Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

40
. (1 0 c)--X4q ACADEMIA ROMANA D I S C U R S U R I DE R E C E P T I E LXXII BIZANTUL SI ROMANITATEA DELA DUNAREA-DE-JOS DISCURS ROSTIT LA 25 MAIU 1938 IN EDINTA SOLEM NA DE N. BANESCU CU RASPUNSUL D-LUI N. IORGA MONITORUL OFICIAL DEPOZITUL GENERAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI CARTEA ROMANEAS C A 1MPRIMERIA NATIONAL A B-DUL ACADEMIEI 3-5 BUCURE$TI 1 9 3 8 3 f ." , s .":1' s- 4 S s - - L . t. . j-t .1 ':.;.. ':'" . ' s .1:.:_ r , A c44 tb1N e. iiLr (7 431-047tx. - 11: (.4 4:7t AL. www.dacoromanica.ro

description

Byzantine domination Danubian region

Transcript of Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

Page 1: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

.(1 0

c)--X4qACADEMIA ROMANAD I S C U R S U R I DE R E C E P T I E

LXXII

BIZANTUL SI ROMANITATEADELA DUNAREA-DE-JOS

DISCURS ROSTIT LA 25 MAIU 1938IN EDINTA SOLEM NA

DE

N. BANESCU

CU RASPUNSUL D-LUI

N. IORGA

MONITORUL OFICIAL DEPOZITUL GENERAL$1 IMPRIMERIILE STATULUI CARTEA ROMANEAS C A1MPRIMERIA NATIONAL A B-DUL ACADEMIEI 3-5

BUCURE$TI1 9 3 8

3

f

."

,

s .":1'

s- 4 S s

-

-L

. t..

j-t

.1

':.;..':'"

. ' s

.1:.:_ r

,

A

c44 tb1N e.iiLr (7

431-047tx. - 11: (.4 4:7t AL.

www.dacoromanica.ro

Page 2: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

DISCURSURI DE RECEPTIE1. A. PAPIU-ILARIAN, Viata, operele si ideile lui Gheorghe Sincai,- Raspuns de

G. BARITIU. -14 Septemvrie 1869.2. G. SION, Alexandru Donici, viata $i operele sale, - Raspuns de V. A. URECHIA.-

6 Septemvrie 1870.3. P. POENARU, Gheorghe Lazar si scoala romans,- Riispuns de G. SION. -

8 Septemvrie x 87 z.4. Dr. AN. FATU, Despre incercarile facute pentru desvoltarea stiintelor naturale

in Romania, - Rfispuns de V. A. URECHIA. - 27 August 1872.5. EM.BACALOGLO, Despre Calendar, - Raspuns de ION GHICA. -2o Martie 1880.6. ION GHICA, loan Campineanu,- Raspuns de B. P. HA$DEU.- 28 Martie x880.7. Dr. P. VASICI, Despre vegetariani,- Raspuns deDr. I. FELIX.- 28 Martie 1880.8. Dr. I. FELIX, Miicarea populatiunii Romaniei,-Raspuns de P. S. AURELIAN.-.

4 Aprilie 1880.9. N. TECLU, Relatiunile intre Chimia organica si anorganica, Raspuns de V.

BABES. - 9 Aprilie x880.to. Dr. D. BRANDZA, Vegetatiunea Romaniei si exploratorii ei, - Raspuns de GR.

STEFANESCU. - 11 Aprilie 1880.t1. S. FL. MARIAN, Cromatica poporului roman, - Rlispuns de B. P. HASDEU. -

12 Martie 1882.12. AT. M. MARIENESCU, Viata si operele lui Petru Maior, - Rispuns de V. A.

URECHIA. - 5 Aprilie 1883.53. FL. PORCIUS, Flora din fostul district romanesc at Nfisaudului in Transilvania, -

Raspuns de P. S. AURELIAN. - x9 Martie 1885.54. GR. COBALCESCU, Despre originea si modul de zacere at petroleului in general

$i particular in Carpati, - Raspuns de Dr. D. BRANDZA. - 20 Martie 1887.15. IOS. VULCAN, Dimitrie Cichindeal, date noua despre viata $i activitatea lui, -

Raspuns de V. A. URECHIA. - 29 Martie 5892.x6. I. KALINDERU, Episcopul Melchisedec, - Raspuns de D. A. STURD ZA. -

18 Martie 1894.17. D. C. OLLANESCU, Vasile Alecsandri, Raspuns de I. C. NEGRUZZ I. -

25 Martie 1894.18. A. NAUM, Cuvant de primire, Raspuns de T. MAIORESCU. 2 Aprilie 1894,19. A. D. XENOPOL, Mihail Kogalniceanu, - Rfispuns de D. A. STURDZA. - 17

Martie 1895.20. Dr. V. BABES, Despre transmiterea proprietatilor imunizante prin sangele ani-

malelor imunizate, Raspuns de N. KRETZULESCU. - 24 Martie 1895.21. EPISCOPUL N. POPEA, Arhiepiscopul si Mitropolitul Andreiu Baron de Saguna,-

RAspuns de D. A. STURDZA. - 13 Martie 1900.22. C. ERBICEANU, Viata si activitatea literary a Protosinghelului Naum Ramni-

ceanu, - Raspuns de D. A. STURDZA. 17 Martie 5900.23. IOAN PUSCARIU, Ugrinus - 1291,- Raspuns de B. PETRICEICU-HASDEU.-

9 (22) Martie 5901.24. Dr. CONSTANTIN I. ISTRATI, Activitatea stiintifica a lui Ion Ghica,- Raspuns

de DIMITRIE A. STURDZA. - 5 (18) Aprilie 1902.25. STEFAN C. HEPITES, Mijloacele de investigatiune ale Meteorologiei, - Ras-

puns de Dr. I. FELIX. 3o Martie 5903.26. IOAN BIANU, Despre introducerea limbii romanesti in biserica Romanilor, -

Raspuns de DIMITRIE A. STURDZA. - az Martie (3 Aprilie) 1904.27. IOAN BOGDAN, Istoriografia romani si problemele ei actuale, - Raspuns de

DIMITRIE A. STURDZA. - 8 Aprilie 1905.

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 3: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

ACADEMIA ROMANAD I S C U R S U R I D E R E C E P T I E

LXXII

BIZANTUL Si ROMANITATEADELA DUNAREA-DE-JOS

DISCURS ROSTIT LA 25 MAIU 1938IN .5 EDINTA SOLEMNA

DE

N, BANESCU

CU RASPUNSUL D-LUI

N. IOR GA

M.ONITORUL OFICIALSI IMPRIMERIILE STATULUIIMP RIMER IA N ATIONALA

DEPOZITUL GENERALCAR TEA ROMANEASCAB-DUL ACADEMIE' 3-5

BUCURESTI1938

www.dacoromanica.ro

Page 4: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

BIZANTUL§r

ROMANITATEA DELA DUNAREA-DE-JOS

Domnilor Colegi,Doamnelor si Domnilor,

Facandu-mi azi intrarea solemna in acest inalt asezamantal culturii noastre, eel dintai gand al meu se indreaptacatre acela care m'a precedat in locul de onoare ce mi s'aoferit.

Prietenia, care indelungata vreme m'a legat de fostul no-stru coleg ; opera, la care impreuna am lucrat, la Universi-tatea ardeleana ; ideologia in care am crescut si care ne-aapropiat sufleteste, cunt, de sigur, atatea pretioase elementepentru cunoasterea personalitatii lui. Ele pot fi insa, psihologic,tot atatea piedeci la alcatuirea Elogiului academic, prin caretrebue sa invie azi, o clips, in amintirea noastra. i nu stiudaca sfiala, cu care mi-am adunat amintirile privitoare lasufletul delicat si discret, va inchega astazi portretul pe careDomniile Voastre sunteti in drept sa-1 asteptati.

George Valsan s'a nascut in Bucuresti, la 21 Ianuarie1885. El si-a primit invatatura la Liceul 4 Gh. Lazar » si laUniversitatea din Bucuresti, unde a obtinut, in 1908, titlulde licentiat in filosofie, specializandu-se in studiul geografiei.In alegerea specialitatii sale, a fost determinat, poate, nunumai de progresele uimitoare, care au transformat, in vre-mea din urma, aceasta discipline, dar si de simtul sau alespentru frumusetile pamantului tarii noastre. Iubirea naturiia fost, in adevar, o nota caracteristica a acestui invatat, care

14'

www.dacoromanica.ro

Page 5: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

4

a ascuns in sine un suflet de artist. Cand a inceput a scrie,la 19 ani, el a facut literature, ne-a dat versuri si proza, incare linistita revarsare a sensibilitatii lui de poet se imbinaatat de fericit cu frumoasele icoane de nature.

Isi ispravea tocmai liceul, cand pornea miscarea dela (( SA-manatorul ». Rare on un curent de idei a fost sustinut cumai mult talent, a cucerit mai repede constiinta unui popor.El s'a impus ca un crez al generatiei noastre. In atmosferade sanatate morals, in care, parasind bancile scoalei, intraacum, Valsan s'a simtit atras spre literature. Timp de cinciani (1904-1908), el a colaborat la (( Samanatorul », tiparindmai cu seams poezii. Mai tarziu cad activitatea aceastan'a incetat cu totul decat atunci cand i s'au deschis portilecarierii a publicat si in (( Convorbiri Literare » T. Ma-iorescu s'a interesat de dansul si in alte cateva reviste ;dar s'a format, ca scriitor, la (( Samanatorul ». Trainica lega-tura cu poporul, pentru care intotdeauna va arata cea maicalda iubire, solidaritatea cu inaintasii, prin acest larg izvor deinspiratie, care porneste din adanc mari si eterne ade-varuri, prezentate, sub toate fetele lor, de initiatorul aceluicurent se desfac luminos din putina opera de scriitor a luiGeorge Valsan.

Micul volum elegant, in care si-a strans, la 1925, cante-cele 1-a intitulat, atat de semnificativ, < Gradina parasite »

poate sta cu cinste alaturi de poezia buns a epocii. Sunticoane ale vietii dela tail, idile din lumea satelor, colturi denature, prinse in trasaturi de penel, si in care strabat, discret,note ale unui suflet de dia. Si totul atat de simplu, atat denatural! Ideea isi afla dela sine forma de expresie, ea se im-braca fare artificiu in ritm de armonie. Nimic din alaturareasilita a cuvintelor cautate, din sonoritatea goals de sens, dinviolenta vulgarelor imagini, cu care atatia se iau la intrecereastazi, in campul haotic al literelor.

Cateva exemple vor improspata in mintea noastra o poeziela care putini se mai gandesc acum. Ideea de a gusta bucuriiletrecatoare ale vietii, veche de mii de ani, loc comun al poe-ziei din toate timpurile, afla totusi aceasta formulare feriade banalitate

-

www.dacoromanica.ro

Page 6: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

5

Pe dealuri pomii verzi se misca 'n soare,Bat vanturi de mirezme si lumina.Dc orice colt din fire se anina0 vieata tanara, nerabdatoare.

Merii au inflorit intr'o noapte, « vazduhul e un cant derandunele », prim avara isi innalta in aer imnul, de pretu-tindeni se desface, poruncitor, indemnul :

Grabeste-te ! Caci nu au vieata multaAtatea frumuseti fermecatoare...Ca ele-i tineretea trecatoare:Copile, glasul primaverii-asculta !

(Glasul primdverii ascultd).

