Rezolvari Tema de Casa

Stagiar:Pop SilviaAn 1 Sem 2

CONTABILITATE

1 (9). In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social, astfel:

- Partenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10.000 $, la cursul de schimb 2.7 lei/$;

- Partenerul “B” subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.750 lei, prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic;

- Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel: - 30.000 lei in numerar;

- 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.

Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR este de 2,73 lei/$.

1.Subscrierea capitalului social la SC EPY´ SRL:

a) partener A456.1 = 1011 27.000 leiDecont. Cu asociatii Capital subscris nevarsatPrivind capitalul

b) partener B456.2 = 1011 6.750 leiDecont. Cu asociatii Capital subscris nevarsatPrivind capitalul

c) partener C456.3 = 1011 33.750 leiDecont. Cu asociatii Capital subscris nevarsatPrivind capitalul 2.Aportul capitalului in devize, natura si numerar:

a) partener A5314 = 456.1 27.000 leiCasa in valuta Decont. Cu asociatiiPrivind capitalul b) partener B212 = 456.2 6.750 leConstructii Decont. Cu asociatiiPrivind capitalul c) partener C% = 456.3 33.750 lei5311 Casa in numerar Decont.cu asociatii 30.000 lei2111 Terenuri privind capitalul 3.750 lei

1


2 (33). Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin absortia societatilor B si C de catre societatea A.

Societatea A are capital social de 50.000 lei si rezerve de 1.000 lei. K = 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta. Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv

1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel: B – 3.000 x 2% = 60 lei – prima de fuziune C – 1.000 x 2% = 20 lei – prima de fuziune TOTAL 4.000 lei 80 lei – prima de fuziune

se inregistreaza majorarea capitalului social la societatea A absorbanta, cu prima de fuziune456 = % 4.000

1012 3.9201042 80

3 (46). Adunarea generala a actionarilor de la SC “SIMCOR” SA hotaraste alocarea a 10% din profitul anului curent pentru rezerva legala si includerea primei de emisiune in valoare de 20 lei la aceasta rezerva. Profitul exercitiului financiar este de 600 lei.

cresterea rezervei legale cu 10% din profitul anului current 600 * 10% =60 lei.129 = 106 601041 = 106 20

4 (100). SC HEXOL SA lanseaza un imprumut din emisiunea de obligatiuni: -valoarea nominala 500 lei/titlu- pret de emisiune 475 lei/titlu - pret de rascumparare 525 lei/titlu - nr. de obligatiuni 10.000 bucati - rata dobanzii 10% /an - durata imprumutului 5 ani - rambursarea in totalitate la scadenta Sa se inregistreze emisiunea obligatiunilor, incasarea contravalorii lor, inregistrarea

si plata anuala a dobanzii, amortizarea primelor de rambursare precum si rambursarea imprumutului.

Subscrierea imprumutului – emisiunea de obligatiuni% = 161 Imprumuturi

dinemisiuni de obligatiuni

5.000.000 lei

461 Debitori diversi 4.750.000 lei169 Prime privind

rambursarea obligatiunilor250.000 lei

Plata prin banca a sumelor datorate de catre cei care au subscris

2


5121 Conturi curente la banci in lei

= 461 Debitori diversi 4.750.000 lei

Inregistrarea si plata anuala a dobanzii: Anual se achita dobanda: 5.000.000 * 10% = 500.000 lei666 Cheltuieli

privinddobanzile= 1681 Dobanzi aferente

imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

500.000 lei

1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

= 5121 Conturi curente la banci in lei

500.000 lei

Amortizarea primelor de rambursare pe an:6868Cheltuieli financiare

privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

= 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

50.000 lei

Tabel amortizare:Anul Valoarea

de intrare

Amortizare anuala

Amortizare cumulata

Amortizare ramasa

1 250.000 50.000 50.000 200.0002 200.000 50.000 100.000 150.0003 150.000 50.000 150.000 100.0004 100.000 50.000 200.000 50.0005 50.000 50.000 250.000 0

Rambursarea la scadenta a obligatiunilor:161 Imprumuturi dinemisiuni

de obligatiuni= 5121 Conturi curente la

banci in lei 5.000.000 lei

5 (200). SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi: - contul 301 Si. 800 lei - contul 3021 Si. 100 lei - contul 308 Si. 60 lei a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii: - conform facturii nr.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare

(standard) de 600 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei; - se achita factura nr. 1200, astfel: • 500 lei prin virament; • 30 lei in numerar. b) pentru diferenta se emite un efect de comert; c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 30 lei, TVA 19%,

cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei; d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate;

3


e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei; f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei; g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de

materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului

permanent, cat si dupa metoda inventarului intermitent.

