Roma Antică bun

8/7/2019 Roma Antic bun

1/15

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a BanatuluiFacultatea: Tehnologia Produselor AgroalimentareTehnici de documentare

Coordonator: Student:Prof.Dr.Ing Dorel Prvu Rus Daniela

Anul I, grupa 412 A

Timioara 2010

1


2/15

Cuprins

1. Cap.I Roma, cetate eterna......................pag.3

2. Cap.II De la cele apte coline la un mare

imperiu.........................................................pag3.

3. Cap.III Forumul Roman...................pag.6

4. Cap.IV. Imperiul Roman....................pag.10

5. Cap.V. Dacii la Roma........................ pag.10

6. Cap.VI. Religia roman.......................pag.11

2


3/15

Cap.I Roma, cetate eterna

Roma Antic a fost un ora-stat a crui istorie se ntinde n perioadade timp cuprins ntre 753 .Hr. i 476 d.Hr. Pe parcursul existenei sale dedousprezece secole, civilizaia roman a trecut de la monarhie la republicoligarhic i, apoi, la imperiu extins. Ea a dominat Europa de Vest intreaga arie n jurul Mrii Mediterane, prin cuceriri i asimilare, ns, nfinal, a cedat n faa invaziilor barbarilordin secolul cinci, marcnd, astfel,declinul Imperiului Roman i nceputul Evului Mediu. Civilizaia roman e,deseori, clasificat ca o parte din Antichitatea Clasic, mpreun cu Greciaantic, o civiliza ie care a inspirat mult cultura Romei antice. Roma antic a adus contribu ii importante n organizarea politic i administrativ,juridic,art militar, art, literatur, arhitectur, limbile Europei (limbile romanice),iar istoria sa continu s aib o influen puternic asupra lumii moderne. (1)

Roma , frumoasa capital a Italiei, este un ora ce ascunde o istorie frumoasi bogat pe care noi turitilor de azi o regsim prin mrturiile lsate deImperiul Roman. Situat pe malul fluviului Tibru, oraul are o istoriendelungat fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii Romane, aImperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice i a Italiei moderne.[2]

Cap.II De la cele apte coline la un mare imperiu

REGALITATEA (753-509 .H.) ,

CREAREA ROMEIRoma, al crei teritoriu se ntindea ntre rurile Arno i Tibru i Marea

Tirenian, a fost la nceput dominat de etrusci, iar primii si suverani aufost regii. Monarhu roman, care deinea puterea suprem i avea autoritateade a interpreta semnele trimise de zei, nu motenea tronul, ci era numit dectre Senat i ales de comiiile curiate. Aceste dou instituii erau alctuitedin patricieni(membrii familiilor bogate).

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat-ora%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/753_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/476http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oligarhiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Invaziile_barbarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clasicismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Administra%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stat-ora%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/753_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/476http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oligarhiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Invaziile_barbarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clasicismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Administra%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanice


4/15


5/15

IMPERIUL (27 .H.-476 d.H.)AUGURI I ANSA UNUI VIS MRE

Octavian, care a reuit s-i nlture pe ceilali doi triumviri, a fostnumitprinceps senatus, apoi Augustus de ctre Senat, care i-a acordat puteridepline pe timpul vieii. Astfel s-a pus capt perioadei republicii i a nceput

perioada marilor mprai.n anul 12 .H., Octavian Augustus a fost ales pontifex maximus,

devenind atotputernic. Dei instituia Senatului a fost meninut, titlul desuveran era dobndit prin ereditate sau adopie.Dou sute cinzeci de ani maitrziu abuzurile de putere i conflictele interne l-au obligat pe Diocleian sreformeze sistemul de guvernare i astfel a aprut tetrarhia. Asta nsemna c

puterea era mprit ntre patru persoane: doi mprai i doi consuli. nsampratul Constantin a restabilit vechiul sistem, concentrnd din nou puterea

sa n minile unei singure persoane.Problemele interne, ca i presiunea exercitat de germani la frontierele

imperiului au grbit sfritul Romei. Teodosiu I a mprit imperiul ntre fiiisi, Arcadius i Honorius, oferind primului Imperiu de Rsrit, cu capitala laConstantinopol, i celui de-al doilea, Imperiu de Apus.