Simplu, ca tot ce este frumusete adevarata, ne intampina,in idilicele descrieri ale vietii dela tail, mandra alintata asatului, ca in « Fata vrednica minunea balaie, pe care totio imbie in cale cu drag :

Cand o vad flacaii maruntel cum vineTreburile-isi uita si-o privesc agale,Iar de dupd garduri ii zambesc vecine,« Buna dimineata > toti ii striga 'n cale.

t( La casa invelita cu olane un adevarat pastel, vrednica sta alaturi de cele mai bune, tot atat de simplu si nevinovatrasare in fata noastra chipesa gospodina : Caisii s'au scuturatde floare, ferestrele, date de parete, par niste brace intinsein aer, « sa prinda valuri aurii de soare », din colivii, substreasina, scatiii cants, « inveseliti de vantul diminetii

Iar langa use asteapta ingramaditeGaini cu creste de margean, si °data,In strigate de mare bucurie,Stapana cu graunte se arata.

Inalta si subtire, ca o nail*Se misca 'n faldurile albei rochiiCu zambet de copil pe fata blanda:Frumoasa-i, Doamne, saruta-i-as ochii !

»,

*:

n,

www.dacoromanica.ro

Page 7: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

6

Uneori cantecul is tonul povestirii poporale, ca in fru-moasa 4 Co Enda' »:

Pe subt rosu asfintitDumnezeu cu Sant-IonPeste lume au pornit.*i suit* garboviti,Muntii de pacluri umbriti,ySi trecura prin fanetePeste-un rau cu unde crete.

sau in « Revederea »:

Drag copil cu ochii limpezi,Oaspele pa'durilor,Lasa vitele sä pascaFara grija furilor.Sprintenul tau pas it poartaPe carrtri necunoscute,Si ma du prin rnandrul codruSpre tacute.

()data, el suns ca o curata creatie a poporului, in < Dorde primavara

Sparge norii, Sfinte Soare,Sparge muntii de ninsoare,Si pe 'ntinderea curataFata alba arata.

Eu, cu mana capataiu,In verdeata sa ramaii sä vad cum tree subt soare

Subtirelele cocoare,Sa ma bats vanturileSa m'adoarma canturile,Sa ma 'ngroape florile,Florile, surorile...

In sfarsit, ca sa reamintim si o bucata de trista melancolie,iata acel « Triptic », ce incheie volumul, strigatul desnadaj-duit al vietii, care simte Moartea dandu-i, inainte de vreme,

'nnaltimile

»:

ti-o

www.dacoromanica.ro

Page 8: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

7

tarcoale, dureroasa chemare indreptata Puterilor ocrotitoareale fiintei :

0, Soare ! o, darnice Soare !Tu 'nnalti spicul fraged si-1 umpliCu rodnice boabe de aur,Din samburul mic cresti copacul*i saturi pamantul de hrana;Tu porti grija floarei sfioase,Ii dai graiul sfant al miresmei,0 te§i in vqmant de splendoarePe sanuri de munti si de sesuri.

Da-mi, Soare, puterea O. scuturCamasa de §earpe-a durerii...

Ruga se indreapta apoi vantului, # pribeag peste mari sipamanturi»:

0, vantule, racoritorule,Oprwe-te bland langa minei sufla-mi pe frunte sa piara,

Pe veci, arzatoarele friguri...

in sfarsit, pamantului, deagan al vietii §i-al mortii »:sa nu-mi deschizi Inca laca§ulLa sanul tau larg si sfintit

Nu Inca !

Vrea sä mai lupte, sa birue, sa mai sufere §i sa planga :

Sa-mi port Inca crucea durerii,Sa-mi fac datoria 'nceputa !

*i. apoi, and va fi strabatut calea aspra, si va fi tras pestelume, cu slabele-i puteri, o urma, va veni singur la dansul,sa ceara odihna :

Cu fruntea brazdata, dar mandra,Veni-voi eu singur la tine ...Privind inca-odata spre lumeaFrumoasa si bung din urma,

www.dacoromanica.ro

Page 9: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

8

Spre lumea ce-atat am iubit-o,Striga-voi spre tine, cu ravnkPopas al iertarii depline:

# Cuprinde-ma 'n brate, parinte,Vreau pacea si mi se cuvine ! )).

Aceeasi nota de idealism curat, caracterizeaza si bucatilesale in proza, adunate, in 1924, sub titlul : 4Povestea uneitinereti #. Natura, pe care de copil a indragit-o, e prinsa siaici in minunate descrieri, in care precizia ochiului sigur algeografului se uneste atat de natural cu fina, delicata sensi-bilitate a poetului. Muntii, cu maretia romanticelor peisagii,in care-i placea sa se afunde, padurea, cu tainele ei, care-ispuneau atatea, dau cele mai frumoase descrieri in acestepagini, din care nu lipseste adanca analizA a sentimentelor.

Nu putem starui mai mult asupra acestei laturi a fostuluinostru coleg. A o semnala insa am crezut ca e o datorie,fiindca ea ne descopere nota intima a unui suflet, capabila se opri, induiosat, asupra lucrurilor invaluite ale lumii, sie bine s'o amintim intr'o vreme, in care prea adesea se uitaca arta e un sacerdotiu. De aici, din fondul acesta de realapoezie, vine la dansul forma atragatoare, care to face sa-1urmaresti cu placere in cele mai aride expuneri stiintifice.

Domnilor Colegi,Doamnelor si Domnilor,

Dupa savarsirea studiilor, G. Valsan a ramas doi ani caasistent in Seminariul de Geografie al d-lui profesor S. Me-hedinti, care a avut o-parte insemnata in pregatirea lui, ple-cand apoi in strainatate, pentru a se desavarsi. A urmat, inanii 1911 si 1912, cursurile si seminariile de Geografie siEtnografie la Universitatea din Berlin, si a trecut, in 1913,la Paris, pentru a-si prepara doctoratul la marele geograf siprieten al Romaniei, la d-1 Emm. de Martonne. Izbucnirearazboiului mondial 1-a silit sa-si incheie lucrarea in tars sisa-si treaca doctoratul, in 1916, la Bucuresti. In acelasi an,devenind vacanta catedra de Geografie la Facultatea de

www.dacoromanica.ro

Page 10: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

9

tiinte din Iasi, G. Valsan a ocupat, prin concurs, aceacatedra. Imprejurarile grele prin care trecea atunci tara, adu-nandu-si puterile, spre a infrunta urgia razboiului, au puscapat lucrarii pe campul senin al stiintei. Tanarul, chematincepe cariera pentru care se pregatise indelung, a trecutaiurea, in serviciul cauzei mari a patriei in primejdie.

Cand, la capatul marilor jertfe, visul unitatii nationale s'aimplinit, Ardealul si-a intocmit scoala de inalta invatatura,care poarta numele nemuritorului Rege al Intregirii Nea-mului. <c Asezata intr'o tara, in care diferite nationalitati autrait fiecare vieata ei proprie culturala sff intelectuala spunea,cu atata intelepciune, slavitul Rege, la serbarile Inaugurarii,Universitatea din Cluj avea o mare si frumoasa menire. Eatrebuia sa formeze, declara Augustul ctitor, <c generatii deoameni de caracter, insufletiti de vederi largi, patrunsi deiubire de patrie si de dragoste de invatatura si de munca,dornici de a pune energia sff capitalul for de stiinta in slujbaacestei taxi #.

Un vast camp de activitate se oferea energiilor tinere che-mate in serviciul noului asezamant. Cu entuziasmul firii sale,G. Valsan n'a sovait parasi locul linistit dela Iasi, pentrua se inchina operii grele a inceputurilor, la Cluj, unde aveasa pung, atat de harnic, piatra de temelie. inceput astfel,de fapt, cariera universitara odata cu noi, la 1919. Directoral Institutului de Geografie, el i-a dat o organizare care-1aseaza printre cele mai bune institute similare, si a initiatpublicarea unui Buletin Lucrarile Institutului de Geo-grafie al Universitatii din Cluj #), care ne da icoana activi-tatii bogate ce-a stiut sa desvolte, impreuna cu vrednicii saicolaboratori. La initiativa sa, d-1 Emm. de Martonne a tinut,un intreg semestru, in 1921, o serie de lectiuni de morfologie,insotite de demonstratiuni pe teren, sff o serie de expunerisintetice asupra Alpilor sff Carpatilor, urmarite de profesorisi specialisti dela toate Universitatile tariff. Invatatul franceza condus apoi trei mari excursiuni, care au strabatut Ro-mania dela Portile de Fier pang la Hotin si de acolo pangin inima Dobrogei. Rezultatele for au fost publicate in pri-mul volum al « Lucrarilor Institutului

»,

a-si

(ci

».

a-si

www.dacoromanica.ro

Page 11: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

I0

Ca geograf, lucrarea principals a lui G. Valsan e cea in-chinata campiei romanesti. Ea a pornit dela mai multe studiide seminariu, care 1-au indemnat sa exploreze « TemeliaBucurestilor Cercetarile sale s'au intins, apoi, dela campiadin jurul Capitalei asupra intregei campii romanesti.

Aceasta problems fundamentals a originei si evolutiei mor-fologice a campiei romane atrasese, inaintea sa, atentia in-vatatilor : regretatul G. M. Murgoci, d-1 Emm. de Martonnesi savantul nostru coleg, d-1 L. Mrazec, i-au inchinat cerce-tarile lor. Faptul caracteristic ca raurile Munteniei se abatspre stanga, la iesirea for dintre dealuri, a facut pe d-1 Mrazecsa admits o lasare a campiei in Rasarit. Reluand aceasta pro-blems, G. Valsan a confirmat parerea savantului geolog. Incadin timpul studiilor la Paris, el a expus rezultatul observa-tiilor sale in aceasta privinta, intr'o comunicare, Remarquessur les terrasses de la plaine romaine orientale, aparuta in« Comptes rendus de l'Academie des sciences de Paris >>, t.157, seance du 29 decembre 1913. G. Valsan constata ca,la iesirea dintre dealuri, raurile in aceasta campie sunt in-sotite, pe o distanta din ce in ce mai mare spre Apus, de te-rase care converg in directia cursului apei. Multe din acesterauri infatiseaza, in cursul for inferior, alte terase, divergentefats de directia curgerii. In mijlocul campiei, exists apoi ozona in care mai toate raurile nu mai au terase, si in care di-ferenta de altitudine intre campie si talweguri e foarte re-dusa. Pretutindeni, in sfarsit, se afla albii parasite de curand,ceea ce a facut pe autor sa dea acestei zone numele care aramas: « zona de divagatie

D-1 Emm. de Martonne (« La Valachie. Essai de mono-graphic geographique ». Paris, 1902) pusese in evidenta deo-sebirile dintre terasele Olteniei si campia romans, si expri-mase parerea ca, dupa aspect chiar, Valea Oltului tine maimult de Oltenia deck de Muntenia. Aceste consideratii auindemnat pe elevul sau sa faca mai de aproape cercetari, alcaror rezultat a fost comunicat intr'alt studiu, Sur l' evolutionde la plaine roumaine entre les rivi6'es Olt et Arges, in aceleasi« Comptes rendus de 1'Ac. des Sciences de Paris », din 1913,§i in Studii geografice in campia romiind, publicate in

».

>>.

www.dacoromanica.ro

Page 12: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

ZI

«Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie», 35 (1914).Autorul determine caracterele « tipului muntean » de rauri,fatal de cel « oltean ». Totodata stabileste ca « hotarul morfo-logic al campiei romane spre Vest incepe dela Pitesti, co-boara in basinul superior al Vedei, apoi pe linia de despar-tire dintre Calmatui si Olt ». Considers deci regiunea dintreOlt si Arges ca o zone de transitie intre campia olteana sicea a Munteniei. In legatura cu aceeasi problems, publics siarticolul : Urmele unei falii in campia roninei? (« Anuarul deGeografie si Antropogeografie », Bucuresti, 1914-1915).

Rezultatele definitive ale cercetarilor sale in aceasta pri-vinta au fost apoi cuprinse in lucrarea de sinteza : Campiaronuind. Contributiuni de Geografie fizicd, prezentata la Fa-cultatea de Stiinte din Bucuresti, ca teza de doctorat, si pu-blicata in « Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie36 (1915), lucrare fundamentals, in care defineste

geografice ale acestei unitati, explicandu-le in formatiasi evolutia lor, prin factorii principali ai reliefului. In rapor-tul prezentat Comisiunii de doctorat, d-1 profesor Mrazecproclama acest studiu al lui G. Valsan ca « una din cele maifrumoase lucrari de geografie fizica despre tara ».

