Ramona Diaconescu Camil-Gabriel lonescu

lsto r ie

- Bacalaureat -teste

III

L

4Booklrr

POPOARE 9l SPATII ISTORICE

1. Romanitatea rominilor in viziunea istoricilor

Romanitatea rom6nilor reprezintd un element esenlial al identitdlii lingvistice giculturale a poporului romdn.

Astfel, romdnii sunt un popor romanic (neolatin), al cdrui proces de formare (etnogenezd) a cunoscut trei etape:

existenla civilizaliei geto-dacice, supusd cuceririi romane, in urma rdzboaielor daco-romane dintre anii 101-'102

,si 105-106; sinteza daco-romand, realizald in urma procesului de romanizare; desdvdrgirea etnogenezei in

urma contopirii populaliei daco-romane cL! migratoriislaviin secolele V-Vll'

a) civilizalia geto-dacd se dezvoltd in timpul regelui Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44

i.Hr.), 9i atinge apogeul in timpul lui Decebal, cel care a refdcut unitatea statului dac (87-106) 9i in timpul cdruia

Dacia a fost cuceritd de romanii condugi de impdratul Traian;

b) romanizarea geto-dacilor a fost realizatd pe parcursul mai multor secole 9i a cunoscut mai multe etape:

- cea iniliald (secolul I i. Hr.-secolul ll d. Hr), inceputd in Dobrogea (Moesia), primul teritoriu getic ajuns sub

stdpdnire romand (sec li. Hr);

- cea oficiald (106-271t274), realizatd prin intermediulfactorilor oficiali de romanizare (administralia 9i armata)

gi alfactorilor neoficiali (colonigtii, veteranii, dreptul, urbanizarea, invSldmdntul etc.). in procesul de romanizare,

un rol important l-a avut 9i cregtinismul, rispdndit Tn limba latind;

- cea postaureliand (secolele lll-Vll), in timpul cdreia se produce gi romanizarea dacilor liberi, care nu

fuseserd integrali in provincia Dacia;

c) desdv6rgirea procesului de formare a poporului 9i a limbii romdne s-a realizat in condiliile continuitdlii

daco-romane (dupa retragerea aureliand) 9i venirea migratorilor slavi (secolele V-Vll).

Etnogeneza rom6neascd a durat mai multe secole (ll-Vlll/ lX), rom6niiform6ndu-se at6t la nord de Dundre,

c6t gi la sud de Dundre, unitatea lor fiind compromisd de trecerea slavilor la sudul Dunirii (602).

Caracterul limbii rom6ne este giel unul neolatin, cum o demonstreazd gistructura acestei limbicare contine:

strat latin (60%); substrat traco-dacic (10%); adstrat slav (20%); preludri din alte limbi (10%).

Dupd agezarea slavilor la sud de Dundre, limba romdni cunoagte gi ea o fragmentare Tn mai multe dialecte:

dialectul nord-dundrean (daco-roman) gi dialectele sud-dundrene (aromdn/macedoromdn; istroromdn;

meglenoromdn).Originea latind a poporului nostru a fost subliniat 9i de termenii cu care in Evul Mediu vecinii ii desemnau

pe romdni:walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, in secolele XV-XVIl, cdldtoriistrdini i-au numit pe locuitoriiJdrilor

RomAne romani.

Au fost formulate doud teorii in legdturd cu etnogeneza romdnilor: cea autohtonistd 9i, respectiv, cea

imigralionistd.

Teoria autohtonistd subliniazd originea latind givechimea romdnilor pe aceste meleaguri 9i a fost suslinutd

at6t de istoriografia romdneascd, cdt 9i de cea strdin5.primii autori care au suslinut-o au fost cei strdini (ca de altfel gi cei care au combdtut-o ulterior)' Bizantinii

au fost interesali de zona nord-dundreand in contextul migra$ilor:

- Tmpdratul bizantin Mauricius, in lucrarea sa ,,strategikon" (secolul al Vll-lea), atestd pentru prima oard

populalia de la nordul Dundrii, denumitd cu termenul de romani;

