1[lplqxEat.

f-t,qlitFitrbctuale.

hfrfrrrb*f,5f :

Mihaela Olteanu

BncALAUREAT2OI 9

ISTORIE. Programa de bacalaureat pentru disciplina lstorie

.20 de teste pe capitole. 25 de teste finale pentru pregitirea

examenului de bacalaureat

Editura Paralela 45

CUPRINS

ARGUMENT .............. .................. ............... 5

PROGRAMA PENTRU DISCPLINA ISTORIE, EXAMENUL DE

BACALAUREAT 2019 ......... ......................7

TESTE DE EVALUARE PE CAPITOLE......... ............ 9

A. Popoare gi spa{ii istorice ......................9

B. Oamenii, societatea qi lumea idei1or....... .............14

C. Statul gi politica ...............25

D. Relaliile intemafionale............. ..........44

TESTE FrNALE... ....................64

BAREME DE EVALUARE $I NOTARE ................. 131

t019:r a XII-a, Editura Corint,

r: a -YII-a. Editura Niculescu

:'.i c ,YII-a, Editura Didacticd

::.-rira Lica. Octavian Osianu,: -'jl-,1. Edirura Gimnasium,

,:.. Eusen Palade, Bogdani-,:,int. Bucuregti.,-,:;,ilescu. Aurel Constantin: - - :-,:ruci Preuniversitaria,

,*rj-; r- -\71-a. Editura Corvin,

TESTE DE EVALUARE PE CAPITOLE

A. POPOARE SI SPATII ISTORICE

Romanitatea romanilor ?n viziunea istoricilorTest nr. 1

r SUBIECTUL l(30 puncte)

Citi{i cu aten{ie sursele de mai jos:A. ,,Dacia a fost una din ultimele regiuni cucerite de Imperiul Roman; anexarea ei a avut

loc in urma expediliilor conduse de impiratul Traian, care a infrdnt in 106 rezisten{a ultimuluirege dac, Decebal.

Civilizalia romani se rdspdndise prin comercianli la nordul Dundrii cu cdteva secoleinainte de cucerirea lui Traian. DupI 106, administraJia gi civilizalia romani s-au stabilit innoua provincie; o dati cu aceasta au avut loc procese semnalate inainte cu cdteva secole 9i incelelalte provincii ale Imperiului Roman. Romanii aduceau avantajele unei culturi mai rafinategi ale unei prosperitili materiale evidente, care atrf,geau o parte a popula{iei cucerite. Este foarteprobabil cd acest lucru a inceput in marile oraqe. Primii care au adoptat acest fel de trai erau ceicare aparfineau claselor de sus, aristocraJiei locale. Aceqtia qi-au trimis copiii la gcoli romane,pentru cd numai astfel puteau promova in magistratra imperial[. ComercianJii se grdbeau gi eisd invele noua 1imb5, fiindcb latina era limba comerfului. Locuitorii de la sate se asimileazi maiincet qi igi plstreazd limba mai bine. $colile romane erau unul dintre factorii importan{i in pro-cesul de romanizarc. In gcoli se inv6{a latina, limba oficialS a administra{iei, a comerfului qi a ar-matei. [...]

in latini se inlelegeau qi colonigtii veniti din diferitele regiuni ale imperiului; dintre ei,unii sunt fogti solda{i, deveni{i veterani, stabili{i in Dacia, unde li se acordaser[ terenuri. Daciicare nu cunoqteau latina au folosit-o la inceput intr-o forml rudimentard, pentru a intra in con-tact cu noua administra{ie (latina era pentru ei o limb[ de comunicare secundar[; acasi conti-nuau s[ vorbeascl limba lor matern[). Cu timpul, in Dacia, ca qi in Occident, latina, cu prestigiulsdu de limbd a imperiului, a devenit principalul mijloc de comunicare in dauna limbii autoh-tone, care a fost abandonat6."

(Academia Romdn6, Istoria Romdnilor)

B.,,Continuitatea daco-romanilor la nordul Dundrii a fost qi mai este inci mult dezbd-tutd in literatura de specialitate" in disputa dintre adeplii qi adversarii persistenlei daco-romanese reflect[ nu numai conceptii istorice diametral opuse, ci gi stadiul de dezvoltare al cercetirilorprivind acest important capitol din istoria noastrl veche, indisolubil legat de etnogeneza ro-m6nilor. Din pdcate, discu{iile in aceasti problemd au fost alimentate uneori gi de un substratpolitic, foarte ddundtor adevdrului istoric.

Partizanli dispariliei romanit[1ii din Dacia in vremurile de dupd Aurelian au inlocuitdezvoltarea istoricd intemd, fireascd, cu teoria unui imaginar exod de populalie din sudul Dundrii.Pomind de la datele vagi gi contradictorii ale unor scriitori antici (Eutropius, Festus, Iordanesetc.) qi invocdnd apoi lipsa qtirilor scrise despre o populalie romanicd nord-dunbreand, ei neagdexisten{a masiv[ a daco-romanilor in tinuturile carpato-danubiene. Aceqti invd{ali sus{in ci aiciar fi rdmas cel mult niqte neinsemnate resturi romanice, care ar fi dispdrut in masa migratorilor,fbrd s[ fi jucat vreun rol in configuralia etno-culturald gi social-politicb a Daciei in timpul migra{iilor.

ln schimb, sus{initorii continuitdiii daco-romane, romini si strdini, au ardtatimposibili-tatea evacudtii intregii sau a rnajoritd{ii populaliei civile din Dacia la sud de Dun6re. O eva-cuare total[ sau aproape totalS a popula{iei civile nu numai c5 practic era imposibild, dar ea nurezultd de fapt nici din relatdrile autorilor antici care se referd ia imprejur[rile abandondriiDaciei $e cdtre Imperiul Roman.