Din aceasta epoca a pregatirii sale stiintifice dateaza sicarticica, publicata impreuna cu G. Giuglea : Romanii dinSerbia. (Extras din « Anuarul de Geografie si Antropo-geografie », II, Bucuresti, 1911), in care autorii inseamnarezultatul observatiilor culese cu prilejul unor lungi calatoriiin satele romanesti ale Crainei. G. Valsan se ocupa, in aceastaexpunere, de asezarile romanesti in legatura cu aspectele geo-grafice ale regiunii.

La Berlin a aflat, in anii studiilor sale, o harts ruseasca atarilor noastre (sub cota Q 613), de o mare valoareprin exactitatea si preciziunea ei, un pretios document geo-grafic pentru starea populatiei noastre, in prima jumatate aveacului trecut. G. Valsan o semnaleaza si, pe temeiul da-telor ei statistice, publics, in 1912, articolul intitulat : 0 fazdin popularea 'ardor romanesti («Buletinul Societatii RegaleRomane de Geografie »,1912), facand o serie de consideratiuniinteresante, privitoare la distributia si miscarea populatiei

stiintifick

a,

www.dacoromanica.ro

Page 13: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

12

in diferitele noastre tinuturi (procesul de colonizare dinregiunea dealurilor care campie, transhumanta, care ajungedincolo de Meagan, pans in stepa basarabeana).

Problema trecerii Dunarii prin Portile de Fier a preocupatpe multi, si tot felul de ipoteze s'au emis asupra cauzei acestuifenomen. D-1 profesor de Martonne explica strapungereaprintr'o captare venita din spre Campia Dunarii-de-Jos, incuaternar. Intr'un studiu consacrat acestei probleme : Asupratrecerii Dundrii prin Portile de Fier (Analele Acad. Rom.,S. II, Mem. Sect. Stiintifice, XXXVIII, 1916, pp. 213-229),G. Valsan continua parerea profesorului sau, aducand insprijinul ei o serie de noua dovezi morfologice. El socotesteDunarea un nou-venit de-a-lungul platformei Olteniei, undea gasit o vale sapata, a adancit-o si a parasit-o apoi, cand si-ataiat valea actuala, mai spre Sud. Aceasta s'a putut intampla,socoate dansul, in cuaternarul vechiu, sau rana la sfarsitulLevantinului.

La Universitatea din Cluj, a desvoltat o activitate rodnica,deli boala de care a suferit si care avea sä puna capat, atatde timpuriu, vietii sale it osandea la nelucrare.

Opera geograficd a Principelui Dimitrie Cantemir (cc Lucra-rile Institutului de Geografie al Universitatii din Cluj >, II,1924-1925) e cel dintaiu studiu serios asupra activitatii degeograf a invatatului Domn al Moldovei. Planul Constanti-nopolei, anexat la editiile engleza si germana a <4Istoriei im-periului otoman harta Moldovei, atat de amanuntita si deprecisa, crochiurile geografice luate in expeditia din regiuneaCaspicei sunt examinate la lumina criteriilor stiintei, dove-dindu-ne cat de familiarizat a fost Dimitrie Cantemir cugeografia si lucrarea hartilor.

Problemele de antropogeografie si geopolitica 1-au atras peG. Valsan tot atat de mult ca si cele de geogiafie fizica. Me-diul fizic extern si capitalul biologic national (« Buletinul Eu-genic si biopolitic >>, Cluj, 1928), e un studiu, care dovedesteca nu numai regiunile impadurite au adapostit vechea popu-latie si adevarata civilizatie romaneasca, dar si miezul

»,

www.dacoromanica.ro

Page 14: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

13

muntilor. Carpatii au fost mult mai populati in trecutulneamului nostru decat azi.

Unitatea geografica a pamantului romanesc, opusa tezeimaghiare, a fost tratata de G. Valsan in doua lucrari: Car-patii in Romiz'nia de azi (« Cony. Literare », 1924), dovedindca ei n'au fost niciodata o bariera intre locuitorii celor douapovarnisuri, si Transilvania in cadrul unitar al pdmatului SiStatului roman (« Transilvania, Banatul, Crisana, Maramu-resul, 1918-1928 », Bucuresti, 1929), in care autorul aratain chip luminos armonica alcatuire geografica a Statului no-stru de azi, Carpatii formand axa intregului pamant roma-nese si deteiminandu-i unitatea. Transilvania se incadreazain aceasta unitate minunat, formand nucleul ei central.

La 1927 aparea, in Biblioteca Societatii « Astra », 0 stiintdnoud : Etnografia, documentata caracterizare a scopului sifolosului acestei discipline. Elementul spatial in descrierea geo-graficd (« Lucrarile Institutului de Geografie al Universi-tatii din Cluj », IV, 1928-1929) e un studiu, in care, por-nind dela descrierea « Coastei-de-Argint », autorul arata catde mult ar creste folosul descrierilor de calatorie, daca elear cuprinde si elementul spatial, note de localizare (situatie,directiune, altitudine), care singure individualizeaza peisajul.In Efarsit, daca amintim studiul despre Alpi (« Rev . tiin-tifica V. Adamachi », VII, Iasi, 1916), conferintele despreDundre si Dobrogea, aparute postum (« Bulet. Soc. Reg. Rom.de Geogr. », 54, 1935), consideratiile geografice, politice sieconomice cu privire la Basarabia (Cluj, 1924), documentandlegatura organics a acestei provincii cu trupul patriei noa-stre, in afara de alte lucruri risipite in diferite publicatii, neputem da seama de activitatea rodnica pe care G. Valsan adesfasurat-o in cei zece ani ai profesoratului sau dela Cluj.

In toamna anului 1929, chemarea colegilor din Bucuresti1-a adus la catedra de Geografie Fizica dela intaia Univer-sitate a Tarii.

Savantul e acum preocupat de invatamantul geografiei inscoala noastra secundara, si de cateva on isi publica parerilein privinta programei acestui invatamant. In 193o, el tipareste

www.dacoromanica.ro

Page 15: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

14

Notiuni de cartografie si, impreuna cu d-1 S. Mehedinti, dao serie de excelente manuale de Geografie, pentru liceu.

Invatatul geograf a fost si un mare educator.Discret si modest, G. Valsan s'a tinut departe de sgo-

motul lumii, s'a inchis in munca lui de savant si de pro-fesor. Firea sa delicata si blanda 1-a apropiat de sufletultineretului, simtind nevoia sa-i arate ca < vieata universitara,atat de scurta, poate fi traits mai intens si mai inalt si maicu folos » decat o traieste acest tineret. Si astfel, alaturi decursul sau de geografie, el a predat, in cel dintai an, la Bu-curesti, si un adevarat curs de educatie practica, menit adesvolta in studenti simtul sanatatii fizice si morale.

Domnilor Colegi,Doamnelor si Domnilor,

Aceasta e fapta celui pe care moartea 1-a smuls, la 5o deani, din lumea pe care atata a indeagit-o.

Ea este cu atat mai vrednica de pretuit, cu cat el a dis-putat-o, eroic, suferintei, stapana, din prima tinerete, pe tru-pu-i martirizat. A fost, in aceasta existents, un nemilos sitragic destin, care o apropie atat de mult de aceea a unui altcoleg, bun prieten al sail, de a neuitatului si stralucitului V.Bogreal.

Moartea 1-a ajuns intr'o senina zi de yard (6 August, 1935),pe malul Marii noastre, spre care il rtana adesea poetul careera intr'insul, dar si curiozitatea stiintifica a geografului. Tru-dita lui vieata, inchinata binelui si frumoFului, va fi intot-deauna o pada pentru tineret.

Academia Romans, pe care, Para sgomot, cu atata prestigiua reprezentat-o, ii va pastra pururea amintirea.

Domnilor Colegi,Doamnelor si Domnilor,

Trecand la a doua parte a expimerii mele, voiu incercaacum a urmari, in lumina izvoarelor bizantine, soarta roma-

A) I. V. D. Balaur, Profesorul Gh. Vrilsan, Bis. Ort. Rom., LW (1935), p. 51o.

1)

www.dacoromanica.ro

Page 16: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

15

nitatii dela Dunarea-de-Jos, in perioada cea mai obscura aistoriei sale.

Retragerea stapanirii romane din Dacia a creat, de sigur,populatiei din aceasta provincie grele conditii de vieata. Dacaea totusi s'a pastrat, si nu si-a pierdut constiinta romanitatii,aceasta se explica prin legatura, care nu s'a rupt niciodatacomplet, cu imperiul. Cum s'a observat adesea, Dunarea n'adespartit de fapt aceasta pop-ulatie de restul lumii romane.Ne-o arata continua legatura dintre cele doua maluri, princetatile care le protejau, prin armatele care adesea patrundeaudin provinciile dela Sud in tinuturile dela Nordul fluviului,prin flota care, veacuri de-a-randul, a urcat dela Bizant inapele Dunarii, pana la Sirmium. Barbarii chiar, asezati instanga fluviului, oricat ar parea de paradoxal, au inlesnit, prinluptele for cu imperiul, legatura celor doua tarmuri. Delamarea criza gota din veacul al III-lea si pand in zorile vietiide Stat romanesti, a fost continua trecerea de pe un mal pecelalalt ; aceasta a facut pe cei ramasi in provincia parasitacum atat de bine zice invatatul nostru istoric si coleg, d-1N. Iorga sa se simta tot ai imperiului 1).

Gotii isi asezasera locuintele la Nordul gurilor Dunarii.Hasdeu a determinat exact hotarele stapanirii for afirmandca « numai in Basarabia Gotii sunt la sine acasa » (« Basara-bia * in sensul vechiu al acestui cuvant) 2). Influenta for asuprapopulatiei romanice n'a putut fi decat neinsemnata in stangaDunarii, unde ei ajung numai in Rasaritul Munteniei, caciprivirile for se indreapta statornic dincolo de fluviu, atraside prada bogata a provinciilor 3). De aceea imparatii au in-tervenit energic in aceste parti. Diocletian viziteaza cetatileDunarii si de doua on se opreste la Durostorum (Silistra);Galerius da aici lupte cu barbarii ; in panegiricul lui

1) Istoria Romdnilor, vol. II, Bucuresti, 1936, p. 13.2) Istoria criticd a Romdnilor, Bucuresti, 1873, p. 317.3) Foarte just observI V. Chapot, Le monde romain. (Bibliotheque de synthese

historique, l'evolution de l'humanite, XXII), Paris, 1927, P. 433, ca primejdia sesimtea mai cu seams la Sudul Dunarii, si aceasta a facut pe Aurelian sa evacuezeDacia: c comme ces barbares visaient les regions au Sud du Danube plutot que laDacie, qu'ils contournaient, l'occupation de cette province absorbait inutilement destroupes, quand l'empire en manquait. Aurelian prit donc nettement le parti del'evacuation e.

www.dacoromanica.ro

Page 17: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

16

Constantius Chlorus (a. 296), Eumenius putea vorbi de ((Daciarestituta ». Opera lui Constantin cel Mare pentru romani-tatea dela Dunarea-de-Jos e si mai insemnata. Intemeind,in apropiere, noua capitals a lumii romane, el asigura maibine apararea fruntariei de Nord ; dar si inainte de aceasta,marele imparat aratase vointa lui energica de a punecapat consolidarii stapanirii Gotilor in stanga Dunarii 1). Elvenise, in 323, impotriva cetelor lui Rausimod, urmarindu-idincolo de fluviu si lovindu-i in campia Muntenieir undeRausimod cazu, cu cei mai multi dintre ai sai. Apoi, singurstapan pe destinele imperiului, Constantin dete o atentie spe-cials frontierei dunarene : pe toata linia se ridicara castelesi lagare intarite 2).

