Revista "Poştalionul de Braşov" - August 2011

Acest număr al re ‑vistei noastre continuă,cu fidelitate şi consec ‑ven�ă, seria articolelordespre evenimentele des ‑făşurate în cadrul regiu ‑nii noastre poştale, lacare suntem martori şila care participăm şi noi,

salaria�ii poştali, precum şi a articolelor carepovestesc istoria institu�iei noastre şi alocurilor în care trăim.

Dar, pentru că ne dorim să fim şi maiaproape de colegii noştri, atât în timpulserviciului, cât şi în via�a lor personală, văpropunem patru rubrici noi şi anume:„Hobby”‑urile salaria�ilor poştali, „Copil depoştaş”, „Farmacia naturii” şi, nu în ultimulrând, „Tradi�ii şi obiceiuri”.

În primul rând vă mul�umesc, dragicolegi, că v‑a�i deschis sufletele şi ne‑a�i lăsatsă pătrundem în via�a voastră ca să putemistorisi preocupările, împlinirile, bucuriile şisuccesele pe care le trăi�i. Doar astfel amputut realiza rubricile „Copil de poştaş” şi„Hobby”‑urile salaria�ilor poştali.

Mul�umesc pe această cale şi MuzeuluiŢăranului Român care ne sprijină cu nouarubrică „Tradi�ii şi obiceiuri” şi mul�umesc,de asemenea, şi Revistei „Formula As” carea făcut posibilă apari�ia rubricii „Farmacianaturii”.

În speran�a că lectura revistei noastre vafi astfel mai plăcută şi mai aproape de su ‑fletele dumneavoastră, vă doresc o toamnăliniştită, plină de dragoste şi împliniri.

Redactor Şef, Gabriela BOTICI

Întrucât climatul economic în care majo ‑ritatea organiza�iilor operează în ultimeledecenii este în continuă schimbare, procesulde adaptare permanentă a strategiilor la noilerealită�i a devenit o necesitate.

Cei care fac, însă, parte integrantă din pro ‑cesul de schimbare sunt oamenii.

Vorbind despre oameni este important săspunem următorul lucru: în procesul deschimbare fiecare va reac�iona în modul săuspecific. Sunt persoane care se vor dedicatrup şi suflet schimbării, dar sunt şi unii carevor fi reticen�i. Cea mai importantă este atitu ‑dinea oamenilor în momentul schimbărilor.Atitudinea fa�ă de schimbare este factorulcare poate încetini sau, dimpotrivă, poatestimula acest proces.

Impactul pe care îl are atitudinea asupraschimbărilor în cursul unei vie�i este incredi ‑bilă. Atitudinea este, pentru mine, mai im ‑portantă decât faptele. Este mai importantădecât trecutul, circumstan�ele, eşecurile, suc ‑cesele. Ea va consolida sau va dezbina o fa ‑milie, o prietenie sau chiar o companie.Lucru remarcabil este că putem alege înfiecare zi atitudinea pe care o vom avea înziua respectivă.

Nu putem schimba trecutul şi nu putemschimba inevitabilul. Singurul lucru pe careîl putem face este să ne folosim de ceea ceeste numai al nostru: atitudinea pe care oadoptăm.

Haide�i să adoptăm o atitudine pozitivă şiorice schimbare care va trece peste noi nu vaface decât să ne întărească şi să ne ajute săcâştigăm experien�ă!

Să ne dea Dumnezeu sănătate, putere demuncă şi o atitudine cât mai adecvată înnoua institu�ie: Direc�ia Regională de PoştăCentru.

Director Regional DRP Centru,Olimpiu Nicolae CONSTANTIN

Mai aproape de voiEditorial

3august - septembrie 2011

Dragi colegi, după cum probabil a�i aflat,Poşta Română s‑a restructurat din nou înce ‑pând cu luna august 2011, renun�ându‑se lamai multe sucursale (Imobiliara, Transport,Servicii Poştale, IT&C).

Această restructurare a avut loc deoarececonducerea Companiei a constatat modulgreoi de comunicare şi mai ales de rezolvarea problemelor urgente cu care se confruntausalaria�ii, confuzia pe care o făceau posibiliiclien�i la momentul abordării pentru înche ‑ierea de noi contracte comerciale, imposibi ‑litatea urmăririi în timp real şi util aveniturilor şi cheltuielilor Companiei.

