STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiiţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 3/2008

175

ROLUL SI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI PE

PIATA SERVICIILOR RURALE

Nagy Otto

Universitatea de Vest ” Vasile Goldiş „ Arad, Filiala Satu Mare, Facultatea de Inginerie, 440030, Str. Mihai Viteazul, nr. 26,

e-mail: ottonagy@gmail.com Abstract: The inseparability of the services especially in the rural medium imposes the presence of the client at the location and the consumption of those at the same time with the receipt of this service. Such a situation bestows upon the client a certain role throughout the whole period of the contract or with the service provider, a role fructified especially by agromarketing in the interest of the firm of rural services including it in it’s policy. In the achievement of the service from the rural medium the client has a very active role, that is, the inclusion of his or her proposals in the range of the product’s components. Keywords: services, client, agromarketing, rural medium, product, agroturism Inseparabilitatea serviciilor mai ales în mediul rural impune prezenţa clientului la locul prestaţiei şi consumul acestora concomitent cu obţinerea acestui serviciu. O astfel de situaţie conferă clientului un anumit rol pe toată perioada contactului său cu prestatorul, rol pe care în special agromarketingul îl fructifică, în interesul firmei de servicii rurale incluzându-l în politica acesteia.

STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiiţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 3/2008

176

În realizarea serviciului din mediul rural, clientul are un rol foarte activ, care se materializează prin includerea propunerilor acestuia în rândul componentelor produsului. Sunt frecvente cazurile în care clientul participă la realizarea presta-ţiei oferite altor clienţi. În anumite servicii el participă efectiv la realizarea propriei prestaţii într-un cadru oferit de prestator. Aceste cazuri sunt frecvente în activităţile artizanale, meşteşugăreşti, de agroturism etc. Consumatorul, prin comportamentul său privind serviciile desfăşurate în mediul rural, urmăreşte două laturi esenţiale: un echilibru al veniturilor realizate (ce este dependent de formele diversificării pieţei rurale, a inovaţiilor şi a explorării acesteia); diversificarea serviciilor şi chiar apariţia unui produs considerat nou pentru consumator (motiv pentru care consumatorul este neîncrezător şi prudent). Comportamentul manifestat de consumator este considerat ultima etapă a structurii actelor de cumpărare (aceste acte fiind: percepţia, informarea, atitudinea, motivaţia, comportamentul). Permanent este necesară cunoaşterea dimensiunilor care duc la manifestarea unui anumit comportament economic pentru consumator, care pot fi delimitate prin: motivele de cumpărare sau necumpărare (fiind legate de destinaţia serviciului, gradul de accesibilitate analizat prin nivelul preţului serviciului, personalitatea consumatorului etc.), preferinţele consumatorului (adică legătura dintre om şi serviciile care-i satisfac trebuinţele), intenţiile de cumpărare, obiceiurile de consum, atitudinea faţă de un serviciu, imaginea serviciului şi a producătorului asupra mărfurilor pe care le cumpără consumatorul etc. Legat de acceptabilitatea preţului se pot menţiona reacţii diferenţiate ale consumatorului, şi anume: dacă preţul are un nivel ridicat, cumpărătorul renunţă la achiziţionarea serviciului din raţiuni economice (produsul este prea scump în raport cu resursele disponibile); invers, dacă preţul unui produs este sub nivelul pieţei, cumpărătorul, de asemenea, renunţă, dar din raţiuni psihologice (se presupune că este o prestaţie de servicii de slabă calitate etc.). Dar între preţul maxim acceptat şi preţul minim acceptat există o „zonă de acceptabilitate". Aceasta presupune ca pentru fiecare tip, formă de servicii, consumatorul are „un preţ de referinţă" pentru a evalua nivelul preţului produsului care i se oferă. Delimitarea acestei zone de acceptabilitate trebuie să fie determinată prin anchete asupra consumatorilor. În aceste anchete două întrebări sunt esenţiale:

STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiiţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 3/2008

177

- Un nivel superior acestui preţ: Dumneavoastră (cumpărătorul) nu achiziţionaţi acest serviciu întrucât îl consideraţi prea scump?

- Un nivel inferior acestui preţ: Dumneavoastră (cumpărătorul) nu achizitionaţi acest serviciu deoarece consideraţi că nu este de o bună calitate?

În acest sens un rol important revine analizei trebuinţelor şi dorinţelor consumatorilor, pentru ca aceştia să poată dispune de toate informaţiile implicate în cererea de servicii (fig. 1).

Fig. 1. Momente ale analizei trebuinţelor, dorinţelor şi informaţiilor implicate Ca atare, ansamblul acestor factori determină un anumit comportament al consumatorului ce poate fi concretizat prin:

- atitudini raţionale care completează caracteristicile legate de valoarea de întrebuinţare, cum sunt: cuantumul serviciului (prin evaluarea din punct de

INFORMAŢII DIRECTE • cererea de servicii (nivel cantitativ, sortimental, sezonalitate etc.) • particularităţile clienţilor care le solicită

INFORMAŢII INDIRECTE • trebuinţele cultural-

sociale • trebuinţele senzoriaie • trebuinţele anatomo-

fiziologice • trebuinţele logisticii

mărfurilor alimentare şi nonalimentare

• trebuinţele de utilizare a mărfurilor

CEREREA COMERCIALĂ DE SERVICII

STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiiţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 3/2008

178

vedere cantitativ şi calitativ a activităţilor substituite), nivelul preţului, accesibilitatea etc.;

- atitudini iraţionale care sunt satisfăcute prin valoarea simbolică a serviciului, prin care se evocă sau este reprezentat cumpărătorul sau consumatorul (de exemplu, provenienţa aceluiaşi serviciu prin simbolizarea „din zona cu vocaţie” sau de la „exploataţia agricolă”). Se pot manifesta dezechilibre generate de nesatisfacerea cererii de servicii ce pot fi semnalate ca apariţie în toate situaţiile în investigarea comportamentului consumatoralui. Rolul serviciilor desfăşurate în spaţiul rural poate fi interpretat prin implicaţiile indirecte ale manifestării, asa numitul efect Malassis, care constă în faptul că5: cererea finală a agriculturii create într-un ritm mult mai lent decât cererea alimentară. Acest efect, asociat cu efectul Engel, a contribuit la reducerea ponderii relative a agriculturii în cadrul economiei tuturor ţărilor dezvoltate. Pentru atenuarea manifestării acestor efecte şi menţinerea cererii de servicii în afara zonelor de saturaţie din spaţiul rural, se manifestă soluţii de diversificare a formelor de servicii.

BIBLIOGRAFIE Alecu N. I., 2002, Managementul agricol în România. Trecut, prezent şi viitor., Ed.Ceres, Bucureşti; Bold. I., (colab), 2003, Spaţiul Rural, definire, organizare, dezvoltare, Ed. Mirton,Timişoara; Braşoveanu N., 1995, Economia agriculturii montane, Ed. Academiei Române Glăvan N., 2000, Turismul în România, Ed. Economica, Bucureşti; Olteanu V., Cetina Iuliana, 1994, Marketingul serviciilor., Ed. Expert, Bucureşti; Popescu Angela, 2002, Dezvoltarea Rurală, Ed. Univers, Bucureşti;

5Citat de Alexandrina Cecilia ş.a., 2004, Tratat de economia agriculturii. Academia Română, IEA, Ed. Expert, Bucureşti p. 89