- impdratul bizantin Constantin Vll Porfirogenetul, in lucrarea sa,Despre administrarea imperiului" (secolul

al X-lea), vorbegte despre originea latind a populaliei romanice de la gurile Dundrii;

Cronicarul maghiar Anonymus, care a scris la curtea regelui Bella lll ,,Gesta Hungarorum" (,,Faptele

lstoile - bdcolouredt - teste

ungurilor", secolul al Xll-lea), sus{ine cd atunci cdnd ungurii, condugi de geful lor, Tuhutum, au ajunsTransilvania (secolere rX-X), i-au gdsit acolo pe romani gi pe sravi;Maghiarul Simon de Geza aratd, in ,,Faptele hunilor 9i ale ungurilor" (secolul al Xlll-lea), cd ungurii ir-au gasr

la venirea lor in Pannonia, pe rom6ni;Ideea romanitdfii romdnilor a fost suslinutd 9i de umanigtii italieni. Ei activau pentru trezireaconstiinte

contemporanilor 9i mobilizarea lor pentru oprirea turcilor care puneau in pericol Europa cregtind si mostenirearomanS.

Astfel, Poggio Bracciolini a fost primul care a afirmat originea romand a poporului romdn (secolul al XV-lea tpe baza elementelor comune ale limbii latine gi rom6ne.Alli istorici, partizani aiteoriei autohtoniste, sunt:- impdratulaustriac losif ll (secolul arXVlll-rea) considerd cd romdnii sunt,,cei maivechigi cei mai numerosi

locuitori aiTransilvaniei"; --'- '' --'- ilustrul istoric englez E' Gibbon (secolul al XVlll-lea) afirmd cd Dacia a continuat sd fie locuitd de daci sidupd cucerirea ei de cdtre romani; '

- cdrturarul sas J. Troester (secolul al XVlll-lea) susline cd romdnii sunt ,,cei mai vechi locuitori ai acestei!dri";

- maghiarul Benko lozsef (secolul al XVlll-lea) aratd cd ,,mul!i romani impreund cu dacii indigeni au rdmaspe loc" la abandonarea provinciei in timpul impdratuluiAurelian;- Paul Schafarik (secolul al XIX-lea) reliefeazd cd ,,valahii" din nordul si sudul Dundrii au rezultat din

,,amestecul tracilor gi geto-dacilor cu romanii',.

lstoriografia romaneascd aduce argumente in favoarea teoriei autohtoniste prin autorii gi lucrdrile de maijos:- Nicolaus Olahus care, in 1536, subliniazd unitatea de neam gicontinuitatea rom6nilor;- Sasul Johannes Honterus care, in 1542, numeste ,,Dacia" intreg teritoriul locuit de romdni;- secolele XVI-xVlll - Grigore Ureche Tn ,,LetopisefulJarii Moldovei" aratd originea latind a limbii romdne siunitatea de neam;- Miron costin accentueazd originea latind a poporului gi a limbii romdne, in ,,LetopiselulJarii Moldovei,,;- Dimitrie Cantemir, in,,Hroniculvechimii romano-moldovlahilor'' (1722),reliefeazd originea latind a rom6nilor;in secolul al XVlll-lea romanitatea romdnilor devine o armS politicd in contextul luptei pentru drepturi aromAnilor din Transilvania;- reprezentanlii $coliiArdelene (lnochentie Micu-Klein, Samuil Micu, Gheorghe $incai, petru Maior, lonBudai-Deleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusivd) a poporului romdn, a vechimii si a continuitdtiiacestuia pe meleagurile carpato-danubiano-pontice.Aceste idei s-au regdsit intr-un memoriu inaintat de $coala Ardeleani curtii de la Viena in 17g1, intitulat

,,Supplex Libellus Valachorum"; ' '" -Secolele Xlx-xx - reprezentan{ii gcolii istorice moderne:A. D. Xenopol, Bogdan petriceicu-Hasdeu, Dimitrieonciul, lon Bogdan, Nicorae rorga, Gh. r. Brdtianu, David prodan siafii.