Achizitie materii prime:Inventar permanent% = 401 749.7 lei301 630 lei4426 119.7 lei

Inventar intermitent% = 401 749.7 lei601 630 lei4426 119.7 lei

Virament bancar401 = 5121 500 lei

Plata numerar401 = 5311 500lei

Emitere efect de plata401 = 403 219.7lei

Achizitie materii aux:Inventar permanent% = 401 35.7 lei3021 304426 5.7

Inventar intermitent% = 401 30 lei6021 25.214426 4.79

Achitare factura cu numerar 401 = 5311 30 lei

Consum de materii prime (numai prin metoda inventarului permanent)601 = 301 1000 lei

Consum de materii auxiliare (numai prin metoda inventarului permanent)6021 = 3021 200lei

Deprecierea stocurilor de materii prime

4


6814 = 391 80lei

Aprecierea stocurilor de mat auxiliare391 = 7814 40lei

6 (300). S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile:

- A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar; - B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de

5%.

In contabilitatea beneficiarului:A413 = 411 10.000 lei B 413 = 411 10.000 lei

5311 = 413 10.000 lei % = 413 10.000 lei5121 9.500 lei 627 500 lei

In contabilitatea platitorului:A401 = 403 10.000 lei B 401 = 403 10.000 lei

403 = 5311 10.000 lei % = 5121 10.500 lei403 10.000 lei627 500 lei

7 (400). SC ALFA SA cu un capital de 5000 lei, format din 5000 de actiuni cu valoarea nominala de 1 leu , trebuie sa-si reduca activitatea si deci, sa micsoreze capitalul social cu 200 lei.

In acest scop se rascumpara 200 de actiuni de la actionari si se anuleaza.

• Răscumpărarea acţiunilor proprii:109 Acţiuni proprii = 5121 Conturi la bănci în lei 200 lei• Anularea actiunilor:1012 Capital subris varsat = 109 Acţiuni proprii 200 lei

8 (500). Materialele de natura obiectelor de inventar date in folosinta in luna curenta sunt de 200 lei, cheltuielile de transport aferente sunt in suma de 75 lei.

• Inregistrarea obiectelor de inventar inclusiv transport303 Mat. de natura obiectelor de inventar = 401 Conturi Furnizori 275 lei• Dare in folosinta a mat. de natura obiectelor de inventar 603 Ch. privind mat. de natura ob.de inventar = 303 Mat de natura obiectelor de

inventar 275 lei

5


Categoria III – Expertize contabile

1 (9). Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?

RĂSPUNS: CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de

expertiză contabilă, trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) a expertizei contabile, care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate, de către expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate, în expertiza contabilă, au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concuziilor sale. În fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.

Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis, consic, fără echivoc, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite în care expetul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă ficţiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.

Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menţionează separat, în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

2 (33). Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

RaspunsPrincipiile fundamentale sunt:· integritate – drept, sincer, cinstit;· obiectivitate – corect, fără idei preconcepute;· competenţă profesională – lucrări efectuate cu grijă şi sarguinţă, păstrarea la zi a nivelului

de cunoştinţe profesionale;· confidenţialitate – păstrarea secretului profesional;· profesionalism – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile;

6


· respectarea normelor tehnice şi profesionale – executarea lucrărilor conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi dacă sunt compatibile cu exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.

Integritatea, unul dintre pricipiile da baza ale profesiei contabile, implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale.

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa admita prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii in privinta incalcarii obiectivitatii. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.

Competenta profesionala Profesionistul contabil trebuie sa indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentine cunostintele profesionale si aptitudinile la nivel cerut

pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legistaliei si tehnicii.

Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile cand obligatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme reglementare.

Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vizavi de clienti, terti,angajatori, alti membri ai profesiei, public in general.

Un profesionist contabil trebuie să-şi indeplinească sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului in măsura in care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, in cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţa (după cum se va vedea in Secţiunea 8 de mai jos). In plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Internaţionale de Audit), Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, Ministerul Economiei si Finanţelor ,C.E.C.C.A.R. şi Camera Auditorilor Financiari, legislaţia relevantă.

7


FISCALITATE SEM.II

1.O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri în cursul anului: - venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor 14.000lei; - venituri din donaţii şi sponsorizări 20.000 lei; - venituri din fonduri europene nerambursabile 26.000 lei; - venituri din activităţi comerciele 15.000 lei.Cheltuielile aferente acestor venituri sunt în sumă de:- Cheltuieli aferente activităţii nonprofit 45.000 lei;- Cheltuieli aferente activităţii comerciale 8.000 lei.Cursul de schimb este de 4,2 lei/euroDeterminaţi impozitul pe profit.

Total venituri scutite = 14.000 + 26.000 + 15.000 = 55.000 leiConditii de scutire a veniturilor comerciale: 15.000Eurox 4,2 lei/euro = 63.000 lei10%*Venituri neimpozabile=10% x 55.000 = 5.500 leiRezulta ca din totalul veniturilor comerciale doar suma de 5.500 lei este neimpozabilă,

restul de 9500 lei fiindsupusă impozitului pe profit.

Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:8.000*(9.500/15.000) = 5.067 leiImpozit pe profit = 16% x (9.500 - 5.067) = 709 lei

2. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit realizează în perioada ianuarie – martie venituri totale în sumă de 124.000 lei, din care 64.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Cheltuielile totale efectuate în scopul realizării veniturilor în sumă de 82.000 lei, din care 31.000 lei au rezultat din activitatea de bar de noapte.

Determinaţi impozitul pe profit de plată.

Calculul impozitului pe profitul rezultat din activitatea barului de noapte.Conditii:1. Impozitul pe profit/bar de noapte = 16% x (64.000 - 31.000) = 5.280 lei2. 5%*Total venituri/ bar denoapte = 5% x 64.000 = 3.200 leiRezulta un impozit pe profitul obtinut din activit barului de noapte de 5.280 lei.

Calculul impozitului pe profitul rezultat din celelalte activităţiImpozit pe ptofit= 16% x [(124.000 - 64.000) - (82.000 - 31.000)] = 1.440 leiImpozit total=5.280+1.440=6.720 le

8


3.O societate datorează dobânzi în valoare de 9.400 lei pentru un împrumut primit de la un asociat. Rata dobânzii este de 9,25%, cu 3% mai mare decât nivelul ratei de referinţă a BNR (6,25%).Gradul de îndatorare este de 3,2.

Determinaţi deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda şi precizaţi modalitatea de reportare pentru a fi recuperate.

La nivelul ratei dobânzii aplicate de BNR cheltuiala cu dobânda ar fi fost (9.400*7%) / 10% = 6.580 lei Aceste cheltuieli sunt nedeductibile datorita gradului de indatorare de 3,2, dar se reportează pentru a fi recuperate în perioada în care gradul de îndatorare va fi mai mic de 3. Cheltuieli cu dobânda definitiv nedeductibile = 9.400 – 6.580 = 2.820 lei

4. O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor realizează următoarele venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:

Trimestrul I: februarie – martie:704. Venituri din servicii prestate: 70.000 lei707. Venituri din vânzarea marfurilor: 80.000 lei607. Cheltuieli privind mărfurile: 70.000 lei605. Cheltuieli privind energia şi apa: 10.000 lei641. Cheltuieli cu salariile personalului: 35.000 lei

Trimestrul II: aprilie – iunie:704. Venituri din servicii prestate: 240.000 lei705. Venituri din studii şi cercetări: 10.000 lei707. Venituri din vânzarea marfurilor:200.000 lei607. Cheltuieli privind mărfurile: 170.000 lei605. Cheltuieli privind energia şi apa: 30.000 lei641. Cheltuieli cu salariile personalului: 100.000 lei

Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microintreprinderilor.

