare- ia amploare reţeaua de căi ferate - începe exploatarea intensă petrolului - România a devenit o mare exportatoare de grâu

30

Page 31: Ist Romanilor 12

- situaţia precară în care se aflau ţăranii se menţine - ţăranii , populaţia majoritară erau săraci şi dependenţi faţă de marii proprietari de pământuri- erau exploataţi de arendaşi motiv pentru care s-au răsculat în 1888 şi 1907

d) Importanţa obţinerii independenţei :- pe plan extern : România a devenit o ţară suverană , cu drepturi depline în relaţiile internaţionale -pe plan intern : a creat condiţiile regimului politic şi accelerării modernizării

PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ( 1916-1918)

a. Cauzele izbucnirii Primului Război Mondial 1914-1918

- dorinţa Marilor Puteri de a reîmpărţi lumea şi de a obţine noi pieţe de desfacere - pretextul : 15 iunie 1914 atentatul de la Sarajevo ; moştenitorul tronului Austro-Ungariei , Franz Ferdinand a fost asasinat de un tânăr student sârb din Bosnia Gavrilo Prinkip .Austro-Ungaria a impus condiţii umilitoare Serbiei şi cu toate că aceasta le-a acceptat o lună mai târziu a fost atacată.( motivul conflictului dintre Serbia şi Austro-Ungaria : Serbia s-a opus anexării Bosniei la Austro-Ungaria )Blocuri militare :

1. Tripla Alianţă = Puterile Centrale : Austro-Ungaria Germania Imperiul Otoman Bulgaria 2. Tripla Înţelegere = Antanta : Franţa Anglia Rusia România Italia S.U.A

b.Perioada neutralităţii 1914-1916

- 1883 România a semnat Tratatul cu Puterile Centrale deoarece dinastia din România era de origine germană iar Rusia manifesta tendinţe expansioniste .Tratatul a fost secret iar cele două părţi se angajau să se ajute în cazul unui atac extern.- 1912 a izbucnit un război între statele balcanice şi Turcia care a fost înfrântă şi nevoită să-şi cedeze teritoriile europene - pt. a slăbi Serbia , Austro-Ungaria a încurajat Bulgaria să-şi atace foştii aliaţi şi să-şi extindă teritoriul în dauna lor- 1913 Bulgaria a luptat cu foştii aliaţi dar şi cu turcii - România a intervenit în conflict iar Bulgaria a fost nevoită să capituleze şi să semneze Pacea de la Bucureşti prin care ceda României Cadrilaterul (judeţele Caliacra şi Durostor din sudul Dobrogei )- primul război mondial a izbucnit la 15 iulie 1914 când Austro-Ungaria a atacat Serbia - deşi avea semnat Tratatul cu Puterile Centrale , România nu a intrat în război deoarece Austro-Ungaria nu fusese atacată ci era stat agresor - poziţia faţă de război : 1. Carol I şi conservatorii susţineau intrarea în răboi alături de Puterile Centrale 2. liberalii şi opinia publică susţineau intrarea în răboi alături de Antanta 3. socialiştii susţineau menţinerea definitivă a neutralităţii

31

Page 32: Ist Romanilor 12

- datorită potenţialului economic şi uman dar şi a poziţiei geografice ambele blocuri militare doreau ca România să li se alăture - 21 iulie 1914 în Consiliul de coroană de la Sinaia s-a hotărât neutralitatea cu expectativă armată- 27 septembrie 1914 Carol I (1866-1914 ) a murit şi l-a tron i-a urmat nepotul său Ferdinand (1914-1927 ) căsătorit cu Maria nepoată a reginei Marii Britanii- după acest eveniment politica externă a României s-a orientat spre Antanta fiind influienţată de regina Maria şi liberali reprezentaţi de I.I.C. Brătianu- pe frontul de vest în 1916 Antanta a înregistrat mai multe înfrângeri şi pentru a distrage atenţia Puterilor Centrale spre est i-a cerut României să intre în război ,, acum ori niciodată ’’- România nu era pregătită pentru eveniment : nu avea nici muniţie nici oameni pregătiţi - datorită presiunilor dar şi a promisiunilor făcute de Antanta , România a avut mai multe contacte cu reprezentanţii Antantei - 4 august 1916 România a încheiat cu Antanta : CONVENŢIA POLITICĂ ŞI MILITARĂ : - România : în timp de o lună să declare război Austro-Ungariei Avea dreptul de a anexa teritoriile româneşti din Austro- Ungaria : Transilvania şi Bucovina Participa la conferinţa de pace cu aceleaşi drepturi ca aliaţii săi - Antanta : garanta integritatea teritorială a României se angaja să-i furnizeze României muniţie şi armament Rusia trebuia să atace frontul austriac şi să sprijine armata română în Dobrogea- 15 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei iar armata română a pătruns în Transilvania eliberând Braşov şi Topliţa - din nord vestul Transilvaniei armata română a fost atacată de trupele austro-maghiaro –germane conduse de generalul Flakenhein ( primul general care a folosit gazul toxic pe front)- printr-o greşeală tactică trei sferturi din armata română a fost moblizată pe frontul de vest restul graniţelor rămânând descoperite- în sud România a fost atacată de trupele germano-turco-bulgare conduse de felmareşalul Mackensen- fără a beneficia de sprijinul promis de Rusia în august 1916 România a fost înfrântă pe frontul de la Turtucaia ( sudul Dobrogei ) motiv pentru care a fost nevoită să-şi retragă armata din Transilvania - armata germano-turco-bulgară a reuşit să străpungă şi apărarea de pe Jiu ( a luptat Ecaterina Teodoroiu )- 23 noiembrie 1916 în urma bătăliei de la Argeş – Neajlov capitala a fost ocupată- motivele înfrângerii : România era înconjurată din trei părţi de inamici , armata era slab echipată şi neinstruită , aliaţii nu au respectat obligaţiile asumate - regele , guvernul şi o parte din populaţie s-au retras în Moldova , frontul s-a stabilizat pe linia Nămoloasa Galaţi iar capitala a fost stabilită la Iaşi ; s-a format un guvern de uniune naţională - două treimi din teritoriul ţării a intrat sub regim de ocupaţie militară germană- pentru a reface armata română Franţa a oferit armamenet iar generalul Henri Berthlot a instruit armata română - Ferdinand în scopul remobilizării armatei a promis adoptarea a două legi : electorală –vot universal şi agrară –împroprietărirea ţăranilor cu pământ - iulie –august 1917 fără ajutorul Rusiei armata română a obţinut victorii la Mărăşti , Mărăşeşti , Oituz reuşind să oprească înaintarea armatei germane ( au luptat sub lozinca ,, pe aici nu se trece ’’ ) – planul Puterilor Centrale de a ocupa Moldova a eşuat- 25 octombrie 1917 a avut loc revoluţia bolşevică de la Petrograd ( Rusia) în urma căreia s-a instaurat comunismul - deşi la început noul guvern a promis că va lupta în continuare alături de Antanta ,dar pentru a obţine sprijin din partea populaţiei , guvernul a decis să semneze în martie 1918 Pacea de la Brest-Litovsk - cu toate că România obţinuse succese pe front , a fost obligată de Rusia să încheie Pacea de la Buftea Bucureşti la 24 aprilie 1918 cu Puterile Centrale

32

Page 33: Ist Romanilor 12

- prin aceasta România pierdea Dobrogea ( ieşirea la Marea Neagră se realiza printr-un cordon comercial ), crestele Carpaţilor care reveneau Ungariei iar economia şi resursele petroliere erau puse la dispoziţia ocupanţilor- guvernul român şi-a dat demisia şi s-a constituit un nou guvern condus de filogermanul Alexandru Marghiloman care a şi semnat pacea- regele Ferdinand a refuzat să semneze pacea de la Bucureşti- august 1918 Antanta a reluat ofensiva reuşind să elibereze Serbia- 28 octombrie 1918 regele Ferdinand a ordonat armatei române să reintre în război - armata română a reusit să elibereze teritoriul ţării de sub ocupaţie germană şi a intrat împreună cu regele la 18 noiembrie 1918 în Bucureşti- statele care au făcut parte din Puterile Centrale au capitulat pe rând iar Germania a semnat armistiţiu la 11 noiembrie 1918 la Compiegne c.Urmări:

- după război s-au încheiat tratate separate cu fiecare stat învins - deşi i se promisese participarea la tratative cu drepturi egale , România a fost inclusă în categoria statelor mici cu interese speciale şi nu i s-a permis participarea la sedinţele care o priveau- prin Tratatul de la Saint-Germain România a primit de la Austria nordul Bucovinei - prin tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 România a primit Transilvania- prin Tratatul de la Neuilly sur Sein graniţa dintre România şi Bulgaria a rămas cea din 1913- România trebuia să primească de la Germania 1% pentru reparaţii de război şi să plătească Austriei şi Ungariei depăgubiri pentru investiţiile pe care le-au făcut în Bucovina şi Transilvania.d.Consecinţe :

- pierderi de vieţi omeneşti , economice , teritoriu devastat - realizarea României Mari ( Marea Unire )

UNIREA –FORMAREA ROMANIEI MARI

- dupa Primul Război Mondial Imperiul Ţarist , Otoman si Austro-Ungar s-au destrămat , afrimarmându- se principiului wilsonian al autodeterminării , şi nationalităţior

- Realizarea României Mari s-a înfăptuit prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei în 3 etape : obţinerea autonomiei , independenţa şi apoi unirea

- A) BASARABIA - Partidul Naţional Moldovenesc şi Congresul Ostaşilor Moldoveni sub îndrumarea lui Ion Inculeţ au proclamat

autonomia şi au înfiinţat Sfatul Ţării organ reprezentativ şi Consiliul de directori generali , organ executiv- 2 Dec 1917 s-a proclamat Republica Democrată Moldovenească - Armata rusa dezorganizată a produs anarhie jefuind gospodăriile iar Ucraina dorea să alipească Basarabia - Ţinând cont de acestea, Consiliul Director a cerut sprijinul guvernului român care a trimis un corp de armată

pentru a restabili situaţia- Intervenţia armatei române a deranjat guvernul Rusiei Sovietice care la 13 ianuarie 1918 a rupt relaţiile

diplomatice cu România şi a sechestrat tezaurul dat spre păstrare - 24 ian 1918 Sfatul Ţării a proclamat independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti - 27 martie 1918 Basarabia s-a unit cu România - B) BUCOVINA - Ucraina dorea să anexeze Bucovina

33

Page 34: Ist Romanilor 12

- Din acest motiv românii organizaţi în Consiliul Naţional Român au cerut în octombrie 1918 dreptul la autodeterminare iar la Cernauti s-a întrunit Adunarea Naţională Constituţională din iniţiativa lui Iancu Flondor şi a lui Sextil Puşcariu

- S-a format Consiliul Naţional ca organ reprezentativ si datorită tendinţelor agresive ale Ucrainei, s-a cerut sprijinul armatei române

- 15 nov 1918 Congresul General al Bucovinei a votat unirea cu Romania - C) TRANSILVANIA - După retragerea armatei române spre Dunăre, autorităţile maghiare au dus o puternică mişcare de reprimare a

mişcării naţionale româneşti prin rechiziţii, arestări, internări în lagăre, presa romnească a fost suspendată iar şcolile confesionale ale românilor închise

- Rol important în realizarea unirii au avut Partidul Naţional Român şi Partidul Social Democrat - 29 septembrie s-a adoptat “ Declaraţia de autodeterminare “ redactată de Vasile Goldiş, prin care se cerea: libertatea

naţiunii, separarea de Ungaria, suveranitate naţională, organizarea unui plebiscit în privinţa unirii - 18 octombrie 1918 a luat fiinţă din unificarea Partidului Social Democrat ( şase membri ) și Partidul Naţional

Român ( şase membri ): Partidul Naţional Român Central organ politic al românilor din Transilvania; acesta a organizat gărzi naţionale care au preluat controlul politic și administrativ în provincie

- 13 noiembrie 1918 s-au purtat tratative cu guvernul maghiar care au eşuat deoarece ei recunoșteau doar autonomia Transilvaniei

- 18 noiembrie /1 decembrie 1918 a avut loc Adunarea de la Alba Iulia care a avut un caracter plebiscitar ( vot DA sau NU ) , la care au participat 100000 oameni

- Au adoptat Declaraţia de unire a Transilvaniei cu România 1 decembrie 1918- S-a format Marele Sfat Național ca for legislativ și Consiliul Dirigent ca organ executiv, prezidat de Iuliu Maniu

care trebuia să conducă provincia până la integrarea ei în regat- Naţionalităţile din Transilvania au recunoscut pe rând unirea : saşii, evreii - Autorităţile maghiare au refzat să recunoască unirea iar Bela Kun a ameninţat Consiliul Dirgent îndemnând armata

maghiară împotriva românilor - Armata română a intervenit înfrângând forţele maghiare a jungând în august 1918 la Budapesta - D) CONSECINTE :creșterea suprafeței țării ( de la 137000 km 2 l 295049 km 2 ) și a populației ( de la 7250000

locuitori la 18052896) , creșterea potențialului economic - Unirea a fost recunoscută prin tratatele de la Sainte Germain, Neuilly, Trianon , şi prin tratatul final Tratatul de

Pace de la Paris

MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ ŞI PARTIDELE POLITICE ÎN PERIOADA INTEBELICĂ

I) Monarhia

- Ferdinand I Întregitorul ( 1914-1927) monarh constituţional a cărui prestigiu a crescut în timpul Primului Război Mondial prin reformele promise şi prin realizarea României Mari.- 15 octombrie 1922 Ferdinand I şi regina Maria au fost încornaţi la Alba Iulia ca suverani ai României Mari - asupra regelui a exercitat o puternică influienţă seful P.N.L. Ion I.C. Brătianu fapt care i-a diminuat din popularitate .La aceasta a contirbuit şi ,,criza dinastică ’’ declanşată de moştenitorul tronului Carol.- deşi era căsătorit cu fiica regelui Greciei, Elena şi aveau împreună un copil ( Mihai ) , Carol a fugit în 1925 în Italia împreună cu amanta sa Elena Lupescu , renuţând la prerogativele de moştenitor al tronului.-influienţat de liberali Ferdinand a acceptat această decizie şi la 4 ianuarie 1926 Parlamentul îl proclamă moştenitor pe Mihai .- s-a format o regenţă compusă din prinţul Nicolae , Ghe. Buzdugan şi Patriarhul Miron Cristea. Aceasta avea dreptul de a exercita prerogativele regale în cazul în care Mihai ar fi ajuns la tron înainte de vârsta majoratului.