Din pdcate, mai existd o categorie de cronicari gi de istorici care nu au fost constanli in afirmaliile lor, fiindinfluenla{iin mod direct de factorul politic. Este vorba, printre artii. de:- cronicarul maghiar szamoskozy lstvan, in secolul al XVI-lea, care susline cd romanii sunt urmagiicolonigtilor romani; dupd unirea realizatdin 1600 de Mihai Viteazul. szamoskozy igi schimbd opinia, sustindndcontrariul; vrrr irY' vsv

'

- istoricul maghiar Makkai Laszlo, care susline, la 1946. veridicitatea informaliilor date de cronica luiAnonymus, pentru ca ulterior sd le numeascd ,,basme,,.

--4-

Istorie - bocoloureat - teste

Teoria imigralionisti a fost sistematizatd in secolul al XIX-lea de austriacul Robert Roesler gi a fostprecedatd de alte contestiri ale originii givechimii poporului gi a limbii romdne, care au apa(inut urmdtorilor:

Sasul Franz loseph Sulzer, care scrie la 1781-1782 ,,lstoria DacieiTransalpine", susline ci:- dacii au fost masacraliin totalitate de romani;- rom6nii s-ar fi format ca popor in Peninsula BalcanicS, in Moesia, unde asimileazd influenta slavd gi adoptd

credinla ortodoxd;- romAniitrec ulterior la nord de Dunare, in secolul alXlll-lea, cu ocazia a doud evenimente: dupd expedilia

tdtaro-mongolS din 1241 9i izgonirea lor de la sudul fluviului de cdtre impdratul bizantin lsac Anghelos.

Maghiarul Bolla Marton, care afirmd in secolul al XVlll-lea cd romdnii sunt de origine bulgard, de unde li se

trage gi denumirea de ,,volohi".

Teoria roesleriani - fundamentul distorsiondrilor politizate ale ideii de continuitate 9i vechime rom6neascd- a fost emisd de austriacul Robert Roesler, in lucrarea sa apdrutd in 1871, intitulatd ,,Studii romdnegti. Cercetdri

asupra istoriei vechi a romdnilor";Aparilia ei a fost favorizalS de climatul politic existent in Transilvania (de9i majoritari in aceastd provincie,

romdnii erau considerali tolerali, iar naliunile privilegiate - maghiarii, sagii 9i secuii- au cdutat sd conteste Tn

mod eronat originea 9i vechimea romdnilor).

ldeile sale principale sunt:- dacii ar fi fost distrugi ca popor in urma rdzboaielor cu romanii;

- vechea toponimie dacicd ar fi dispdrut tocmai din cauza acestei exterminSri;

- Dacia nu a putut fi romanizatd in 165 de ani;

- toli locuitorii au pdrdsit Dacia in timpulimpiratuluiAurelian;- poporul romdn gi limba romAnd s-ar fi format la sud de Dundre (argumente: lipsa elementelor germanice

in limba romdnd; existenla unor elemente lexicale comune in limbile albanezd 9i romdnd; asemdnarea

dialectelor dacorom6n gi macedoromdn; influenla slavd resimlitd de locuitorii de la nord de Dundre);

- romdnii ar fi un popor de pdstori nomazi;- nu ar exista izvoare istorice care sd ateste existenta romdnilor la nord de Dundre, anterior secolul al Xlll-

lea.

Teoria a fost cu succes combdtutd de lucrdrile istoricilor romdni B. Petriceicu-Hasdeu 9iA. D. Xenopol.

Astfel, contraargumentele istoricului romdn A. D. Xenopol au fost prezentate in lucrarea ,,Teoria lui Roesler.

Studii asupra stdruinlei romAnilor in Dacia Traiand" (1884):

- continuitatea dacicd este demonstratd de revolta dacilor din 117, de dovezi arheologice, de prezenfa unor

soldali daci in armata romand, de pdstrarea unor toponime locale;

- etapa de romanizare la care se referd Roesler este doar cea oficiald;

- continuitatea daco-romand este demonstratd prin dovezi arheologice, numismatice, lingvistice;

- slavii sunt cei care ii separS, Tn secolul al Vll-lea, pe romdnii de la nord de cei de la sud de Dunire;- existd izvoare istorice care atestd prezenla rominilor la nord de Dundre incd din secolul al lX-lea.