Curs euro la 31 decembrie:4,4287 lei/ euro.Determinaţi impozitul de plată.

Pentru a verifica daca societatea îşi poate menţine statutul de plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, veniturile obţinute in cursul anului fiscal nu trebuie sa depăşească echivalentul a 100.000 euro, cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exercițiului financiar precedentIn acest context verificam daca veniturile cumulate la sfârşitul primului semestru depăşesc echivalentul de 100.000 de euro.

Total venituri semestrul I: 70.000+80.000= 150.000 lei , aproximativ 33.869,98 euro. In acest context pentru primul semestru societatea isi poate menţine statutul de plătitoare pe veniturile microîntreprinderilor

Impozitul de plata pentru primul trimestru = 150.000*3% = 4.500 lei

9


Total venituri semestrul I: 240.000+10.000+200.000= 450.000 lei , aproximativ 101.609,95 euro

Conform Codului Fiscal şi Normelor de Aplicare a Codului Fiscal, microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități de natura celor prevăzute la art. 1122 alin. (6) din Codul fiscal datorează impozit pe profit luând în calcul veniturile și cheltuielile înregistrate începând cu trimestrul respectiv.

In acest context societatea nu va mai putea sa îşi păstreze statutul de plătitor pe veniturile microîntreprinderilor si începând cu trimestrul II va plăti impozit pe profit.

In trimestrul al doilea societatea va avea de plată: (240.000+10.000+200.000-170.000-30.000-100.000)*16% = 180.000*16%=28.800 lei

Total Impozit de plata4.500 lei +28.800 lei=33.300 lei

5.O societate comercială realizează următoarele operaţiuni:- Achiziţionează materii prime de la intern în valoare de 450.000 lei(operaţiune taxabilă);- Produce şi livrează produse finite la intern în valoare de 430.000 lei(operaţiune taxabilă);- Produce şi livrează produse finite la intern în valoare de 120.000 lei(operaţiune scutită şi

fără drept de deducere);- Importă mărfuri în valoare de 40.000 euro, taxa vamală 10% (operaţiune taxabilă).- Vinde importul de mărfuri aplicând un comision de 9% (operaţiune taxabilă).Cursul de schimb valutar este de 4,4 lei/euro.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat.

a)Determinarea TVA deductibilă (operaţiunile de achiziţie):Vom determina TVA deductibilă pentru achiziţia de materii prime de la intern si pt

import.în baza de impozitare a TVA deductibilă vor intra:valoarea materiilor prime, de 450.000 lei;importul de mărfuri în valoare de 40.000 euro, cu o taxă vamală de 10%.

Pentru importul de mărfuri, baza de calcul trebuie exprimată în lei şi trebuie să includi toate taxeledatorate:

Valoarea în vamă = 40.000 euro x 4,4 lei/euro = 176.000 leiTaxa vamală = Valoarea în vamă x Cota = 176.000 x 10% = 17.600 leiDeci valoarea luată în considerare pentru calculul TVA deductibilă aferentă importului de

mărfuri este:Valoarea în vamă + Taxa vamală = 176.000 + 17.600 = 193.600 lei.Baza de impozitare pentru TVA deductibilă va fi deci: 450.000 + 193.600 = 643.600 lei.TVA deductibilă = 24% x 643.600 = 154.464 lei

b) Determinarea pro-ratei şi a TVA de dedus efectiv:Pro-rata = Livrări supuse TVA / Total livrări = (Veniturile din vânzarea produselor finite

livrate laintern în valoare de 430.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor importate, aplicând un comisionde 9%) / (Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern fără drept de deducere în valoare de 120.000lei + Veniturile din vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 9%).