De asemenea, în ultima perioadă s‑auachizi�ionat materiale de cură�enie care săasigure strictul necesar la toate oficiilepoştale până la sfârşitul anului, s‑a declanşatprocedura pentru achizi�ia combustibiluluide încălzire pentru iarna 2011‑2012 şi se vorachizi�iona materiale de între�inere pentrumentenan�a clădirilor necesare în 2011.

După cum am mai spus noi, conducereaCompaniei împreună cu dumneavoastrătrebuie să aducem Poşta Română pe profit şica dovadă este faptul că pierderea pe 7luni/2011 este jumătate fa�ă de aceeaşiperioadă a anului 2010 respectiv ‑78.419/‑36.798 .

În urma acestei restructurări s‑au reîn ‑fiin�at Direc�iile Regionale de Poştă, pe carevi le prezint:

Direc�ia Regională de Poştă Bucureşticu oficiile componente: Oficiul Zonal Sector1, 2, 3, 4, 5, 6, Oficiul Jude�ean de Poştă Ilfovşi Oficiul Jude�ean de Poştă Giurgiu.

Direc�ia Regională de Poştă Centru –Braşov cu următoarele oficii jude�enecomponente: Oficiul Jude�ean de Poştă Alba,Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Direc�ia Regională de Poştă Nord Vest –Cluj cu următoarele oficiile jude�enecomponente: Oficiul Jude�ean de PoştăBihor, Bistri�a Năsăud, Cluj, Maramureş,Sălaj şi Satu Mare.

Direc�ia Regională de Poştă Sud Est –Constan�a cu următoarele oficii jude�enecomponente: Oficiul Jude�ean de PoştăBrăila, Buzău, Constan�a, Gala�i, Tulcea şiVrancea.

Direc�ia Regională de Poştă SudMuntenia – Ploieşti cu următoarele oficiijude�ene componente: Oficiul Jude�ean dePoştă Argeş, Călăraşi, Dâmbovi�a, Ialomi�a,Prahova şi Teleorman.

Direc�ia Regională de Poştă Sud Vest –Craiova cu următoarele oficii jude�enecomponente: Oficiul Jude�ean de Poştă Dolj,Gorj, Mehedin�i, Olt şi Vâlcea.

Direc�ia Regională de Poştă Nord Est –Iaşi cu următoarele oficii jude�ene compo ‑nente: Oficiul Jude�ean de Poştă Bacău,Botoşani, Iaşi, Neam�, Suceava şi Vaslui.

Direc�ia Regională de Poştă Vest –Timişoara cu următoarele oficii jude�enecomponente: Oficiul Jude�ean de PoştăArad, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş.

De asemenea, mai există în acest moment4 sucursale şi anume: Sucursala ServiciiFinanciare, Sucursala Servicii Integrate,Muzeul Na�ional Filatelic şi Fabrica deTimbre.

Mioara PRIBESCU,Director Executiv CNPR

Noile Direcţii Regionale de Poştă

4 august - septembrie 2011

Evenimente

Festivalul Medieval

Sighişoara 2011

Anul acesta a avut loc la Sighișoara, între27 și 31 iulie, cel mai mare festival medievaldin România. Eveniment cultural cunoscutdeja în Europa, a atras numeroși turiștiromâni și străini. Având în vedere notorie ‑tatea evenimentului, Poșta Română a hotărâtca Oficiul Poștal Sighișoara 1 să fie deschisși în zilele de sâmbătă și duminică, asigu ‑rând practic accesul turiștilor la serviciilepoștale pe toată durata de desfășurare afestivalului.

În afară de serviciile poștale obișnuite,Oficiul Poștal Sighișoara 1 a oferit turiștilorși câteva surprize filatelice. Astfel, corespon ‑den�a prezentată la oficiul poștal a fostobliterată în fiecare zi cu câte o ștampilăspecială dedicată festivalului. În total au fostutilizate 5 ștampile speciale, machetate dedoamna Lioara Mareș de la Serviciul Rela�iiPublice din C. N. Poșta Română.

Muzeul Na�ional Filatelic a expus pe

durata festivalului, în incinta OficiuluiPoștal Sighișoara 1, două colec�ii filatelice.Colec�iile, achizi�ii ale Muzeului Na�ionalFilatelic, au fost medaliate de mai multe orila mari expozi�ii filatelice na�ionale șiinterna�ionale și au apar�inut unor numecunoscute ale filateliei românești (prof.Valentin Berezovschi din Craiova și prof.Veniamin Micu din București).