Negarea continuitdlii rom6negti s-a regdsit gi in secolele XIX-)O(, mai ales dupd realizarea Rom6niei Mari.

lstoriografia rom6neascd a contracarat aceasti tendinp prin opere gtiin$fice importante: Vasile P0rvan, ,,Getica"

9i ,,inceputurile vielii romane la gurile Dundrii"; N. lorga, ,lstoria romdnilod'; Gh. L Brdtianu, ,,O enigmd 9i un

miracol istoric: poporul romdn".Dupd al Doilea Rdzboi Mondial gi pdna la revolu$a din 1S9, istoriografia romdneascd a cunoscut alte

deformdri. De exemplu, atunci cdnd RomAnia a devenit sbt cornunist, istoriografia a trebuit sd subliniezecaracterul imperialisi al stdpAnirii romane 9i importan.ta civilzabae a slavilor ?n cadrul istoriei romdnilor. intimpul regimului lui N. Ceaugescu, s-a adoptat o linie nailorro exageratd in prezentarea evenimenteloristorice romdnegti.

Astdzi, aceste aspecte au dispdrut din lucrdrile istorice de spec*tate.

5

lstorie - bdcolouredt - teste

2. Secolul al XX-lea - intre democralie 9i totalitarism

ldeologii 9i practici politice in Romdnia 9i Tn Europainfruntarea dintre democralie gitotalitarism este una dintre caracteristicile secolului alXX-lea.Trdsdturile regimului democratic:- separarea puterilor in stat;- respectarea drepturilor gi a libertililor cetdlenegti;- egalitatea Tn fala legii;- suveranitatea poporului;- pluralism politic;- economie de piafd;- promoveazd statul de drept (in care nimeni nu e mai presus de lege).Trdsdturile comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism):- conducdtorul unic; monopartitism; ideologia unicd;- nesepararea puterilor Tn stat;- promovarea cultului personalitdlii;- aplicarea cenzurii;- demagogie gi propagandd;- interesele individului sunt subordonate intereselor statului;- regimuleste mentinut prin teroare giviolen!5 cu ajutorul poliliei, armatei gi a poliliei politice (Ceka, NKVD,

KGB - in URSS; Gestapo Tn Germania nazistd, Securitatea in Romdnia comunistd);- statul se implicd in toate domeniile de activitate (inclusiv in via[a privatd a cetdlenilor sdi);- oponen{ii regimului sunt exterminali sau trimigiin Tnchisori (epurare politicd).Cauzele apariliei regimurilor totalitare:

- frustrdrile provocate de tratatele de pace Tncheiate in urma Primului Rdzboi Mondial;instabilitatea economicd din diferite (dri europene, care a culminat cu marea crizd economicd din anii

1929-1933;- crizele sociale.

Regimurile totalitare au apdrut Tn perioada interbelicd:cele de extremd dreaptd - in ltalia (condusd de Benito Mussolini), in anul1g22;

- in Germania (condusd de Adolf Hiiler), in anul 1g33;- in Ungaria (condusd de amiralul Horthy), in anul 191g;- in Spania (condusd de generalul Franco), in anul 193g;-in Portugalia (condusS de Salazar), in anul 1932.

- cel de extremd st6ngd - in URSS (condusd de Lenin, ulterior de Stalin), in anul 1g17, c6nd bolgevicii aupreluat puterea.

Regimurile de extremd dreaptd au fost invinse in al Doilea Rdzboi Mondial. Comunismul insd a supravieluitgidupd terminarea mariiconflagrafii, fiind instaurat giin alte fdriin mod fo(at, de cele mai multe ori, cu ajutorulArmatei Rogii (instrumentul militar al URSS). Astfel, ldri din Europa (Ungaria, Rom6nia, Germania de Est,Cehoslovacia, etc.), din Asia (China, Coreea de Nord), dar giAmerica Latind (Cuba) au cunoscut regimuricomuniste.

