Placerile romanilor

BaileNu degeaba expresia "baie romana" evoca lux, bogatie, eleganta, calitati mult desupra simplei notiuni de confort. Pentru romanii din vremea Imperiului, a merge la baie si a zabovi acolo era ceva care ajunsese sa aiba putina legatura cu igiena; curatarea corpului era un scop secundar, adevaratul rol al baii era acela de a prilejui intalnirile, socializarea. Astfel incat romanii bogati investeau mult in "dotarea" bailor - uneori mai mult decat in cea a sufrageriei. In unele orase bogate - precum Pompeii - si baile publice erau foarte elegante.

La apogeul rafinamentului sau, ritualul baii se desfasura timp de ceasuri in sir, nu intr-o singura incapere, ci intr-un un sir de sali elegante, cu pereti decorati cu mozaicuri, cu bazine de marmura, prin care amfitrionul si oaspetii treceau succesiv: caldarium (cu apa fierbinte), tepidarium (cu apa calduta), frigidarium (cu apa rece); baia era insotita de conversatii, cupe cu vin, masaj - ce mai, un "spa" in toata regula, somptuos si plin de desfatari.

Mancarea si bautura• Romanii mancau o multime de pasari, nu numai rate, gaste, gaini,

bibilici, potarnichi si porumbei, ci si cocori, flamingo, papagali, sturzi si chiar pitulici.

• Mancarurilor li se dadea gust cu miere, vin, otet, garum (un sos de peste, cu gust intens, care se punea in toate si peste toate - era un fel de "potentiator de gust", precum glutamatul monosodic de azi), cu cimbru si izma, coriandru si piper, ceapa si seminte de pin coconar si cu alte plante din specii care ne-au ramas necunoscute.

• Vinul era nelipsit de la ospete; mai mult decat o bautura, el era un element al vietii sociale - ca si azi.

• Roma imperiala admira, in materie de mancare, prezentarile spectaculoase.

• Petrecerile fastuoase implicau nu doar feluri de mancare rafinate si uimitoare, ci si muzica, dansuri, scamatorii, sclavi si sclave frumoase in vesminte stravezii, perne de purpura, cununi de flori si adevarate orgii de miresme - ploi de petale de trandafiri, porumbei cu aripile inmuiate in parfum…

Cantecul si dansul

• Lumea Romei antice cunostea o surprinzator de bogata gama de instrumente muzicale: cu coarde, de percutie si de suflat.

• Educatia muzicala era semnul unei cresteri alese, desi romanii respectabili preferau sa lase reprezentatiile muzicale in seama profesionistilor.

• In ceea ce priveste dansul, cetatenii romani adulti nu il practicau, de obicei, decat in cadrul ceremoniilor religioase, nu ca divertisment - cel putin atata timp cat nu erau beti.

Violenta

Luptele de gladiatori, macelarirea animalelor in arena (sau sfartecarea oamenilor de catre animale) erau distractii obisnuite, foarte populare; circul roman nu era un divertisment pasnic, cu jonglerii, acrobatii si dresura de animale, ci o violenta dezlantuire de agresivitate, menita sa ridice la cote maxime nivelul de adrenalina al privitorilor.

Proiecte arhitectonice marete

• Numerosi conducatori ai Romei si-au insemnat trecerea prin viata inaltand cladiri grandioase: Teatrul lui Pompei, Forul lui Augustus, Palatul de Aur al lui Nero, Colosseum-ul construit de, Forul lui Traian, Pantheonul lui Hadrian si zeci de alte temple, amfiteatre, vile si si palate, iar frumusetea lor si rezistenta in timp dovedesc deopotriva pasiunea pentru eleganta somptuoasa si maiestria inginereasca a constructorilor.