OLANDA

Olanda este divizată în 12 provincii:

Brabantul de

Nord Drenthe

Flevoland Friesland

Gelderland Groningen

Limburg Olanda de Nord Olanda de Sud

Overijssel Utrecht

Zeeland

BRABANTUL DE NORD

Brabantul de Nord

Eindhoven este un oraş situat în provincia Brabantul de Nord, în sudul Olandei, iniţial la confluenţa pâraielor Dommel şi Gender. Gender-ului i-a fost schimbat cursul, însă Dommel încă mai curge prin oraş.

Eindhoven găzduieşte sediile centrale ale marilor companii Philips şi DAF, precum şi Universitatea Tehnică Eindhoven (înfiinţată în 1956).

Eindhoven, cel mai mare oraş din sudul Olandei; oraşul a crescut odată cu expansiunea corporaţiei multinaţionale Philips.

Universitatea Tehnică Eindhoven

Evoluon - clădire construită de către compania Philips din Eindhoven în 1966 (clădire futuristă – ‘’sub formă de navă spaţială’’)

- Clădire construită sub forma ‘’farfuriilor zburătoare’’

DRENTHEDrenthe

Drenthe este o provincie a Olandei situată în nord-estul ţării. Capitala sa este Assen.

Drenthe, spre deosebire de majoritatea provinciilor Olandei, a fost întotdeauna o regiune rurală, relativ slab populată.

Un punct turistic important din Assen îl constitue muzeul Drents.

Muzeul Drents din Assen este, cu siguranţă, unul dintre cele mai frumoase muzee decorate din lume.

Decoraţiunea interioară este în originalul stil Art Nouveau - clădirea principală (intrarea în muzeu).

În jurul anului 1900, locuitorii provinciei Drente trăiau în cabane de lemn ....

Muzeul Drents

FLEVOLAND

Flevoland

Lelystad - reşedinţa provinciei Flevoland.

Lelystad este capitala noii provincii, denumită după inginerul care a realizat schema de secare a Zuiderzee. Primii locuitori au sosit, în principal, din Amsterdam, în 1967, şi de atunci oraşul s-a dezvoltat ca o suburbie de navetişti a Amsterdamului. Deşi are multe parcuri şi spaţii naturale în apropiere, noul Lelystad trebuie să-şi dezvolte rădăcini istorice. În afară de câteva amenajări interesante pentru spaţii de locuit, principalele atracţii ale oraşului sunt muzeele.

Batavia-Werf - şantierul de construcţii navale în stil tradiţional şi-a dobândit iniţial renumele prin realizarea replicii navei comerciale a Companiei Indiilor de Est. Batavia-Werf este un muzeu prolific nu numai de construcţie a navelor, ci şi de conservare a lor.

Nieuw Land Poldermuseum - o clădire atrăgătoare, are o colecţie permanentă axată pe crearea polderelor, pe 15 teme diferite, de la cultura vechiului Zuiderzee până la actualele fortificaţii antiinundaţii de pe coastă.

Almere - oraş în provincia Flevoland.

Oraşul Almere este cunoscut datorită arhitecturii.

"The Wave" a fost proiectat de arhitectul olandez René van Zuuk.

Rezultatul este o suprafaţă de faţadă

ondulată, cu o imagine expresivă, dinamică.

Aluminiul faţadei, combinat cu incidenţa în continuă schimbare a

luminii solare, sugerează o creatură care se deplasează solzos.

http://greenbuilding.world-aluminium.org/wp-content/files_flutter/125118855715thewave.jpg

FRIESLAND Friesland

• Regiunea este locuită de frizoni, populaţie care se bucură de un stil de viaţă mult mai liniştit sub toate aspectele;

• Friesland a fost una dintre primele zone în care s-au descoperit urme de aşezări omeneşti pe teritoriul Olandei (Epoca Fierului).

• caracteristica dominantă a frizonilor este patriotismul;

• fac tot posibilul să demonstreze că ei sunt diferiţi de restul poporului olandez, un fel de “Scoţia” Olandei.

• Limba lor, frizona, este vorbită cu regularitate de aproape jumătate din cei 600.000 de locuitori ai provinciei.

• Frizona este o limbă cu unele rădăcini germanice (ca şi olandeza), dar mai apropiată de engleză.

Gelderland

GELDERLAND

Arnhem

Biserica Sfântul Eusebius, Arhitectură neogotică

GRONINGEN Groningen

La nivel naţional, oraşul este cunoscut sub numele de "Metropola Nordului" şi ca "Martinistad" referindu-se la Turnul Martini. Oraşul este cunoscut sub numele de "Stad" în dialect local, care se traduce prin metropolă, pentru că este singurul oraş mare din provincia Groningen.