.In ciuda faptului cd scriitorii antici menfioneazl,in fosta Dacie romani numai pe mi-gratori, care stdpdneau prin forfa armelor, gi ignorb total populalia autohtond, izvoareleiirecte(arheologice, numismatice gi chiar epigrafice din secolul ut w-t"u) fumizeazd documente cedereferitoare la continuitatea gi activitatea productivd a daco-romanilor."

(Academia Romdnd, Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceste surse, rispunde(i la urmitoarele cerin{e:1. NumiJi tema istoriclprecizatdin sursa B. Z puncte2.Preciza\i, din sursa A, o inf<rrmalie referitoarela civilizalia romand. 2 puncte3. Numifi cele doud state din antichitate, menlionate atAt in sursa A, cat qi in sursa B.

6 puncte4. Scrie{i, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare sursei care sus{ine cd etnogenezaromAneasci a lbst un subiect politizat de-a lungul timpului. 3 puncte5. Scrie{i, din sursa A, doud informalii care se afld intr-o rela{ie cauzd-efect, precizAndrolul fiecdreia dintre aceste informalii (cauzd"respectiv efect). 7 puncte6.Prezenta[i doud teorii istoriografice cu privire la formarea poporului roman.

7. Menlionali o asemSnare intre modul in care a fost abordatb romanitat"" r"rrr#rTrtf;opera cantemiriand, respectiv in lucrdrile scriitorilor reprezentativi ai $colii Ardelene.

4 puncte

I SUBIECTUI al ll-lea (30 puncre)

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:,,Unul dintre cele mai importante izvoare narative latino-maghiare care relateazddespre

romdnii nord-dunlreni din secolele IX-X este opera lui Anonymus, Gesta Hungatorum.Desprepersonalitatea, valoarea istoricd, geograficd gi literard a scrierii sale s-a discutat mult, dar opi-niile sunt in continuare controversate. S-a incercat identificarea lui cu diferi{i magiqtri, p."po-zili sau episcopi din vremea celor patru regi ai Ungariei cu numele de Beia, ..u -ui ptauzlUltaidentificare fiind aceea cu un fost notar al regelui Bela a1 III-lea (1112-1196). Temeinicia cu-noqtin{elor istorice, geografice qi etnografice ale iui Anonvmus a fosr recunoscutl de majori-tatea specialiqtilor modemi, iar relat[rile sale rdmdn o sursd de baz6 de o valoare egald, atdtpentru istoria ungurilor, c6t qi pentru cea a comunitalilor autohtone. chiar dacd cronici conlineqi unele anacronisme.

Anonymus pomene$te in Cdmpia Tisei, la sfdrqitul secolului al lX-lea, pe vlahi, adicdplstorii romanilor, precizdnd cd, ...pe drept cuvdnt se poate spune cd pdmdntui panoniei ar fipdsunile romanilor, fiindcd Ei acum romanii trdiesc pe mosiiie Ungaiier. [...] Deosebit de im-portante sunt qtirile lui Anonymus referitoare la primele formaliuni politice din Transitrvania,conduse de Gelu, Menumorut qi Glad. Despre Gelu se precizeazd,id era-romen (quidam Blachus)i,Jara sa, Transilvania (tena Ultrasilvana), fiind locuit[ de romdni gi slavi (.Bla,sili et Sclavii). t...iAtAt din opera lui Anonymus, cdt qi din alte izvoare narative (Vita Sancti Ge'rharii,Chronicon Pictum Vindobonense etc.), rezult[ in mod clar cI ungurii au cucerit treptat aceste

10

: !:::':.1. au aratat impOSibili-:: r .t slC ,ie DunEre. O eva-: j - " : ::: rrnposibiia, dar ea nu-: , ':-.::;turdrile abandondrii

.: :- - :. mrri numai pe mi-:', : :-'.,:.:-rn6. iz|oarele directe

=: a-i-, 7i:z; documente certe.:

' , --' :-..:ti. ,t-;iorio Romdniloi)

a rinte i

\. :at

2 puncte2 puncte

-ii in sursa B.6 puncte

: -::- :-!:lne Ca etnogeneza3 puncte

':.r.. : :.;Z:-ei'eCt, pfeCiZAnd

7 puncte:: : ..: -:*-Ui rOmdn.

6 puncte,nrtatea romdnilor in:i Scolii Ardelene.

4 puncte

: ::: ::3 ;are reiateaZd despre

-: :--, --: Htttgarorum.Despte:i : S-: i:SCUtat mUlt, dar Opi-

- : - ,: iiriqi magigtri, prepo--: : r; Beia. cea mai plauzibilS- --- .'Jh). Temeinicia cu-, -, s: :ecunoscutd de majori-

: :--: ;. o Valoare egal6, atdtr ::.:ar dacS cronica con{ine

- - .- I\-1ea, pe vlahi, adic5.'.

- ,; :.,iutantul Panoniei ar fi- , .'-;,';;;. ,...1 Deosebit de im-: -:.. rclitice din Transiivania,: I ::: :oman (quidam Blachu,s),.: s,:i i t Blasii et Sclavii). 1...1::.::-,,e tI-ita Sancti Gerhardi,.:,:rni au cucerit treptat aceste

teritorii gi cd doar spre sf6rgitul secolului al Xl-lea [...] pun stdp6nire in mod ferm pe unelepdr{i din Transilvania qi abia dup[ anul 1200 reuqesc sd o cucereascd pAnd la arcul carpatic."