Regimurile totalitare au cunoscut 9i trdsdturi distincte. Astfel:a) comunismul promova - colectivizarea gi industrializarea;

- nalionalizarea bunurilor;- ateismul;- d esfi i nlarea proprietdli i private si Tnldturarea bu rgheziei ;

- dictatura proletariatului.--6--

Istorie - bocoloureot - teste

b) nazismul promova - rasismul;- antisemitismul;- ideea credrii unui ,,spa!iu vital" in care sd trdiascd ,,rasa ariand"; ,,spatiul vital" trebuia

epurat de rasele inferioare (evreii, liganii, slavii) gi putea fi realizat prin expansiune teritoriald.in perioada interbelicd, majoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice 9i au fdcut eforturi

pentru menlinerea unui climat de pace. Jdrile europene democratice au cunoscut, ca formd de organizarestatald, fie republica (Franla, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhia constitulionald (Romdnia, MareaBritanie, Belgia, statele nordice). Totugi, 9i in aceste ldri democratice au funclionat partide extremiste (deexemplu, in Romdnia - Liga Apdrdrii Nalional-Cregtine - 1923; Legiunea Arhanghelului Mihail - 1927,transformatd ulterior in Garda de Fier).

Construclia democratiei 9i ideologia totalitari in Romdnia ui

Pe parcursul secolului al XX-lea, Rom6nia, asemenea altor state europene, cunoagte atdt regimuridemocratice, cdt gi dictatoriale (autoritare gi totalitare).

La construclia democra{iei romAne,stiau contribuit monarhia, partidele politice tradilionale (Partidul Nalional

Liberal, Partidul Nalional ldrdnesc), precum gi oameni politici de vazd.Construclia democraliei a inceput Tn timpul lui Carol I (1 866-1914), continudnd in timpul regelui Ferdinand

(1914-1927), acegtia contribuind la modernizarea gi consolidarea statului romdn.

Principiile democratice au fost prevdzute Tn Constitulia din 1923.

Pdnd la izbucnirea Primul Rdzboi Mondial, democralia romdneascd a fost limitatd de lipsa votului universal(cel exercitat fiind, pe atunci, votul cenzitar), acordat in 1918.

Totodatd, rezolvarea problemei agrare prin Tmproprietirirea ldranilor (1918-1921), precum 9i infiinlareapartidelor ce apa(ineau minoritdlilor au impulsionat viala politicd.

lstoria Romdniei interbelice 9i postbelice s-a desfdgurat pe mai multe coordonate:

- 1919-1938 - regim democratic;- 1938-1940 - regim autoritar;- 1940-1944 - regim dictatorial;- 1944-1947 - regim pseudo-democratic;

- 1947-1989 - regim totalitar comunist;- 1990 - revenirea la regimul democratic.

ldeologia totalitard a fost prezentd giin Romdnia interbelicd prin:

- extrema stdngd reprezentatd de Partidul Comunist (creat Tn 19219i scos in afara legii in 1924);

- extrema dreaptd, mult mai activd, reprezentatd de Liga Apdrdrii Nalional-Cregtine (LANC), apdrutd in 1923

gi condusd de A.C. Cuzai Legiunea Arhanghelului Mihail, infiinlatd in 1927 .

Comunigtii romini, instrumentali de URSS, urmdreau dezmembrarea teritoriului Romdniei gi transformarea

acesteia intr-o republicd socialistd. Pe fondul acestor idei, PartidulComunist a fost scos Tn afara legiiin 1924

(revenind pe scena politicd la 23 august 1944 9i preludnd treptat puterea). Totugi, comunismul nu a avut prizd

in societatea romdneascd interbelicS, spre deosebire de extrema dreaptd, reprezentatd de migcarea legionard.

Aceastd miscare a fost condusd de Corneliu Zelea Codreanu (care igi spunea ,,cdpitan") 9i, ulterior, de Horia

Sima 9i a practicat violenla fala de evrei, adversari politici 9i autoritd[i, mergdnd pOnd la asasinatul politic

(printre victimele legionarilor numdrdndu-se lon. G. Duca, prim+ninistru in 1933, istoricul Nicolae lorga). Pentru

o scurtd perioadd de timp (septembrie 1940-ianuarie1941), legkrnarii au condus statul rom6n, impreund cu

generalul lon Antonescu, perioadd in care s-au dedat la persean$i 9i diferite abuzuri. Datoritd acestora,Antonescu i-a Tndepdrtat de la guvernare.