Pentru a impune Germanilor autoritatea imperiului, elcreeaza doua treceri permanente peste fluviu, asigurand uncontrol continuu dincolo de apa si o repede interventie lanevoie : in a. 328, construi la Nord de Oescus podul depiatra 3) care ducea la Sucidava (aproape de Celeiu); a douatrecere fu asigurata la Transmarisca (Turtucaia de azi), princonstructia, pe malul stang, a cetatii Constantiniana Daphne,la rasarit de Oltenita. Amandoua aceste treceri, bine alese,stransera tinuturile de dincolo atat de tare cu imperiul, incat,dupa expresia invatatului german Patsch, dusmanul puteasa se socoteasca invins, « iar vechea provincie Dacia ca in-corporate imperiului » 4).

Navalirea Hunilor arunca pe Goti in imperiu (a. 376), silinia fortificata a Dunarii se sfarama. Peninsula Balcanica eprada barbarilor germani, pans cand energia lui Theodosiuscel Mare face ordine. La inceputul secolului al V-lea, pri-mejdia gota e inlaturata din tinuturile dunarene.

1) L. Schmidt, Geschichte der deutschen Stiimme bis zum Ausgang der Viilker-wanderung. Die Ostgermanen. II, Aufl., Munchen, 1934, P. 225, socoate a sub dom-nia lui Constantin cel Mare a die Konsolidierung des Reiches der Goten jenseitsder Donau ihren Abschluss fand s.

2) Ibidem, p. 226.3) Argumentele pentru existenta acestui pod la A. Decei, Podul lui Traian la

Turnu-Severin, Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj, 1928-1929,pp. 155-158.

4) Beitrcige zur Volkerkunde von Sildosteuropa. III. Die Volherbewegung an derunteren Donau in der zeit von Diokletian bis Herahlius. I Teil. (Ak. d. Wiss. in Wien,Phil.-hist. Kl., Sitzb., 208 Bd., 2 Abhdl.), 1928, pp. 20 -21.

www.dacoromanica.ro

Page 18: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

17

Hunii se instaleaza acum (405-406) in campia panno-nica. Sub Attila (434-453), ei ameninta serios imperiul. Dedoua on cetatile din dreapta Dunarii, pans la Novae (Sistov),sunt luate cu asalt. Naissus e prefacut in ruine ; cand amba-sadorii lui Theodosius al II-lea trec spre Curtea lui Attila,ei vad cu oroare campul albit de oase in apropierea orasuluinimicit. In aceste pustiitoare navaliri, populatia e tarifaadesea in captivitate, dincolo de Dunare. Fugari din oastealui Attila isi cauta de multe on scaparea dincoace, si astfellegatura intre cele doua maluri continua. Stramutarea siste-matica a populatiei din imperiu la Nordul fluviului a pututintari acolo elementul roman. De almintrelea, in Statul mo-narhului hun nu se traia asa de rau, si Hanul, pecetluit cuepitetul de « Biciul lui Dumnezeu », nu era atat de groazniccum ni s'a descris. Relatia lui Priscus asupra ambasadei, dincare facu parte, la Curtea lui Attila, ni-1 arata in colori maisimpatice ; iar convorbirea solului cu grecul din Viminacium,cazut, dupa cucerirea cetatii, in prada lui Onegesius, primulsfetnic al Hanului, e caracteristica pentru starea de spirit alocuitorilor imperiului. El nu se sfieste a declara lui Priscusca e multumit la Huni, la Cali averea si libertatea se respects,nu cum e in imperiu, unde darile apasa greu si legile suntnumai pentru cei bogati, unde saracul nu-si poate gasi drep-tatea in tribunale fara sa dea bani. Priscus incearca a-1 con-vinge ca lucrurile nu sunt totusi atat de rele la Romani, darGrecul ii raspunde, lacramand « Legile sunt frumoase siadministratia Romanilor buns, dar dregatorii, ne mai avandcugetul celor de odinioara, o strica ».

Episodul acesta ne arata ca, afara de ororile razboiului,stapanirea barbarilor nu era tocmai o calamitate, si ca demulte on locuitorii se simteau mai bine sub &Ansa. E o con-statare, pe care o facem adesea, in cursul migratiunii popoa-relor, si ea ne lamureste in bung parte lunga dainuire a pro-vincialilor din tinuturile noastre.

Justinian indeplini o mare opera de restaurare a imperiului.Pentru a o apara, el intinse asupra intregului imperiu aceaimensa retea de cetati si intariri, descrisa amanuntit de

:

www.dacoromanica.ro

Page 19: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

18

Prokopios, si care constitue unul din titlurile de glorie ale ma-relui imparat. Linia Dunarii a fost atunci fortificata puternicpans la gurile fluviului. Scythia Minor se acoperi de cetati.Multe din ele protejau malul stang. Prokopios recunoaste eaimparatii mai vechi, spre a interzice barbarilor de dincolode Dunare trecerea fluviului, au ocupat tot tarmul sau cuintarituri, ridicand cetati si fortarete nu numai pe maluldrept, ci, din loc in loc, si pe celalalt.

Din primii ani ai domniei sale, Justinian aseza pe Chil-budios ca strateg al Thraciei, anume pentru paza Dunarii,gni 'in i013 "laroov notattoii Tv2axfj. Generalul ajunse atat detemut pentru barbari, incat, timp de trei ani, cat stete infruntea tinutului, nu numai Ca nimeni nu mai putu trece inimperiu, dar Chilbudios merse adesea cu ostile sale dincolode fluviu, multi barbari nimicind si tarind in captivitate 9.De altfel, si mai inainte, comandantul Thraciei avea pazafluviului, caci sub ordinile sale se aflau si ducele din ScythiaMinor si cel din Moesia secunda. Flota imperiului era sta-pana in apele fluviului, si Justinian o trimitea, in 551, sätaie retragerea Hunilor cari amenintau zidurile capitalei 2).

Toata aceasta opera militara nu putea sa nu aiba reper-cusiuni asupra populatiei romanice din stanga Dunarii. Cums'a observat, cu atata dreptate, granita romans nu era o linie,ci o intreaga facie inaintea limesului, de cateva ore adancime,in care trupele se miscau liber, sprijinite pe punctele Ina-rite 3). Sub Justinian, stapanirea imperiului trecuse in catevapuncte dincolo de fluviu. In actul de fundatie al Primei-Justiniane, el aminteste de cetatile de pe malul stang cares'au intors sub autoritatea sa si asupra carora intinde influentanouii sale creatiuni 4).

In a doua jumatate a veacului al VI-lea, un nou poporturanic apare la frontiera de Nord : Avarii. Ei iau locul Hu-nilor la Dunarea-de-Mijloc, tarind in navalirile for pe (c Scla-vini », asezati in campiile noastre, si ramasitele Gepizilor din

1) Prokopios, De bello goth., III, 14.2) Theophanes, ed. Bonn, 362, 7.3) N. Iorga, 1st. Rom., II, p. 228, nota I.4) Nov. is, Zachariae v. Lingenthal, Imp. lust. Novellae, I, Lipsiae, 2882, p. 232.

www.dacoromanica.ro

Page 20: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

10

partile de Apus. Imperiul poarta mari lupte cu acesti barbari,cari trec adesea fluviul, asediaza orasele, si pustiesc tinu-turile, ajungand pans la zidurile capitalei. Istoricul Simo-kattes, un contemporan, ne-a lasat, in arnanunt, povestireaacestor lupte, care ocupa intreaga domnie a Imparatului Mau-rikios (582-602).

Atacul Avarilor se intinde de-a-lungul celor doua Moesii,pans in Scythia Minor. Un sfert de veac tinuturile de celedoua parti ale Dunarii sunt framantate de barbari si de °stilebizantine, care le atin calea. Generalul Priscus trece adeseadincolo, pe la Viminacium, decimand pe dusmani, prin par-tile Tisei. Luptele se dau si in Scythia Minor. Ostile luiMaurikios trec in doua randuri pe la Durostorum (Silistra),impotriva Sclavinilor, pe care-i cauta in stepa Baraganuluinostru 1).

Toate aceste lupte ne arata cat de puternica se pastrase,pe malul drept al Dunarii, romanitatea. Orasele se apara aiciadesea singure. Uneori aveau o armata a lor, ca CetateaAsemon, alteori orasenii insisi apara zidurile, respingand peAvari. Simokattes e foarte explicit in aceasta privinta : 4 aatsarrerciato (orasul se impotrivi), of rov dOrE0g (117EpdX0170, dm-xaDiarano, (orasenii rezistara, se impotrivira).

In acele grele conditii de vieata, cu invazia vesnic in fata,orasele au fost silite sa se ingrijeasca singure de apararea lor.Opera de fortificatie a lui Justinian, atat de considerabila inaceste parti, a inlesnit-o, poate, in mare masura. Din momentce se bizuiau astfel pe propriile lor puteri, orasele isi luarasi o libertate, care a putut creste, cu vremea, situatia pastran-du-se mereu critics, in aceste expuse locuri. 0 asemeneastare de lucruri se desface din paginile istoricului bizantin.Cand Comentiolus, generalul imperiului, batut de Avari laIatron, vine la Drizipera, cerand sä i se deschida portile, lo-cuitorii il insults si-1 alunga cu pietre. Cei din Asemon iauo atitudine identica fata de Petrus, caruia ii inchid portilecetatii, aclamand insa pe imparat. Astfel de situatii nu nepot mira. In Dalmatia, la inceputul secolului al IX-lea,

1) Simokattes, ed. de Boor, VI, 8 9.

2*

www.dacoromanica.ro

Page 21: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

20

locuitorii cetatilor ajunsesera chiar autonomi, 0,roxlepaixt, nemai voind sa stie nici de imparat : ne-o marturiseste un omde informatia exacta a Porphyrogenetului 1).

*i Inca o incheiere se scoate din expunerea plina de in-teres a lui Simokattes : stapanirea avail a manat pe Slaviidin tinuturile noastre peste Dunare. Ea n'a fost, prin aceasta,fa'ra folos pentru romanitatea din stanga Dunarii. D-1 Iorgasubliniaza o mare realitate cand afirma, in noua sa Istoriea Romanilor, ca al doilea popor turanic a lucrat la inche-garea si intarirea poporului romanesc, prin acea curatire avetrei sale, dupe cum lucrase cel dintai, Hunii, intarind po-pulatia de pe tarmul stang 2).

Cand au coborit Bulgarii in apropierea noastra, in acel"OyAog cum i-au zis Bizantinii, si care trebue asezat fail dis-curie la Nordul gurilor Dunarii, puhoiul slay se revarsasepang departe in Peninsula Balcanica, a carei structure etnicaavea s'o preface adanc. La 679, Isperich trece, cu hoardelesale, Dunarea si se aseaza la poalele povarnisului de Nordal Balcanilor, catre Marea Neagra. El pune astfel temeliastatului bulgar din Balcani, cu centrul la Pliska, simplu lagerintarit.