34

Page 35: Ist Romanilor 12

- 1927 Ferdinand I şi Ion I.C. Brătianu au murit astfel că între 1927 -1930 statul a fost condus de regenţă .- pentru a-i înlătura pe liberali de la guvernare , membrii P.N.Ţ au făcut presiuni pentru revenirea în ţară a lui Carol prezentat drept ,, salvator’’ al ţării .Pentru a reveni ,lui Carol i s-au impus două condiţii: respectarea Constituţiei din 1923 şi să nu-i permită Elenei Lupescu să intre în ţară.- a revenit în ţară şi la 8 iunie 1930 Parlamentul a anulat legile din 4 ianuarie 1926 şi l-a proclamat rege sub numele de Carol al II lea (1930-1940= perioada Restauraţiei )- Carol al II lea şi-a încălcat promisiunile făcute : Elena Lupescu a revenit în ţară , în 1938 a modificat Constituţia din 1923 , a preluat efectiv puterea în stat , a compromis partidele politice introducând un partid unic Frontul Renaşterii Naţionale al cărui şef era - în timpul domniei sale România a avut grave pierderi teritoriale :

26 iunie 1940 a pierdut în favoarea Rusiei Basarabia şi Nordul Bucovinei 30 august 1940 Dictatul de la Viena , a pierdut N-V Transilvaniei în favoarea Ungariei 21 august 1940 a cedat Bulgariei sudul Dobrogei

- datorită pierderilor teritoriale Carol al II lea a fost obligat să abdice în 5 septembrie 1940 când şef al statului a devenit Ion Antonescu

II) Partidele politice

- PARTIDUL NATIONAL LIBERAL- constituit în 1875 în urma Coaliţiei de la Mazar Paşa - adepţi : burghezia industrială şi financiară , funcţionari ,medici , profesori - deziderat : modernizarea statului român prin adoptarea unei politici economice protecţioniste - “ prin noi înşine”;dezvoltarea industriei naţionale –România deţinea condiţiile necesare industrializării :

materii prime , capital , forţă de muncă - liberalii au condus în mod autoritar au participat la unificarea administrativă a României ( judeţ, plasă ,

comune ) după 1918 au introdus votul universal ( legea electrorală : partidul care obţinea 40% din voturi beneficia de 70% locuri în Parlament) şi reforma agrară au contribuit la elaborarea Constituţiei de la 1923

- lideri :I. I. C. Brătianu , I.G. Duca , Ghe. Brătianu - au guvernat între 1922-1928 şi 1933-1937- liberalii s-au opus revenirii în ţară a lui Carol al II lea dar în cele din urmă au acceptat noua situaţie politică- în timpul în care s-a aflat la guvernare a influienţat viaţa economică , sistemul bancar şi aparatul birocratic-

B) PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC- s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Ţăranesc din Vechiul Regat al cărui preşedinte

era Ion Mihalache cu Partidul Naţional Român din Transilvania – preşedinte : Iuliu Maniu - scopul fuziunii a fost menţinerea echilibrului bipartid în viaţa politică românească şi crearea unei forţe care

să se poată opune liberalilor - platforma program :edificarea statului naţional ţăranesc în care agricultura avea un rol important - doctrina “ porţilor deschise “ faţă de capitalul străin- adepţi : burghezia mica şi mijlocie , ţărănimea , intelectualii - lideri : Ion Mihalache , Iului Maniu - au guvernat în perioada marii crize economice : 1929-1933- au descentralizat administraţia şi au acordat drepturi muncitorilor , au acordat credite ţăranilor - au susţinut revenirea în ţară a lui Carol al II lea

35

Page 36: Ist Romanilor 12

C) EXTREMA STÂNGĂ - doctrina socialistă promova egalitatea între toate clasele sociale dar avea foarte puţin adepţi deoarece 80% din populaţie se afla în mediul rural- comuniştii considerau România un stat înapoiat care avea nevoie de revoluţia proletariatului (muncitorilor )- 1921 mişcarea de stânga s-a scindat şi astfel a luat fiinţă Partidul Comunist Român afiliat la internaţionala

comunistă - comuniştii considerau România un stat imperialist şi propuneau un nou vot pentru a se stabili dacă unirea

celor 3 provincii cu România nu a fost un act forţat- obiectivul lor era dezmembrarea statului român - în sudul Basarabiei au organizat o revoltă împotriva autorităţilor române - în urma acestui eveniment P.C.R. a fost scos în afara legii (1924) deoarece atenta la siguranţa statului - Lideri: Lucretiu Patraşcanu , Ana Pauker au fost susţinuţi de sovietici

EXTREMA DREAPTA

- punea accent pe tradiţia românească şi pe ortodoxie - 1923 a luat fiinţă Liga Apărării Naţional Creştine condusă de A. C. Cuza , grupare ce avea legături cu Italia

fascistă - promova teoria purificării prin moarte , ura şi intoleranţa , urmarea exterminarea evreilor - aveau o formaţiune paramilitară numită “ lăncieri”;luptau împotriva pluralismului politic- adepţi : studenţi, preoţi , mica burghezie şi ţăranii- din rândurile acestui partid s-a desprins o grupare condusă de Corneliu Zelea Codreanu care în 1927 a pus

bazele la Iaşi a Legiunii Arhanghelului Mihail- legionarii purtau uniforme verzi cu embleme- au susţinut : tradiţionalismul şi naţionalismul intolerant , considerau ca sunt singurii capabili să asigure

renaşterea naţională printr-un regim totalitar , au organizat atentate şi au întocmit liste ale morţii urmărind să-şi elimine adversarii

- gruparea şi-a schimbat numele în Garda de Fier -1930- 1933 partidul este scos în afara legii şi va fi înfiinţat în 1934 sub denumirea Totul pentru Ţară - la alegerile din 1937 a ieşit a treia forţă politică din ţară- noiembrie 1938 C . Z Codreanu şi liderii legionari au fost împuşcaţi din ordinul lui Carol al II lea sub pretextul

fugii de sub escortă - locul lui C . Z Codreanu a fost luat de un lider mult mai extremist : Horia Sima , din ordinul sau au fost

asasinaţi : I. G. Duca , Armand Călinescu , Virgil Madgearu , Nicolae Iorga III) Consecinţe :

- începând cu 1938 rolul partidelor politice a săcăzut deoarece Carol al II lea a instaurat un regim autoritar introducând un partid unic Frontul Renaşterii Naţionale

REALATII INTERNATIONALE IN PERIOADA INTERBELICA

După 1878 Rusia și-a întărit pozițiile în Bulgaria și a devenit riverană la gurile Dunării, adoptând o atitudine amenințătoare față de România.Depășirea stării de izolare diplomatică în care se afla țara noastră se putea realiza printr-o alianță cu Germania.Vizita lui Carol I în 1883 în Germania și Austro- Ungaria a netezit calea spre aderarea României la Tripla Alianță.Tratatul dintre România și Austro-Ungaria a fost semnat la 30 octombrie 1883, Germania aderând în aceeași zi iar Italia ulterior.Alianța avea un caracter defensiv, iar prevederile sale secrete, au fost cunoscute doar de suveranii statelor semnatare și de primii miniștri.Ea a fost reînnoită ultima dată în 1912.Actul nu a fost adus în discuția Parlamentului României, de

36

Page 37: Ist Romanilor 12

teama respingerii sale.Tratatul a scos România din izolarea diplomatică în care se găsea, consolidându-i poziția în Europa de sud-est.Acordul a avut și efecte negative deoarece a stânjenit ajutorul acordat luptei românilor ardeleni.În perspectivă istorică, alianța a mers contra intereselor naționale și împotriva simțămintelor marii majorități a românilor, astfel că prevederile tratatului nu s-au putut aplica nici în 1914, nici în 1916.Relațiile cu Austro-Ungaria au continuat să se înrăutățească: situația românilor de peste munți nu a cunoscut vreo îmbunătățire, așa cum se sperase; politica guvernului de la Viena în Peninsula Balcanică amenința echilibrul în zonă și securitatea României.Izbucnirea Primului Război Mondial a fost precedată de declanşarea mai multor crize printre care si cele două războaie balcanice. În primul război balcanic desfaşurat în toamna anului 1912 s-au confruntat Grecia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru cu Imperiul Otoman.Întărirea Bulgariei a fost percepută la București ca o amenințare pentru securitatea frontierei dobrogene.Pacea desfășurată la Londra a nemulțumit Bulgaria, astfel încât în 1913 statul bulgar a declarat război foștilor aliați.Din cauza pericolului destabilizării echilibrului în Balcani, România şi Turcia au intervenit în război împotriva Bulgariei prin cucerirea Sofiei.În anul 1913 la București s-a desfășurat pacea în urma celui de-al doilea război balcanic, unde România a primit sudul Dobrogei numit Cadrilater (2 judeţe-Caliacra şi Durostorum) de la Bulgaria.Găzduirea acestui congres de pace, la care pentru prima dată țările din sud estul Europei își rezolvau problemele în absența Marilor Puteri, constituia un indiciu privind creșterea prestigiului internațional al României.Pretextul declanșării P. R. M. l-a constituit asasinarea la 15/28 iunie 1914 la Sarajevo a moștenitorului tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, de către un student sârb.La 15/28 iulie 1914 Austro-Ungaria a declarat război Serbiei. Prim-ministrul I.I.C.Brătianu a semnat la 4/17 august 1916 Convenția politică și militară de aderare la Antanta, formată din Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia, prin care României i se recunoșteau drepturile asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria și urma să fie sprijinită militar și tactic de către aliații săi.La 15/28 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei cu scopul eliberării teritoriilor aflate sub dominația austro-maghiară.Sistemul de la Versailles-în urma Primului Război Mondial, conferința de pace s-a desfășurat la Paris în perioada ian.1919-ian.1920.Deciziile au fost adoptate de Consiliul celor 4 format din SUA, Anglia, Franţa, Italia.Statele participante au fost împărţite în state cu interese generale (marile puteri), state cu interese limitate (state mici-România) şi înfrânte.S-au adoptat tratate de pace cu statele învinse, foste membre ale Puterilor Centrale care sunt cunoscute sub numele de ,,Sistemul de la Versailles”.La 28 iunie 1919 s-a semnat tratatul cu Germania la Versailles, prin care România a primit doar 1% din despăgubirile de război germane.La 10 septembrie 1919 s-a semnat tratatul cu Austria la Saint-Germain prin care se recunoștea unirea Bucovinei cu România.Prevederea conform căreia marile puteri puteau interveni în treburile interne românești sub pretextul apărării minorităților naționale l-a determinat pe prim-ministrul României, I.I.C.Brătianu să părăsească lucrările conferinței după care și-a dat demisia.Noul guvern condus de Al. Vaida-Voevod a semnat ulterior tratatul cu Austria.La 27 noiembrie 1919 la Neuilly sur Sein s-a semnat tratatul cu Bulgaria prin care granița dintre cele două țări rămânea cea stabilită la București în 1913.La 4 iunie 1920 s-a semnat tratatul cu Ungaria la Trianon care recunoștea unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.La 20 octombrie 1920 s-a adoptat ,,Tratatul de la Paris” prin care Franța, Italia, Anglia și Japonia au recunoscut unirea Basarabiei cu România.Sistemul de alianţe în perioada interbelicăÎn 1919 România a aderat la Societatea Naţiunilor iar în 1921 România a semnat Convenţia internaţională privind statutul definitiv al Dunării.În 1921, România, Regatul Sârbo-Croato-Sloven (din 1929-Iugoslavia) şi Cehoslovacia au format Mica Înţelegere (Mica Antantă), prima alinaţă regională în Europa își propunea să apere integritatea teritorială a părților contractante în fața unui atac neprovocat din partea Ungariei sau Bulgariei.S-a destrămat în 1938 o dată cu invazia germană în Cehoslovacia.În 1928 România a semnat Pactul Briand-Kellogg, de reglementare a relaţiilor internaţionale, propunea eliminarea războiului în relaţiile internaţionale.Relațiile diplomatice cu URSS n-au fost reluate după război.Problemele în relațiile româno-sovietice erau:

Tezaurul României, depozitat în Rusia în timpul războiului și nerestituit; Problema Basarabiei;

Tratatele desfășurate cu resprezentanții Uniunii Sovietice la Copenhaga , Varșovia, Viena și Riga nu au avut rezultatele scontate.