Roma, Cetatea Etern, a ncetat s mai fie capitala Imperiului deApus, fiind nlocuit de Ravenna. n anul 410, aceasta a fost devastat detriburile germanice. Au mai trecut aizeci i ase de ani nainte ca RomulusAugustulus, ultimul mprat al Imperiului de Apus, s fie detronat de prinul

barbar Odoacru, care a pus astfel capt unuia dintre cele mai strlucitecapitole din istoria civilizaiei umane.

ARTELE PLASTICE

Influena greac asupra artelor plastice i a arhitecturii romane a fostfoarte mare; romanii au fcut copii dup marile sculpturi greceti i aumprumutat marile ordine arhitectonice: doric, ionic i corintic.

Marile contribuii ale romanilor n domeniul artelor plastice au fost portretul si basorelieful, ca i introducerea elementelor figurative n

arhitectur i peisagistic, combinate cu un profund sim al perspectivei.n domeniul sculpturii, marii artiti portretiti au atins un asemenea

nivel al perfeciunii, nct erau capabili nu numai s reproduc fideltrsturile feei modelului, ci i s redea personalitatea acestuia. Moyaicurilecare acopereau podelele i pereii au evoluat de la reprezentrile n douculori i dou dimensiuni la sugerarea volumului i la crearea asa numituluichiaroscuro

5


6/15

ARHITECTURA PUBLIC I ARHITECTURA PRIVAT

Romanii s-au inspirat din culturile care i-au precedat pentru a crea oarhitectur funcional i monumental. De la greci, au preluat ordinelearhitectonice i structura arhitravei, de la mesopotamieni i etrusci, auadoptat arcul, respectiv arcada. Romanii au combinat i au perfecionat toateaceste elemente, pentru a crea noi structuri i edificii publice, cum ar fiaspeductul, arcul de triumf, bazilica i amfiteatrul.[3]

Cap.III Forumul Roman

Forumul Roman a fost centrul vietii politice din Imperiul Roman,lucru evidentiat de multe vestigii, temple si biserici. Pana in anul 509 i. Ch.

cand Roma a devenit republica, oraul a fost condus de o dinastie etrusca.Aceasta a construit un sistem de canalizare numit Cloaca Maxima pentru aaduce apa de la tinuturile mlastinoase din valea situata intre dealurilePalatin, Capitol si Esquiline spre raul Tibru. Dupa constructia acestuiapeduct, zona a devenit centrul cel mai activ din Roma si locul primuluiForum. Aici aveau loc procesiuni triumfale, alegeri si tot aici se reunea siSenatul.

6
http://www.tvl.ro/roma/poze/forum.jpg


7/15

Astazi, forumul cunoscut sub denumirea de Forum Romanum poateparea o colectie dezordonata de ruine ochiului celor neinitiati, dar cu putinaimaginatie turisitii pot vedea Imperiul Roman revenind la viata in acest loc.Parti ale multor cladiri din diverse perioade sunt vizibile.

Forumul era inconjurat de temple, biserici si arcuri de triumf.Treiarcuri de triumf au fost construite la Forum Romanum. Acestea erau folositede imparati pentru a celebra victoriile militare ale Imperiului Roman. Foarte

putin se mai poate vedea din primul arc de triumf, construit de Augustus inanul 29 i.Ch.

Arcul de triumf al lui Titus, construit in anul 81 d.Ch. comemoreazavictoria in Razboiul din Iudeea cand Imperiul Roman a cuceritIerusalimul. Acest monument este asezat la Via Sacra pe partea de est aforumului. In celalalt capat al forumului, in apropierea Capitoliului, se afla

arcul de triumf al lui Septimius Severus.

Curia

Curia era locul in care se reunea Senatul. Cladirea din caramida puteagazdui pana la 200 de senatori. Curia a fost construita de al treilea rege alRomei (intr-o alta locatie). A ars de patru ori, prima data in anul 80 i. Ch.dar a fost reconstruita de fiecare data. Dupa un incendiu, in anul 53 i.Ch.,Cezar a mutat Curia in Forumul Roman. Cladirea care poate fi vazuta astazi

a fost construita de Diocletian in anul 283 d.Ch. In secolul al VII-lea, Curia afost transformata intr-o biserica si din fericire a reusit sa supravietuiascatrecerii timpului.