Prima colec�ie a inclus peste 150 de ilus ‑trate maxime (piese filatelice foarte specta ‑culoase) reprezentând personalită�i aleculturii, artei și știin�ei românești. Textele ex ‑plicative, realizate în limba română șiengleză, au permis vizitatorilor să constatepreocuparea permanentă a Poștei Românede a populariza valorile culturale na�ionale,prin emiterea și punerea în circula�ie a unormărci poștale dedicate celor care au avut ocontribu�ie remarcabilă la progresul cultu ‑ral, artistic și știin�ific al României.


A doua colec�ie, intitulată „Autoportretulîn pictura universală”, a prezentat publiculuicare a trecut pragul oficiului poștal peste 100de ilustrate maxime realizate cu mărci poștaleemise de diferite administra�ii poștale dinîntreaga lume care reprezintă autoportreterealizate de mari maeștri ai picturii univer ‑sale, precum Nicolae Grigorescu, FrancescoGoya sau Albrecht Dűrrer. Merită subliniatfaptul că pe planșele de expunere a fostnominalizat muzeul care adăpostește tabloul(Luvru, Prado, Ermitaj etc.). Prin expunereaacestei colec�ii în public s‑a urmărit prezen ‑tarea rolului educativ al filateliei. Putemspune că timp de cinci zile vizitatoriiOficiului Poștal Sighișoara 1 au putut admira

selec�iuni din patrimoniul marilor muzee alelumii prin intermediul pieselor filateliceexpuse.

Evenimentul filatelic de la Sighișoara s‑abucurat de un ecou favorabil din partea vizi ‑tatorilor și a presei, fapt ce i‑a determinat pedoamna Director Executiv Mioara Pribescudin C. N. Poșta Română și pe domnulDirector Olimpiu Nicolae Constantin de laCentrul Regional Re�ea Poștală Brașov,ambii prezen�i la eveniment, să declare căiau în considerare posibilitatea ca astfel deac�iuni să se desfășoare și la viitoarele edi�iiale festivalului.

Cristian SCĂICEANUDirector adjunct Muzeul Na�ional Filatelic

Evenimente


Expoziţie filatelică

în Oficiul Poştal Braşov 1

În perioada 5 ‑ 13 august 2011, la OficiulPoştal Braşov 1, în sala publicului, s‑a pututadmira o expozi�ie filatelică organizată deMuzeul Na�ional Filatelic în cadrul căreia aufost prezentate două colec�ii intitulate „Per ‑sonalită�i ale culturii, artei şi ştiin�ei româneşti”şi „Autoportretul în pictura universală”.

În prima colec�ie au fost 148 de piesefilatelice, montate pe 75 foi de expunere,reprezentând savan�i, scriitori şi pictori care,prin crea�ia lor, au adus o contribu�ieremarcabilă la îmbogă�irea patrimoniuluicultural na�ional. Colec�ia a fost organizatădin punct de vedere cronologic, fiind pre ‑zentate personalită�i din toate perioadeleistorice. Dintre personalită�ile expuse îi men ‑�ionăm pe Grigore Ureche, Miron Costin,Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, GheorgheLazăr, Anton Pann, Mihai Eminescu, IonCreangă, Ion Luca Caragiale, Ion Slavici,Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu

Rebreanu, Mircea Eliade sau Martha Bibescu. Cea de‑a doua colec�ie a fost compusă

din 110 ilustrate maxime care au redat celemai importante figuri ale pictorilor şisculptorilor universali din următoarelestiluri artistice: renaştere, baroc, romantism,neoclasicism şi realism, precum: Alberti LeonBaista, Leonardo Da Vinci, SandroBoticelli, Michelangelo Buonarroti, Titien,Albrecht Dürer, Diego Velazquez, Peter PaulRubens, Rembrandt Hermensz van Rĳn şiLorenzo Berninni, Francisco de Goya, IonNegulici, Gheorghe Tăărescu, TheodorAmann, Nicolae Grigorescu şi IonAndreescu.