37

Page 38: Ist Romanilor 12

La 9 februarie 1929 România a semnat Protocolul de la Moscova, alături de ceilalţi vecini ai URSS, propunea eliminarea războiului în relaţiile internaţionale.N.Titulescu a fost ales în 1930 şi 1931 preşedintele Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor.În iunie 1934 au avut loc convorbiri româno-sovietice între miniştrii de externe N.Titulescu şi Maksim Litvinov.Au fost restabilite relaţiile diplomatice.În 1936 s-a negociat un tratat de asistenţă mutuală româno-sovietic-eşuat. La 23 aug. 1939 la Moscova s-a semnat Pactul de neagresiune germano-sovietic semnat între ministrul de externe german, von Ribbentrop și cel sovietic, Molotov care era însoțit de un protocol secret adițional care prevedea împărțirea sferelor de influență în estul Europei.La Art.3 U.R.S.S. își exprima interesul față de Basarabia.La 9 februarie 1934 la Atena, România, Grecia, Turcia și Iugoslavia au format Înțelegerea Balcanică, care urmărea menținerea echilibrului în zonă și respingea revizionismul bulgar și italian.La 13 apr. 1939 Franța și Anglia au acordat garanții privind granițele României.Al Doilea Război Mondial a izbucnit la 1 sept. 1939 când trupele germane au invadat Polonia.La 3 sept.1939 Anglia și Franța, garantele Poloniei, declară război Germaniei.La 6 sept.1939 în Consiliul de Coroana se adopta neutralitatea României.La 22 iunie 1940 are loc capitularea Franței ceea ce pentru România a reprezentat prăbușirea sistemului de alianțe extern și pierderea principalului garant al granițelor românești după care au urmat pretențiile revizioniste din partea U.R.S.S., Bulgariei și Ungariei.

PIERDERI TERITORIALE ÎN 1940

- la 1 septembrie 1939 a izbucnit cel de al doilea război mondial - 23 august 1939 între Germania şi URSS s-a încheiat Pactul Ribbentrop-Molotov prin care cele două state se

înţelegeau să împartă statele din S-E Europei - Pe baza acestuia în aprilie 1940 ministrul de externe sovietic Molotov , a declarat în Sovietul Suprem că există o

problemă litiginoasă între România şi URSS : BASARABIA - Reprezentantul României , Gheorghe Davidescu a fost chemat la Kremlin unde i s-a înmânat o notă ultimativă prin

care guvernul român trebuia să cedeze în termen de 24 ore Basarabia - Guvernul român a fost înştiinţat pe 26 iunie 1940 iar a doua zi s-a întrunit Consiliul de Coroană ( 26 reprezentanţi

din care doar 6 au votat pt rezistență ) - 28 iunie guvernul român a cerut URSS –ului informaţii privind desfăşurarea operaţiunilor de evacuare a teritoriului - S-a stabilit ca aceasta să se desfăşoare în termen de 4 zile , cu toate acestea a doua zi armata sovietică se afla la

Cernăuţi - În urma presiunilor pe care Bulgaria le-a făcut pe lângă Germania a obţinut prin Tratatul de la Craiova din 21

august 1940 de la România , Cadrilaterul ( 2 judeţe din sudul Dobrogei ) - La graniţa de vest , ungurii aliaţii tradiţionali ai Germaniei au făcut presiuni pt a obţine Transilvania - Guvernul român a propus schimbul de populaţie între cele două state dar maghiarii au refuzat - Deoarece nu se ajungea la nici un acord Hitler a intervenit - 30 august 1940 s-a semnat DIKTATUL DE LA VIENA , prin care România pierdea N-V Transilvaniei , adică

69000 km pătraţi cu o populaţie majoritară formată din români- În 1940 România a pierdut în total 100000 km pătraţi , din acest motiv Carol al II lea a pierdut sprijinul populaţiei

şi a fost nevoit să abdice la 6 septembrie 1940 - Tronul a fost preluat de fiul său Mihai care a rămas doar cu atribuţii simbolice în stat deoarece şeful statului era

generalul Ion AntonescuUN MODEL IMPUS –DEMOCRATIA POPULARA

a) Instaurarea comunismului -implicarea R. In razb a cunoscut 2 etape:

1.Sept. 1940-iunie 1941:nonbeligeranta cu aderare la Axă(Roma-Berlin-Tokyo)2.iunie 1941-aug 1944 beligeranta alaturi de Axă

38

Page 39: Ist Romanilor 12

-în perioada iunie 1941-august 1944 România a participat la cel de Al Doilea Război Mondial alături de Axă (Germania) pentru recuperarea Basarabiei.Antonescu a fost de acord ca armata română să treacă dincolo de Nistru deoarece Hitler i-a promis retrocedarea N-V Transilvaniei iar el dorea să creeze o zonă tampon (neutră) între U.R.S.S. și Basarabia-1943 Ion Antonescu a conştientizat că Germania va pierde războiul moriv pentru care a început demersurile pentru scoaterea României din război.A propus lui Mussolini ieșirea concomitentă din război a României și a Italiei dar a fost refuzat.În plus U.R.S..S-ul a refuzat să accepte ieșirea României din război deoarece dorea să-i impuna capitularea necondiționată a acesteia.-Ideea ieşirii din război era susţinută şi de Opoziţia Unită, condusă de regele Mihai -Soarta României a fost stabilită în tratativele secrete purtate între Churchill , Roosevelt şi Stalin -Împreună cu Opoziţia Unită sovieticii au hotărât înlăturarea lui Antonescu-23 august 1944 Ion Antonescu a fost chemat în audienţă la Palat şi arestat de rege -Regele Mihai l-a numit prim ministru pe Constantin Sănătescu care a condus un guvern compus din militari şi reprezentanţi ai Blocului Naţional Democrat: Iuliu Maniu ( PNŢ ) Ctin I C Brtătianu ( PNL ) Lucreţiu Pătrăşcanu ( PCR ) -Armata română a eliberat singură teritoriul naţional, la 28 august 1944 capitala era liberă -30 august pe teritoriul României au pătruns trupele sovietice care a devastat localităţile, au făcut rechiziţii, jafuri, violenţe, cei care se opuneau erau deportaţi în URRSS-România a intrat 90% sub influienţă sovietică, această înţelegere a fost parafată la Yalta în feb 1945 de Churchill, Roosevelt şi Stalin ( Marea Britanie, USA, URSS )-6 martie 1945 sovieticii au impus un nou guvern condus de Petru Groza ( regele Mihai a refuzat să recunoască acest guvern și a intrat în grevă regală ) -Moscava a instruit militari comuniști pe care i-a infiltrat în scopul preluării conducerii unui viitor guvern-9 martie 1945 României i-a fost retrocedat N-V Transilvaniei iar la 1 iunie 1946 în urma unui proces înscenat Ion Antonescu a fost executat -Feb 1947 la Conferinţa de la Paris, nu s-a recunoscut contribuţia României la război şi a fost obligată să plătească URSS –ului despăgubiri de război, iar trupele sovietice puteau rămâne pe tereitoriul României 90 de zile ( au rămas până în 1958 )-Opoziţia a fost înlăturată prin arestarea ţărăniștilor la Tămădău -Pentru a pune mâna pe putere cei bănuiţi că ar fi colaborat cu fasciştii sau veghiul guvern erau arestaţi şi li s-a interzis să şi exercite dreptul de vot -Regele Mihai rămăsese ultimul obstacol în calea comunizării României -30 decembrie 1947 Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu Dej l-au obligat să abdice şi au instituit republica

b ) Perioada stalinistă.Regimul Gheorghe Gheorghiu Dej 1948-1965-regimul comunist = regim totalitar – partid unic –șef atotputernic-foruri conducatoare : Congresul 5000 membri întrunit la 5 ani , Comitetul Central 300 membrii întrunit 2 ori pe an , Biroul Politic și Secretarul General-scop : crearea “omului nou “ devotat statului , partidului și conducătorului său pt a se impune a folosit mijloace represive-Constituția din 1948: suveranitatea populară, unicitatea puterilor în stat, partid unic, reprezentarea poporului într-un singur organ ales Marea Adunare Națională -Dictatura proletariatului =muncitorilor-Instituțiile statului subordonate partidului-6 martie 1945 sovieticii au instalat guvernul Petru Groza comunist, care nu avea sprijinul populației.Din acest motiv U.R.S.S.-ul a retrocedat României N-V Transilvaniei la 9 martie 1945, prezentând evenimentul ca o realizare a guverului Petru Groza.-1946 alegeri: campanie electorală cu violențe fizice, intimidări arestări a reprezentanților opoziției –rezultatul scrutinului a fost falsificat caștiga cu 79% Frontul Național Democrat, opoziția reprezentata de P N Ț era înlăturată-30 iulie 1947 a avut loc înscenarea de la Tămădău; liderii PNȚ au fost arestați, partidul scos în afara legii Iuliu Maniu și Ion Mihalache condamnați la inchisoare pe viață

39

Page 40: Ist Romanilor 12

-30 decembrie 1947 a avut loc abdicarea silită a regelui Mihai I și s-a proclamat Republica Populară Română-Februarie 1948 PC R asimileaza PSD prin presiune și teroare rezultând Partidul Muncitoresc Român –secretar general Ghe. Gheorghiu Dej –scopuri urmarite: să se mențină la conducere și să-și afirme puterea în partid și stat – a promovat comunismul pe linie “ națională “ înlăturând linia moscovită Ana Pauker , Emil Bodnăraș -1948 a fost adoptată o noua Constituție după model sovietic.A fost dată legea cu privire la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie(trecerea întreprinderilor,mijloacelor de transport în proprietatea statului), planificarea centralizata a economiei prin trasarea planurilor anuale şi cincinale, colectivizarea agriculturii-prima etapă a reprezentat-o confiscarea proprietăţilor ţărăneşti de până la 50 ha ale căror proprietari, numiţi chiaburi,au fost strămutaţi în alte părţi sau arestaţi;- în 1949 s-au infiinţat Gospodăriile Agricole de Producţie -etatizarea băncilor(trecerea băncilor în proprietatea statului)-industrializarea forţată-mutarea populaţiei de la sate la oraşe-,,revoluţia culturală”a avut drept scop introducerea controlului şi cenzurii asupra mass-mediei-au fost interzise cărţi -în 1948 prin legea invăţământului, învăţământul românesc a fost organizat după model sovietic-predarea religiei a fost interzisă -Deţinutii politici au fost ,,reeducaţi” prin supunerea torturilor şi umilinţelor pentru a-şi schimba concepţiile politice şi a deveni ,,oamenii noi” care să execute ceea ce li se cere fără a avea o opinie proprie-Iunie 1952 Ghe Gheorghiu Dej devine prim ministru -După moartea conducătorului sovietic,I.V.Stalin în 1953, în România a avut loc un proces de destalinizare ceea ce a permis orientarea comerţului spre statele occidentale şi efectuarea de vizite ale liderilor de la Bucureşti în capitale occidentale-1958 trupele sovietice au părăsit România -1964 Declarația din aprilie 1964 – partidul își rezerva dreptul de a edifica socialismul în conformitate cu realitățile naționale –independența față de Moscova –conflict în 1965 între Dej și Moscova în privința autonomiei

b) Perioada național-comunistă. Regimul lui Nicolae Ceaușescu 1965-1989-În 1965 a fost adoptă o nouă Constituţie în care denumirea ţării a devinit Republica Socialistă România-În 1965 N.Ceauşescu a fost ales prim secretar al partidului ajutat de Ghe Maurer , Emil Bodnăraș , Chivu Stoica -Consolidarea puterii înlăturarea aliaților și promovarea unor noi cadre Ilie Verdeț ,Manea Mănescu -În perioada cât România a fost condusă de Ceauşescu se pot identifica mai multe etape:-prima etapă-1965-1971-se caracterizează prin adoptarea unor măsuri cu caracter liberal:-sprijinirea iniţiativei particulare în comerţ, construirea de locuinţe proprietate personală, creşterea numărului de autoturisme proprietate personală, studierea limbilor occidentale în şcoală, îmbunătăţirea gradului de confort al populaţiei-promovarea unei politici externe independente faţă de Moscova-în 1967 România a stabilit relaţii diplomatice cu R.F.G.;în 1968 Ceauşescu a refuzat participarea la intervenţia armată împotriva revoluţiei anticomuniste din Cehoslovacia,ceea ce i-a atras simpatia Occidentului-a doua etapă-1971-1980-în 1971 după ce Ceauşescu a întreprins o vizită în China şi Coreea de Nord la întoarcerea în ţară a impus modelul comunist bazat pe exacerbarea naţionalismului-dictatura personală şi cultul personalităţii pentru care a adoptat următoarele măsuri:-şi-a eliminat rivalii politici, a instituit principiul rotaţiei cadrelor, şi-a numit rudele în posturile cheie din partid şi stat, a numit-o pe Elena Ceauşescu în Comitetul Executiv al P.C.R. comunism dinastic-în 1974 Ceauşescu a preluat funcţia şi de PREŞEDINTE al R.S.R.-a treia etapă-1980-1989-este perioada crizei întregului sistem politic,economic,social din România -criza economică a fost provocată de investiţiile masive în industrie prin contractarea de credite externe -Ceauşescu a stabilit că prioritar era achitarea datoriei externe -au crescut exporturile la produsele agro-alimentare şi s-au redus importurile-în 1981 s-a trecut la raţionalizarea principalelor bunuri de consum,a energiei electrice şi a benzinei