Rostra

Rostra era platforma de pe care se tineau discursurile. Aceasta a fostconstruita initial in secolul IV i.Ch. Numele de Rostra care inseamna berbecide lupta provine de la berbecii de lupta facuti din fier ce au fost capturati in

batalia de la Actium in anul 338 i.Ch. Platforma a fost decorata cu multi

dintre acesti berbeci de lupta.In urma modificarilor aduse Forumului de catre Cezar, Rostra a fost

construita in locul in care se gaseste si astazi insa de data aceasta a fostfacuta din marmura. Unul dintre cele mai celebre discursuri tinute aici a fostcel a lui Marc Antoniu in anul 44 I.Ch. La inmormantarea lui Cezar, discursce a fost facut celebru de Shakespeare.

7


8/15

Templul lui Saturn

Primul Templu al lui Saturn a fost construit in ultimii ani inainte deinstaurarea republicii si a fost inaugurat la inceputurile acesteia in anul 497i.Ch. Ruinele care pot fi vazute astazi dateaza din anul 42 i.Ch. Templul afost folosit pe post de trezorerie. De asemenea a adapostit stindardelelegiunilor romane si decretele senatoriale. In anul 20 i. Ch., in fataTemplului lui Saturn, Imparatul Augustus a ridicat o coloana inalta,Miliarum Aureum.

Templul lui Vespasian si Titus

Constructia acestui templu a fost inceputa in primul secol al ereinoastre de Titus in onoarea tatalui sau Vespasian. Imparatul Domitian,fratele si succesorul lui Titus, a terminat constructia templului si l-a inchinatamandurora.

Templul lui Castor si Polux

Numai trei coloane au mai ramas pana in zilele noastre din Templullui Castor si Polux. Templul initial a fost construit in anul 484 i.Ch. iarruinele actuale dateaza de la ultima sa reconstructie in anul 6 d.Ch. Templul

a fost ridicat de dictatorul roman Postumius, care a jurat sa construiascaacest templu daca armata sa invinge regii din dinastia Tarquinius, careconduceau Roma. Conform legendei, Castor si Polux, gemenii mitologici, auajutat armata romana in lupta si au anuntat victoria in Forum Romanum.

Templul lui Antoniu si Faustina

Templul lui Antoniu si Faustina a fost construit in anul 141 d.Ch. deimparatul Antoniu Pius spre a isi cinsti sotia decedata, Faustina. Dupamoartea sa in anul 161, templul i-a fost inchinat si imparatului. In secolul 7,

templul a fost transformat in biserica San Lorenzo in Miranda. Biserica afost reconstruita in anul 1601. Santurile adanci din coloanele de marmurasunt atribuite unor tentative de a darama coloanele. Cordoanele au ars incoloane dar din fericire nu le-au clintit.

8


9/15

Basilica Julia

In anul 54 i.Ch. Iulius Cezar a pus piatra de temelie la Basilica Julia, ocladire folosita ca sediu pentru tribunalul civil, unde magistratii tineau

procesele. Cladirea de 101 metri lungime si 49 de metri latime a fost distrusade flacari in anul 9 i.Ch. dar a fost reconstruita sapte ani mai tarziu. Dupacaderea Romei Basilica Julia a fost inchisa. Astazi nu se mai poate vedeamare lucru insa se distinge clar planul cladirii dupa podeaua acesteia.

Basilica Aemilia

Basilica Aemilia este cea mai veche biserica din Forum Romanum si afost construita in 179 i.Ch. de catre consulii Marcus Aemilius Lepidus siMarcus Fulvius Nobilor. Scopul era acela de a oferi adapost pentru ca multe

din afacerile si treburile care se desfasurau afara sa poata continua in caz devreme rea. A fost modificata pentru ultima oara in anul 22 d.Ch.; in acea

perioada sala mare de marmura cu patru altare cuprindea si un numar demagazine publice. Basilica a fost distrusa de un incendiu, in timpul jefuiriiRomei de catre Vizigoti in anul 410 d.Ch.

Templul lui Vesta

Templul circular al lui Vesta, dateaza din secolul al IV-lea i.Ch. Micul

templu era unul dintre cele mai importante din Roma din cauza ca eradedicat protectoarei familiei si Statului Roman. Aici virginele vestale,pazeau eterna flacara sacra, simbol al vietii eterne a Romei. Fecioarele ce pazeau flacara erau alese de Pontifex Maximus, autoritatea religioasasuprema in Statul Roman. Fetele care trebuiau sa fie membre alearistocratiei, aveau datoria sa serveasca la templu timp de 30 de ani. Inaceasta perioada trebuiau sa ramana virgine, in caz contrar riscand sa fieingropate de vii (acest lucru s-a intamplat cu 10 dintre ele). VirgineleVestale erau foarte bine vazute si primeau o multime de daruri.