(Academia Romdn6, Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceasti sursi, rlspundefi la urmitoarele cerinfe:1. Nurnili conducetorul politic, preaizat in sursa dat6, despre care lucrarea GestaHungarorum mentioneazd ce era de etnie romand. 2 puncte2.Preciza\i secolul in care a domnit regele Bela al III-lea, menlionat in sursa datd.

2 puncte3. Men{ionaJi cele doub etnii neromanice la care se referd sursa datd. 6 puncte4. Menfionali, din sursa dat6, doud informafii ref,eritoare la romAnii care trdiau inTransilvania. O puncte5. Formulali, pebaza sursei date. un punct de vedere refbritor la importanla lucrbrii luiAnonymus, sus{in6ndu-l cu doud informalii selectate din sursd. 10 puncte

6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirma\ia conform cbreia politizareaistoriografioi a procesului de formare a poporului romdn a dus la denaturarea adev6-rului istoric. (Se puncteazd coeren{a qi pertinen{a argumentbrii elaborate prin utilizareaunui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimd cauzalitatea qi con-cluzia.)

I SUBIECTUL al lll-lea {30 puncte)

Elaborati, in aproximativ doui pagini. un eseu despre romanitatea romdnilor inviziunea istoricilor romdni Si strdini din secolele al XX-lea - al XX-lea, avdnd in vedere:

- precizarea unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care combdtea ro-manitatea romAnilor qi continuitatea populaliei romanizate la nord de Dundre,precum gi a unei cauze a aparitiei acesteia:

- prezentarea a doui idei prin care aceastd teorie tenden{ioasd abordaproblemaformdrii poporului romAn gi a limbii sale;

- menfionarea a doi istorici romdni sau strdini care au combdtut teoria istorio-grafici ce denatura problematica etnogenezei romAneqti, precum qi a denumiriia doui lucrdri istorice in care apar argumentele utilizate de acegtia;formularea unui punct de vedere referitor la rolul ideii romanitdlii romdnilorin istoriografia romdni sau strdinb din secolele al XIX-lea - al XX-lea gi sus-

finerea acestuia printr-un argument istoric.

Noti. Se puncteazd gi utilizarea limbajului istoric adecvat, struclurarea prezent5rii, eviden{ie-rea relafiei catzd-efect, sus{inerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coeren{aqi pertinenta argurnentlrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiva conectorilor care exprimd cauzalitalea qi concluzia), respectarea succesiunii cronolo-gice/logice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in limita de spaliu precizatd,. Se acordf,10 puncte din oficiu.

4 puncte

11

.rdffil

lffif

lffirdffi

i{pI rli{,,

'iI

,:irii.

il

Romanitatea rom6nilor ?n viziunea istoricilorTest nr.2

I SUBIECTUL l(30 puncre)

Cititi, cu atentie, sursele de mai jos:A',,Dacia nu a fost cuceritl numai cu armele qi nu s-a ldsat doar impresionatl de ocivilizalie materiald superioard; Dacia a fost cuceritr gi de capacitatea de iluminare spiritual6 aRomei, cdqtigatd de formere occidentale,latine, ale.oito.ii gr".o-ro-un". ffi;.;;;;;;

romand se allturd celei greceqti, influenlele lor reciproce .""ditend simbioza culturaii gr."o-.o-mand.

Limba latind, facdnd parte din grupul italo-celtic, situat la extremitatea apuseand a arieilingvistice indo-europene, n-a avut in limba dacicd un concurent puternic, astfel incdt roma-nizarea lingvisticd s-a sdvdrqit in provincia intemeiatd in anul 106 de Traian destul de repede.De altfel, ahrnci cdnd dou6 popoare vin in contact, se impune lingvistic cel care are un prestigiumai mare; prestigiul culturii grecegti explici de ce latina nu s-a iirpus (ori s-a i*pus

"u g."uiin

acele teritorii unde s-a intdlnit cu limba greac6.Propo4ia de peste 3.500 de inscriplii latineqti descoperite in Dacia, faJa de numai vreo 40

de inscrip{ii in greceqte gi vreo $ase-$apte in limba siro-palmireana vorbeqie de la sine desprepreponderen{a absolutd a latinei in provincia Dacia. Latina era limba administraliei, a fiscului, aarmatei, a comerfului, era limba comund pentru ca diferitele grupuri etnice din provincie sd sepoatl inlelege intre ele [...] Latinapopulard,vorbitd.in Dacia qi in nob.og"u, nu

"ru o limb[

diferitn de latina clasicd, ci ambele erau stiluri ale aceleiaqi limbi latine. Latina wlgard ar fi vor-birea piturilor sociale mijlocii, majoritare, corespunzdtor stilului familiar de conveisalie. Inscrip-{iile latine din Dacia gi Moesia Inferior dovedesc unitatea limbii latine vorbite.,,

(M. B5rbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, P. Teodo r, Istoria Romdniei)

B',,in a doua jumdtate a mileniuiui I asistlm pe plan european la naqterea popoarelorromanice' vorbitoare de limbi neolatine. in acest cadru, cu similaritafi in trasdturile generale qicu particularitilile datorate contextului geografic, se inscrie gi formarea poporului roman, vorbitoral unei limbi romanice.

Prin inglobarea unor teritorii nord-danubiene in statul roman se creaserd premiseleromanizdrii. Cu toate valurile anterioare de alogeni, din mileniul I i. Hr., care au tt

""i, ori ,-ur,

stabilit vremelnic in zonele locuite de geto-daci, abia sub romani se produc schimbbri esen{ialeetro-lingvistice; asimilarea culturii gi civilizaliei romane a fost un p.o".. asumat congtient decdtre autohtoni, generatorul unor modificdri comportamentale (romaiizarea) care definesc popu-lalia daco-romani.