40

Page 41: Ist Romanilor 12

-s-a accentuat cultul personalităţii prin omagierea celor doi la televiziune şi în presă-Împotriva dictaturii ceauşiste s-au ridicat tot mai multe personalităţi din ţară şi exterior numite dizidenţi politici precum Paul Goma,Ana Blandiana,Mircea Dinescu,Doina Cornea-Martie 1974 devine primul președinte al Republicii deținând și funcția de secretar general al PCR -Controlul partidului asupra sferelor politice , culturale , științifice-Rotirea cadrelor pt a evita consolidarea pozițiilor colaboratorilor -Promovarea rudelor dinastie comunistă -Politica naționalistă –cultul personalității -Asociaţii comuniste:-preşcolarii formau ŞOIMII PATRIEI-elevii gimnaziu- PIONIERII-tinerii-UTC

UN MODEL IMPUS –DEMOCRATIA POPULARA

- în perioada iunie 1941-august 1944 România a participat la cel de Al Doilea Război Mondial alături de Germania - 1943 Ion Antonescu a conştientizat că Germania va pierde războiul moriv pentru care a început demersurile pentru

scoaterea României din război- Ideea ieşirii din război era susţinută şi de Opoziţia Unită , condusă de regele Mihai - U.R.SS. –ul s-a opus deoarece doreau ca România să capituleze - Soarta României a fost stabilită în tratativele secrete purtate între Churchill , Roosevelt şi Stalin - Împreună cu Opoziţia Unită sovieticii au hotărât înlăturarea lui Antonescu- 23 august 1944 Ion Antonescu a fost chemat în audienţă la Palat şi arestat de rege - Regele Mihai l-a numit prim ministru pe Constantin Sănătescu care a condus un guvern compus din militari şi

reprezentanţi ai Blocului Naţional Democrat : Iuliu Maniu ( PNŢ ) Ctin I C Brtătianu ( PNL ) Lucreţiu Pătrăşcanu ( PCR )

- Armata română a eliberat singură teritoriul naţional , la 28 august 1944 capitala era liberă - 30 august pe teritoriul României au pătruns trupele sovietice care a devastat localităţile , au făcut rechiziţii , jafuri ,

violenţe , cei care se opuneau erau deportaţi în URRSS- România a intrat 90% sub influienţă sovietică , această înţelegere a fost parafată la Yalta în feb 1945 de Churchill ,

Roosevelt şi Stalin ( Marea Britanie , USA , URSS )- 6 martie 1945 sovieticii au impus un nou guvern condus de Petru Groza ( regele Mihai a refuzat să recunoască

acest guvern și a intrat în grevă regală ) - Moscava a instruit militari comuniști pe care i-a infiltrat în scopul preluării conducerii unui viitor guvern- 9 martie 1945 României i-a fost retrocedat N-V Transilvaniei iar la 1 iunie 1946 în urma unui proces înscenat Ion

Antonescu a fost executat - Feb 1947 la Conferinţa de la Paris , nu s-a recunoscut contribuţia României la război şi a fost obligată să plătească

URSS –ului despăgubiri de război, iar trupele sovietice puteau rămâne pe tereitoriul României 90 de zile ( au rămas până în 1958 )

- Opoziţia a fost înlăturată prin arestarea ţărăniștilor la Tămădău - Pentru a pune mâna pe putere cei bănuiţi că ar fi colaborat cu fasciştii sau veghiul guvern erau arestaţi şi li s-a

interzis să şi exercite dreptul de vot - Regele Mihai rămăsese ultimul obstacol în calea comunizării României - 30 decembrie 1947 Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu Dej l-au obligat să abdice şi au instituit republica

41

Page 42: Ist Romanilor 12

REGIMUL POLITIC, MONOPLOLUL IDEOLOGIC ȘI “ PRODUCȚIA CULTURALĂ”

a ) Regimul politic

- regimul comunist = regim totalitar – partid unic –șef atotputernic- foruri conducatoare : Congresul 5000 membri întrunit la 5 ani , Comitetul Central 300 membrii întrunit 2 ori pe an ,

Biroul Politic și Secretarul General- scop : crearea “omului nou “ devotat statului , partidului și conducătorului său - pt a se impune a folosit mijloace represive- Constituția din 1948 : suveranitate populară , unicitatea puterilor în stat , partid unic , reprezentarea poporului într-

un singur organ ales Marea Adunare Națională - Dictatura proletariatului =muncitorilor- Instituțiile statului subordonate partidului- 6 martie 1945 sovieticii instalează guvernul Petru Groza comunist - 1946 alegeri : campanie electorală cu violențe fizice , intimidări arestări a reprezentanților opoziției –rezultatul

scrutinului falsificat caștiga cu 79% Frontul Național Democrat , opoziția reprezentata de P N Ț era înlăturată- 30 iulie 1947 înscenarea de la Tămădău; liderii PNȚ arestați partidul scos în afara legii Iuliu Maniu și Ion

Mihalache condamnați la inchisoare pe viață - 30 decembrie 1947 abdicarea silită a regelui Mihai I –proclamarea Republicii Populare Române - Februarie 1948 PC R asimileaza PSD prin presiune și teroare rezultând Partidul Muncitoresc Român –secretar

general Ghe . Gheorghiu Dej –scopuri urmarite : să se mențină la conducere și să-și afirme puterea în partid și stat – a promovat comunismul pe linie “ națională “ înlăturând linia moscovită Ana Pauker , Emil Botnăraș

- 1948 o noua Constituție după model sovietic - 11 iunie 1948 procesul de naționalizare - Iunie 1952 Ghe Gheorghiu Dej devine prim ministru - 1958 trupele sovietice au părăsit România - 1964 Declarația din aprilie 1964 – partidul își rezerva dreptul de a edifica socialismul în conformitate cu realitățile

naționale –independența față de Moscova –conflict în 1965 între Dej și Moscova în privința autonomiei - 1965 Ceaușescu prim secretar al partidului ajutat de Ghe Maurer , Emil Bodnăraș , Chivu Stoica - Consolidarea puterii înlăturarea aliaților și promovarea unor noi cadre Ilie Verdeț ,Manea Mănescu - August 1968 Ceaușescu s- a opus invaziei sovietice în Cehoslovacia , consolidându-și puterea și obține sprijinul

occidentailor și a Fondului Monetar Internațional- România proclamată Republică Socialistă- 1971 dupa vizita în China instaurează regimul personal-pune capăt relativei liberalizări-dictatura personală - Martie 1974 devine primul președinte al Republicii deținând și funcția de secretar general al PCR - Controlul partidului asupra sferelor politice , culturale , științifice- Rotirea cadrelor pt a evita consolidarea pozițiilor colaboratorilor - Promovarea rudelor dinastie comunistă - Politica naționalistă –cultul personalității

b) Monopolul ideologic și “ producția culturală “

- Activiștii controlau viata politică , economică și culturală - 1948 Legea învățământului desființat învățământul particular - 1948 Legea cultelor desființată Biserica Greco – Catolică –unită prin forță cu Biserica Ortodoxă - Folosirea cenzurii pt selectarea informațiilor care ar fi putut contrazice orientarea oficială- Publicații interzise –campanie de rusificare –reviziurea trecutului țării - Cultul personalității se impune în domeniile culturii

42

Page 43: Ist Romanilor 12

ROMÂNIA ÎN PERIOADA ,,RĂBOIULUI RECE”

Spre sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, soarta României a fost hotărâtă de marile puteri din Coaliția Națiunilor Unite (U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie), care și-au împărțit sferele de influență în Europa:-12/13 septembrie 1944-s-a semnat Convenţia de Armistiţiu între România şi puterile aliate (URSS, SUA, Anglia) la Moscova- România a fost considerată ţară înfrântă în al II-lea RM, obligată la plata unei despăgubiri de război de 300 mil.dolari, pierderi teritoriale- prin ”acordul de procentaj”(octombrie 1944) dintre Churchill și Stalin, România a intrat în sfera de influență sovietică- acordurile de la Yalta (februarie 1945) și Posdam (iulie-august 1945) au creat condiții favorabile atât pentru întărirea pozițiilor URSS în România, pentru instaurarea regimului comunist şi aducerea guvernului comunist condus de P. Groza-5 martie 1946-discursul rostit de WINSTON CHURCHIIL, prim-ministrul englez, la Univ. FULTON (Missouri, SUA)-foloseşte sintagma CORTINA DE FIER; este considerat începutul războiului receCORTINA DE FIER-termen folosit pentru a denumi împărţirea Europei între Estul comunist şi Vestul democraticRĂZBOIULUI RECE-starea de neîncredere şi ostilitate reciprocă, între lumea comunistă şi cea liberă (1945-1989); conflict ideologic:americanii doreau impunerea democrației iar sovieticii a comunismului.-29 iulie-15 octombrie 1946-Conferinţa de pace de la Paris în urma celui de-al II R.M.-delegaţia română a fost condusă de ministrul de externe, Gh.TĂTĂRESCU, fapt ce a fost utilizat de propaganda comunistă pentru a demonstra legalitatea guvernului P. Groza-10 februarie 1947- s-a semnat TRATATUL DE PACE DE LA PARIS:a. Dictatul de la Viena din 30 august 1940 era declarat nul, Ardealul revenind României; b. graniţa româno-sovietică rămânea cea stabilită în urma notei ultimative din 28 iunie 1940, Basarabia rămânea URSS;

c. Cadrilaterul era retrocedat Bulgariei

-1947-planul Marshall sprijin acordat statelor europene pentru reconstrucție.Primele ajutoare au fost pentru Turcia şi Grecia.URSS a respins Planul Marshall, de refacere economică propus de SUA iar România la fel ca celelalte state aflate sub influență sovietică a fost nevoită să denunţe Planul Marshall-5 noiembrie 1947- Gh. Tătărescu a fost înlocuit din funcţia de ministru de externe cu Ana Pauker-februarie 1948- lovitura de stat de la Praga, în urma căreia comuniştii au preluat puterea

-aprilie-mai 1948-URSS a impus Blocada Berlinului, nu a mai permis aprovizionarea Berlinului ca pedeapsa pentru respingerea comunismului-1949-s-a creat CAER- Consiliul de Ajutor Economic Reciproc-organizaţia economică a statelor comuniste, o piață comună pentru statele comuniste. România ca țară exportatoare de materii prime, a fost nevoită într-o primă perioadă să-și limiteze orizontul comercial doar la țările din cadrul CAER, ca de altfel și importurile de tehnică sau de produse industriale. Iugoslavia avea rol de observator. CAER a fost o ripostă la Planul Marshall.-4 aprilie 1949-la Washington s-a semnat Pactul NATO, o alianță militară a statelor democratice.-până la moartea lui Stalin în 1953 politica externă a României s-a caracterizat printr-o docilitate deplină față de Moscova.Sugestivă a fost atitudinea manifest ostilă față de autonomia politică a Iugoslaviei: România a sprijinit decizia lui Stalin de excludere a Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia din Comintern și de izolare a statului vecin.-14 mai 1955-s-a semnat Tratatul de la Varşovia, alianţa militară a ţărilor comuniste, fără Iugoslavia; tratatul a fost reînnoit în 1985.Tratatul de Prietenie, Colaborare și Ajutor Reciproc era o reacție la apariția NATO-10 decembrie 1955-România intră în ONU-februarie 1956-noul conducător al URSS, Nikita Hruşciov, a demascat cultul personalităţii lui Stalin, într-un raport la Congresul XX al PCUS .Pe acest fond au avut loc revolte anticomuniste în Polonia şi Ungaria.În Ungaria a avut loc intervenţia Armatei Roşii

43

Page 44: Ist Romanilor 12

-Gh.Gheorghiu Dej a acordat azil politic unor membri ai guvernului maghiar- Imre Nagy, dar apoi a acceptat extrădarea lor, pentru a fi judecaţi şi executaţi-aceste acţiuni au avut ca scop consolidarea prestigiului lui Dej şi creşterea încrederii Moscovei, ceea ce a permis luarea în discuţie a retragerii trupelor sovietice din România-24 mai 1958-se anunţă retragerea trupelor sovietice din România, încheiată în august 1958-pe plan intern retragerea sovieticilor a fost urmată de un nou val de represiuni pentru a descuraja orice tentativă de opoziţie-septembrie 1960-Gh. Gheorghiu Dej a fost primul şef de stat român care a ţinut un discurs la ONU, în cadrul celei de a XV Sesiuni a Adunării Generale-1961-construirea Zidului Berlinului-1962 a izbucnit conflictul chino-sovietic.Făcând notă discordantă față de blocul sovietic, România a continuat să întrețină relații diplomatice cu China și Albania.În schimb China recunoștea drepturile României asupra Basarabiei.Partidul Muncitoresc Român și-a atribuit un rol de mediator în conflictul dintre URSS și China. -1963-vizita lui Gh. Gheorghiu Dej în Iugoslavia şi semnarea acordului de construire a Centralei de la Porţile de Fier- 1964 România, care se pronunțase împotriva diviziunii economice între țările membre CAER, a respins Planul Valev , prin care era menită să fie doar o furnizoare de produse agrare pentru țările CAER.Discuțiile de pe marginea Planului Valev au convins conducerea PMR că industrializarea se putea face doar prin ruperea de Kremlin.-1964-Declaraţia din aprilie a CC a PMR- declaraţie de independenţă a comuniştilor români-19 martie 1965 a murit Gh.Gheorghiu Dej-1965-N. Ceauşescu –noul prim-secretar al PCR-septembrie 1965-Ceauşescu a întreprins o vizită la Moscova, a nemulţumit Moscova din cauza programului său de guvernare-1967-România a stabilit relaţii diplomatice cu R.F. Germania, cu ocazia vizitei lui Corneliu Mănescu, ministrul de externe între 1961-1972-1967- Corneliu Mănescu a devenit primul preşedinte al Adunării Generale a ONU care provenea dintr-un stat comunist-1967-a avut loc Războiul de Şase Zile între Israel şi arabi, România nu a rupt relaţiile diplomatice cu Israelul, ea a devenit mediator în conflictul arabo-izraelian.Această poziție a dus la îmbunătățirea relațiilor țării noastre cu SUA și Europa Occidentală.-august 1968-a avut loc revoluţia anticomunistă de la Praga -,,Primăvara de la Praga”, Ceauşescu a respins intervenţia armată a Tratatului de la Varşovia într-un discurs de la 21 august 1968; este momentul fundamentării naţionalism-comunismului lui Ceauşescu.După intervenție România a refuzat să mai participe la manevrele militare de pe teritoriul celorlalte state membre ale Tratatului și a respins participarea armatelor altor state la menevre militare pe teritoriul său.-1968-a avut loc vizita preşedintelui Franţei Charles de Gaulle, care l-a felicitat pentru politica lui de independenţă-august 1969-vizita preşedintelui SUA, Richard Nixon la Bucureşti, prima vizită a unui preşedinte american într-o ţară comunistă-octombrie 1970-Ceauşescu a făcut o vizită în SUA de 15 zile la invitaţia lui Richard Nixon, a fost principalul moment al politicii externe româneşti după 1970-1975- vizita preşedintelui SUA, Gerald Ford-România a primit mai multe favoruri economice din partea statelor capitaliste:

-1971- România a fost primită în GATT (Acordul General pentru Tarife şi Comerţ)-1972-România a fost acceptată în FMI, apoi a încheiat acordul cu BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare)A obținut un regim comercial preferențiat acordat de Paiața Comună în 1973 iar în 1975 a primit clauza națiunii celei mai favorizate din partea SUA.

-1975 -vizita lui Ceauşescu în Franţa la invitaţia preşedintelui Georges Pompidou-30 iulie-1 august 1975-Helsinki-are loc ultima reuniune a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, au participat 35 de state-pentru statele comuniste, conferinţa a avut un rol propagandistic, iar pentru statele occidentale a constituit premisa liberalizării regimurilor comuniste din Europa de est-Ceauşescu şi-a manifestat politica de independenţă în limitele impuse de Moscova, niciodată nu a încercat să părăsească Tratatul de la Varşovia sau CAER

44

Page 45: Ist Romanilor 12

- România a contribuit la încheierea acordului de pace dintre Israel și Egipt(Camp David, 1978) și la restabilirea relațiilor diplomatice între USA și China(1979).-după 1980 se restrâng contactele diplomatice ale lui Ceauşescu la ţări din lumea a treia şi arabe.Pe plan intern se produce o încălcare sistematică a drepturilor omului.-1985-noul conducător de la Moscova, Mihail Gorbaciov a lansat politica de perestroika-modernizarea şi restructurarea economiei URSS; glasnost-transparenţă. Ca urmarea România a fost izolată în relațiile internaționale de către statele occidentale și în 1988 a pierdut clauza națiunii celei mai favorizate în relațiile comerciale cu SUA.-mai 1987-vizita lui Mihail Gorbaciov- a abordat tema unor reforme.Gorbaciov prezenta noile concepte ale politicii sale, criticând starea de lucruri din România.-1989-întâlnirea de la Malta între M. Gorbaciov şi G.Bush-1989-Ceauşescu anunţă plata integrală a datorie externe de 11 mld. dolari-9 noiembrie 1989-căderea Zidului Berlinului-1989-prăbuşirea comunismului şi încheierea Războiului rece.Mișcările din Europa au dus la lichidarea regimurilor comuniste, Ceaușescu făcea dovada că nu înțelege realitățile din jur.În august 1989 în Mesajul trimis statelor membre ale Tratatului de la Varșovia atrăgea atenția că evenimentele din Polonia unde fusese numit un prim ministru necomunist sunt periculoase și urmăresc ”îndepărtarea socialismului”.Politica de destindere și de reconciliere promovată de liderul reformist de la Kremlin în relațiile cu SUA a constituit factorul primordial în prăbușirea comunismului și în sfârșitul Războiului Rece.-1991-dizolvarea Tratatului de la VarşoviaUE-1993-România devine membru al Consiliului Europei, odată cu depunerea instrumentelor de ratificare-1995-România depune cererea de aderare la UE-2000-încep negocierile de aderare la UE-2005-la Abaţia Neumunster din Luxemburg s-a semnat Tratatul de aderare al României şi Bulgariei la UE-1 IAN.2007-România a devenit membru cu drepturi depline a UE-35 deputaţi români-NATO-1990-scrisoarea adresată de Petre Roman,secretarului NATO, Manfred Werner-2002-2004-au loc negocierile de aderare

CONSTRUCȚIA DEMOCRAȚIEI POSTDECEMBRISTE

a. Prăbușirea regimului comunist

Contextul internațional a fost favorizat de criza regimurilor din Europa.Mihail Gorbaciov a inițiat unele reforme care au dus la prăbușirea comunismului.

În România regimul a fost înlăturat prin violență deoarece: regimul a fost foarte represiv, nu s-a reușit închegarea unei opoziții în interior iar Ceaușescu a opus rezistență față de reformele din Uniunea Sovietică.

În 1980 a scăzut drastic nivelul de trai.Pâinea și alimentele de bază au fost raționalizate.S-a redus și cota de energie termică, electrică și gazul metan pentru consumul casnic.Nicolae Ceaușescu a instaliat ”socialismul dinastic” prin care întreaga familie Ceaușescu ocupa posturi în partid și în stat.

Prin Tezele din iulie 1971 a fost lansată ”revoluția culturală” prin care s-a trecut la ideologizarea tuturor sectoarelor vieții sociale.Măsuri luate de Ceaușescu în această perioadă: a preluat toate funcțiile importante în stat, devenind președinte al R.S.R., sercetar general al P.C.R. și președinte al Consiliului de Apărare Națională; a fost introdusă cenzura asupra sferelor politice, culturale, științifice și s-a introdus sistemul rotirii cadrelor .Cultul personalității a atins cote maxime iar măsurile economice falimentare au afectat viața populației.

45

Page 46: Ist Romanilor 12

Instituțiile cu rol represiv Securitatea și Miliția căreia i se adăuga o rețea de informatori, controlau populația pentru a stopa orice opoziție față de regim.Printre măsurile luate de aceste instituții represive au fost înființarea închisorilor morții unde se recurgea la teroare și deportările.

În 1977 a avut loc greva muncitorilor de la Lupeni.Muncitorii au cerut reducerea zilei de muncă de la 8 ore la 6 și locuri de muncă pentru soțiile și ficele lor dar și asistență medicală.Ceaușescu s-a deplasat la fața locului a acceptat revendicările și le-a promis că nu vor fi pedepsiți pentru demersul lor.

În 1979 Constantin Pavelescu a ținut un discurs la Congresul al XII lea acuzându-l pe Ceaușescu că a instaurat o dictatură personală și că nu respectă minima democrație în partid.Unii intelectuali au denunțat în străinătate regimul ceaușist pentru încălcarea drepturilor omului și au distribuit manifeste.

Regimul Ceauseșcu a devenit din ce în ce mai nepopular pe plan intern în anii ’80, pe măsura deprecierii condițiilor de trai oferite populației și punerii în practică a unor proiecte costisitoare, precum achitarea în termen scurt a datoriei externe a țării, sistematizarea satelor, construirea noilor “centre civice” ale orașelor, etc

În februarie 1987 studenții din Iași au ieșit în stradă purtând lozinca ”vrem lumină să învățăm și apă să ne spălăm”.Se suplimenta alimentarea acolo unde erau manifestații dar pentru o perioadă scurtă de timp.

În martie 1989 a fost dată publicității o scrisoare semnată de Silviu Brucan, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu prin care protestau împotriva politicii lui Ceaușescu.

La 16 decembrie 1989 a avut loc revolta de la Timișoara unde demonstranții manifestau împotriva regimului.Ceaușescu a dat ordin armatei să tragă și s-au înregistrat morți și răniți.Timișoara a fost izolată și s-a instaurat starea de asediu.

La 21 decembrie 1989 la București s-a organizat o mare adunare care trebuia să demonstreze susținerea regimului politic de către populație.Mulțimea adunată în fața Comitetului Central al Partidului Comunist Român a huiduit și a scandat lozinci anticomuniste.Cei care se opuneau regimului au rămas în stradă și noaptea au luat cu asalt clădirea.Elena și Nicolae Ceușescu au fugit cu elicopterul.

La 22 decembrie 1989 s-a constituit Frontul Salvării Naționale condus de Mircea Dinescu, Doina Cornea și Ion Iliescu.Televiziunea a fost ocupată și evenimentele din România au fost transmise direct.Pe străzile din București forțe neidentificate trăgeau în maifestanți.Nicolae și Elena Ceușescu au fost predați unei unități militare din Târgoviște.După un proces sumar au fost acuzați de genocid și executați la 25 decembrie 1989.

b. Statul de dreptFrontul Salvării Naționale a reintrodus pluralismul politic.S-au reînfiniințat partidele tradiționale dar și U.D.M.R și

Vatra Românească în Transilvania.În mai 1990 F.S.N. a câștigat primele alegeri libere iar în 1991 a fost adoptată Constituția în urma unui referendum

național.Forma de guvernamant:republica semiprezidentiala.

Separația puterilor în stat:Legislativ:Parlament (Camera Deputaților și Senat)Executiv: președinte 4 ani apoi 5.Dupa 1990 societatea civila a inceput sa se organizeze, infiintand fundatii pentru modernizarea societatii si pentru apararea drepturilor omului.O manifestare a societatii civile a fost fenomenul „Piata Universitatii” din Bucuresti 1990.Protestantii proveneau din diferite medii si acuzau guvernul de practici comuniste si de cenzura a presei.Interventia minerilor veniti la Bucuresti in 1990 si 1991 sa faca „ordine” a demonstrat ca dialogul politic intre putere si opozitie nu era real.In cele din urma manifestantii au fost evacuati.

Alegerile din anul 1996 au fost castigate de opozitie.Conventia Democrata(alianta in jurul P.N.L. si P.N.T) s-a impus in alegeri iar functia de presedinte i-a revenit lui Emil Constantinescu.Astfel mecanismul democratic al votului a determinat alternanta pasnica la putere.

46

Page 47: Ist Romanilor 12

CONSTITUȚIILE ROMÂNIEI

Necesitatea unei constituții apare în condițiile modernizării vieții social-politice, economice și culturale de la sfârșitul secolului al XVIII –lea și începutul secolului al XIX –lea în contextul pătrunderii și difuzării ideilor Revoluției Franceze.Până la primele constituții, au fost eleborate proiecte care exprimau tendința introducerii unui sistem modern de guvernare.Astfel, în Cererile norodului românesc(1821) este afirmat principiul suveranității poporului, Constituția cărvunarilor (1822), susținea necesitatea separării puterilor în stat.

Prin Covenţia de la Akkerman semnată în 1826 Poarta se obliga să respecte drepturile principatelor.Pe lângă alegerea domnilor pământeni se hotăra şi întocmirea unor regulamente pe baza cărora să poată funcţiona cele două provincii.Convenţia marca începutul protecţionismului ţarist. După Tratatul de la Adrianopol (1829) în Țările Române s-a introdus pe lângă suzeranitatea otomană și protectortul rus.Astfel sub ocupație militară țaristă, potrivit cu indicațiile Petersburgului s-au introdus primele documente cu caracter de lege din Principate Regulamentele Organice. O anchetă rusă a întocmit un raport general pe care l-a înmânat consulilor imperiali de la Bucureşti şi Iaşi.Instrucţiunile Curţii de la Petersburg au fost luate în seamă de către cele două comisii de boieri munteni şi moldoveni conduse de generalul rus Minciaki.

IV. Separarea puterilor în stat: 4. Puterea executivă: domn ales pe viaţă ales de o Adunare Obştească Extraordinară; avea drept de iniţiativă şi sancţionare a legilor; era ajutat de Sfat compus din şase miniştri5. Puterea legislativă:Adunarea Obştească compusă din boieri şi înalţi funcţionari; adopta legile şi prezenta Domnului rapoarte despre starea ţării numite anafoare6. Puterea judecătorească:Organele de judecată şi Înaltul Divan Domnesc instanţă Supremă

V. Sistemul fiscal Impozitele unificate(capitaţia) Burghezia plătea patenta calculată pe venit Desfiinţarea vămilor interne Adoptarea bugetului

VI. Modernizarea instituţiilor Reorganizarea învăţământului reînfiinţarea armatei naţionale înfiinţarea poştei, serviciului sanitar şi de pompieri se preconiza înfiinţarea Băncii Naţionale şi emiterea monedelor

Aspecte negative: clerul şi boierii beneficiau de privigii şi erau scutiţi de impozite, problemele agrare se menţineau.Prin Regulamentele Organice se moderniza sistemul fiscal, era introdus principiul bugetului, se desfințau vămile interne.

Actele au fost puse în aplicare la 1 iulie 1831 în Ţara Românescă şi 1 ianuarie 1832 în Moldova şi au rămas în vigoare până în 1858 când a fost adoptată Convenţia de la Paris.