10


Pentru vânzările aferente producţiei importate, valoarea care intră în calculul pro-ratei este egală cu:

Valoarea în vamă +Taxa vamală + Comisionul aplicat.Valoarea vânzării importului = 193.600 + 193.600 x 9% = 211.024 leiPro-rata TVA = (430.000 + 211.024) / (430.000 + 120.000 + 211.024) = 84,23%.Prin urmare, TVA de dedus va fi 0,8423 x TVA deductibilă = 0,8423 x 154.464 = 130.105

lei.

c) Determinarea TVA colectată (livrările realizate de către contribuabil):TVA colectată este cea aferentă tuturor livrărilor realizate de către contribuabil şi care nu

sunt scutitede la plata acestei taxe.Baza de calcul va fi: Produsele finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Vânzarea

produselor importate, aplicând un comision de 9%.TVA colectată = (430.000 + 211.024) x 24% = 153.846 leiTVA colectată > TVA de dedus => avem TVA de platăTVA colectată-TVA de dedus = 153.846- 130.105 = 23.741 lei

6.Un agent economic produce 20.000 pachete de ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Preţul maxim cu amînuntul declarat de agentul economic este de 14 lei/ pachet.

Determinaţi acciza totală, ştiind că acciza unitară este de 51.49 euro/1.000 ţigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19%, iar acciza minimă este de 79 euro/1.000 ţigarete.

Acciza ad valorem = Aa x PA x Q, unde:Aa = acciza ad valorem = 19%Acciza totală = Acciza specifică + Acciza ad valoremAcciza specifică = Au x C x ,unde:Q-cantitatea (unităţi de 1.000 buc. de ţigarete) = 20.000 pachete x 20 buc./pachet/1.000 buc. = 400.

PA = preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat (lei/pachet) = 14;Q = cantitatea (număr de pachete din cantitatea Q) = 20.000.Acciza specifică = 51,49 x 4.5233 x 400 = 93.161,89lei

Acciza ad valorem = 19% x 14 x 20.000 = 53.200 leiAcciza totală = 146.361,90 lei

11


STUDII DE FEZABILITATE SEM. II

Rata de actualizare este un element esențial în metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este conținutul acestei rate?

.Este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici siindicatorilor financiari ce serealizeaza in perioade diferite de timp. se realizeaza sise exprima prin 2 tehnici speciale dupa cum este luat incalcul factorul timp: 1. dacafactorul timp este luat in calcul: trecut -- mai mare prezent -- mai mare viitor :seaplica tehnica de capitalizare, fructificare [ se amplifica cu (1+i)n ] 2. daca factorultimp este luat in calcul:viitor -- mai mare prezent -- mai mare trecut: se aplicatehnica de actualizare [ se amplifica cu 1 / (1+i)n ]determinarea ratei (se calculeazade experti pentru fiecare intreprindere in parte): Rata de baza fara riscuri(Rf) =Dobanda la imprumutul de stat ( variaza intre 4% - 8% ) Rata la nivelul BNR = Rf +Prima de risc Rata =Medie a dobanzilor practicate de bancile comerciale Rata =Media tuturor dobanzilor practicate pe piatafinanciara Rata la nivelul costului capitalului intrerinderii expertizate ( CMP

Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiționale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?

Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumitaactiune.Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata infunctie deratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an)si de frecventalor de inregistrare pe piata.Exemplu: Rata de rentabilitate medie pentru actiunile societatii X exprimacresterea medie procentuala a pretului uneiactiuni de la o zi la alta sau de la o altaperioada la alta (an, luna, saptamana).

12


EVALUARE SEM.II

1. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000:

a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000.

Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 =140.000Sau= 70.000+50.000+10.000+10.000 = 140.000

2. Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã: a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a întreprinderilor; b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor; c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.

13


ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII SEM. II

1. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100

Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului de rezultate.In fapt , sunt indicatori sub forma de solduri , numite si marje , care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului , in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. In practica franceza , intreprinderile au obligatia de a elabora “tabloul soldurilor intermediare de gestiune” , care constituie o sursa suplimentara de informatii pentru determinarea si analiza rezultatelor pe diferite trepte ale formarii lor.In realitate , tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decat o alta varianta de prezentare a contului de rezultate.El propune un alt mod de grupare a veniturilor si cheltuielilor , precum si evidentierea mecanismului de formare a principalilor indicatori de rezultate si performante.Soldurile intermediare de gestiune sunt:

-marja comerciala-productia exercitiului-valoarea adaugata-excedentul brut de exploatare-rezultatul explotarii-rezultatul current al exercitiului-rezultatul exceptional-rezultatul net al exercitiului

Marja comerciala=Venituri din vanzarea marfurilor – Costul marfurilor vandute=4.000-4.200=-200 u.m.