Diversitatea şi originalitatea pieselor, darşi mesajul pe care acestea îl transmit, auatras aten�ia şi admira�ia publicului vizita ‑tor, doritor să cunoască atât piesele filatelice,cât şi arta universală şi istoria literaturii şiculturii româneşti.


Cu emo�ie în suflet, absolven�ii ŞcoliiPostliceale de Poştă şi Telecomunica�iiBucureşti (Sec�ia Dirigin�i) promo�ia 1975s‑au întâlnit la sfârşitul lunii iunie 2011 înfrumoasa sta�iune de pe Valea Oltului –Căciulata.

Unii dintre aceştia nu s‑au revăzut de laterminarea şcolii, fapt ce le‑a adus oputernică emo�ie şi bucurie.

Într‑o atmosferă de bună dispozi�ie,bucurie şi emo�ie, cei 18 poştaşi participan�idin jude�ele: Alba, Argeş, Cluj, Gorj, Mureş,Prahova, Sălaj, Teleorman, Vâlcea şi Bucu ‑reşti au depănat frumoase întâmplări dinvia�a de poştaş şi amintiri din anii petrecu�ipe băncile şcolii.

Cei prezen�i au adus omagiu şi recunoş ‑tin�ă celor care le‑au îndrumat paşii înfrumoasa, dar dificila, meserie de poştaş,dascălilor şi îndrumătorilor de la unită�ilepoştale unde şi‑au făcut ucenicia, devenindla rândul lor îndrumători în activitate pentrualte genera�ii de oameni dedica�i poştei.

La sfârşitul celor două zile to�i ceiprezen�i s‑au despăr�it cu regret în suflet cătimpul a fost prea scurt pentru a‑şi depănaamintiri dragi şi au hotărât să se reîntâlneas ‑că şi în anii următori, cu speran�a că şi al�icolegi vor răspunde „prezent” la viitoareleîntâlniri.

Ionel STANCIUDiriginte Oficiul Poştal Cugir, jude�ul Alba

Emoţia revederii


Evenimente

Deschiderea oficială a celei de‑aVII‑a edi�ii a festivalului, organizatde către Asocia�ia Comunită�ilorMureş – Călimani în colaborare cuInstitu�ia Prefectului jude�uluiMureş şi Consiliul Jude�ean Mureşa avut loc sâmbătă, 9 iulie, orele13.00, în Răstoli�a, „La Alei”.

Edi�ia din acest an a festivaluluis‑a desfăşurat în comuna Răstoli�a.Comorile festivalului au fosttradi�ia şi portul popular. Au foststanduri special amenajate cuobiecte vechi, costume na�ionale depeste 150 de ani, lăzi de zestre şicovoare �esute manual, perne,ştergare şi multe alte obiecte de uzpersonal al meşterilor popu lari. Şipentru că vorbim de tradi�ie eranormal ca şi Poşta Română să fie înmĳlocul oamenilor, în cadrulevenimentului.

Poşta Română, reprezentată deOJRP Mureş, a participat la acestfestival cu un stand mai deosebitamenajat şi anume cu un ghişeumobil.

Ghişeul mobil a fost atrac�iacopiilor la festival. Aceştia, înso�i�ide părin�i, au urcat în ghişeulmaşinii şi au pus tot felul deîntrebări: „Poşta asta umblă până însat la noi?”

Colegele noastre Iacob Meda şiRuja Ana de la Oficiul Poştal TârguMureş 1, doamna Dirigintă StoicaMariade şi oficianta Fodor Maria dela Oficiul Poştal Răstoli�a, alături dedomnul Director Jude�ean CrişanEugen au prezentat ghişeul poştalmobil vizitatorilor.

Claudia MÎNDRU,OJP Mureş

Festivalul de datini şi obiceiuri al Văii Mureşului


Pe Valea Mureşului, într‑o zonă montanăturistică extraordinar de frumoasă, amîntâlnit o familie de poştaşi dedica�i totalacestei meserii. ,,Să fii poştaş este o cinste. Înanul 1970 am inaugurat primul oficiul poştalaici în Stînceni şi iată că am trăit s‑o văd şi pefiica mea mutată într‑o nouă loca�ie”, a declaratfostul Diriginte Ciubotă Grigore, care era şiel în mĳlocul nostru şi îşi amintea cu nostal ‑gie de primele clipe petrecute ca poştaş.