Casa Virginelor Vestale

Chiar langa templul lui Vesta, se gasea casa Virginelor Vestale.Imediat ce o fata era aleasa sa faca parte din randul Virginelor Vestale (lavarsta de 6 ani), ea se muta in aceasta casa. Casa avea 50 de camere pentrucele sase fete si servitoarele lor si se ridica pe trei etaje.

9


10/15

Templul lui Divus Romulus

In partea opusa Casei Virginelor Vestale se gaseste Templul luiRomulus, un templu circular construit in secolul IV d.Ch. Cladirea asupravietuit in principal datorita incorporarii sale in cadrul bisericii SantiCosma e Damiano. Usa foarte mare si bine pastrata este din bronz si estechiar cea originala. Exista inca dubii asupra celui caruia ii era dedicat acesttemplu. Se presupune ca este dedicat fiului lui Maxentius, care a murit foartetanar in anul 307 i.Ch.

Printre alte vestigii din cadrul Forumului Roman se mai numara:Basilica lui Maxentius, Templul lui Venus si al Romei, Columna lui Phocas,Templul lui Divus Julius si Templul lui Concord.[2]

Cap.IV. Imperiul Roman

Imperiul Roman este termenul utilizat, n mod convenional, pentru adescrie statul roman n secolele de dup reorganizarea sa din ultimele treidecenii .Hr., sub Octavian (Caesar Augustus). Ultimul mprat din Italia afost detronat n 476, dar, pe atunci, regiunile din estul imperiului erauadministrate de un alt mprat, ce se afla la Constantinopol. Imperiul Romande Rsrit (Bizantin) a continuat s existe, dei i micora ncet-ncetteritoriul, pn la dispariia sa efectiv, n 1453, cnd Constantinopolul a fostcucerit de otomani. Statele succesoare din vest (Regatul Franc i SfntulImperiu Roman de Naiune German) i din est (aratele ruse) foloseautitluri preluate din practicile romane chiar i n perioada modern. InfluenaImperiului Roman n limb, guvernare, drept, arhitectur, precum i n multealte aspecte ale vieii de zi cu zi devine inevitabil.

Cap.V. Dacii la Roma

Dacii s-au aflat la Roma, mpreun cu alte popoare aflate n regiuneacunoscut azi sub numele de Balcani, cum ar fi ilirii, nc din perioadacuprins ntre anul 44 .Hr. (moartea lui Iulius Caesar i anul 31 .Ch.,

corespunztor instaurrii principatului lui Augustus. Ei aveau mai multepreocupri, ns, n principal, erau gladiatori, i li se potrivea destul de bine,innd seama de caracterul dacilor, care preferau lupta individual.Gladiatorii se antrenau n mici arene numite "ludus". Se cunosc patrudenumiri ale acestor arene: Dacicus, Gallicus, Magnus, Matutinus. Existenaarenei Dacicus arat c erau un numr mare de daci care luptau ca gladiatori.Mai trziu, cnd Dacia a devenit provincie roman, ei i-au ndreptat atenia

10
http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deceniuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/476http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1453http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Franc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilirihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iulius_Caesarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gladiatorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deceniuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/476http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1453http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Franc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilirihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iulius_Caesarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gladiatorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia


11/15

mai mult ctre activitatea militar, devenind membri ai grzii imperiale -pretorieni, i n garda clare - equites singulares. Inscripiile pietrelorfunerare ale soldailor ce au aparinut grzii imperiale in, n mod deosebit,s aminteasc locul de origine al defuncilor; de exemplu: natione Thrax -

pentru traci.Astfel, se remarc cea a lui Lucius Avilius Dacus, al crui nume esculptat n marmur, n anul 70 d.Ch., deci anterior cuceririi Daciei. O altinscripie a fost descoperit pe Via Flaminia, i este dedicat memorieireginei Zia, vduvei regelui costobocilor, Pieporus, pus de nepoii ei