Turnul Martini

Vedere din Turnul Martini

LIMBURG

Limburg

Maastricht - capitala provinciei Limburg. Oraşul se află situat pe ambele părţi ale râului Meuse, în partea de sud-est a ţării, între Belgia şi Germania.

Două dintre importantele instituţii culturale care se află în Maastricht sunt Universitatea Maastricht (Universiteit Maastricht) şi Muzeul de Artă Bonnefanten.

În centrul oraşului se află şi cele două catedrale: Sf. Petru (evanghelică) şi Sf. Servatius (catolică).

În 1992, Tratatul de la Maastricht a fost semnat aici, act care a dus la crearea Uniunii Europene.

Catedrala Sf. Servatius (exterior)

Biserica este construită în cea mai mare parte în stil romanic, între sec. XI-XIII

În prima jumătate a secolului al XIII-lea, în partea de sud a bisericii a fost adăugat un portal în stil gotic – Bergportaal - prima construcţie gotică din Ţările de Jos.

Catedrala-St-Servatius---interior Catedrala-St-Servatius---interior

Catedrala St-Servatius (interior)

Universitatea din Maastricht

Podul Sf. Servatius – peste râul Meuse

OLANDA DE NORDOlanda de

Nord

Haarlem - reşedinţa provinciei Olanda de Nord.

Oraşul este situat la 20 km vest de Amsterdam, în apropiere de dunele de coastă. De secole, acesta a fost centrul istoric al districtului celor care plantează lalele – poreclit pentru acest motiv - "Bloemenstad" (oraşul florilor).

Biserica Sf. Bavo este cea mai mare biserică din oraş, fiind situată în Grand Place.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d8/Haarlem_Grote_Kerk1_.jpg

Biserica Grote din Haarlem

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/1/19/HaarlemGroteMarkt1.JPG

Amsterdam este capitala oficială a Olandei, însă instituţiile fundamentale ale statului: Curtea Supremă de Justiţie, Guvernul şi Parlamentul îşi au sediul în Haga.

Termenul de Amsterdam provine din alăturarea cuvântului "dam" - baraj şi a cuvântului "amstel", adică râul ce străbate oraşul. Centrul oraşului are formă de potcoavă şi este împrejmuit de patru canale: Singel, Herengracht, Keizrsgracht şi Prinsengracht (Canalul Prinţesei).

Amsterdam – un fost sat de pescari – Piaţa Dam – centrul oraşului – aici a fost construit barajul pentru blocarea cursului râului Amstel.

‘’VENEŢIA NORDULUI’’

Amsterdam

•Folosirea ingenuoasă a spaţiului;

•Amplasarea primelor construcţii în jurul gurii mlăştinoase a râului Amstel în sec. XIII;

•Oraşul medieval a reprezentat o piaţă de mărfuri datorită comercianţilor evrei şi a ţesătorilor flamanzi;

•Corăbiile aduceau lemn, sare, lână, mirodenii, descărcându-le în Piaţa Dam;

•După incensiul din 1542 s-a legiferat ca toate casele să fie construite din piatră;

•În sec. XVII a început construcţia canalelor Herengracht, Keizrsgracht şi Prinsengracht; acestea au fost mărginite de depozite de mărfuri imense şi de case orăşeneşti patriciene;

• Sec. XVIII – declinul economic al Amsterdamului; pierderea de către olandezi a Nieuw Amsterdam – NY;

• Golful Zuiderzee se colmatase, făcând imposibilă navigarea corăbiilor până la docurile Amsterdamului;

• Sec XIX (1876) – declin stopat de construcţia canalului NORDZEE (canal construit spre V, spre Marea Nordului);

• Jordaan – cartierul clasei muncitoare (căminul hugenoţilor – protestanţi francezi, meşteşugarilor, constructorilor de aziluri);

http://www.dutchamsterdam.nl/907-amsterdams-historic-canal-belt-placed-on-unescos-world-heritage-sites-list

https://abeautifulbook.wordpress.com/category/illustrations-engraving/Harta Amsterdamului întocmită de Cornelius Anthoniszoon, 1538

Amsterdamul în 1662

În sec. XVII, canalul Singel nu era decât un şanţ în jurul zidurilor oraşului din sec. XV;

Se remarcă dimensiunile nobile ale canalelor, echilibrul dintre suprafaţa apei şi cheiurile de pe ambele părţi şi înălţimea clădirilor; în ciuda grandorii sale, Amsterdamul avea o problemă – canalele miroseau îngrozitor vara; burgezii se retrăgeau la casele lor de la ţară, pentru a sta departe de duhoare. Mai târziu, modernizarea sistemului de canalizare a rezolvat această problemă.