R5spdndirea romanitd{ii in veacurile fV-V spre linuturile din afara fostei provincii Dacia,delimitarea romanicilor de cdtre migratori, conviefuirea autohtonilor mai apoi cu triburile slavesunt jaloanele istoriei mijlocului qi celei de-a doua jumdtdfi a mileniului i La sffirqitul acestuimileniu, poporul romanic mogtenitor al dacilor rominizali qi autohton pe teritoriul Daciei anticeapare in primele izvoare medievale: este neamul blachiloi, vlahilor.

^Cei care-l numeau astfel

(popula{ii neromanice - germani, slavi, maghiari) afirmau implicit caracterul romanic al acestuipopor' vorbitor de limbd neolatin5- Romdnii inqiqi s-au numit cu un termen derivat din romanus,perpetuand amintirea Romei. Ei sunt singurul popor romanic care pdstreazd acest nume, insuld deromanitate inconjuratd de popoare de alte origini.,,

(M. Bdrbulescu' D' Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romdniei)

12

storicilor

: :.:: ioar irnpresionatd de o- :,:: ;e i.uminare spiritual[ a,- :::3. Ir Dobrogea, cultura

: - i :.:::za culrural5 greco-ro-

r :, ::::-,--:.tea apUSeand a afiei:-: :,.;:::. astfel incdt roma-

,: :: l:.-:n desrul de repede.; ,1.: ::. Ja:e afe Un prestigiU

-: - r ::-- s-: impus cu greu) in

- l:": ." -.i de numai vreo 40:.-. ::-s:3 de la sine despre

- : r:::-,:--tstraliei. a fiSCUlUi, a

: - - : --,, :: ;:n prOvinCie S5 Se

' -. -.:::::ea. nU efa O limbiri -: :lrll ruleard ar fi vor-

:'--., - :; ;,;,:r'ersa!ie. Inscrip-

,, j ---.i . i-<roria Romdniei)

: -: . :tr:: . r --,:Srierea pOpOafelOr. - .: -- ::sirurile generale gi

- '-;r :,-:.-:-lui romdn, I'orbitor

:::::. !; CieaSer6 premiSele.--l . -:rJ 3u lrecut, Ori S-au

:.: : -':-: schrmbari esenliale

'- ::-.-:: i-iuiTlat Congtient de- - ---.':-;, care definesc popu-

: : ..--' :ostei provincii Dacia,- :: :.:: :poi cu triburile slave: =.---".--: I. La sf6.rgitul acestui,:,:,:, :": reritoriul Daciei antice

-:. -: '-ei care-l numeau astfel: : ;.:aeterul romanic al acestui

-:r :-irTren derivat din romanus,::sfieza acest nume, insul5 de

:". P. Teodor. Istoria Romdniei)

Pornind de la aceste surse, rlspunde{i la urmltoarele cerinte:1. Numili procesul etno-lingvistic precizat in sursa B. 2 puncte

2.Precizafi, din sursa A, o informalie referitoare la limba latini populari. 2 puncte

3. Numili cele doud provincii romane nord-dundrene, mentionate in sursa A, respectiv,in sursa B. 6 puncte

4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzetoare sursei care sustine cd procesuletnogenezei romene$ti a fost finalizat spre sfArgirul mileniului I. 3 puncte

5. Scriefi, din sursa A, doud informatii care se afld intr-o relafie cauz6-efect, precizendrolul fiecdreia dintre aceste informa{ii (cauzd. respectiv efect). 7 puncte

6.Prezenta\i doud teorii istoriografice cu privire la formarea poporului roman. 6 puncte

7. Men{iona{i o asembnare intre modurile in care a fost abordati romanitatea romenilorde c6tre umani$tii italieni, respectiv de cdtre cronicarii moldoveni din secolul al XV[-lea.

4 puncte

I SUBIECTUL al ll-lea (30 puncte)

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:,,Principalele consecinle ale retragerii aureliene n-au fost de ordin militar, fiindcd acesteia nu

i-a urmat o ocupa{ie strdinl a teritoriilor pdrdsite de armatele romane, nu s-a cedat provincia unorgrupuri barbare. ConsecinJele majore au fost in plan demografic, politic qi social-economic.Dac[ unele pa(i din sudul Daciei - inclusiv din sudul Banatului - vor fi reinglobate ImperiuluiRoman in secolele IV-VI, prin ac{iunile lui Constantin cel Mare qi ale urmaqilor sii, zona infra-

carpaticd (Transilvania) pierde definitiv contactul direct cu imperiul.Actul retragerii aureliene lasd acest teritoriu, cel pulin aparent, frri vreo structurd poli-

tico-statald. Putem bdnui doar cd s-au perpetuat unele forme de organizare politici de traditie,imperiul insugi rdmdnAnd un model pentru daco-romani, aga cum, in aceastd vreme, unele insti-tulii romane deveneau modele pentru migratori. Nicolae Iorga considera c[ strivechile obgti

coaguleazf, inromanii (Rornaniae), care vor deveni, la mijlocul mileniului, una dintre formele de

organizare politic[ in Europa, pe l6ngd lmperiul Roman gi regatele barbare. [...]Actul retragerii aureliene nu inseamnd insl momentul final al romanismului. De la

mijlocul secolului al III-lea se fbcuserd sim{ite, mai cu seamd in aspectele materiale ale civi-liza[iei, tris[turile unei perioade noi, care se va prelungi pdni la invazia hunicd, o epocd romandtdrzie, care incepe, prin urmare, inainte qi continud dupd domnia lui Aurelian. In acest context,

momentul din 271 rdmAne jalon doar pentru istoria politic[. Dupd rehagerea aureliand se per-

petueazd o romanitate Jdrd imperiu, adicd fird structurile imperiale, prin popula{ia latinofoni,deprinsd cu civilizalia roman[ provinciald, de expresie mult mai modesti de acum inainte."