Productia exercitiului=Productia vanduta+Productia stocata=24.000+500=24.500 u.m

Valoarea adaugata=Productia exercitiului+Marja comerciala – (Cheltuieli cumaterii prime si materiale+Lucrari si servicii executate de terti)Cheltuieli cu materii prime

=10.000 u.m.

14


Lucrari si servicii executate de tertii=200 u.m.

Valoarea adaugata=24.500-200-(10.000+200)=14.100 u.m.

Rezultatul brut al exploatarii=Valoarea adaugata+Subventii de exploatare-Impozite si taxe-Cheltuieli salariale

=14.100+2.300-300-5.000=11.100 u.m.

Rezultatul exploatarii=Rezultatul brut al exploatarii-Cheltuieli cu amortizarea=11.100-1.000=10.100 u.m.

Rezultatul curent=Rezultatul exploatarii+Venituri financiare-Cheltuieli financiare=10.100+100-0=10.200 u.m.

Rezultatul exceptional=0

Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul current-Impozit pe profit=10.200-0=10.200 u.m.

Marja comerciala < 0 arata ca rezultatul obtinut este nefavorabil.O marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase , respectiv reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de stocaj , transport.Valoarea adaugata evidentiaza performanta comerciala a intreprinderii , respective capacitatea sa de vanzare si productie.Excedentul brut din exploatare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii pentru finantarea activitatii si finantarea investitiilor , iar daca raman si disponibilitati ,acestea sunt folosite pentru remunerarea asociatilor si actionarilor.Excedentul brut de exploatare studiaza impactul cheltuielilor cu personalul si al impozitelor sitaxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune.Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare ale unei intreprinderi , independent de politica financiara si fiscala.Spre deosebire derezultatul brut al exploatarii , acest sold tine cont de amortizare si constituirea provizioanelor.Acesta pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare , dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si a riscurilor de exploatare.Rezultatul current reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale , obisnuite ale intreprinderii.Acest indicator permite aprecierea impactului politicii financiarea intreprinderii asupra rentabilitatii.Diferenta dintre rezultatul curent si cel al exploatarii este expresia politicii financiare a intreprinderii , a deciziilor luate pe acest plan.Rezultatul net contabil corespunde sintezei rezultatului curent si exceptional,corectat cu urmatoarele elemente:

-participarea salariatilor la rezultate-impozit pe profit

Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv , ceea ce inseamna a interprinderea este rentabila.Rezultatul net pozitiv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a intreprinderii , adica ceea ce ii ramane interprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respectiv

15


ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII SEM. II

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:

Construcţii 30.000 lei Amortizarea construcţiilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienţi 2000 lei Clienţi incerţi 700 lei Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei Conturi la bănci în lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vărsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată

de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă

neamortizată de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei; d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi

în valoare de 100 lei; e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind

irecuperabile; f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat

sconturi în sumă de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei. Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

OPERATIILE DE LICHIDARE EFECTUATE DE LICHIDATOR AU FOST:A) CONSTRUCTIILE AU FOST VANDUTE CU 11.000 LEI, FATA DE VALOAREA

RAMASA NEAMORTIZATADE 10.000 LEI;A* Valorificarea elementelor de activ:1. vanzarea constructiilor461= % 13.0907583 11.0004427 2.090

2. scoaterea din evidenta a constructiilor

16


% = 212 30.0002812 20.0006583 10.000

3. incasare creante din vanzare constrcuctii 5121=461 13.090(4111=7583 11.000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121 =4111 11.000)

B) ECHIPAMENTELE TEHNOLOGICE AU FOST VANDUTE CU 7000 RON FATA DE VALOAREA RAMASA NEAMORTIZATA DE 5.000 RON;

4. vanzarea echipamentelor tehnologice461= % 8.3307583 7.0004427 1.330

5. scoaterea din evidenta a echip.tehn % = 213 15.0002813 10.0006583 5.000

6. incasare creante din vz.echip.tehn5121=461 8.330(4111= 7583 7000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121=4111 7.000)

C) MATERIILE PRIME AU FOST VANDUTE CU 2850 RON FATA DE VALOAREA DE 2.500 RON;