Amsterdamul - 1835

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:1835_S.D.U.K._City_Map_or_Plan_of_Amsterdam,_The_Netherlands_-_Geographicus_-_Amsterdam-SUDK-1835.jpg

Corăbiile navigau pe canale prin faţa caselor burgeze şi îşi depozitau încărcătura inclusiv în podurile acestora.

http://moniek-unescopostcards.blogspot.ro/2012/05/netherlands-defence-line-of-amsterdam.html

Centura de canale a Amsterdamului

Oude Kerk

Stilul arhitectural tipic olandez

Aceste faţade cu frontoane (unele în trepte) datează din anii 1600. Utilizarea acestora a devenit populară în Evul Mediu – această epocă a fost numită Renaşterea olandeză. Utilizarea frontoanelor a reprezentat o metodă de ascundere a acoperişurilor reale.

Frontoane triunghiulare, dreptunghiulare

Fronton gotic cu pinacluri

Faţadă cu fronton

vechi olandez

Fronton gotic

(în trepte)

Fronton gotic din lemn

Fronton renascentist

Gotische gevel met pinakels uit 1540 (Edam, Dam)   

Fronton gotic cu pinacluri   Trapgevel met korfbogen boven de vensters (Grote Oost 49)

Fronton în trepte

Halsgevels – frontoane sub formă de gât

Amsterdamsche Gevels 1500-1620, tekening uit 1885 door A.W. Weissman (Bron: Het Grachtenboek, 1992).

Tipuri de faţade şi stiluri de case

De la frontoane de lemn la frontoane de cărămidă

Canal în Amsterdam

Canal în Amsterdam

Canal în Amsterdam

Canal în Amsterdam

Canal în Amsterdam

Piaţa Dam şi Monumentul Naţional – decorat cu figuri alegorice

Muzeul figurilor de ceară - Madame Tussaud din Amsterdam Muzeul figurilor de ceară - Madame Tussaud din Amsterdam

Muzeul Van Gogh

Muzeul Lalelelor (Amsterdam Tulip Museum) – lalelele au fost aduse în Olanda la mijlocul sec. al XVI-lea din Imp. Otoman; bulbii erau aduşi pe vase din Constantinopol (Istanbul). Laleau este originară din Caucaz, creşte de-o parte şi alta a paralelei de 40° lat. N. Comerţul cu vânt – laleau nu reflectă adevărata valoare bănească (Bursa lalelelor, Licitaţia de Flori - Aalsmeer)

Casele pe apă din Amsterdam (locuinţele plutitoare)Casele pe apă din Amsterdam (locuinţele plutitoare)

Sunt împărţite în trei categorii:Sunt împărţite în trei categorii:WoonarkernWoonarkern – construite pe un ponton; – construite pe un ponton;Barjele vechi Barjele vechi care şi-au transformat calele în spaţii de locuit; pot fi puse în care şi-au transformat calele în spaţii de locuit; pot fi puse în mişcare fie cu un motor, fie cu vele;mişcare fie cu un motor, fie cu vele;Vasele mici transformate în locuinţeVasele mici transformate în locuinţe, care rămân ancorate într-un singur , care rămân ancorate într-un singur loc;loc;

Fiecare dintre aceste locuinţe au adresă proprie;Fiecare dintre aceste locuinţe au adresă proprie;Primele astfel de locuinţe datează din sec. XVII;Primele astfel de locuinţe datează din sec. XVII;S-au dezvoltat, pe de o parte, S-au dezvoltat, pe de o parte, datorită lipsei spaţiului locativdatorită lipsei spaţiului locativ, cu precădere , cu precădere după cel de-al Doilea Război Mondial, iar pe de altă parte, şi după cel de-al Doilea Război Mondial, iar pe de altă parte, şi datorită datorită excedentului de vase cargo;excedentului de vase cargo;Pentru a evita suprapopularea canalelor, în ultimii ani, autorităţile din Pentru a evita suprapopularea canalelor, în ultimii ani, autorităţile din Amsterdam au decis să Amsterdam au decis să nu mai elibereze permise de acostare pentru noi case nu mai elibereze permise de acostare pentru noi case plutitoare.plutitoare.

Woonarkern – construit pe un ponton; camerele sunt mai mult lungi decât late;

Un nou proiect ambiţios în Amsterdam a presupus construcţia unui întreg cartier de case plutitoare în cartierul Steigereiland (Jetty Island); acesta este situat în estul Amsterdamului, pe apele lacului IJ.

Cartierul plutitor este compus din 75 de case montate pe platforme din beton scufundate în apă. Casele, cu design inspirat de containerele maritime, au structură metalică şi pereţi realizaţi din materiale uşoare, pentru a putea fi susţinute de platformele submersibile. Locuinţele plutitoare au fost asamblate într-un şantier naval şi transportate apoi la locaţia finală.