(loan-Aurel Pop, Thomas Ndgler, Istoriq Transilvaniei)

Pornind de la aceasti sursi, rispundefi la urmfltoarele cerinfe:1. Numi{i impdratul roman, precizatin sursa dati, care a restaurat stbpdnirea romand inunele zone ale fostei provincii imperiale Dacta. 2 puncte

2.Preciza\i secolul in care a avut loc retragerea aureliand, menlionatd in sursa citat6.

3. Menfionati cele doud provincii romAneqti la care se referd sursa dat6.2 puncte6 puncte

4. Men{iona{i, din sursa dat6, doud informa{ii referitoare la consecin{ele refragerii armateigi a administraliei imperiale din Dacia. 6 puncte

5. Formulali, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la retragerea aureliani,10 puncte

13

susfindndu-l cu doud informa{ii selectate din surs6.

6' Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirma{ia conform cdreia la nord de Dundrea continuat sd existe o romanitate Jdrd imperirz dupf anul 271 . (Se ptncteazdcoerenla gipertinenta argumentdrii elaborate prin uiilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv aconectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia.) 4puncte

f SUBIECTUL al tlt-lea {30 puncte}

Elabora{i, in aproximativ doud pagini, un eseu despre romanitqtea romdnilor inviziunea istoricilor, avdnd in vedere:

- numirea a doi istorici romdni sau striini care au abordat tema romaniti{ii ro-manilor qi menlionarea a doud argumente utllizate de istorici pentru a suslirieromanitatea romdnilor;

- ptezentarea unui motiv al preocupdrii istoricilor pentru studierea romanitdtiiromdnilor;

- mentionarea a doui consecinle ale aborddrii temei romanitdtrii romdnilor decdtre istorici.formularea unui punct de vedere referitor la semnificalia studierii romanitbliiromAnilor pentru istorici qi susJinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notii' Se pwcteazd, gi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurar ea prezentdrii, evidenfie-rea relatiei cauzd-efect, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice lcoerenlagi pertinenla argumentSrii elaborate prin utilizarea unui fapt ilto.lc ret"vant, respectiv aconectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia). respectarea succesiunii cronologi-ce/logice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in iimita de spaliu precizatd,. Se acoria10 puncte din oficiu.

B. oAMENil, SoCTETATEA gt tutvtEA tDEIL0Rl. Secolul XXintre democralie si totalitarism.

ldeologii 9i practici poritice in Romdnia si in EuropaTest nr.3

f SUBIECTUI I (30 puncre)

Citifi cu aten(ie sursele de mai jos:

.. A',,"'in Rusia [...] bolqevicii se pronunlau pentru acapatareatotaii gi pe cale violentl aputerii.Liderul acestei fracliuni era Vladimir llici Ulianov, cunoscut sub pseudonimul Lenin. inconceptia lui, bolqevicii constituiau un partid de avangaida al clasei muncitoare, un partid alrevolu{ionarilor de profesie, care pentru dittrog"."u ordinii sociale vechi qi instaurarea celei noitrebuiau sd aclioneze subversiv, conspirativ.Marginali chiar in interiorul miqcdrii socialiste din Rusia, bolgevicii au profitat de tul-burdrile sociale qi politice provocate in aceastr {ar5 ca urrnare a dezastrelor din prim'l RrzboiMondial, iar in octombtie 1917 au pus la cale o loviturd de stat, care a reugit. Foarte repede,bolqevicii qi-au creat instrumentele care si le prezerve puterea: au instituit o birocra{ie contro-latd de partid, qi-au subordonat sindicatele, ausuprimailibertatea p."r"i, au interzis activitatea

14

:,:nn cdreia la nord de Dunirel-1 r Se puncteazd coerenla qi: -storic relevant, respectiv a

4 puncte

: : a,'.) iii!_1t1 i rQteO rOmdnilor in

": -:dat tema romanitAtrii ro-.- :; tst0rici pentru a susline

: ::-::j srudierea romanitdlii

:-; :,:,i:anitalii romAnilor de

:':.: studierii romanitdtiilrgument tstoric.

- :. -:::;: :lezentdrii, eviden{ie--- :.:..::--:re istorice (coeren{a::. ::. :.c ieier ant. respectiv a:;: -:;: riC::Siunii CrOnOtrOgi-

: l;- it:it-i preCizatd. Se aCOrdd

\ IDEILOR

tlitarism,si in Europa

:,::-. :..taid ;i pe cale violentd a

;: '.: s;b pseudonimul Lenin. in:-.sei muncitoare, un parlid al. : ', e;hi gi instaurarea celei noi

.. 'rol;evicii au profitat de tul-:ezastrelor din Primul Rdzboi

:r. Cire a reuqit. Foarte repede,

"u tnstinrit o birocra{ie contro-.: presei. au intcrzis activitatea

celorlalte partide, au creat o polilie politicd (C.E.K.A.) qi au instituit teroarea ca formd de gu-vernare. Ei considerau c5 victoria revolu{iei in Rusia era doar inceputul revoluliei universale,care va duce la cdqtigarea peste tot a puterii politice de c[tre proletariat, condus, desigur, de c[hecomunigti. Migc[rile de inspira{ie bolqevicd din Ungaria, Germania etc. au fost insd indbugiteimediat dupd Primul Rdzboi Mondial, ceea ce a limitat deocamdatd comunismul doar la Rusia,devenitd inhe timp Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste."

(Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romdnia,O istorie a comunismului in Romdnia)

B.,,Primul nucleu al partidului nazist a apdrut la \{tinchen. in 1919, ?n anul urmf,tor ludndnumele de Partidul Nalional Socialist al Muncitorilor Germani. Pnmul program al partiduluinazist a fost redactat in 1920, acesta fiind conceput. in esen@. ca instrument de propagand[, deqicuprindea multe elemente care aveau sE rdmAnd puncte de referinp a1e acliunii politice in aniiurmdtori. Programul stipula anularea prel'ederilor Tratarului de Pace de la Versailles qi creareaunei Germanii Mari, atdt pentru a restabili fostele granile, cAt qi pentru a oferi teritorii uneipopulalii in continu[ cre$tere. Un amplu spaliu era rezervat poiemicii impotriva pluripartidis-mului gi parlamentarismuiui, cirora li se opunea existen{a unei comunit[li nalionale in mdsurisd sublinieze faptul c6 partidele politice sunt inutile gi ddunltoare. Se mai spunea iar acestaavea s[ fie un pilon permanent al propagandei partidului nazist cd din aceastd comunitate vorputea face parte numai cetSlenii cu sdnge gerrnan. [...] Aqadar, incd din 1920, partidul era omigcare rasistd gi antisemitd.

MarSul impotriva Romei (octombrie 1922) qi venirea la putere a lui Mussolini in Italia au

avut un efect electrizant asupra miqcdrii na{ional-socialiste, chiar dacd aceasta iqi trigea vigoarea dinsituatia specific germand, caracterizatd de un climat de exasperare na{ionalistd gi de protestulsocial determinat de situalia dificild care a urmat Primului Rdzboi Mondial.

Succesul partidului nazist a fost favorizat qi de destrdmarea ideii de democra{ie la nive-lul conqtiinlei populare: majoritatea germanilor, vligui1i de gomaj gi de nesiguran![, cereau oordine capabili sd garanteze stabilitatea viitorului, indiferent de natura acestuia."

(Alessandra Minerbi, Istoria ilustratd a nazismului)

Pornind de la aceste surse, rlspundefi la urmitoarele cerinte:1. Numili statul apdrut pe cale revolulionard, precizat in sursa A. 2 puncte

2.Preciza\i, din sursa B, o informalie referitoare la lovitura de stat orchestratd de

Benito Mussolini. 2 puncte

3. Numili cele doud ideologii extremiste la care se referd sursa A, respectiv sursa B.6 puncte

4. Scriefi, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare sursei care sustine cd exportul de

revolutie era destinat sd aducd victoria proletariatului in intreaga lume. 3 puncte

5. Scrie{i, din sursa B, doui informalii care se afld intr-o relaiie cauzd-efect, precizdndrolul fiecSreia dintre aceste informalii (cauzd, respectiv efect)6.Prezentali dou6 caracteristici ale regimurilor politice de tip totalitar.

7 puncte6 puncte

4 puncte7. Men(ionali o asemdnare intre modurile de exercitare a puterii in regimurile politiceextremiste.

I SUBIECTUL al ll-lea (30 puncte)

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:,,Lui Dzerjinski, ca qi lui Lenin, ii pldcea sd laude teroarea gi unealta acesteia, C.E.K.A.,

pentru meritul de a fi salvat Revolulia. Afirmalie probabil corect6, atAta timp cdt revolulia este

15

identificatd cu dictatura bol$evicb. Nu existd nicio indoiald cd in toamna lui l9lg, c6nd gi-aulansat campania de teroare, bolgevicii se confruntau cu o respingere din partea tuturor pdturilorpopulatiei, in afard de membrii propriului aparat de stat. in uri-".r"u condilii, teroarea necru-{dtoare era intr-adevir singura cale de u ruluu regimul. Teroarea t

"uuiu ,a ne nu ot*;""*l;toare (poate fi oare imaginati o teroare blanddD,;i qi oarba- oaca oponenlii regimului ar fi fosto minoritate identificabild, eliminarea lor ar fifosr'rilpit;;;pJ*u";61|;;ij;:i; il;i"sovietici insd, adevrrata minoritate o constituiau regimut gi rp"lin'itorii lui. pe1tru a se menlinela putere, bolqevicii trebuiau sd, atomizeze societate"a tl tiairirieJiilaqi voinla ei de a ac{ionaautonom' Teroarea rogie a dat de inJeles populaliei cd- intr-un ffi- .ut. nu avea niciun fel deremugcdri pentru executarea unor ourn.ni-.r",rinouu1i, n"uirr*ir-;, putea fi o garan{ie asupraviefuirii: unica gansd era o tota16 stergere u p.opii.i personalita6 qi resemnarea fatalistd infa{a evenimentelor. odatd ce societatea seiezintegra intr-o aglomerare de atomi umani, in carefiecare se temea sd atragi aten{ia gi toli erau preoiupali nu-ii d" supravieluirea personalr, ceeace gandeai inceta sd mai conteze, fiindcd regim.uf pir:i:. ,upa"""l. i;;1.;;;;"rf".a'ffiil;

Numai.aga au putut cdteva sute de mii de inlivizi sa igi suloiaon"rJ o sutd de milioane dintresemenii lor sau mai mul1i.',

(Richard Pipes, Scurtd istorie a revoluliei rusei)

Pornind de la aceasr.{ sursr, rispundefi ra urmrtoarele cerin{e:1' Numili regimul politic totalitar, precizatin sursa datd, care a fost instaurat in Rusial y-u unei revolutii.