Toata atentia Bulgarilor s'a indreptat catre Sud si Vest ;niciodata istoria n'a inregistrat o expansiune a for care Nord.Singur tinutul de unde venisera, "Oy2os, facu, un timp, partedin stapanirea lor. Acolo si-a dus vestitul Krum populatiatarita in robie dela Adrianopole, cand orasul cazu, in 813, inmainile sale ; caci acesta e intelesul adevarat al tc Bulgariei dedincolo de Dunare * (Eig Bov2yaelav bceil,ev voiY 'Iareov naraita),expresia anonimului Vietii lui Leon. Ne-o arata, intre altele,lamurit, episodul privitor la repatrierea populatiei robite deKrum, episod povestit pe larg de doi istoriografi bizantini 3).In timpul domniei Imparatului Theophilos (829-842), stra-tegul Macedoniei lass pe fiul sau, Bardas, sa carmuiasca inlocu-i pe <( Macedonenii cari se aflau dincolo de Dunare ))

1) De adm. imperio, cap. 29, p. x28 (Bonn).2) Vol. II, p. 237.3) G. Monachus, Bonn, 818, x sq.; Leo Grammaticus, Bonn, 231, 13.

www.dacoromanica.ro

Page 22: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

2I

(Cievev uiiv Mux6Sdvwv ubv Oncor ngeav nautcal-1 davovfliou).Acesta izbuti a se strecura la Constantinopole, se prezentaimparatului ceru 01-1 ajute, ca sa readuca in patrie p efostii sai supusi. Theophilos, foarte bucuros, trimite la Dunareflota; spre a-i imbarca. « Macedonenii » dau lupta cu Bul-garii, cari trecusera Dunarea, pentru a le zadarnici planul.Neputand birui, cei din urma chiama pe Ungurii din apro-piere, dar populatia fusesera, in 813, peste zece mii punesi pe acestia pe fuga, se imbarca si ajunge la Constantinopole,de unde se intoarce la vechiul sat' camin 1). Toata aceastanaratiune, atat de precise, ne arata ca faptele se petrec din-colo de Dunare, in Basarabia de azi.

Povestea acestor captivi ai Hanului bulgar, cari puteau ficarmuiti din Macedonia, cari se ridicau in masa, pentruface drum cu armele catre patria lor, ne arata cat de iluzorieera stapanirea bulgara la Nord, chiar in cuibul vechei saleasezari. 0 dominatie a Statului bulgar al lui Krum, pe careatatia o admit, in stanga Dunarii, n'a existat niciodata. Ex-presia, pe care am explicat-o, « Bulgaria de dincolo de Du-nare » 2), a fost argumentul dela care toti au plecat. Ce estemai curios, invatati de ai nostri au scos o intreaga serie deincheieri din aceasta presupusa stapanire bulgara asupra ta-rilor noastre. Cat de subreda se considers azi o asemeneaparere, in cercurile stiintei, ne-o arata vaga expresie a lui S.Runciman, istoricul recent al primului imperiu bulgar 3). In-vatatul englez recunoaste ca se stie foarte putin asupra stariide lucruri de peste Dunare, pe vremea Hanului Omortag,urmasul lui Krum. El admite, in campiile Valahiei si Basa-rabiei, ca si in Muntii Transilvaniei, o ingramadire de « se-mintii bastarde Slavi, Avari si Vlahi, acatandu-se de limbasi cultura latina lasata acolo de colonistii Daciei traiane. Asu-pra acestor neamuri, adaoga dansul, Hanul isi exercita car-muirea, se pare, « printr'un sistem militar de avantposturi,care supravegheau tinuturile dimprejur ». (Over these peoples

1) Evenimentul se petrece, dupe Bury si Zlatarski, pe la 836.2) La domination byzantine sur les regions du Bas-Danube. Extr. din e Bulletin

de la section historique * al Ac. Rom., u Cultura Nationale v, 1927, p. 5.2) A history of the First Bulgarian empire. London, 193o.

»,

rod,

si -i

www.dacoromanica.ro

Page 23: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

22

the khan ruled, it seems, by a system of military outpoststhat controlled the districts around »1). Dar nicio urma aexistentei unor asemenea posturi militare nu se intalnestenicaeri.

Romanitatea oraselor dela Dunare, atat de viguroasa Ina -inte, n'a putut slabi in aceasta epoca a inceputurilor Statuluibulgar, cu care nu prea a avut aface. Flota imperiului e ne-contenit in apele Dunarii, in toata aceasta perioada a luptelorBizantului cu Bulgarii. Ea aduce si pe Maghiari ImpotrivaTarului Simeon, la 895. Nici acum prin urmare vechea po-pulatie romans din aceste parti n'a pierdut atingerea cu im-p eriul.

Ajungand la culmile puterii sale, cu Tarul Simeon, Statulbulgar decade indata dupa moartea acestuia (927). Sviatoslav,marele print de Chiev, chemat de Bizantini, ii da lovitura demoarte (967-969). Cand, in vara anului 971, Sviatoslav e,la randul salt, asediat si sdrobit la Dorostolon (Silistra) deImparatul Tzimiskes, dupa trei luni de lupte sangeroase,Statul bulgar dispare, anexat ca provincie a imperiului.

Kedrenos ne-a pastrat, cu acest prilej, un amanunt, carenu e lipsit de insemnatate : Cand Tzimiskes ajunse la Do-rostolon, i s'au prezentat soli din Konstantia si din alte for-tarete de dincolo de Dunare (b oravrelac ?cal z-657, c122cov

(peovelcov neectv ioevillvcov roil Icaeov), pentru a sere iertaresi a se preda, impreuna cu fortaretele. (aamada), xaxthv

;sal savrovs lyzeteiCovreg can) roil Oxvecbitautv). imparatul liprimi cu bine si trimise trupe, sa ocupe acele fortarete.In stanga Dunarii, se pastrau deci cetati si castele, cupopulatia lor, care numai barbara nu putea fi. Rasunetulvijelioasei deslantuiri a bandelor rusesti ele nimicisera incateva zile Statul bulgar a putut Indemna aceste cetati depeste fluviu sä pactizeze cu navalitorii, pentru a veni acumsa se inchine imparatului. Este Inca o dovada a legaturii ceapropiau pe oamenii celor doua maluri ale Dunarii. Tzi-miskes intareste chiar aceasta legatura. Dupa retragerea

ne spune acelasi istoriograf, imparatul s'a ingrijit de

1) P. 80.

Kanrth-v

airm5-perm

Ru-silor,

www.dacoromanica.ro

Page 24: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

23

fortaretele si orasele de pe ambele maluri ale fluviului si,lasand destule trupe de paza, s'a intors in Capita la 1). Razainfluentii Bizantului trecea prin urmare si acum peste Dunare.

Statul bulgar reinvie in curand, prin silintele lui Samuel,in apusul Peninsulei. El disputa indaratnic Bizantului hege-monia in Balcani. Basilios II sdrobeste, la capatul lungilorsale razboaie de treizeci de ani, noul vis imperialist al Bul-garilor. Statul lui Samuel s'a sfaramat atunci in bucati. Elnu va mai invia decat dupg 166 de ani, prin dinastia roma-neasca a Asanilor.

Am expus, in mai multe randuri, prefacerile adanci pe carele-a adus, in vieata politica din Balcani, aceasta indoita des-fiintare a Statului bulgar. Teritoriul ce facuse parte din-tr'insul se desface acum in cloud theme bizantine (provinciiorganizate militar). Una cuprinde tinutul vechei bulgarii da-nubiene, cu resedinta la Dorostolon-Dristra (Silistra noastrade azi). E un ducat de granita, avand in fruntea sa un sef,cu titlul de strateg, archon, catepano sau dux. El avea co-manda asupra oraselor si tinuturilor dunarene « pari-striene » le zic izvoarele bizantine dela Istros, numele Du-narii in cursul sau inferior. De aici termenul administrativ-militar Paristrion, pe care-1 aflam la Anna Comnena.Paradiinavon (Paradisnavis) e un termen echivalent, pecare-1 intalnim de asemenea in izvoare. El e de aceeasi for-matie bizantina, derivat dela Dimavis, numele fluviului ingura vechei populatii a tinutului. Partile din apusul Penin-sulei Balcanice au constituit aka thema, alt ducat bizantin, alcarui sef poarta de obiceiu in izvoarele epocii numele de« duce de Bulgaria » (bol) xi g Boayaelag). Resedinta sa era laSkoplje, pe Vardar, de unde supravegherea se putea exercitain toate directiunile.

Aceasta a fost situatia politica in Balcani, dupa desfiintareaStatului bulgar al lui Samuel, deci dupa 1019. Ea se pa-streaza, neschimbat, in tot cursul veacului al XI-lea si intoata perioada dinastiei Comnenilor.

Kedr., II, 412, 9 sq.: u.To naed rag lix6acc rov noraita cpeovelaw xal n6Aeawne6votav ikeiteroc 6 fiaaa6i4 xal peovgitv maraAtarthv zi7v dexatiaav ic ad 'Pa).Acitcov civ6et467.

1)

i'iOn

www.dacoromanica.ro

Page 25: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

24

Domnilor Colegi,Doamnelor si Domnilor,

Organizatia aceasta militara a Bizantului, in marginea Du-narii, a exercitat o fireasca inraurire asupra romanitatii dinpreajma fluviului. Prezenta imperiului se simte aici viguros,in tot cursul veacurilor al XI-lea si al XII-lea. Nomazii tu-ranici ai stepei, Pecenegi si Cumani, la cari se adauga Uzii,iau acum cu asalt frontiera Dunarii. Dinastia Comnenilor oapara indarjit. Flota bizantina urea regulat in apele Dun Aril,cooperand la actiunea trupelor de uscat in aceste regiuni,innecate uneori de bandele strecurate peste fluviu. Duce lede Silistra e adesea neputincios a Linea piept valului de bar-bari ; ducii de Adrianopole si de Skoplje ii sar in ajutor, cutrupele lor. Invinsi uneori, Bizantinii se intorc cu nouaforte asupra dusmanului, avand intotdeauna cel din urmacuvant 1). Diplomatia for dibace desparte adesea pe barbari,se foloseste de unii impotriva celorlalti. Mase de prinsi derazboiu sunt colonizate in anumite locuri din Haemus, in-cadrate in armatele imperiului. Comnenii au avut dintre eigenerali cari s'au ilustrat prin vitejie si credinta.

Populatia romanica se deprinde tot mai mult cu dansii.Dominatia for in campia romaneasca era, in multe privinte,mai usoara decat a Bizantului in dreapta fluviului 2). 0 sin-teza se indeplineste la Dunare cu acesti nomazi ai stepei,cum atat de bine lamureste d-1 Iorga.

Regimul' fiscal bizantin, de multe on abuziv, a putut aruncape locuitorii acestor tinuturi alaturi de barbari, sculandu-secu ei impotriva imperiului. Asa trebue sa intelegem acea ras-coala a populatiei din orasele de pe malul drept, pe la 107o-1075, pe care ne-o zugraveste atat de bine Attaliates, unistoric perfect informat.

1) Tomaschek, Zur Kunde der Hiimus-Halbinsel, II, 297, are aceasta justa ob-servatie: u Unter Johannes II. and Manuel I., also gleichzeitig mit Idrisi, erreichtedie griechische Herrschaft am rechten Donauufer wieder unbestrittene Geltung u.

2) Pornind dela acest fapt, Tomaschek socote§te ea, in aceasta epoca, Vlahii§i Bulgarii din Haemus, oprimati, mai cu seams cei ce imparta§iau heresia bogo-milica, au trecut adesea peste Dunare sub slip anirea mai suportabila a Cumanilor.Expresii religioase ale limbii romfine amintesc originea for din Sud. (0. c., p. 297).

www.dacoromanica.ro

Page 26: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

25

El ne spune anume ca, in domnia lui Mihail VII Dukas,ministrul sau atotputernic, Nikephoritzes, ca sä stoarca simai multi bani dela supusi, a instituit monopolul graului,trezind mari protestari. Nemultumirea s'a intins si la locui-torii din orasele de pe malul Dunarii. Caci sunt acolo, nespune istoricul, multe si mari orase, cu o numeroasa popu-latie amestecata pt69,3ciefi'aeov o caracterizeaza dansulvorbind toate limbile si intretinand o armata nu mica. Nike-phoritzes le suprima si subventiile ce primeau din tezaurulStatului. Pentru aceea, « unele din aceste orase se gandira larascoala (Eig etnoaraalav 6...702apav) si trimisera vorba Pecene-gilor (Xal El g zo Mvog T Co V lica-Ccvcixcov nae4m2ov).