Datorită menținerii privilegiilor boierimii, revoluționarii de la 1848 au considerat Regulamentele Organice o frână în calea dezvoltării societății românești.În perioada revoluției Proclamația de la Islaz a îndeplinit rol de constituție.Documentul cuprinde prevederi referitoare la drepturile omului și cetățeanului.A fost formulat principiul suveranității poporului, exercitat prin intermediul Adunării generale unicamerale.Domnul urma să fie ales din cinci în cinci ani.

În urma 1853-1856 s-a desfăşurat “ războiul Crimeei “ izbucnit între Rusia şi Turcia sustinută de Anglia si Franţa . Acest conflict a transformat Țările Române în teatru de desfășurare a unor operațiuni militare urmate de perioade lungi de ocupație.Trupele ruse sosite aici în iulie 1853, erau obligate să părăsească Principatele, în aprilie 1854, pentru a fi înlocuite

47

Page 48: Ist Romanilor 12

cu trupe otomane și austriece, acestea din urmă prelungindu-și șederea până la 30 martie 1857.Rusia a fost înfrântă şi marile puteri s-au întrunit la Paris pentru a discuta noua situaţie în Europa.

În urma 1856 Congresul de pace de la Paris marile puteri au discutat şi problemele principatelor și au adoptat următoarele prevederi:menţinerea suzeranităţii otomane, înlăturarea protectoratului Rusiei ,Ţările Române intrau sub garanţia Marilor Puteri și se organizau Adunările ad –hoc în scopul consultării populației în privința unirii.

Rezoluțiile Adunarilor ad-hoc au fost înmânate marilor puteri care întrunite la Paris au elaborat în 1858 Conventia de la Paris care a servit drept constituție Principatelor până în 1864.Satisfăcând parțial dorința de unire a românilor, Convenția organiza Principatele sub forma unei uniuni : Principatele Unite al Moldovei și Valahiei.Noul stat se organiza pe baza separației puterilor în stat :

puterea executivă domn ales pe viață, guvern alcătuit din miniștri numiți de domnitori, responsabili în fața acestora și a adunărilor ;

puterea legislativă se exercita colectiv de către domn, Adunare și Comisia Centrală de la Focșani.Adunarea dezbătea, adopta legile făra a avea inițiativă legislativă și alegea domnul.Deputați în adunări erau aleși prin vot censitar.

Puterea judecătorească : Înalta Curte de Justiție și Casație.Se exercita în numele domnitorului.Convenția desființa privilegiile boierești, prevedea egalitatea în fața legii, recomanda reglementarea raporturilor

între țărani și proprietari.În anul 1864 a izbucnit un conflict între puterea executivă(domn și guvern) și puterea legislativă datorită opoziției

majorității conservatoare față de reforma agrară.Prin lovitura de la 2 mai 1864, Al. I. Cuza a dizolvat Adunarea și a impus un nou document cu caracter de constituție Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris.Aprobat prin plebiscit (DA/NU) Statutul Devoltător a menținut principiul separației puterilor în stat, dar a impus preponderența executivului asupra legislativului, instituind domnia autoritară.Puterea executivă era exercitată de domn și guvern iar cea legislativă Domnul, singurul care are inițiativă legislativă, Adunarea legiuitoare care devine bicmerală:Adunarea electivă și Corpul Ponderator sau Senatul.Adunarea electivă se alegea în continuarea prin vot censitar, dar noua lege electorală reducea censul.Detronarea lui Al. I Cuza la 11 februarie 1866 a pus România într-o situaţie dificilă deoarece unirea fusese recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza .Rusia şi Turcia au cerut separaţia şi ocupaţia militară Liberalii şi conservatorii au format un guvern provizoriu şi o locoteneţă domnească şi au început demersurile pentru aducerea unui prinţ străin pentru stabilitatea politică şi socială. Cu sprijinul Franţei a fost adus în ţară Carol de Hohenzollern Sigmaringen , văr cu Napoleon al III lea. Alegerea lui Carol a fost supusă unui plebiscit.La 10 mai 1866 Carol a intrat în Bucureşti şi a fost proclamat domn de către Adunare, jurând să păzească integritatea României.

Perioada ascensiunii politice şi constituţionale a României nu se încheie o dată cu abdicarea, în februarie 1866, a domnitorului Al. Ioan Cuza; dimpotrivă, ea dobândeşte noi dimensiuni, prin adoptarea şi intrarea în vigoare la 1 iulie 1866 primei constituții interne românești, elaborată de reprezentanții națiunii române aleși prin vot liber și secret.Ea a instuționalizat regimul parlamentar modern.

Constituţia de la 1866 a fost întocmită după modelul Constituţiei belgiene şi este un act de factură liberală.În continuarea Regulamentelor Organice, a Convenției de la Paris și a Statutului Dezvoltător al al Convenției de la Paris societatea românească făcea un pas mai departe pe drumul modernizării principalelor sale instituții, așezării lor în concordanță cu marile transformări politice petrecute în Europa la începutul secolului al XIX lea.

Potrivit legii fundeamentale, România prima oară numită astfel, era regat constituțional și ereditar care are un domn pe șeful statului.Se făcea abstracţie de suzeranitatea otomană şi garanţia colectivă a Marilor Puteri. Principii incluse : suveranitate naţională , monarhie ereditară , responsabilitate ministerială , libertăţi şi drepturi cetăţeneşti, separarea puterilor în stat :

1. Puterea executivă , exercitată de domn şi guvern Atribuţiile domnului :

legislative:convoacă, amână și dizolvă Adunarea Deputaților și Senatul, inițiază orice proiect de lege, pe care o sancționează.

48

Page 49: Ist Romanilor 12

executive: numește și revocă miniștri, numește sau confirmă funcțiile publice, este capul puterii armate, acordă amnistia, grațierea, dreptul de a declara război, de a încheia tratate, bătea monedă.

Atribuţiile guvernului : prezintă proiecte de legi

2. Puterea legislativă , exercitată de Parlament bicameral : Adunarea Deputaţilor şi Senat Atribuţiile Parlamentului : sancţiona legile , vota bugetul , acorda sau retrăgea încrederea sa guvernului 3. Puterea judecătorească , exercitată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi Tribunale - sistemul electoral era bazat pe votul censitar - dreptul de cetăţenile îl aveau doar creştini ,evreii fiind excluşi ; abia în 1879 constituţia s-a modificat , dreptul de cetăţenie fiind acordat şi necreştinilor .

Importanţă:a creat cadrul necesar funcţionării instituţiilor moderne, a reglementat statutul monarhiei în România, a depăşit statutul de autonomie fiind percepută pe plan extern ca o manifestare a independenţei, nu amintea de suzeranitatea otomană şi nici de garanţia puterilor europene .

Regele a devenit arbitru în viața politică.Carol I căutând să reglementeze disensiunile dintre cele două partide de guvernământ a introdus în 1895 sistemul ”rotativei guvernamentale”.Tratatul secret încheiat cu Austro-Ungaria la care a aderat și Germania (1883) i-au permis regelui să intervină în favoarea românilor din provinciile ocupate.Domnia lui Carol I poate fi împărțită astfel:

1866-1878 când a purtat titlul de Prinț1878-1881 când i se recunoaște titlul de Alteță Regală1881-1914 după ce România a fost proclamată regat suveranul a fost încoronat Rege la 10 mai.

După moartea lui Carol I la 27 deptembrie 1914 continuitatea regimului monarhic a fost asigurată de nepotul său regele Ferdinand I 1914-1927.

Constituţia română din 1866, deşi o constituţie cam rigidă, a suferit mai multe modificări; dintre cele mai importante , ar fi dispoziţiile privitoare la drepturile politice în 1879, cele privitoare domn, presă, sistemul electoral şi la pământurile rurale în 1884, dispoziţiile privitoare la garantarea dreptului de proprietate şi cele privitoare la dreptul de vot în 1917 şi cele mai importante în 1918, ca urmare a desăvârşirii statului naţional unitar român.

Constituţia de la 1866 a organizat statul român având la bază principiul separaţiei puterilor în stat, a consacrat proprietatea privată ca pe un drept sacru şi inviolabil, a preluat anumite drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi politice, aceste prevederi constituind un progres.

Totodată, Constituţia din 1866 a instituit principiul monarhiei străine ereditare. Constituţia de la 1866 a rămas în vigoare peste o jumătate de secol, perioadă de timp în care societatea românească

s-au produs o serie de transformări importante industriale, economice. Constituirea României Mari în 1918 a creat un nou cadru teritorial, demografic și socio-economic ce impunea

adoptarea unui nou act constituțional.Constituția a fost adoptată de un parlament cu majoritate liberală, votată de Camera deputaţilor la 26 martie 1923 şi publicată la data de 29 martie, atunci intrând şi în vigoare. Avea 8 titluri şi 138 de articole .Noua Constituție avea ca noutate caracterul național.Dacă Contituția din 1866 accentua caracterul indivizibil al statului, cea din 1923 preciza cracterul național „regatul României este un stat național, unitar și indivizibil”.

România era monarhie constituţional parlamentară deoarece parlamentul controla succesiunea la tron şi îi putea urmări în justiţie pe membrii guvernului.

Constituția din 1923 consacra principiul potrivit căruia ,, toate puterile statului emană de la națiune, care nu le poate exercita decât prin delegație.„

Principiul separației puterilor în stat :

1. Puterea executivă , exercitată de rege şi guvern

Atribuţiile regelui : numea şeful guvernului , bătea monedă , elabora regulamentele pentru aplicarea legilor, şeful armatei , conferă decoraţii , drept de amnistie şi graţiere Atribuţiile guvernului : prezintă proiecte de legi

49

Page 50: Ist Romanilor 12

2. Puterea legislativă , exercitată de Parlament bicameral : Adunarea Deputaţilor şi Senat Atribuţiile Parlamentului :drept de legiferare , iniţiativă legislativă , vota bugetul , acorda sau retrăgea încrederea sa guvernului

3. Puterea judecătorească , exercitată de Curtea de Justiţie : constituţionalitatea legilor -drepturi şi libertăţi democratice :

Egalitatea tuturor în faţa legii Libertatea muncii şi a învăţământului Libertatea presei Libertăţi individualeRomânia era stat naţional unitar român, ceea ce confirma unirea provinciilor româneşti – Basarabia, Bucovina şi

Transilvania – cu România, din anul 1918.Prin Constituţia din 1923, în cazul minoratului regelui se instituia o Regenţă alcătuită din trei persoane, stabilite de

rege în timpul vieţii, şi nu prin testament; pe durata acesteia nu se putea aduce nicio modificare Constituţiei. Datorită legii electorale din 1918, votul este universal, direct, egal, secret pentru bărbaţi, începând cu vârsta de 21 de ani (excepţie făcând femeile, magistraţii şi militarii).

Importanţă:consolida democraţia şi statul unitar românesc, a asigurat funcţionarea regimului democratic chiar dacă în Europa se instaurau regimuri autoritare , totalitare.

Constituţia din 1923 a fost modificată în 1938 de către Carol al II lea şi repusă în vigoare în 1944.La 30 decembrie 1947 a fost abrogată definitiv odată cu constituirea Republicii Populare Române .

După moartea regelui Ferdinand în 1927, România a fost condusă de Regența, datorită renunțării la prerogativele tronului a principelui Carol.În 1930 pentru a-i înlătura pe liberali de la putere Partidul Național Țărănesc l-a adus la tron pe Carol al II lea.

Constituția din 1938 este expresia dorinței lui Carol al II lea de a institui un regim de guvernare personal.În urma rezultatului alegerilor parlamentare din 1937, în care nici un partid nu a reușit să-și asigure majoritatea necesară guvernării, la 20 februarie 1938 a fost ,, înfățișată„ poporului o nouă Constituție.,,Învoirea” poporului a fost exprimată printr-un plebiscit: votul s-a făcut prin declarație verbală, consemnată pe liste separate cu cei care votau pentru și cei care votau contra.

Promulgată de Carol al II lea la 27 februarie 1938, Constituția reprezenta un abuz ea nu mai emana de la națiune, ci de la puterea executivă.Principiile acestei constituții nu mai erau liberale.Era desființată separația puterilor în stat, puterea fiind concentartă în mâna regelui.

Puterea executivă era încredințată regelui, devenit capul statului, care o exercita prin guvernul său; miniștrii erau răspunzători doar în fața regelui.

Puterea legislativă se exercita de rege prin Reprezentanța Națională.Regele deținea inițiativa legislativă, parlamentul bicameral era o simplă anexă a puterii executive.Inițiativa parlamentară era limitată numai la legile de interes obștesc.Regele putea convoca, închide, dizolva ambele adunări și le putea amâna lucrările.Parlamentul era controlat și prin numirea unui număr mare de senatori de către rege.

Puterea judecătorească se exercita în numele regelui Exercițiul puterilor constituționale trecea în mâna regelui.România devenea o monarhie autoritară, în care regele nu

numai că domnea și guverna.Constituția din 1938 a modificat sistemul electoral. Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaților era ridicat la 30 de ani

și era acordat doar știutorilor de carte.În schimb pentru prima dată dreptul la vot era acordat și femeilor din România.Partidele politice au fost desființate și s-a înființat Frontul Renașterii Naționale, partid unic care îl avea drept șef pe Carol al II lea.Constituția a restrâns drepturile și libertățile democratice iar Parlamentul dintr-un factor politic esențial s-a transformat într-un organism lipsit de principalele sale atribuții.