2 puncte2.Preciza\i secolul la care se referl sursa datd. 2 puncte3' Mentionati cele dou[ personalitdti reprezentative ale regimului politic din'Rusiasovietici la care se referb sursa datd.4' Men{ionali, din sursa dat5, doui informa{ii referitoare la posibilitat." ,ro."l,l"ilr"lrt,intr-un regim politic dictatorial.5' Formuial i, pe bazasursei date, un punct de vedere referitor la regimul o" ,.lj#tlicare au fost obligafi sd trdiascd cetilenii Rusiei sovietice, susfinandu-l cu doud infor-matii selectate din sursi. l0 puncte6' Argumentafi, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia modelul politiccreat in Rusia la inceputul secolului al XX-lea a fost aplicat qi ?n alte state din du.opuin perioada postbelicd. (Se puncteazd coeren\agi pertinlnla argurrentdrii elaborate printttilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a cbnectorilo. J*" exprimd cauzalitateagi concluzia.)

4puncte

I SUBIECTUL al llt-tea {30 puncrel

- - Elaborafi, in aproximativ doud pagini, un eseu despre regimurile politice democratice

din Europa secolului al XX-lea, avand in vedere:- men(ionarea a doud caracteristici ale democra{iei liberale gi a unui stat euro-

pean in care democraJia a funcJionat fbrd intrerupere in secolul al XX_lea;- ptecizarea a fg|a practici politice reprezentative pentru democrafia europeana

a secolului al XX-lea;- prezentarea unei ideologii democratice din RomAnia primei jumdtd{i a seco-lului al XX-lea gi mentionarea a doi oameni politici .ur" uu fost sus{in[torii

acesteia;

I :: toamna lui 1918, cdnd qi-au:::: din partea tuturor pdturilorr:-3nea condilii, teroarea necru-

" :;buia sd fie nu doar necruld-.:1 ::'.nen!ii regimului ar fi fost- ::r:atie chirurgical6. in Rusia-. r,::,i: lui. Pentru a se men{ine--:1 ::si-si voinJa ei de a acliona::: :- J3re nu avea niciun fel dei:: :,: putea fi o garanlie a

-', '::'" s- resermarea fatalistd in: -.:--: :e atomi umani, in care:: -. -:::'. te:uirea personala, ceea

..- :: :E :rireaga Sferd publiCS.,, -:-: - :-ia de milioane dintre

, ':: .,: 't:e d re,-oluliei rUse)

: iirinte::::: : :tsi instaurat in Rusia

2 puncte2 puncte

-:. -:,--*. politic din Rusia6 puncte

: r'.:.r.. :rrea supravieluirii6 puncte

::'. -: .z :;:rmu1 de teroare in-.*l;-:":-iu-1 cu doud infor-

t0 puncte: :-:::.:: :::eia modelul politic:", r. .: r-:e state din Europa; i:_:*::iriani elaborate prin-: ::--; ci:lrirna cauzalitatea

4 puncte

- : :: n : :;,i I e po litice democratice

:- -.ierale gi a unui stat euro-:i:3 ir secolul al XX-lea;: ;:rtru democralia europeand

:'":ra pnmei jumdtdti a seco--,:-;: care au fost sustindtorii

- formularea unui punct de vedere referitor la importan{a regirnurilor demo-

cratice europene qi sus(inerea acestuia printr-un argurnent istoric'

Noti. Se puncteazd gi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezent[rii, eviden{ie-

rea relaliei cauzd-efect, sus{inerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coeren{a

qi pertinenla argumentdrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a

conectorilor care exprimi cauzalitalea gi concluzia), respectarea succesiunii cronologi-cellogice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in lirnita de spa{iu precizatd. Se acordd

10 puncfe din ohciu.

l. Secolul XX intre democratie si totalitarism.ldeologii gi practici politice in Romf,nia giin Europa

Test nr.4

I SUBIECTUL I (30 puncte)

Citi{i cu atenfie sursele de mai jos:A. ,,E un lucru care a fost recunoscut devreme qi care a fost adesea afirmat, anume c5, in

!6rile totalitare, propaganda qi teroarea reprezintd doud falete ale aceleiaqi monede. Aceasta,

insi, e doar i1 pirte adevdrat. Oriunde totalitarismul stdpinegte controlul absolut, el inlocuieqte

propaganda cu indoctrinarea gi foloseqte violen{a nu atit pentru a-i speria pe oameni (lucrul

u."itu r" face doar in fazele iniliale, cdnd mai existd opozilia politicd), c6t pentru a realiza

constant doctrinele sale ideologice gi minciunile sale practice. Totalitarismul nu se va mullumi

sd afirme, in fala faptelor care suslin contrariul, c6 qomajul nu exist6; el va aboli, prin medierea

propagandei sale, ajutoarele de qomaj. [...]Dacd propaganda este, intr-adev[r, o parte din rlzboiul psihologic, teroarea este ceva

mai mult. Teioarea continud sd fie folositd de regimurile totalitare chiar gi cdnd scopurile lor

psihologice au fost atinse; adevdrata ei oroare const[ in {bptul cd domneqte asupra unei popula{ii

iotal suijugate. Acolo unde guvemarea prin teroare a fost dus6 pdnd la perfecliune, cum e cazul

cu lagarele de concentrare (din U.R.S.S. sau Germania), propaganda dispare cu totul.