Natoporusi Driglisa. Se pare c pe Via Flaminia erau gzduii ostateci deorigine regal i nobil. Prezena dacilor la Roma, n garda imperial, esterelevat i de multele inscripii n marmur, dedicate mprailor, i pe carese aflau i numele soldailori unde erau precizate i locurile de origine:Aurelius Valerianus Drubeta, Antonius Bassinass Zermizegetusa, Titus

Lempronius Augustus Apulum. S-a constatat c aproape 120 de nume suntdacice, dintre care 15, proveneau din Sarmizegetusa. Printre acetia seremarc Claudiano, centurion din cohorta a VI-a. Mai trebuie amintit cazullui Iulius Secondinus, natione Dacus, pretorian rechemat n serviciu, care aajuns la vrsta de 85 de ani, n condiiile n care, n acea vreme, rar seajungea la vrsta de 60 de ani.[1]

Cap.VI. Religia roman

Peninsula italic nainte de unificarea roman adpostea populaii deorigine divers, ntre care cei mai importani erau grecii - din coloniilesudului, latinii - din centru i etruscii de la nord de Tibru. Etruscii sunt,

probabil, de origine asiatic. Ei erau vestii, ncepnd de la sfritulRepublicii, nceputul sec. I .H., pentru acele libri augurales, interpretri deoracole i, mai ales, haruspicine ghicirea n mruntaiele jertfei. Nici unuldintre aceste texte nu a ajuns pn la noi. Sursele arheologice nu suntsuficiente ca s ne dea o idee satisfctoare despre credina etruscilor.

Religia roman arhaic se ntemeia pe un panteon divin i pe omitologie puternic nrurit de mitologia greac. Georges Dumzil asubliniat existena unei ideologii tripartite indo-europene n triada romanIupiter(care reprezenta suveranitatea), Mars (care reprezenta funciarzboinic) i Quirinus (care reprezenta funcia nutritiv i protectoare).Vechiul sacerdoiu roman cuprinde regele (rex sacrorum), flaminii celor treizei mari (flamines maiores: flamen Dialis, flamen Martialis i flamen

11
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucius_Avilius_Dacus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costobocihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pieporus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Natoporus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Driglisa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aurelius_Valerianus_Drubeta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonius_Bassinass_Zermizegetusa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Titus_Lempronius_Augustus_Apulum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Titus_Lempronius_Augustus_Apulum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cohortahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Georges_Dum%C3%A9zilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Marte_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Quirinushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucius_Avilius_Dacus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costobocihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pieporus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Natoporus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Driglisa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aurelius_Valerianus_Drubeta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonius_Bassinass_Zermizegetusa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Titus_Lempronius_Augustus_Apulum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Titus_Lempronius_Augustus_Apulum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cohortahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Georges_Dum%C3%A9zilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Marte_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Quirinus


12/15

Quirinalis) i marele preot (pontifex maximus), funcie care, ncepnd cuCaesar, va reveni mpratului.

Comparat cu iudaismuli confucianismul, religia romanmprtete, cu primul, interesul pentru evenimentul concret, istoric, iar cu

cel de-al doilea - respectul religios pentru tradiie i pentru datoria social,exprimat prin conceptul de pietas.Roma rezerva altarelor zeitilor autohtone un cerc interior fcut din

pietre, care se numea pomerium. Locul unde l venerau pe Mars era situatdincolo de aceast zon intim, unde puterea militar (imperium militiae) nuera tolerat. Zeiti mai noi, chiar cele mai importante, cum ar fi IunoRegina, erau plasate extra pomerium, ndeobte pe colina Aventinului.Excepie face templul lui Castor, instalat n perimetrul pomerial dedictatorul Aulus Postumius, n sec. al V-lea. Divinitile intrapomerialearhaice au, deseori, nume, caractere i srbtori bizare: Angerona - zeia

echinoxului de primvar sau Matuta - zeia matroanelor.Strvechea triad Iupiter-Mars-Quirinus, flancat de zeitile Ianus

Bifronsi Vesta, este nlocuit n perioada Tarquinilor prin noua triadIupiter Maximus-Iuno-Minerva. Aceti zei, care corespund lui Zeus, Hereii Atenei, au acum statui. Dictatorul Aulus Postumius instituie o nou triad

pe Aventin: Ceres-Liber-Libera, care corespund lui Demeter, DionysosiKore. Romanii ncorporau n religia lor culte locale pe msur ce ocupauteritoriul zeilor vecinilor. ntre cele mai celebre este cultul zeiei lunareDiana din Nemi patroana sclavilor fugari, ce va fi transferat pe Aventin.