Constituția din 1938 a fost suspendată în septembrie 1940, în condițiile prăbușirii regimului de autoritate monarhică.

50

Page 51: Ist Romanilor 12

În perioada regimului comunist au fost elaborate trei constituții:Constituția din 1948, Constituția din 1952, Constituția din 1965.Datele la care au fost elaborate nu sunt întâmplătoare: 1948 se plasează după desființarea vechiului regim și înlăturarea suveranului, 1952 marchează un moment important în subordonarea completă a statului de către nomenclatura comunistă , 1965 este anul schimbării liderului politic , Gheorghe Gheorghiu Dej cu Nicolae Ceaușescu.

La 6 martie 1945 în România a fost impus de sovietici primul guvern comunist condus de Petru Groza.Acest guvern nu a beneficiat de susținere populară iar regele Mihai a refuzat să-l recunoască intrând în grevă regală. Regele Mihai rămăsese ultimul obstacol în calea comunizării României.La 30 decembrie 1947 Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu Dej l-au obligat să abdice şi au instituit republica.

Constituția din 13 aprilie 1948 a fost alcătuită după modelul constituției sovietice.Marea Adunare Națională a adoptat-o în unanimitate, se consfințea noua titulatură a statului Republică Populară, „stat popular, unitar, independent și suveran”, care a luat ființă prin lupta dusă de popor și are în frunte clasa muncitoare.

Aparent legea fundamentală confințea principii democratice, precum suveranitatea poporului și votul universal.Constituția statua egalitatea în fața legii pt. toți cetățenii și afirma largi drepturi și libertăți cetățenești: dreptul la muncă, învățătură, libertatea presei. Practic aceste drepturi nu erau garantate fiind încălcate sistematic în timpul regimului comunist.

Constituția nu mai prevedea principiul separației puterilor în stat deoarece Marea Adunare Națională(MAN) era organul suprem al republicii, deci legislativul și executivul se confundau.

Puterea executivă aparținea Consiliului de Miniștri. Puterea judecătorească era exercitată de instanțele de judecată și de Curtea Supremă.Independența juridică era

desființată prin intervenția factorului politic.Prevederile economice prevăzute în Constituție pregăteau trecerea întregii economii sub controlul statului.Se prevedea

că mijloacele de producție, băncile și societățile de asigurare pot deveni proprietatea statului.Pentru prima dată în istoria vieţii politice şi parlamentare din România, prin actul constituţional din 1948 este înlăturat principiul separaţiei puterilor în stat, organ suprem al puterii de stat devenind Marea Adunare Naţională, faţă de care răspundeau toate celelalte organe ale statului. Constituţia din 1948 a marcat trecerea spre un regim guvernamental întemeiat pe monopartidism şi autoritarism statal, precum şi spre o economie centralizată şi dirijată politic.

Constituția putea fi oridcând modificată la propunerea guvernului sau a unei treimi din deputaţi, de către Marea Adunare Naţională.

Consecinţe: se naţionalizează, în 1948, principalele întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport; au fost naţionalizate o mare parte a clădirilor şi locuinţelor; se face o nouă reformă monetară (sunt confiscate ultimele rezerve în numerar) şi se hotărăşte trasformarea socialistă a agriculturii. Constituția din 1952 a consfințit întreaga aservire a României față de Uniunea Sovietică.Partidului îi revine rolul de conducător iar proprietatea este socialistă.Baza puterii o constituia alianța clasei muncitoare cu țărănimea. Principiul de bază al puterii de stat este dictatura proletariatului, regimul de stat al României este regimul democraţiei populare, care reprezinta interesele celor ce muncesc. Statul democrat popular este o formă a dictaturii proletariatului exercitată de Partidul Comunist.

Puterea legislativă era exercitată de Marea Adunare Națională aleasă pe o perioadă de 4 ani Puterea executivă era atribuită Consiliului de Miniștri constituit de MAN Puterea judecătorească era deținută de Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române (RPR) de tribunalele

regionale și populare.Constituția Republicii Socialiste România a fost introdusă la 21 august 1965.Denumirea țării se schimba considerând că

s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul spre comunism.Constituția consfințea proprietatea sovietică iar Partidul Comunist Român era conducătorul întregii societăți, singurul legitimat să depună candidaturi atât pentru Marea Adunare Națională(parlament unicameral), organul suprem al puterii de stat cât și pentru sfaturile populare.Statul a fost reconstituit pentru a servi unui partid unic.Economia era planificată și se impunea reprimarea tuturor dușmanilor noului regim politic.

51

Page 52: Ist Romanilor 12

Sistemul drepturilor și libertăților cetățenești a funcționat doar în măsura în care nu a contravenit interselor celor ce „muncesc”.

Organ legiuitor Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste Puterea executivă era atribuită Consiliului de Miniștri subordonat MANPrin legea 1 din 1974, care modifica Constituția, a fost instituită funcția de președinte al Republicii Socialiste Române,

atribuțiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat au revenit șefului statului.Toate constituțiile comuniste au reprezentat voința unui singur partid, au legitimate totalitarismul și reprimarea.La 22 decembrie 1989 în urma revoluției de la București regimul comunist s-a prăbușit și s-a revenint la

democrație.Acest fapt a impus elaborarea unei noi constituții.Ea a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991.Constituția a reflectat reistaurarea statului de drept , întemeiat pe pricipiul separației puterilor în stat, responsabilitate guvernamentală, drepturi și liberătăți cetățenești.Pluralismul a devenit în societatea românească o condiție și o garanție a democrației. România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil; forma de guvernământ este republica semiprezidenţială; suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.

Constituția a stabilit republica drept formă de guvernământ cu următoarele instituții:

Puterea legislativă Parlament bicameral(Senat și Camera Deputaților), organul reprezentativ suprem al poporului român.Minoritățile naționale care nu întrunesc numărul necesar de voturi au dreptul la cel puțin un loc în forul legislativ.Inițiativa legislativă aparține Guvernului, senatorilor și deputaților.Legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare președintelui.

Puterea executivă președintele care veghează la respectarea Constituției și la buna funcționarea a autorităților publice.El exercită funcția de mediere între puterile statului precum și între stat și societate.Guvernul potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.

Puterea judecătorească este exercitată de instanțele judecătorești.Acestea include Curtea Supremă de Justiție Față de celelalte constituții liberale noua lege fundamentală a creat instituții noi: Curtea Constituțională și Avocatul poporului.Cea din urmă constituție are rolul de a apăra drepturile și libertățile cetățenești în raport cu autoritățile publice, în special cu cele executive.

În condițiile desfășurării procesului de integrare europeană, Constituția din 1991 a fost revizuită în 2003, pentru a fi în concordanță cu noile realități impuse de aderarea României la Uniunea Europeană.Articolele revizuite au fost supuse aprobării națiunii prin referndumul din 18 octobrie 2003.

REGIMURI POLITICE

Regimul politic reprezintă forma concretă de organizare şi funcţionare a sistemului politic şi în consecinţă, prin regim politic se înţelege modul concret de organizare, instituţionalizare şi funcţionare a sistemului politic şi de exercitare a puterii politice de către o forţă social-politică în cadrul unei comunităţi sociale sau a unui sistem social global. Natura regimului politic, forma sa de exprimare în planul practicii sociale este rezultatul raportului de forţe dintre clase, grupuri sociale, partide, formaţiuni politice, într-un cuvânt, dintre cetăţeni, organizaţii, dintre acestea şi societatea civilă şi politică. Regimul politic nu poate şi nu trebuie identificat cu forma de guvernare. Forma de guvernare desemnează modul concret de formare şi organizare a organelor puterii de stat. Dintre criteriile care trebuiesc folosite în clasificarea regimurilor politice evidenţiem: modul de constituire şi funcţionare a organelor puterii de stat (numire, alegere directă sau indirectă a acestora); modul de alegere a conducătorilor; conţinutul şi sfera drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în special a celor politice şi, mai ales, a modului cum se regăsesc şi se materializează în practica vieţii social-politice, natura şi baza ideologică a regimului; sistemul partidist (monopartidist, bi şi pluri partidism); natura, profunzimea şi amplitudinea relaţiilor sociale şi în special a celor politice.

52

Page 53: Ist Romanilor 12

Pornind de la aceste orientări, regimurile politice pot fi clasificate în: a)regimuri politice democratice; b)regimuri politice dictatoriale sau totalitare.

Regimurile politice democratice

Una dintre primele forme de organizare a vieţii social-politice a constituit-o regimurile democratice. Regimurile politice democratice au luat naştere încă din societatea antică , cel mai elocvent exemplu în acest sens, fiind regimul politic atenian. În teoria şi practica politică, regimurile democratice se individualizeaza printr-o serie de note distincte: -organele de conducere ale puterii de stat, politice, în general, se constituie şi acţionează prin consultarea cetăţenilor. Ele sunt emanaţia voinţei acestora şi rezultatul alegerilor; -în aceste societăţi există şi se aplică în practica politică principiul separației puterilor în stat, aceasta constituind o garanţie a vieţii democratice şi în mod deosebit, a democratismului politic; -existenţa unui larg sistem de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, a căror aplicare în practică este garantată de organele puterii de stat, constituie o caracteristică majoră a acestor regimuri; -pluripartidismul politic şi pluralismul ideologic constituie o altă componenta majoră a acestor regimuri, fapt ce naşte şi asigură funcţionalitatea opoziţiei politice, a diversităţilor de opţiuni, opinii, de ideologii în societate. În esenţă, prin structurile lor organizatorice, prin mecanimul de funcţionare, regimurile politice democratice reprezintă, apară şi promovează interesele generale ale tuturor membrilor societăţii, ale societăţii în ansamblul ei. În Marea Britanie, unde se aplică principiul regele conduce, dar nu guvernează, prim-ministrul, şef al majorităţii parlamentare, are un rol însemnat, îşi alege miniştrii şi are puteri executive extinse. Cele mai puternice formaţiuni politice au fost, după 1918, Partidul Conservator şi Partidul Laburist. În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill, prim-ministru, din partea Partidului Conservator, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1945; apoi, după război, în 1951-1955). În perioada postbelică, alt prim-ministru conservator, Margaret Thatcher, s-a afirmat prin acţiunile de consolidare a economiei, prin privatizarea unor întreprinderi şi servicii de stat, cât şi prin cele care au vizat creşterea prestigiului extern al ţării. Franţa, a avut între anii 1918 şi 1940 un regim democratic republican, caracterizat însă prin instabilitate guvernamentală (au funcţionat 42 de guverne). După al Doilea Război Mondial, a fost adoptată o nouă Constituţie, care instituia un regim parlamentar clasic. Charles de Gaulle, preşedinte al ţării din anul 1959, a susţinut ideea consolidării puterii şefului statului acesta având dreptul să se pronunţe asupra liniilor generale ale politicii interne şi externe a ţării.Reforma constituţională din anul 1962, a stabilit ca preşedintele Franţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal, nu de un colegiu electoral, ca până atunci.

Regimurile politice dictatoriale

Noțiunea de dictatură provine, , de la latinescul “dictatura” ce înseamnă a porunci, a domina nelimitat o persoană sau un grup de persoane. În stransă legatură cu această noțiune s-a format și cea de dictator exprimând conducerea exercitată de o persoana nesupusă controlului statului sau a altei instituții politice, având puteri nelimitate. Sintetizând, putem aprecia că regimurile politice nedemocratice, dictatoriale se individualizează în teorii și practica vieții politice prin urmatoarele trăsături: -puterea de stat este deținută și exercitată în mod absolut de către o persoană sau un grup de persoane care concentrează în mâinile lor întreaga putere, îndeosebi cea politică; -aplicarea puterii nu se realizează în baza principiului separației acesteia sau chiar dacă acest principiu se menține, el este formal având un rol propagandistic;

53

Page 54: Ist Romanilor 12

-inexistența unor organe reprezentative ale puterii de stat sau chiar dacă acestea sunt prezente în viața politică, atribuțiile și prerogativele lor sunt considerabil restrânse. Organele puterii, atât câte există, sunt numite, ele subordonandu-se total puterii. -lipsa pluripartidismului politic și ideologic și, în consecință, a opoziției politice. În cadrul societății se instaureaza dominația politică și ideologică a unui singur partid, a celui aflat la putere. Ideologia partidului unic va promova interesele partidului, ale grupului aflat la putere, impunandu-se adeseori și prin forță; -prin mijloacele propagandei și ideologiei partidului are loc crearea cultului personalității șefului partidului, așa cum s-a întâmplat în cazul lui A.Hitler, B.Mussolini, V.Stalin, N.Ceausescu, Kim Ir Sen etc.; -regimurile dictatoriale își au mijloacele și metodele proprii de guvernare de la cele legale, până la cele ilegale, de la manipularea “pașnică”, până la violența deschisă. În perioada contemporană, cele mai reprezentative forme ale regimurilor dictatoriale au fost și mai sunt regimurile coloniale, regimurile fasciste, regimurile comuniste și regimurile militare. Aceste regimuri totalitare, profund nedemocratice, au constat în subordonarea totală economică, politică și spirituală a numeroase țări și popoare din Asia, Africa și America de Sud, în cele mai multe cazuri prin forță și violență. În perioada interbelică, dar mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, odată cu destramarea și prabușirea sistemului colonial, acest tip de regim politic a disparut. Deși fostele colonii au devenit independente politic, multe din ele continuă sub forme mascate, să rămână dependente economic de fostele metropole. Regimurile fasciste au apărut și s-au manifestat în perioada interbelică, reprezentând o soluție politică de extremă dreaptă, o dictatură teroristă, un regim politic totalitar. Apariția și ascensiunea fascismului în formele sale clasice (Italia, Germania) poate fi explicat printr-un complex de factori, cauze și conjuncturi specifice perioadei interbelice. În Europa, regimul fascist a cunoscut diferite denumiri, de regulă după numele conducatorului, ca salazarismul în Portugalia, franchismul în Spania sau în Franța, regimul de la Vichy, al mareșalului Petein. Regimuri fasciste au mai fost instaurate, sub diferite forme, în Olanda, Belgia, Croația, România.