7. trecerea materiilor prime la marfuri371 = 301 2.500

8. vanzarea marfurilor 4111 = % 3.391,507072. 8504427 541,50

9. destocarea marfurilor607=371 2.500

10. incasare creante din vz.marfuri5121=4111 3.391,50601= 301 3.000; 391=7814 500 ;4111=708; 2.850 taxare inversa ... nu se aplica tva 5121= 4111 2.850

D) IN VADEREA INCASARII INAINTE DE SCADENTA A CREANTELOR CERTE AU FOST ACORDATESCONTURI IN VALOARE DE 100 RON;

11. incasare creante % = 4111 2.0005121 1.900667 100

17


12. inreg.TVA aferent scontului acordat 667=4427-16

E) DIN SUMA CLIENTILOR INCERTI DE 700 RON SE INCASEAZA JUMATATE, RESTUL FIINDIRECUPERABILE;

13. inreg sume irecuperabile 654=4118 350

14. incasare creante incerte5121=4118 350(5121=4116 350 ;496=7814 400;654=4116 350)

F) PENTRU PLATA INAINTE DE TERMEN A DATORIILOR CATRE FURNIZORI, ACESTIA AU ACORDATSCONTURI IN SUMA DE 350 RON;

15.plata datorii furnizori401= % 7.0005121 6.650767 350

16. inregistrare TVA aferent scont. obtinute 4426= 767 -56

G) CHELTUIELILE EFECTUATE CU LICHIDAREA SOCIETATII AU FOST IN SUMA DE 900 RON.

17.inregistrare servicii lichidare 628=401 900

18. plata lichidator 401=5121 900

19. anulare ajustari pt deprecierea mat.prime 391=7814 500

2.Care sunt primele măsuri în urma deschiderii procedurii de insolvenţă

În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condiţiile art. 32 alin. (2), debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea menţiunii.

(2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate au reprezentanţi în ţară, notificarea va fi trimisă acestora din urmă.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă

AUDIT

18


1. Când verificaţi amortizarea imobilizărilor corporale vă asiguraţi că: a) planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent; b) planul de amortizare contabilă e diferit de planul de amortizare fiscală; c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevăzute în reglementările în vigoare.

2. Dacă aţi constatat incertitudini care însă nu afectează în mod semnificativ situaţiile financiare, opinia va fi:

a) fără rezerve; b) fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii; c) procedaţi la extinderea controlului.

3. Orientarea şi planificarea auditului.

Aceasta activitate este o etapa importanta in cadrul misiunii de audit, deoarece este etapa care urmeaza dupa ce auditorul a acceptat misiunea de audit financiar contabil. Principalele aspecte avute in vedere de catre auditor se refera la obtinerea de informatii cu caracter general care sunt utile in procesul planificarii misiunii de audit financiar contabil.

Etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil sunt urmatoarele: culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general privind activitatea desfasurata

de catre intreprindere; determinarea si studierea domeniilor si sistemelor semnificative ale intreprinderii; alcatuirea planului de misiune al auditului financiar contabil; alcatuirea programului de lucru al auditului financiar contabil; supervizarea misiunii de catre conducatorul acesteia, care, potrivit cadrului teoretic,

conceptual si legal, trebuie sa fie auditor financiar autorizat de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR).

Culegerea si prelucrarea de informatiiIn cadrul acestei etape, obiectivele auditorului constau in cunoasterea activitatii desfasurate

de catre intreprindere, cum ar fi: informatii despre activitatea si domeniul de activitate al intreprinderiicereri de consultare a documentelor intreprinderii, studierea organigramei si examinarea analitica a indicatorilor statici si dinamici ai acesteia. Auditorul va pune accent pe studierea politicilor financiare si manageriale utilizate, modul de organizare a contabilitatii, practicile si politicile contabile proprii, sistemul de contabilitate si de control intern.