In orasele acestea dunarene, populatia avea, de sigur, co-loritul pe jumatate barbar, cum o descrie istoricul, alcatuitacum era din urmasii romanitatii atat de puternice mai inaintein aceste parti, din barbarii trecuti la imperiu, din mercenariigarnizoanelor pe care insasi orasele si le-aveau, din Grecii carifaceau acolo negot, din Bulgarii ce mai puteau fi pe atunci,inteo regiune peste care trecusera atatea furtuni. In niciuncaz aceasta populatie nu trebue insd confundatd cu Pecenegii,cum fac unii superficiali, de vreme ce insusi autorul o deo-sebeste hotarit de dansii : ea cauta doar sa atraga de parteaei pe Pecenegi. Asa vede lucrurile si un cercetator de se-riozitatea lui Tomaschek, care, in acel pitoresc termen deitto/3cieflaeov recunoaste pe Vlahi si Bulgari (bei welchemAusdruck wir an die gedruckten Wlachen-Bulgaren denkenmiissen), iar in garnizoanele oraselor un amestec de Pece-negi, Uzi, Bulgari si Vlahi (welche sich aus Pet'enegen, Uzen,Bulgaren and Vlachen rekrutierten) 1).

Nestor fu expediat dela Constantinopole, ca duce, in Pa-ristrion, pentru a potoli miscarea. Dar el nu poate face nimic,rebelii dau in mainile capeteniei lor, Tatrys, citadela. Amdovedit, alts data, ca numele acesta nu e decat o falsa tran-scriptie a lui Tatus, pe care-1 intalnim, dupa vreo cincispre-zece ani, la Anna Comnena, povestind si dansa acelasi episodal rascoalei dela Dunare, care luase proportii. In adevar,

1) 0. C., P. 49 §i 297.

www.dacoromanica.ro

Page 27: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

26

Nestor trece, de voie de nevoie, . de partea rebelilor, Pece-negii yin si dansii la chemarea ce li se facuse, si impreunapornesc impotriva Bizantului o lupta implacabila. Trebue caretinem de asemenea termenul cu care istoricul bizantin ca-racterizeaza pe rebeli : el le spune iyx6etot, ceea ce inseamna« oameni din loc « din tars », « indigeni », deosebindu-iodata mai mult de barbarii vremelnici.

Am semnalat ()data un alt pasaj, care trecuse neobservat,din acelasi scriitor al veacului al XI-lea. Pasajul acesta faceaceeasi categorica deosebire intre Pecenegi si populatia rebelaa oraselor dela Dunare. Istoricul ne relateaza anume ca, laurcarea in scaun a lui Botaneiates (1078) si sa nu se uiteca el fusese cunoscut, ca general ilustru, in acele partit Scitii » de langa Dunare, la faima noului imparat, a nobleteisale darnice fats de supusii fideli, si a bratului sau gata asdrobi pe zavistnici, se intoarserd la sentimente mai bune .,si

trimiserd la dcinsul ambasadori, dandu-i asigurari de supunere.Ambasadorii nu uitau a mdrturisi Impdratului cd unii rdzyrd-tili se uniserd cu Pecenegii pe timpul impdratului dinainte [Mi-hail VII Dukas] si se purtasera mizerabil fats de dansul,manifestand cu totul desbinarea si cea mai fatisa rascoala 1).

Botaneiates pusese capat domniei nesuferite a lui Dukas.Locuitorii dela Dunare, cari se sculasera impreuna cu Pe-cenegii, in timpul acelei domnii, veneau acum la noul im-parat, dela care puteau spera o indreptare, marturiseauvina. Ei apar aici sub numele de « Sciti », care nu ne mirala istoricii arhaizanti ai epocii. Se vede insa clar ca « Scitiiacestia, deosebiti de Pecenegi, sunt populatia amestecata aoraselor, caracterizata mai inainte prin termenul colorat de,utoficiel3aeor. Si, inteo regiune adanc patrunsa de romanitatesi guvernata acum direct de imperiu, elementul romanic era,in chip firesc, elementul principal.

Domnia lui Botaneiates a fost scurta. Ea n'a putut aducereparatia asteptata de locuitorii din Paristrion. Cand, in 1081,aceasta domnie e inlaturata de Alexios I Comnenul, acesta

1) 302, 14 sq.

a,

www.dacoromanica.ro

Page 28: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

27

mosteneste de fapt acolo o situatie critics, pe care nouicomplicatii o vor agrava. Miscarea inceputa la Dunare aveatoate imprejurarile prielnice pentru a lua proportii. La Si-listra era Tatos, vechea capetenie a rebelilor, cu rudele sale ;la Vicina, Sesthlav, in alte locuri altii ; Pecenegii, vechii aliati,se gaseau pe loc in acele parti; Manicheii, ereticii in conflictcu imparatul 1), erau in apropiere, si, auzind de rascoala ceclocotea in Paristrion, isi ofera colaborarea. Toti la un locridica armele impotriva imperiului. Imparatul Alexios vapurta lupte grele cu dansii. Anna Comnena a inregistrataceste lupte, care se estind apoi din Paristrion, duse de Pe-cenegi in Tracia si pang la Marea Egee.

Nimic nu contrazice, in expunerea princesei scriitoare, ca-racterul ce am atribuit populatiei conduse de Tatos la Si-listra, de altii, in alte cetati. Pecenegii, in plina revarsarepeste Dunare, isi sporesc, fireste, numarul in aceasta pro-vincie, in care sufla acum vantul anarhiei ; Tatos fiind stapanpe Dristra, nu mai putea fi vorba acolo, in aceasta vreme,de un strateg, ca reprezentant al autoritatii imperiului. Elva aparea numai in persoana lui Nikerites la 1091, candordinea e restabilita in Paristrion. In asemenea imprejurari,barbarii Sciti » si ei, in nomenclatura savants a scrii-toarei poarta un teribil razboiu cu imperiul, ravasind cum-plit Tracia, pans cand Alexios I ii extermina aproape, laLebunion (3o Aprilie, 091), cu ajutorul Cumanilor.

Nu se poate prin urmare infirma parerea, exprimata in-taia oars de d-1 profesor Iorga, cu privire la caracterul ro-manesc al miscarii incepute la Silistra in ultima treime aveacului al XI-lea, si, ca atare, al formatiilor politice careies un moment din aceasta miscare, in 'Agile Dobrogeinoastre actuale.

Prezenta Romanilor in aceste parti e confirmata de insasiAnna Comnena care, in doua randuri, ii pomeneste cu nu-mele for de « Vlahi ». Prima data, cand numeste pe acelPudilos, « un fruntas al Vlahilor » haeetroc riov B2cirov 2),

1) Corpul for de oaste dezertase de sub steagul imperiului, in prima lupta cuNormanzii, Alexios luase impotriva for masuri de represiune.

2) Ed. Reifferscheid, II, 6z, zg.

«

§i

www.dacoromanica.ro

Page 29: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

28

care vine, noaptea, in lagarul imparatului, la Anchialos,spre a-i aduce vestea trecerii Cumanilor dincoace de Dunare(a. 1094). A doua oars, cand ne spune ea barbarii au aflat« dela Vlahi » potecile prin stramtorile din Haemus, ca sapatrunda la Goloe 1).

Doug. generatii in urma, Vlahii sunt atat de numerosi inParistrion, incat Imparatul Manuel poate ridica dintre dansii,pentru expeditia impotriva Ungurilor (1166), « o mare mul-time ». Kinnamos, care ne da informatia, stie ca ei se soco-tesc « colonisti de demult din Italia * (xai Hi 'cal Incizcov noav5 ut2ov, of riov a ' ITaAla 'ci.7rotxot aciAat 8/vat Agyonat) 2). Unii in-vatati au crezut ea e vorba aici despre Romanii din NordulDeltei. Din context insa rezulta ca nu poate fi vorba decatde cei din Paristrion : Vatatzes, care-i inrola, avea po-runca sa navaleasca in Ungaria (c din partile de care Pontul-Euxin », ceea ce corespunde provinciei bizantine mai binedecat oricarui alt tinut.

Kinnamos ne mai relateaza un episod, tot atat de insemnatpentru noi, din luptele Imparatului Manuel la Dunare. Ro-manii din stanga fluviului, in partile din spre gura Oltului,afla in acest episod, care prezinta fapte din 1148, o confir-mare sigura. Instiintat, la Philippopolis, ca barbarii, de asta-data Cumanii, au trecut Dunarea, Imparatul porneste cu tru-pele intr'acolo, trimitand ordin flotei, la Bizant, sa vie inapele fluviului. Neintalnind pe Cumani, si pana sä soseascaflota, Imparatul Manuel se distreaza vanand. Deodata i seaduce stirea ca barbarii, incarcati de prada, au trecut inapoipeste Dunare. El alearga atunci cu armata la tarm si, gasin-du-se barca unui pescar, da ordin sa o aduca la dansul. Darpescarul, oin indraznet, nu se putu opri de a-si spune indig-narea pentru cele intamplate : « Daca Imparatul, zise, ar aveamai multa grija de noi, barbarii n'ar fi cuprins Demnitzikos,si bunurile noastre n'ar fi fost pradate ! ». Cavaler cum era,Manuel a mangaiat pe acest taran dela Dunare, jurandu-sea pedepsi cutezanta barbarilor : « Sä nu fiu eu acela caruia

I) II, 62, 28.2) Ed. Bonn, p. 26o.

www.dacoromanica.ro

Page 30: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

29

Dumnezeu i-a incredintat imperiul Romanilor, daca nu voiuface sa plateasca Scitii indrazneala lor! A 1).

Demnitzikos nu poate fi decat Zimnicea. Identificarea oimpun toate amanuntele topografice ale pasajului. Cuvinteleacestui locuitor de dincolo de hotar, imputand imparatuluica-i lasa in prada barbarilor, arata in mod evident cat demult se simteau peste Dunare oamenii solidari cu imperiul.

Imparatul, continua Kinnamos, alatura unele de altele bar-cile aflate la pescari si trece Dunarea, cu 500 de soldati,in urmarirea Cumanilor. Ajunge in curand la doua ape marisi trimite inapoi sa se aduca barcile, pentru a trece dincolo :aceste ape nu pot fi decat Vedea si Teleorman. Ni se spunemai departe cum Bizantinii, strabatand un loc lung, auajuns la inaltimea Term5oetior, « care se intinde pans la ho-tarele Tauroscitiei ». Acolo au dat peste Cumani, pe cariManuel i-a speriat cu vitejia sa, punandu-i pe fuga si luan-du-le 100 de prizonieri.

Hasdeu s'a oprit asupra acestui pasaj, in <c Originile Cra-iovei A, dar a inteles ca Tenuormon e un munte prin Buzausau Ramnicul-Sarat, influentat de explicatia lui Kinnamos caacel lieog T87'02 %cloy se intinde pans la hotarele Tauro-scitiei. Dar lieos nu insemneaza numai « munte A, citime A, <c colina A. In legatura, pe care am vazut-o, cu Dem-nitzikos, cu cele doua ape, la o mica departare, TEmooeitorcorespunde perfect judetului nostru Teleorman, pe atunci opadure imensa. Hasdeu a l'amurit foarte bine numele, dincum. Teli-Orman < turc. Deli-Orman (padure nebuna).

In sfarsit, Romanii apar in aceasta epoca si in Moldova :ei prind pe fugarul Andronic Comnenul (1164), cand ajun-sese aproape de hotarele Galitiei 2).