Regimurile comuniste.

În comparație cu regimurile fasciste, ele sunt regimuri politice de extremă stânga, dar cu același numitor comun – totalitarismul. Primul regim politic comunist s-a instaurat în timpul Primului Război Mondial în urma revoluției bolsevice, pe fondul unei puternice crize a imperiului țarist. După 1945, sub presiunea armatei sovietice, dar și a neînțelegerilor ivite între puterile învingătoare, comunismul s-a instalat într-o serie de țări din centrul și răsăritul Europei, România, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Albania, Iugoslavia, Germania răsăriteană, în unele țări din Asia (Mongolia, Vietnam, Coreea, China) și America Latina (Cuba). Ca regim politic, comunismul este o dictatură care și-a adus ca argument dictatura clasei muncitoare, în fapt fiind dictatura partidului comunist, mai precis, a șefului acestuia sau a grupului din jurul său. În regimurile politice comuniste sistemul monopartidist a permis partidului comunist să-și impună ideologia și propria dictatură. Chiar dacă au fost cazuri când alaturi de partidul comunist au fost acceptate și alte grupuri politice, existența acestora era condiționată de recunoașterea rolului conducator al partidului comunist. Deși comunismul a fost teoretizat de Marx și Engels, iar revoluția bolșevică realizată de Lenin, bazele sistemului politic totalitar comunist au fost puse de Stalin, de aceea regimurile totalitare comuniste sunt cunoscute și sub numele de regimuri staliniste. Ceea ce s-a realizat în practică acolo unde s-a instaurat comunismul, nu a avut nimic comun cu comunismul lui Marx, ci a fost stalinism sau neostalinism. Sub pretextul luptei de clasă contra burgheziei și a chiaburimii, teroarea, violența, au fost legitimate ca politică de stat, iar formele și mijloacele folosite s-au apropiat de cele fasciste. A avut loc distrugerea societății civile și politice democratice și instaurarea dictaturii grupului sau șefului partidului comunist. Conștiința, cultura, ideologia, au fost deturnate de la rolul lor social, fiind puse să legitimeze noua putere, să realizeze cultul personalității șefului partidului, să promoveze interesele acestora.

54

Page 55: Ist Romanilor 12

FASCISMUL

Deşi Italia ieşise învingătoare din Primul Război Mondial italienii considerau pacea pierdută.Datorită dificultăţilor economice şi inexistenţei unei democraţii tradiţionale s-a înfiinţat Partidul Naţional Fascist care punea accent pe naţionalism considerând pluralismul o sursă a diviziunii naţionale.

Baza doctrine fasciste a fost naţiunea considerată un organism viu.Fascistii revendicau moştenirea Imperiului Roman.Fascism provine din limba latină fascio=legătură sau mănunchi de nuiele ce sugera unirea.Simbolul puterii în Roma antică era “fasces” un mănunchi de nuiele legate în jurul unui topor cu tăişul ieşit în afară.

Fasciştii au impus cultul conducătorului.Guvernarea trebuia să revină numai personalităţilor capabile să se ridice deasupra intreselor lor personale.Conducerea partidului a fost preluată de Benito Mussolini (Il Duce)fiul unui fierar cu convingeri socialiste şi antibisericeşti.A participat la Primul Război Mondial dar pe front a fost rănit de schijele unui mortier.

După încheierea războiului a promovat naţionalismul radical de dreapta .A înfiinţat detaşamente de ucigaşi numite Cămăşile Negre și O.V.R.A. începând războiul civil împotriva comuniştilor, catolicilor şi a liberalilor.

La 28 octombrie 1922 a condus un marş fascist asupra Romei obţinând mandat de la regele Victor Emanuel al III lea pentru a forma un guvern de coaliţie şi puteri dictatorial pe 1 an.A micşorat cheltuielile guvernului destinate serviciilor publice, a redus taxele pentru industrie în scopul încurajării industriei, a modernizat sistemul feroviar.Garda regelui a fost înlocuită de proprii săi oameni.Mussolini era expert în materie de politică externă.La graniţa Greco-albaneză fuseseră omorâţi funcţionari italieni de badiţi.Liderul fascist a cerut guvernului grec o despăgubire uriaşă a bombardat şi ocupat insula Cipru.

La alegerile din 1924 socialistul Giacomo Matteotti a dezvăluit delictele comise de Mussolini.A fost ucis iar opoziţia l-a acuzat pe Il Duce care a profitat instaurând dictatura, desfiinţând partidele politice şi introducând cenzura.

În 1929 prin Tratatul de la Lateran încheiat cu Biserica Catolică, papalitate a recunoscut regimul fascist iar Vaticanul a primit suveranitate temporală absolută.

În 1935 din ordinal său Etiopia a fost invadată.A intervenit în Războiul Civil Spaniol sprijinindu-l pe Francisco Franco.A încheiat alianţă cu Adolf Hitler şi în 1939 a trimis armata să ocupe Albania.

La 25 iulie 1943 a fost demis de Victor Emanuel al III lea şi arestat.Un comando trimis de Hitler l-a eliberat instaurând-ul lider într-un stat marionetă din nordul Italiei care nu fusese cucerit de Aliaţi.

Membrii rezistenţi italiene l-au capturat şi la 28 aprilie 1945 l-au executat împreună cu amanta sa Clara Petacci în piaţa din Milano.

NAZISMUL

Germania înfrântă în Primul Război Mondial a fost nevoită să accepte Tratatul de pace de la Versaiiles considerat de germane un dictat.Populaţia îşi pierduse încrederea în guvernul care încheiase pacea.Despăgubirile de război au măcinat economia germană provocând inflaţie.

În 1920 s-a înfiinţat Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor din Germania care avea ca simbol swastika.Unul din membrii acestui partid era Adolf Hitler fiul unui preceptor austriac.În Primul Război Mondial Hitler a fost caporal reuşind să captureze 21 de bărbaţi. A fost rănit cu gaz de muştar fiind nevoit să părăsească frontal.

În 1921 a demisionat din partid deoarece liderii au refuzat să-i atribuie puterea supremă.Deoarece începusese se remarce prin discursurile sale la 29 iulie 1921 a fost reprimit în partid obţinând funcţia de Fuhrer.

În 1923 Franţa a ocupat zona industrial Ruhr pentru neplata datoriilor.Germanii s-au revoltat printer ei aflandu-se şi Hitler care a fost arestat .În arest a scris Mein Kamptf promovând zdrobirea comunismului şi a socialismului.Considera istoria lupta pentru viaţă şi moarte între rase iar germanii neam pur de rasă ariană care trebuia să-şi extindă graniţele deoarece avea nevoie de un spaţiu vital.Elementele impure decadente erau :evreii, ţiganii şi slavii.

55

Page 56: Ist Romanilor 12

Baza doctrine naziste era volk=poporul.Criza economică din 1929 a crescut popularitatea naziştilor.Sprijinit de Rohm, Goring şi Himmler la 30 ianuarie 1933 a fost numit cancelar.S-a impus prin teroare şi violenţă.A

incendiat Reichstag-ul dând vina pe comunişti.Preşedintele Hindenburg a decretat stare de uregenţă, Partidul Comunist a fost scos în afara legii iar parlamentarii săi arestaţi.După acest eveniment la 23 martie 1933 a primit puteri dictatoriale pe 4 ani.

A interzis grevele, a desfiinţat sindicatele pe care le-a înlocuit cu organizaţia nazistă Frontul Muncii.Asupra editurilor şi universităţilor a impus controlul introducând cenzura.

Deoarece armata şi S.A.(trupe de asalt) beneiciau de autonomie în relaţiile cu Hitelr la 29-30 iunie 1934 a organizat Noaptea cuţitelor lungi, răfuiala cu liderii S.A . şi ceilalţi adversary poitici.

Hitler a fost ajutat de S.S.(trupe de elită) garda personal a lui Hitler şi Gestapo comandat de Himmler.Naziştii au înfiinţat formaţiunea paramilitară Cămăşile Brune.

În august 1934 Hindenburg a murit Hitler rămânând singurul lider al Germaniei.A promis refacerea economic lansând sloganul “muncă şi pâine”.A orintat forţa de muncă spre lucrările publice şi

industria de înarmare.În 1934 a luat primele măsuri împotriva evreilor lăsând fără locuri de muncă avocaţii, medicii şi profesorii.Din

1935 prin Legile de la Nurnberg, cei care aveau un bunic evreu îşi pierdeau drepturile civil.În 1938 a anexat Austria. A profitat de nemulţumirile minorităţilor germane din zona Sudetă a Cehoslovaciei.În

urma negocierilor de la Munchen această zonă a fostă luată de Germania.În martie 1939 a constrains Cehoslovacia să accepte protectoratul german.

La 1 septembrie 1939 a declanşat Al Doilea Război Mondial atacând Polonia.La 30 aprilie 1945 s-a sinucis împreună cu Eva Braun când Armata Roşie se apropia de Reicht.

COMUNISMUL

- 25 octombrie 1917 a avut loc revoluţia bolşevică.Ţarul Nicolae al II lea a fost arestat şi s-a instaurat un govern provizoriu condus de Kerenski.

- În vara anului 1917în Rusia era anarhie deoarece puterea era disputată între guvernul provizoriu şi soviet.După insurecţia de la Petrograd bolşevicii au preluat puterea iar Lenin a devenit şef al Consiliului Comisarilor Poporului.

- Ruşii doreau pace şi bunăstare motiv pentru care deşi promiseseră continuarea războiului la 18 februarie 1918 noul guvern pentru a atrage cât mai mulţi adepţi a semanat Pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale.

- La alegerile din 1918 bolşevicii au obţinut doar 20% din sufragii motiv pentru care au considerat că revoluţia trebuie continuată împotriva voinţei generale.

- Timp de 4 ani au avut loc confruntări între armata roşie=bolşevicii ş ice albă=menşevicii proţarişti.Albii au organizat o puternică ofensivă spre Volga, Moscova şi Petrograd dar au eşuat în Crimeea.Armata roşie a recucerit Ucraina şi Caucazul.În perioada războiului civil au fost exterminaţi 140000 de opozanţi.

- Vladimir Ilici Lenin a înfiinţat în 1921 U.R.S.S. –ul introducând un program de relansare economică “Noua Politică Economică” care permitea desfăşurarea activităţilor economice în sectorul particular dar şi exporturile.

- Conform ideologiei comuniste capitalismul era sursa răului deoarece se baza pe proprietatea privată care avea un singur scop obţinerea profitului.Capitaliştii erau acuzaţi de imperialismdeoarece doreau să controleze pieţele externe.

- Pentru înlăturarea acestui rău proletarii, sclavi salariaţi trebuiau să înceapă lupta de clasă.- Puterea era exercitată prin partidul unic care controla guvernul.Forurile conducătoare erau: Congresul alcătuit din

500 de membrii se întrunea o dată la 5 ani; Comitetul Central format din 300 de membri se întrunea o dată la 2 ani;Biroul Politic şi Secretarul General.

56

Page 57: Ist Romanilor 12

- Proprietatea privată a fost desfiinţată la fel şi sistemul bancar.- În 1924 Lenin a murit şi a fost urmat de Stalin care a promovat ideea implementării comunismului la început în

U.R.S.S.- A intordus economia dirijată planificată cincinal iar în agricultură cooperativizarea forţată.Ţăranii s-au împotrivit o

parte au fost deportaţi în Siberia iar o mare parte au fost omorâţi.(1800.000)- În Arhipelagul Gulag a înfiinţat lagăre de muncă forţată .- Între 1936-1938 a înlăturat adeversarii politicii ai comuniştilor prin Marea Teroare.

FORME DE GUVERNAMANT: 1. MONARHIE(Carol I constitutional ereditara, Ferdinand constitutional

parlamentara, Carol al II lea autoritara, Mihai Constitutionala)

2.REPUBLICA(Dej populara, Ceusescu socialista, Iliescu semiprezidentiala)

REGIMURI POLITICE:1. DEMOCRATICE 2.TOTALITARE(nazism, fascism, comunism) 3.AUTORITARE(Carol al II lea)

FORME DE ORGANIZARE STATALA:1.STATUL NATIONAL(Romania) 2.STATUL FEDERAL(S.U.A) 3. STATUL MULTINATIONAL(Rusia)

EPOCI ISTORICE:ANTICHITATEA(2500 i.Hr.- 476 d. Hr.) EVUL MEDIU (476-1800)

MODERNA(1800-1918)

CONTEMPORANA(1918-2016)

PERIOADE ISTORICE:INTERBELICA(1918-1940)

POSTBELICA(1945-2015)

REGIMUL COMUNIST:1.STALINISMUL(1948-1965) DEJ

2.NATIONAL COMUNISMUL(1965-1989)CEAUSESCU:

ETAPE:1.LIBERALA(1965-1971)

2. EXACERBAREA COMUNISMULUI(1971-1980)

3. CRIZA REGIMULUI (1980-1989)

57