Cultul domestic consta n sacrificii de animale i n ofrandealimentate i florale adresate strmoilori geniului protector al locului.Cstoria se celebra n cminm, sub auspiciile zeitilor feminine Tellus iCeres. Mai trziu, Iuno a devenit garanta jurmntului conjugal. De dou ori

pe an, oraul srbtorea culturile morilor - Manii i Lemurii, care serentorceau pe pmnt i se hrneau cu mncarea ce le era pus pemorminte. Din sec. al III-lea .Hr. romanii ofereau tot mai multe sacrificiizeilor grupai n perechi ale cror statui erau expuse n temple.

Sacerdoii romani formau colegiul pontifical, care cuprindea pe rexsacrorum, pe pontifices - cu cpetenia lor, pontifex maximus, pe flaminesmaiores, n numr de trei, i flamines minores, n numr de doisprezece.Colegiului pontifical i se adugau ase vestale, avnd, n momentul alegeriilor, ntre ase i zece ani, menite unei perioade de treizeci de ani, timp ncare trebuiau s-i pstreze virginitatea. n caz de nclcare a acestor regulierau zidite de vii. O instituie similar e semnalat n imperiul inca. Sarcinavestalelor era de a pzi focul sacru.

12
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Confucianismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aventinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Castor_%C8%99i_Poluxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ianus_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Ianus_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Vestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iunohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minervahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zeushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atena_(zei%C8%9B%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Aventinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Demeterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dionysoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dianahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aventinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceres_(zei%C5%A3%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Confucianismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aventinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Castor_%C8%99i_Poluxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ianus_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Ianus_(zeu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Vestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iunohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minervahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zeushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atena_(zei%C8%9B%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Aventinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Demeterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dionysoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dianahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aventinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceres_(zei%C5%A3%C4%83)


13/15

Colegiul augural utiliza cri etrusce (libri haruspicini, libri rituales ilibri fulgurales) i greceti (oracole la care au existat contrafaceri evreietii cretine) pentru a stabili datele faste i nefaste. Existau la Roma i altegrupri religioase specializate, cum erau feialii, preoii salieni, Frates

Arvales ocrotitori ai ogoarelor, Lupercii (lupa = lupoaic) desemnausexualitatea dezlnuit.[1]

13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Evreihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evreihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evreihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sexualitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evreihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sexualitate


14/15

Concluzia...

Roma , frumoasa capital a Italiei, este un orace ascunde o istorie frumoas i bogat pe care noi

turitilor de azi o regsim prin mrturiile lsate deImperiul Roman.

Chiar daca nu am fost niciodata , am o parerefoarte bun despre acest ora, cu ajutorul imaginilor

i informaiilor de pe internet am reuit s mi fac oimpresie frumoas, i chiar s imi imginez c am

vizitat Roma. Istoria Romei este una interesant, iar n

domeniul sculpturii, marii artiti portretiti au atinsun asemenea nivel al perfeciunii.

14


15/15

Bibliografie...

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma_Antic%C4%83#Perioada_monarhiei

2. http://www.iturism.ro/articol_Roma,

%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata

%20lumea-621.html3. Eva Bargallo, Civilizaii antice:Roma, editura

Corint, Bucureti 2007

15
http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma_Antic%C4%83#Perioada_monarhieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roma_Antic%C4%83#Perioada_monarhieihttp://www.iturism.ro/articol_Roma,%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata%20lumea-621.htmlhttp://www.iturism.ro/articol_Roma,%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata%20lumea-621.htmlhttp://www.iturism.ro/articol_Roma,%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata%20lumea-621.htmlhttp://www.iturism.ro/articol_Roma,%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata%20lumea-621.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roma_Antic%C4%83#Perioada_monarhieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roma_Antic%C4%83#Perioada_monarhieihttp://www.iturism.ro/articol_Roma,%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata%20lumea-621.htmlhttp://www.iturism.ro/articol_Roma,%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata%20lumea-621.htmlhttp://www.iturism.ro/articol_Roma,%20imperiul%20ce%20a%20dominat%20odata%20lumea-621.html

Roma Antică bun

Documents

Transcript of Roma Antică bun