Propaganda, cu alte cuvinte, este unul, qi poate cel mai important, dintre instrumentele

totalitarismuiui pentru a face fa!6 lumii netotalitare; teroarea, dirnpotrivd, este ins[qi esenla for-

mei sale de guvemare'" (Hannah Aiendt, originile totalirarismului)

B.,,La 7 decembrie 191'7, a fost organizatd Comisia Ertraordinard pentru Combaterea

Contrarevoluliei qi a Sabotajului - cu inilialele C.E.K.A. - primul nume al temutei institr4ii

care, in formele sale succesive, ayea sd joace un ro1 semnificativ in istoria Rusiei. Partea

extraordinarda numelui era, evident, o asigurare qi, probabil. un indiciu privind sentimentul de

vind avut la recrearea unei institulii ce ac{iona irnpotriva esenlei idealismului revolulionar. lncazul poli{iei politice, fiecare rebotezare a fost acompaniatd de presupunerea cd rnstitulia succesoare

va urma o cile mult mai legald decdt precedenta. Astfel, in 1922, Comisia Extraordinard -C.E.K.A. - a preluat numele mult mai bldnd de Administra{ia Politicd a Statului, insd sub

ini{ialele G.P.U. (sau O.G.P.U.) a clpbtat o faimd gi mai sinistri decdt predecesoarele sale.

C.E.K.A. a inceput cu instruclinni qi puteri rnodeste. Se stabilise ca una dintre cele mai

severe sancJiuni pe care le putea aplica sd fie aceea de a-i priva pe vinova{i de cartelele pentru

ra{ie. A trecut ini5 pulin timp pdn6 c6nd Ei-au ftcut sim{ite efectul indemnurile lui Lenin ca

specutanyii Si contraievolu1ioririi taTn uciSi pe /oc. in contextui armisti{iului semnat su Germania'

17

se astepta ca gelmanii sd solicite.eliberarea proprietarilor de pdmant baltici, definuli de bolgevici,iar pentru preintdmpinarea acestui lucru s_a d""i, i-pu9"ui"u'ron.i.. j-Dar important a fost spiritul muncii G.E.K.A., ce a ldsat o urmd de neqters in sistemulsovietic' Din mijloc de a obJine qi pdstra puterea, teroarea a clevenit o tehnicd administrativd [...].',

TriumfutcomunismntuiinRusia,"rrnl^#:ir"::#!r:;i:;;::;

Pornind de la aceste surse, rispundefi la urmitoarele cerin(e:1' Numitri modalitatea prin care regimurile totalitare controleazd, societatea, precizatdin sursa A.

Z puncte2'Preciza[i, din sursa B, o informalie despre infiinlarea poliliei politice sovietice.

3. Numi{i cele doud state precizate in sursele A qi B. ;i:il::4' Scrie{i, pe foaia de examen, litera corespurudtoare sursei care sus{ine cd existr practicipolitice comune regimurilor totalitare. 3 puncte

5' Scriefi, din sursa B, dour informa{ii care se afl5 intr-o relalie cauzd-efect, precizdndrolul fieclreia dintre aceste informatii (cauzd,respectiv nfu"t). 7 puncte

|r!::::::i doui fapte istorice care evidenliaz[ modui instaur[rii la putere a regimu_nlor totalltare. 6 puncte

7' Men{ionati o asembnare intre principiile pe baza cdrora funcJionau regimurile de tipextremist. Apuncte

I SUBIECTUI al tt-tea (30 puncte]

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:,,Binein{eles c5, pentru nazigti,30 ianuarie 1933 a fost ziua mult visata, momentul detriumf pentru care luptaserd, clipa in care s-au deschis porfile cdtre noua 9i frumoasa lume - giinceputul a ceea ce mulli sperau sd fie gansa de a beneficiu d. p.orp..rtate, posturi mai bune

9i putere' Mul{imi entuziasmate l-au inso{it pe Hitler pe drumul d. intou."".. la Kaiserhof dupdintdlnirea avuti cu Hindenburg. [...]Puterea nu fusese cuceritd, cum pretindea mitologia nazistS. ii fusese incredin{atE lui Hitler,care fusese numit cancelar de cdtre pre;edintele Reichului in aceeaqi manierd in care fuseserinumili predecesorii sai imediali. chiar gi aga. ovaliile bine puse la punct, care i-au adus in extazpe Hitier, ca qi pe al{i lideri ai partidului, au indicat faptul ca n-a iost vorba despre un transfer

obiqnuit al puterii. Iar cei care au in{eles gregit ori au interpretat greqit importan{a evenimentelordinziuarespectivd aveau sd-$i dea seama, aproape de a doua ti,-cet'demult se inqelaser6. Dupd30 ianuarie 1933, Germania nu va mai fi niciodatd la fel.

Acea zi a fost un sfdrqit 9i un inceput. Ea a reprezentat sffirgitul nedepldnsei Republicide la weimar 9i punctul culminant al criiei generalizate a statului provocate de prdbuqirea ei.In acelaqi timp, numirea- lui Hitler in func1ia de cancelar u *ur"ut inceputul procesului careavea sd ducd la abisul r[zboiului qi genocidului gi sd determine autodishugerea Germaniei ca stat-na{iune' Ea a semnificat eliminarea extraordinar de rapidd a limitelor compoitamentului inumancare avea sd duc[ la Auschwitz, Sobibor, Majdanek qi alte lagdre ale morfii ale cdror nume suntsinonime cu ororile nazismului.,,

18

(Ian Kershaw, Hitler)