Romania Pe Regiuni

download Romania Pe Regiuni

of 132

  • date post

    19-Feb-2016
  • Category

    Documents

  • view

    132
  • download

    1

Embed Size (px)

description

Romania

Transcript of Romania Pe Regiuni

  • 1

    Grupa nordica a Carpatilor Orientali

    Aceasta grupa mai este cunoscuta si sub numele de Grupa Muntilor Maramuresului si Bucovinei.

    Limite in N granita cu Ucraina in S aliniamentul mai coborat Culoarul Bargaielor - Pasul Tihuta Depresiunea Dornelor Pasul Mestecanis

    Depresiunea Campulung Moldovenesc

    la est - Podisul Sucevei la vest limita se realizeaza cu Podisul Someselor, Dealurile si Campia de Vest.

    Geneza Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea mai

    noua orogeneza orogeneza alpina. Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

    Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

    Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

    himalaian.

    Cutarile au continuat in lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel in intregul lant carpatic, in Neozoic, la definirea lor contribuind si eruptiile vulcanice din a doua parte a Neogenului, care au creat sirul muntilor vulcanici de pe

    rama vestica a Carpatilor Orientali.

    La infatisarea actuala a reliefului a contribuit si actiunea ghetarilor, deoarece in prima parte a Cuaternarului (Pleistocen) clima a suferit o racire generala, crestele mai inalte de 2000m fiind acoperite cu ghetari, care au

    sculptat circuri, vai glaciare, creste.

    O data cu incalzirea climei, in postglaciar (Holocen) ghetarii s-au topit si a continuat sa se desfasoare actiunea agentilor externi, mai ales a apelor, care prin eroziune si acumulare au modelat vai, terase.

    Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile carstice.

    Litologia Principalul element care a contribuit la generarea unui relief atat de variat in aceasta grupa montana (ca de altfel in

    toti Carpatii Orientali) il constituie diversitatea mare a rocilor, ce impune un paralelism al culmilor:

    fasie centrala ce corespunde zonei cristalino-mezozoice, in M-tii Rodnei, partial in Maramures, apoi Suhard si Obcina Mestecanisului. La formatiunile de sisturi cristaline se adauga calcarele mezozoice, prezente pe spatii

    restranse in sudul M. Rodnei si M. Suhard, ce au favorizat aparitia unui relief carstic.

    in vest este prezenta fasia formatiunilor vulcanismului neogen din Oas, Gutai, Tibles, partial in Bargau. Rocile eruptive sunt reprezentate prin: andezite, dacite, bazalte si riolite.

    in est se afla fasia flisului cretacic si paleogen constituita din formatiuni detritice: conglomerate, gresii, sisturi marnoase si argiloase. Asemenea depozite sunt prezente, in diferite proportii in M. Maramures, Bargaului, Obcina

    Feredeu si Obcina Mare.

    Caracteristici generale aceasta grupa are inaltimi sub 1000m in Oas, dupa care valorile cresc pana spre 2000m in muntii Maramuresului si

    Tiblesului. In M. Rodnei se intalnesc cele mai mari altitudini din Carpatii Orientali: 2303m in Vf. Pietrosu si

    2279m in Vf. Ineu;

    constitutia geologica si conditiile de geneza au imprimat acestui spatiu montan o masivitate destul de accentuata si o latime maxima (130-140km);

    culmile muntoase au o orientare generala N-V/S-E, exceptie facand doar masivul Rodnei, pivotul principal al grupei, care are o orientare V-E;

    paralelismul culmilor este subliniat de reteaua de vai longitudinale largi, cu bune conditii de populare;

  • 2

    multimea depresiunilor si a pasurilor, arealele de discontinuitate (transversale si longitudinale) reprezinta una din cele mai semnificative caracteristici, toate acestea favorizand legaturi dintre cele mai lesnicioase intre

    Depresiunea Transilvaniei cu cea a Maramuresului si apoi a acestora cu Moldova.

    o alta caracteristica importanta o reprezinta intinderea mare a padurilor, Carpatii Orientali reprezentand cel mai intins spatiu forestier al tarii, insumand app. 32% din totalul padurilor noastre;

    Tipuri genetice de relief

    Relieful vulcanic muntii vulcanici : Oas , Gutai, Tibles

    se caracterizeaza prin prezenta unor conuri joase sau chiar cratere initiale, in unul din acestea formandu-se Taul lui Dumitru (M-tii Gutai).

    platouri vulcanice Izvoarele (M-tii Gutai).

    Din masa de formatiuni sedimentare se ridica magurile (claile) vulcanice, ce au strabatut sedimentarul sau au fost dezgolite de acesta prin eroziune ulterioara, cea mai inalta fiind Heniu Mare M-tii Bargau. In M-tii Maramures cupola vulcanica Toroioaga.