Domeniile si sistemele semnificativeAceasta etapa presupune identificarea zonelor de risc ale intreprinderii, identificarea

elementelor pentru care auditorul trebuie sa puna un accent deosebit, stabilirea procedeelor si tehnicilor care trebuie aplicate in vederea analizarii acestor elemente. Domeniile si sistemele semnificative ale unei intreprinderi se refera la principalele activitati desfasurate de catre aceasta, cum ar fi: activitatea de aprovizionare, productie, comercializare si alte activitati preponderente. Pornind de la aceste domenii semnificative, auditorul trebuie sa identifice conturile care evidentiaza tranzactiile realizate din urmatoarele puncte de vedere: in primul rand, auditorul trebuie sa verifice

19


tot fluxul informational al acestor domenii semnificative, iar in al doilea rand, trebuie sa fie studiate cu atentie suplimentarea acelor sume care au valori foarte mari, frecventa lor si influenta acestora in situatiile financiare. Acest punct de vedere este justificat pentru ca aceste valori mari pot influenta deciziile utilizatorilor externi ai situatiilor financiare.

Planul misiunii de audit Acest instrument este util pentru demararea efectiva a misiunii de audit financiar contabil,

avand ca obiectiv stabilirea etapelor de desfasurare a misiunii, dar si a riscurilor care trebuie gestionate cu ocazia desfasurarii acesteia. Prin intermediul acestui instrument se poate determina:

natura si dimensiunea verificarilor realizate; organizarea misiunii astfel incat la finalizarea acesteia auditorul sa poata exprima o

opinie rezonabila privind situatiile financiare auditate ale intreprinderii. Planul misiunii de audit are la baza programul de munca, principalele elemente ale acestui

document fiind: alegerea membrilor echipei de audit, repartizarea lucrarilor de audit pentru fiecare membru in parte, apelul la experti externi pentru activitati care nu tin de competenta membrilor echipei de audit, coordonarea misiunii de audit intre membrii echipei, obtinerea unui calendar al sedintelor AGA si CA, termenul de finalizare a misiunii si data predarii raportului de audit.

Principalele elemente componente ale unui plan de audit financiar contabil sunt: prezentarea intreprinderii, paragraful privind informatiile contabile obtinute, prezentarea obiectivului misiunii, prezentarea sistemelor si domeniilor semnificative, orientarea programului de lucru, prezentarea echipei si a bugetului de misiune, termenul de finalizare a misiunii.Programul de munca este util pentru a stabili natura, derularea si intinderea procedurilor de audit necesare misiunii. El reprezinta un ansamblu de instrumente care permit un control mai bun al executarii lucrarilor. De asemenea, prin intermediul acestui instrument se permite detalierea obiectivelor auditului, prezentarea bugetului de timp necesar fiecarei etape din planul realizat si cuantificarea acestor indicatori pentru fiecare membru al echipei de audit.

Supervizarea misiuniiAceasta etapa este importanta deoarece, dupa repartizarea lucrarilor in timp si pe fiecare

membru al echipei de audit, seful misiunii care este auditorul financiar trebuie sa supravegheze si sa verifice toate activitatile desfasurate de fiecare membru al echipei de audit, pentru ca responsabilitatea unei misiuni de audit financiar eficiente revine sefului misiunii, adica auditorului financiar.

4. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare.El întocmeste în mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.

Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.

Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus în lucru.

20


5. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de cumpărări şi de furnizori.

1. De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea cumparaturilor si de determinat daca ele au constituit obiectul unor remize sau ristorno

2. De analizat variatiile importante ale soldului contului furnizori cu cel al exercitiilor precedente sau al nivelului asteptat si de obtinut explicatiile despre aceste variatii

3. De obtinut balanta furnizorilor si de determinat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala

4. De informat pentru a sti daca soldurile sunt comparate cu extrasele de cont ale furnizorilor si de comparat cu soldurile perioadei precedente

5. De cercetat despre existenta datoriilor neanregistrate 6. De determinat daca datoriile fata de actionari, administratori si alta parti legate sunt

prezentate separat 7. De cercetat cauzele si justificarile intarzierilor la plata 8. De examinat soldurile vechi si a celor ce par prea mari 9. De verificat corecta contabilizare a datoriilor, in special a celor exprimate in devize 10. De analizat corecta regularizare a avansurilor acordate furnizorilor

21

Rezolvari Tema de Casa

Documents

Transcript of Rezolvari Tema de Casa