Domnilor Colegi,Doamnelor si Domnilor,

Schimbarile adanci produse in Rasarit, la sfarsitul dinastieiComnenilor, au avut neaparat un ecou in aceste parti ale

1) P. 93, 19 sq.2) Niketas Choniates, 171, 9 sq.

si a meal-

www.dacoromanica.ro

Page 31: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

30

noastre. Ridicarea noului Stat bulgar, prin Asanestii-Vlahi,cu luptele si ambitiile for mari, a creat la Dunare o alts at-mosfera. Romanii, numerosi in Haemus, cei de dincolo deDunare, in tovarasia Cumanilor, dau sprijinul for luptei pen-tru scuturarea jugului bizantin. Imperiul se naruie in curand.Latinii, asezati la Constantinopole, intampina aceleasi difi-cultati. Alte puteri, locale, isi impart stapanirea in Balcani.Restauratia Paleologilor aduce din nou spre not inrauriridin Bizant. Ele se simt mai cu seams in organizarea vietiireligioase si in vechile manifestari ale culturii noastre.

In aceasta epoch', se inchiaga inceputurile vietii politiceromanesti. Urmasii romanitatii din Dacia, numerosi acum,pe urma circulatiei continui pe care am constatat-o, se re-varsa tot mai mult peste hotarele vechei colonizari, ajungandpans la Nistru si la Mare.

Pentru toata aceasta dainuire si intarire, pe pamantul stra-mosilor, ei sunt datori mai cu seams Bizantului, sentinelsde veghe la Dunare, de care mereu s'au frant valurile poto-pului barbar. a Sigiliul » Romei strabune a hotarit originelepoporului nostru, cel al Romei Noua pastrarea si evolu-tia lui.

www.dacoromanica.ro

Page 32: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

RASPUNSUL D-LUI N. IORGA

Scumpe confrate si coleg,

As putea sä zic si, mai ales : scumpe elev, fiindca am avutplacerea si, adaug, norocul de a fi fost unul din profesoriid-tale la Universitatea noastra din Bucuresti, la Facultateade Litere, asa cum era atunci, crutata de pasiuni politicecare indusmanesc si sprijinita pe necontenita colaboratieIntre profesori iubiau studentii si Intre studenti cariplecau apoi hotariti a 'Astra cuvenita recunostinta vechilorfor invatatori. Asa incat astazi, ajuns si d-ta profesor si unuldintre invatatii de frunte ai neamului, ne intalnim, cu aceleasisentimente, intarite Inca de o lunga statornicie, lucrand cuaceiasi metoda asupra acelorasi subiecte, cu aceiasi largaobisnuinta a generalitatilor si aceiasi curiositate pentru Intregulcamp al gandirii omenesti, pentru ca sa ajungem la aceiasiresultat.

Salutandu-te astazi in aceasta tovarasie a noastra care pansin timpul din urrna a fost crutata, cum se si cade, de furtu-nile vremii, care rascolesc si darama prin alte parti ale vietiinationale, Imi place sa ma opresc asupra acestor elemente deasamanare, la care fireste ai adaus partea datorita cunostin-tilor si originalitatii d-tale de spirit.

O fac din alt sentiment decat acela de a ma lauda, func-tiune la care voiu fi redus cu vremea eu singur fats de vehe-menta si, as crede, nedreapta statornica pornire contra munciimele de aproape jumatate de secol, de a ma lauda, zic, lau-dandu-te, cum ti se cuvine, pe d-ta.

0 fac insa pentru ca socot ca, in desvoltarea stiintii roma-nesti si a invatamantului nostru superior, acela a fost un

cari-isi

www.dacoromanica.ro

Page 33: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

32

moment fericit, la care avem dreptul sa ne gandim cu mul-tamire. Caci, mai ales la un popor care, din causa impreju-rarilor neprielnice pana daunazi, nu putut verifica va-loarea, reala, in toate studiile, nimic nu se poate face cu ade-varat folos decat tiindu-se sama de faptul ca necesitatea,fireasck de a innoi, a imbogati, chiar si a rectifica, nu seface prin tagaduiri, chiar cand ele imbraca o alta forma decata vechilor lupte politice, prin ruperi de continuitate, stridente,si prin incercari de rasturnare, care lask de multe ori, lapamant pe insisi agresorii cari nu si-au masurat puterile.

Oricum, la vrasta mea, adeca aproape la un capat care nue nevoie sä fie grabit de nerabdari si necuviinte, nu poate fiimpiedecat nimeni de a se gandi, cum o fac in aceasta zi deamintiri, la fratiile dintre tineri si batrani care, chiar daca uneori erau scapatari, de sigur regretabile, de o parte si de alta,formeaza onoarea acelor generatii de bung munch' impreuna.

Dar ma opresc aici, intrebandu-ma daca n'am mers poateprea departe pe un drum unde aici, la Academie, fiecare pastrebuie socotit, fiindca am ramas poate singura institutie acarii autoritate e intarita prin cultivarea respectului de sinesi respectului de ceilalti.

Sa revin la acea pretuire a silintilor d-tale rodnice, pe careniciodata nu le vei mai auzi pretuite ca in aceasta zi de ser-batoreasca recunoastere, fiindca o alta pretuire, care e unitymai mult cu un sentiment de despovarare, nu mai poate sämangaie pe acela care s'a dus.

Metoda pe care o intrebuintezi d-ta in toate cercetarile careau plecat de la cercetarea culturii grecesti la noi, in a cariicunoastere poti sta alaturi cu oricare, de si, cu simtul d-talede masura, stii unde sä te opresti in presintarea dovezilor destiinta si nu cauti sä te afirmi prin ignorari si infruntari carenu-si au locul nici in stiinta, apoi si de la urmarirea semnelorde trezire spre alte tinte ale societatii romanesti din epoca,lamurita apoi pana in eel mai mic amanunt de regretatulnostru coleg, G. Bogdan-Duic5, ca sa ajungi in fine, la imbra-tisarea oricareia din problemele, multiple, ale bizantinologiei,asa cum se concepe astazi, e simply si bunk neavand nevoie

si-a

www.dacoromanica.ro

Page 34: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

11

de nicio indreptare si prefacere. Totdeauna bine informat,pleci de la marturia de viata contemporana sau cat mai con-temporana, care se chiama documentul. Nu Iasi la o partenicio stire venita din vremea insasi in care au fost starile ons'au petrecut faptele. Dar, cum ai un simt de umanitate,de care se leaga si sentimentul de omenie, nu -ti inchipuiea orice document cuprinde adevarul, si anume adevarultotal. El nu spune decat ceva venit de la un anume omin anume imprejurari si pentru un anume scop, care, dealtfel, se descopere usor. Interpretarea se impune de la sinesi ea cere ce nu se poate invata la niciun seminariu si culegedin niciun indreptariu : psihologie, cunoastere de oameni,simt al realitatilor care, in fond, aici si atunci si in tot cursulvremilor sant aceleasi. *i d-ta intelegi fireste ca, ()data ce evorba de interpretare, ea depinde si de la cine judeca, de lafirea, pregatirea si viata sa, de la ce impune societatea insasiin care traieste. A presinta numai analisa documentului eInca a face o opera personala in care e imposibil sä nu se ames-tece personalitatea cui o face. *i, cum e vorba de lucruriomenesti, forma in care se vorbeste de dansele trebuie safie cautata cu toate acele misterioase mijloace ale sufletuluicare aduc neaparat manifestarea raspicata a unei individua-litati ce nu poate si nu trebuie sa fie uitata. Limpeziciuneascrisului d-tale, frumuseta linistita a lui nu sant niste lucrurivoite, ci insasi expresia fapturii d-tale launtrice.

Nu odata in cetirile mele, mai tarziu si in redactarea(< Istoriei Romanilor * pe care am avut fericirea s'o pot insfarsit duce pans la capat am intalnit lucrarile d-tale inprimele campuri de activitate. Prin ele s'a putut cunoastemai bine acea scoala din epoca Fanariotilor care a cuprinsla sfarsit, fail indoiala, si scopurile unei alte natiuni urm a-rind idealul, inaltator, dar imposibil, al unei invieri a ele-nismului antic, peste credinta cresting, pentru folosul aceloracari se coboara din fericitii locuitori ai vechii Elade, dar afost, asa cum era, cu dascali dintre cari unii se pot socotica dintre cei mai luminati oameni ai Orientului in acest timp,si un mijloc de inaintare pentru societatea noastra din aceltimp, care, din aceste lectii, a folosit idea sa i se impiedece

3

www.dacoromanica.ro

Page 35: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

34

desvoltarea , neaparata, in alt sens. Dar aceiasi grija de documen-tul sufletesc contemporan te-a facut sa scoti la lumina mani-festarile cele d'intaiu in acest domeniu ale unui incepatornationalism romanesc, si astfel din iubirea d-tale pentru perso-nalitatile care au represintat mai bine acest curent a rasaritInaintea noastra, si prin cutare mica scriere pe care am fostbucuros sa o pot publica in creatiunea mea tipografica dela Valenii-de-Munte, precum in revistele mele, si in NeamulRomdnesc literar au iesit alte studii ale d-tale, si harnicafigura a lui Plesoianu, dascalul de frantuzeste, care a doveditinsa, in mucalitu-i scris, de caracter popular, asa de putindin invatamintele clasicismului si din politeta secolelor fran-cese cu dantele si galoane, ca si impunatoarea fiinta boiereascaa lui Iordachi Golescu, cu interes si pentru geografie si pentruadunarea adanc inteleptelor proverbe si cu atata ravna de maibine in ascutita critics a. lipsurilor vremii sale.

Eram vecini in aceste domenii, caci si mie mi s'a paruttotdeauna ca trecerea de la elenismul epocii lui Carage a siCallimachi la vadirea caracterului romanesc in Domniilepamantene spre epoca Regulamentului Organic nu s'a facutprin revolutia culturala ce se crede, ci printr'o inceata desvol-tare care a permis afirmarea fondului propriu si Indreptareaspre occidentalismul frances fa'ra a se despretui si neglijanimic din ce fusese, in fasa precedents, Inca una din cuceririleacestui popor plin de curiositate, de intelegere si capabilde a-si asimila orice pentru sintese care, legate Intre ele,sant pe rand tot afirmarea felului sat' propriu de a fi.Am fost de aceiasi parere ca, in loc de a se pierde vremeacu imprecatii contra unei culturi pe care n'o intelegi, estemai bine sa patrunzi pentru a o intelege in toate elementelecare o alcatuiesc.

Nu ne-am regasit in studii de filologie, de gramatica, desi cautarea etimologiilor mi-a fost totdeauna dintre cele maiplacute ocupatii si n'am reusit oare, cum o stii, sa explicin nomenclatura Ragusei, care m'a fermecat si pe mine prinamestecul ei de ilirism primordial, de vechiu romanism, deslavism suprapus, de influente atat de puternice italiene :la Starea prin 4 oreeEa, « continentul >, si Stagno, prin 'a rip 611/201),

www.dacoromanica.ro

Page 36: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

35

<4 la nisip », deci plaja ? Dar d-ta, vechiu profesor de francesa,limba pe care o vorbesti frumos, in sensul ei adevarat, atunciand pentru multi e numai o juarie superficiala, to -ai pre-facut de-odata, plecand de la o veche initiare in limba gre-ceasa noua, Intr'un studios al lucrurilor bizantine.

Te-ai trezit astfel, catva timp dupa ce mantuisesi scoalanoastra, unde, afara de uncle lectii ale mele, dincolo decursurile ei, despre istoria literaturii bizantine, nu era vorbade Bizant, elev de limba greaa medievala la meritoasa scoaladin Munchen. N'ai apucat pe Krumbacher, mort Inca tanar,de pe urma titanicelor sale sfortari pentru alcatuirea <c Isto-riei literaturii bizantine », dar spiritul sau era represintat prinHeisenberg, rApit numai ieri unei stiinti careia i-a adus atatafolos, si, caruia, cum am vazut-o la un congres de bizan-tinologie, i-ai pastrat o adana recunostinta, care to ono-reazA, si pe o vreme cand not altii ne tineam mai la o partede acela care nu uita sa aminteasca, dar fara ura contranimanui, ca, in timpul Marelui Razboiu, a purtat arma,pentru patria sa, in alts tabara decat a noastra.