Fiecare casă din cartierul plutitor este înconjurată de alei suspendate deasupra apei, care permit accesul facil şi oferă aprox.150 mp de spaţiu locuibil, desfăşurat pe 3 nivele. Nivelul inferior, situat parţial sub apă, este destinat dormitoarelor. Accesul spre terasa exterioară şi spre doc se face din cel de-al doilea nivel, unde sunt amenajate baia, bucătăria şi livingul. Nivelul superior este prevăzut cu destul spaţiu pentru amenajarea unor camere, dar şi cu balcoane şi terase ce oferă privelişti spectaculoase asupra lacului din care se ridică neobişnuitul cartier.

http://www.casadex.ro/2014/01/proiect-ambitios-cartier-de-case-plutitoare-in-olanda/

http://www.casadex.ro/wp-content/uploads/1-cartier-plutitor-amsterdam-vedere-aeriana.jpg

http://www.casadex.ro/wp-content/uploads/cartier-plutitor-olanda.jpg

Cartierul chinezesc

Centrul Ştiinţific NEMO, clădire în formă de vapor, este situat în zona Docurilor de Est (Oosterdok). Puntea este o terasă în trepte ce oferă o panoramă minunată asupra docurilor.

Fabrica de bere Heineken din Amsterdam nu mai este funcţională. Fabrica de bere Heineken din Amsterdam nu mai este funcţională.

OLANDA DE SUD

Olanda de Sud

Haga este sediul camerelor superioare (Eerste Kamer) şi inferioare (Tweede Kamer) ale parlamentului olandez (Staten-Generaal).

Regina Beatrix a Olandei are reşedinţa şi biroul de lucru la Haga, toate ambasadele statelor străine sunt situate aici.

De asemenea, la Haga sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) şi Consiliul de Stat (Raad van State).

Palatul Noordeinde este unul dintre cele patru palate oficiale ale familiei regale olandeze. Palatul serveşte ca birou de lucru al Reginei Beatrix încă din 1984.

Rotterdam este un oraş port, în provincia Olanda de Sud.

Oraşul se află pe Nieuwe Maas, Noul Meuse, un braţ al râului Maas (Meuse).Oraş cultural european;Cel mai mare port european;

Podul Erasmus

Există 38 cuburi mici şi două aşa-numitele "super-cuburi", toate ataşate unele de altele.

Casele conţin trei etaje: -parter – intrarea; -etaj I cu living şi bucătarie deschisă; -etaj II cu două dormitoare şi o baie; -etaj III - folosit uneori ca o mică grădină.

Pereţii şi ferestrele au un unghi de 54.7°.

Suprafaţa totală a apartamentului este de aproximativ 100 m², dar aproximativ un sfert din spaţiu este inutilizabil din cauza pereţilor.

Casele cubice sunt specifice Rotterdamului şi Helmondului, au fost proiectate de arhitectul Piet Blom în 1984. În Rotterdam sunt amplasate pe strada Overblaak şi lângă staţia de metrou Gara Blaak.

Casele cubice

Cartierul Blaak

Blaaktoren Blaaktoren (Creionul)(Creionul)

Rotterdam – centrul vechi Delfshaven – construit în stil danez

UTRECHT

Utrecht

Utrecht este reşedinţa provinciei Utrecht. Este un important nod feroviar.

Utrecht se află în centrul ţării şi provinciei cu acelaşi nume. Utrecht a fost construit pe malul Rinului, care şi-a schimbat cursul. Cursul vechi al fluviului este folosit în prezent de două râuri mai mici: Kromme Rijn (Rinul Strâmb) şi Oude Rijn (Rinul Vechi).Rinul Strâmb intră în oraş prin est şi curge în Utrechtse Vecht şi Leidse Rijn. În vest se află Canalul Amsterdam-Rin; în sud este un alt canal mai vechi şi mai mic numit Vaartse Rijn.

Domul din Utrecht - o biserică gotică

ZEELANDA

Zeelanda

Middelburg - capitala provinciei olandeze Zeeland, se află în regiunea Walcheren.

Primaria Oraşului

Bibliografie Cotet, Petre (1967), “Europa si Asia”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti. Marin I., Marin M. (2002), “Medii si regiuni geografice pe Glob”, Editura

Univeristatii din Bucuresti, Bucuresti. Kostlade, Trenton J.; Thoman, Richard S.; Wheeler, Jesse H. Jr. (1975), “Regional

Geography of the World”, Halt, Rinehart and Winston Editure. “Netherlands- The Green Guide” de la Michellin. Enciclopedia Marshall Cavendish: Arborele lumii. Revista Terra (2008-2009), Editura CD Press, p.132-138. www.wikipedia.com www.beemsterinfo.nl www.holland.com www.worldheritagesite.org www.kinderijk.com www.infoplease.com www.thenewsevenwonders.blogspot.com