    Accentuarea generala a eroziunii duce la indepartarea rapida a rocilor moi. Rezista numai cosurile si filoanele vulcanice, formate din lava dura, care sunt puse in evidenta prin eroziunea diferentiala. Astfel, vechile forme

    negative (cosuri, crapaturi) se transforma in forme pozitive: se produc inversiuni de relief reprezentate prin neck-

    uri, dyke-uri si sill-uri.

    Relieful glaciar, urmare a altitudinii a avut conditii de formare in M. Rodnei, actiunea ghetarilor pleistoceni lasand o serie de urme caracteristice: custuri si strungi, circuri si vai glaciare, morene si chiar unele praguri glaciare.

    Reliefului periglaciar este reprezentat prin campurile de blocuri, porcoave nivale, culoare de avalanse, glacisuri de grohotisuri

    Relieful structural suprafetele (platformele) de eroziune sunt mai bine reprezentate in unitatile ce au ajuns la zi in primele faze de

    exondare ale geosinclinalului carpatic, care corespund unitatilor cristalino-mezozoice si flisului cretacic, teritorial

    acestea apartinand muntilor Rodnei (suprafetele Nedeia, Batrana, Periferica) Suhardului si Mestecanisului

    (suprafata Mestecanis, generalizata pentru Obcine);

    relieful in structura cutata este reprezentat in Obcinele Bucovinei prin culoare depresionare longitudinale: Moldova si Moldovita, axate pe sinclinale, in timp ce culmile formeaza anticlinalele, situatia mentionata fiind o modalitate

    de adaptare a relifului la structura geologica. Apar insa si inversiuni de relief sub forma unor sinclinale suspendate:

    vf. Ousoru in M-tii Suhrdului

    Relieful petrografic relieful carstic in M-tii Rodnei, in calcare eocene (specificitate in acest sens) cu pesterile: Izvorul Tausoarelor,

    Pestera Zanei, Pestera de sub Batrana, apoi Izbucul Izei.

    pe sisturile cristaline din muntii M-tii Rodnei, Maramures, Suhard apar forme de relief greoaie si vai adanci

    pe flisul din M. Maramures, Bargaului, Obcina Feredeu si Obcina Mare, friabilitatea formatiunilor geologice si pantele relativ accentuate, la care se adauga si actiunea antropica, mai cu seama in privinta despaduririlor, au

    condus la dezvoltarea unor procese de eroziune destul de intense (alunecari de teren si numeroase organisme

    torentiale ce inregistreaza adancimi chiar de zeci de metri).

    Relieful fluvial Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

    Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai moi vaile sunt mai largi

    La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

    Procese actuale de modelare

    Dezagregare determinata de inghet-dezghet

    Alunecari de teren

    Avalanse de zapada

  • 3

    Relieful

    In vestul grupei, pe un aliniament aproape continuu se desfasoara muntii vulcanici Oas (824m), Gutai (1443m), Tibles (1839m) bogati in minereuri complexe.

    M. Oasului o ating inaltimea maxima de 824 m in Dealul Piatra Viscului, o in cadrul lor apar doua aliniamente orientate aproximativ nord-sud, in conformitate cu manifestarea eruptiilor

    vulcanice, separate de Valea Lechincioara: unul estic, la nord de inseuarea (si pasul) Huta-Piatra, mai inalt, si al

    doilea cel vestic situat la nord de inseuarea Seini-Orasul Nou, mult mai coborat, eruptivul fiind inconjurat de

    depozite sedimentare.

    o raurile au sculptat in depozitele sedimentare din vecinatate si au format o serie de bazinete: Gherta Mica, Turt, iar la iesire spre campie au taiat formatiunile eruptive, rezultand defilee epigenetice: Tur si Talna.

    M. Gutaiului

    o incep in nord-vest de la inseuarile Seini-Orasul Nou si Huta-Piatra si merg pana la inseuarea de la izvoarele Cavnicului si Cosaului, in sud-est (Pasul Neteda).

    o sunt mai inalti decat precedentii, inregistrand 1443 m in Vf. Gutai si 1307 in VF. Ignis. o se caracterizeaza prin prezenta unor conuri joase sau chiar cratere initiale, in unul din acestea formandu-se Taul lui

    Dumitru.

    o rezinta relief de platouri vulcanice (Izvoarele), iar pe latura sudica si nordica sunt prezente neckurile (cosuri vulcanice explozive, umplute cu fragmente de lava intarita si bucati in general colturoase de roci rupte din peretii cosului sau aduse din fundament, care iese deseori in relief ca un stalp, datorita eroziunii mai pronuntate a

    rocilor inconjuratoare).

    o atat spre nord (Dep. Maramures) cat si spre sud, masivul se termina prin trene de grohotis (solificate), favorabile livezilor si vitei de vie.

    o caracteristice sunt de asemenea micile depresiuni de pe latura sudica a M. Gutai (Baita, Firiza, Chiuzbaia). M. Tiblesului (1839 m)

    o sunt mult mai alungiti, incepand de la Pasul Neteda si pana la Pasul Setref (818 m), ei constituind un masiv subvulcanic ce a fost scos la zi prin indepartarea cuverturii