Crearea catedrei de aceste studii bizantine la Universi-tatea din Cluj, unde ai dus spiritul nostru de aici si l-ai facutsa fructifice, fiind prin munca d-tale si rector al acestuiInalt asezamant de cultura romaneasa, te-a asezat la loculpentru care aveai toata pregatirea. Si aici ti s'a pus inainteproblema oricui ocupa o asemenea catedra si se deda cer-cetarilor in legaturA cu dansa ce este bizantinologia si la cepoate ea servi in sine si ca ajutor pentru o cultura generals ?

Unii o resolva in sensul pur filologic, si, pe langa gra-matica, merg doar pans la uncle analise de texte pe care leconfunda cu acel lucru mare, complicat si extrem de delicat,care e adevarata istorie literara ; din aceasta indeletnicireelevii for se aleg cu un mare sens al (c acribiei » filologice,cu o acurateta care e de sigur o datorie, cu o ingrijire miga-loasa a infatisarii insesi, care poate merge pans la o pedan-terie uneori maniacs. D-ta ai fi putut face si aceasta, acinimic nu-ti era necunoscut din mijloacele atat de usor dedeprins, asa incat nu e niciun motiv de ambitie sa le posezi,

3*

:

www.dacoromanica.ro

Page 37: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

36

dar te-a atras catre altceva, dace nu catre intrebarile de arta,care nici pans acum nu si-au cap'aitat in toate privin-tele raspunsuri definitive catre studiul chestiunilor de in-fluente politice si culturale si chiar catre stabilirea de bio-grafii si iscodirea de vechi psihologii, deosebite de ale noastre,o necesitate organics de a face literatura.

Din felul cum ai vorbit de unul dintre cei mai simpaticicolaboratori ai miei dela <( Samanatorul », revista de dupe1900, al aril rol, peste calomnii interesate ale unor ambitiosisi usoara critics neinteligenta a unor zadarnici vanturatoride vorbe, incep s'o recunoasca studiile de amanunte rabdatorobservate ale scolii unui Caracostea, se vede cat de mult toatrage pans astazi tot ce este poesie. Cum lui Valsan nu i-astricat de loc, in opera sa de geograf, asa de personals, ocupatiacu literatura, in care a lasat frumoasele poeme din care ai facutmiscatoare citatii si acele povestiri dintr'un mic roman incare s'ar descoperi elementele unei discrete autobiografii, asad-tale insuti vaste lecturi literare ti-au dat putinta de a pricepeo societate pe care, in lipsa aproape totals a documentelor,timp de un mileniu si jumatate, o cunoastem printr'o savantsliteratura a carii forma se lamureste prin gramatica, dar alcarii spirit apare numai prin comprehensiunea poetics, decare si astazi to -ai dovedit capabil,

Dar, in cercul nou al cercetarilor d-tale, n'ai pierdut, cumpot fi ispititi altii, cari n'au simtirea d-tale pentru lucrurileromanesti, socotite ca niste allotria sau ca niste barbaricaoarecare, grija de lucrurile noastre. ySi pe d-ta te-a lovitmarea nedreptate ce i se face din toate partile acestui neamromanesc, care a putut scrie prea tarziu, negandu-i-se toatedrepturile, refusandu-i-se o mai veche origine istorica, redu-candu-1 la un fel de ndexplicabila improvisatie a unor vre-muri mai noi, si ai dorit sä umpli acest gol datorit lungii lipsede interes a natiilor care scriau pentru aceste locuri ce nuoferiau o culture oraseneasca si o economie in bani. Astfel,cand un pasagiu din Alexiada, scrisa pe documente contem-porane, pe rapoarte oficiale, a Anei Comnena m'a facut säintrevad la Dunarea-de-jos, in partile Dobrogii, dar si pestefluviu, in regiunile unei Vlaste mult mai intinse decat cea

www.dacoromanica.ro

Page 38: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

37

de astazi, intre un slavonesc Ilfov, dupa raul al carui numesuns ca si al Neajlovului vecin, si intre o Ialomita purtandaceiasi pecete a vechilor Slavi, existenta unor formatiuni poli-tice, pe la 1 too, cu populatie de bask asezatk agricolkceia ce exclude pe Pecenegi, in sama carora putea fi, dupanume, si Bkiganul, pe malul stang, si, pe cel drept, aceastaTurtucaie de pescari, care e un Tutracan turanic, asemeneacu Tmutaracan din fundul stepei rusesti, ce neted se ose-beste aici regiunea de plugari si regiunea de pastorit si depescuit !, o populatie romaneasca, dat fiind ca tot ce fusesebulgaresc fusese distrus de luptele Rusilor lui Sviatoslav,pornit cu drujina lui inapoi acask rapede ai reluat ipotesa,care s'a sprijinit prin d-ta pe base mult mai solide. Cum ti-afost dat si darul de a infrunta cu o staruitoare liniste, fare a telasa jignit si enervat de atacurile personale, once contraziceri,ai purtat cu un Mutafciev, dusm.an hotarit al poporuluinostru, dar nu mai putin admis si recunoscut de cine de aicivede un dusman in acela chiar de la care a capatat invata-tura si sprijin pentru carierk un lung razboiu, in care ai ramasbiruitor, iar, cand dintre mutafcievistii romani s'a ridicataceiasi tagaduire, ti-a fost lesne sä arati pe ce crass ignorantase sprijiniau prematurele pretentii.

Traim, scumpe coleg, intr'o vreme de restaurare a univer-salismului studiilor. Cei cari credeau Ca inoveaza restabilindin istoriografie vechile norme ale filologismului de detaliun'au decat sa urmareasca literatura mai noua a stiintii forca sa vada cu ce avant, cu ce indrazneala une on riscata, searunca lumea asupra marilor sintese, care, e adevarat, cer unhar special, dar mai ales o lungs experienta in domeniile starui-toarelor analise. Inceputurile carierei d-tale de profesor, pri-mele studii de literatura si istorie a Romanilor, aplecarileliterare ti-ar fi ajuns ca sa te feresti de un exclusivism, care lainceput poate fi voit, dar ajunge cu vremea sä devie o ingus-tare si o imputinare a spiritului care s'a supus la asemenearestrictii. Prin influenta ce se desface din catedra d-tale ajungia fi astfel un raspanditor al acelui larg spirit al Renasteriisenine, surazatoare si armonioase, care, de pretutindeni,

www.dacoromanica.ro

Page 39: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

38

trebuie invocat ca o vraja impotriva invierii violente a uneibarbarii simpliste care une on la aceiasi persoana uneste, inliterature, negarea formei, ca superflua, in stiinta, secarea spi-ritului, ca o seductie periculoasa si, in politica, inchidereaoricarui orizont in folosul margenirii crispate intr'o formulade fanatism salbatec.

i, acuma, care e resultatul acestor lungi osteneli pe carele incununa presenta d-tale in aceasta tovarasie de oameniajunsi la deplina definire a personalitatii for ?

El este, cu tot ce a castigat si va mai castiga stiinta roma-neasca de la un spirit asa de vioiu, ramas tanar cu toata a luicarunteta, venita inainte de vreme, pe care n'o lasi sa fie vazutasi printr'o profesorala barbs, care ar fi tot asa de alba, maiales in rolul pe care obisnuinta cu lucrul d-tale ti 1-a dat inviata sufleteasca a acestui popor.

Din tot ce ai cercetat, strabatut si inteles se desface, cumse intampla cu toti oamenii la cari fondul interior ramanede o parte, neschimbat, iar, de alta, sant opere care nu inseamnadecat cuprinsul for insusi, o conceptie a lucrului pe care, cume natural, ai dus-o si in viata, nu fare pasiune intr'o lupta caremi se pare a se soldeaza cu deceptii definitive. D-ta creziin natia d-tale, a carii valoare ti-au spus-o marturiile trecu-tului si ti-o arata necontenit generatiile inteligente la a carorformare contribui. Crezi in ea ca un organism, iar nu ca omaterie populara de prins in formule de imprumut, succesive,nici ca mijloc de inaltare pentru ambitii pripite : anume cuvan-tari ale d-tale si anume acte de autoritate arata aceasta. Creziin frumuseta stiintii, care, peste toate nacazurile vietii, intindemarea mangaiere a nesfarsitelor descoperiri. Crezi in vechiprietenii cu aceia de la cari vii si in prietenii noua cu aceia aaror raspundere sufleteasca o avem. Dace n'ai fi avut acestintreit crez, datoria mea ar fi fost sa-ti enumar aici lucrarilesi sa li arat cuprinsul cu tot ce poate impune, pe alaturea, opoliteta academia, de altfel, din nenorocire, tinzand sa iasadin moravuri. Dar, pentru tot ce ma leaga de d-ta, am tinutsa infatisez aceleasi lucruri intr'un necontenit raport de la ogeneratie la alta, care cred sa fi gasit si asentimentul d-tale.

www.dacoromanica.ro

Page 40: Banescu Bizantul Si Romanitatea Dunarea de Jos

55. ALEX. LAPEDATU, Istoriografia romans ardeleana, - Raspuns de I. BIANU.2 Iunie 1923.

56. MIHAIL SADOVEANU, Poezia popularA,- Raspuns de G. BOGDAN-DUICA.--9 Iunie 5923.

57. DIMITRIE GUSTI, Fiinta menirea Academiilor,- Raspuns de V. PARVAN.-Iunie 1923.

58. C. RADULESCU-MOTRU, Andrei Barseanu nationalismul, Raspuns deD. GUSTI. - 9 Iunie 1924.

59. PR. N. POPESCU, Dimitrie Onciul, Raspuns de N. IORGA. 3 Iunie 1925.6o. GH. BAL$, Inceputurile arhitecturii bisericesti din Moldova, Raspuns de

ALEX. LAPEDATU. - 9 Iunie 1925.61. EMIL RACOVITA, Speologia, - Raspuns de Dr. GR. ANTIPA.- 13 Iunie 1926.62. S. DRAGOMIR, Un precursor al unitAtii nationale: Profesorul Constantin Ro-

manul Vivu, Raspuns de Dr. I. LUPA$. - 29 Mai 1929.63. P. BOGDAN, Opera lui Anghel Saligny, invatamantul tecnic in Romania, -

Raspuns de N. VASILESCU KARPEN. - z8 Mai 1931.64. GEORGE ENESCU, Despre Iacob Negruzzi despre intrarea muzicei la Aca-

demia Romani, - Raspuns de G. TITEICA. - 22 Mai 1933.65. General RADU ROSETTI, Ganduri despre vitejie in trecutul romanesc',-.--

Raspuns de AL. LAPEDATU. - 27 Mai 1935.66. IOAN PETROVICI, Alexandru Philippide,- RAspuns de C. RADULESCU-

MOTRU. -z8 Mai 1935.67. TH. CAPIDAN, Romanitatea balcanica, RAspuns de S. PU$CAR IU. -

26 Mai 1936.68. D. POMPEIU, Discurs de receptie,- Raspuns de Dr. G. MARINESCU. -

29 Mai 1936.69. G. IONESCU-$I$E$TI, Desvoltarea studiilor despre sol in Romania, Raspuns

de Dr. GR. ANTIPA. 24 Mai 1937.70. GH. PETRA$CU, 0 privire asupra evolutiei picturii romanesti, - Raspuns de

Prof. C. RADULESCU-MOTRU. -22 Mai 1937.71. L. BLAGA, Elogiul satului romanesc. - RA;puns de Prof. I. PETROVICI.

5 Iunie 1937.72. N. BANESCU, Bizantul romanitatea dela Dunarea-de-Jos, - Raspuns de

N. IORGA. - 25 Maiu 1938.

C. 51.442.

1

h"

.

7:

-.

. siio. . - .

- - ._

_

yie

--

v -

-

-ti

a

,.

3

1_ .

iJ

rt

qi

- -

-

--

pi

www.dacoromanica.ro