To�i cei care lucrează aici sunt o familieîn adevăratul sens al cuvântului: CiubotăDumitru ‑ factor rural, Ciubotă Mihaela ‑factor local, Ciubotă Maria ‑ oficiant rural.

Această loca�ie a fost amenajată în tota ‑litate cu sprĳinul primăriei locale şi alconsiliului local.

Viceprimarul Nut Aurel a declarat:,,Colaborăm cu Poşta Română de aproape 40 deani şi acesta este cel mai bun lucru care se poateîntâmpla între institu�ii.”

Domnul Director jude�ean OJRP Mureş adeclarat: ,,Pe noi, poştaşii, ne onorează că neaflăm în asemenea spa�ii, în care ne putem desfă ‑şura activitatea în mod civilizat şi mul�umim

celor care ne‑au sprĳinit în această ac�iune, atâtPrimăriei cât şi Consiliului Local. Toate acesteamenajări s‑au făcut în primul rând pentrucomunitate, pentru clien�ii noştri şi nu înultimul rând pentru colegii noştri.”

Directorul Regional CRRP Braşov,Olimpiu Nicolae Constantin, a declarat:„Deşi Poşta Română este în plin proces derestructurare, o nouă loca�ie aduce satisfac�ii atâtprofesionale, cât şi financiare prin creşterea devenituri”.

De asemenea îi mul�umim şi coleguluinostru Săliştean Florin de la sec�ia Imobi ‑liara Mureş, care şi‑a adus aportul prinspiritul lui de bun organizator, făcândposibilă inaugurarea unei noi loca�ii încadrul OJRP Mureş.

Fie ca şi de acum înainte colegii noştri săfie la fel de aprecia�i de către comunitate aşacum sunt acum şi cum reiese din declara�iaunei fidele cliente referitor la poştaşi: „Vino,că numai pe tine, poştaşule, şi pe popă îl maiaştept cu drag.”

Claudia MÎNDRU, OJP Mureş

Începând cu 1 iulie 2011, Oficiul Rural

Stînceni s-a mutat într-o nouă locaţie

Ciubotă Grigore – pensionar diringinte, CiubotăDumitru – factor rural, Ciubotă Mihaela – factor local,

Ciubotă Maria – oficiant rural, Ciubotă Elisabeta –pensionară factor înlocuitor

Director Jude�ean OJRP Mureş – Eugen Crişan,Viceprimar Stînceni – Nut Aurel şi Director Regional –

Olimpiu Nicolae Constantin

Evenimente


Cartile postale îti arata lumea

) )

, , ,

Concursul na�ional „Căr�ile poştale î�iarată lumea” organizat de CompaniaNa�ională Poşta Română, cu sprijinul Minis ‑terului Edu ca�iei, Cercetării, Tineretului şiSportului, a ajuns la final.

Acest concurs presupune colec�ionarea acât mai multor căr�i poştale primite de cătrecopii, în timpul vacan�ei de vară (cu datapoştei cuprinsă în perioada 1 iunie – 12septembrie).

Sec�iunile concursului:

1|Cele mai multe căr�i poştale primite,indiferent de expeditor;

2|ROMÂNIA – Această sec�iunepresupune colec�ionarea de căr�i

poştale primite din cele mai multe localită�idin România;

3|EUROPA – Această sec�iune presu ‑pune colec�ionarea de căr�i poştale

primite din cele mai multe �ări din Europa;

4|DIN LUMEA ÎNTREAGĂ ‑ Aceas tăsec�iune presupune colec�io narea de

căr�i poştale primite din cele mai multe �ăridin întreaga lume.

Ultimele etape ale concursului:A12 septembrie – 24 septembrie ‑ com ‑

pletarea formularului de înscriere sub îndru ‑marea obligatorie a unui cadru didactic caresă confirme numărul de căr�i poştale colec�io ‑nate. Formularul se poate descărca de pe site‑ul Poştei Române: www.posta‑romana.ro.

AExpedierea formularelor de înscriere în

concurs până la data de 24 septembrie 2011(data limită a poştei).

A28 septembrie 2011 ‑ Deschiderea pli ‑curilor de către Comisia de jurizare în pre ‑zen�a membrilor juriului şi desemnareacâştigătorilor. Se va solicita câştigătorilordesemna�i să expedieze colec�iile de căr�ipoştale în vederea validării acestora.

A 29 septembrie – 5 octombrie 2011 ‑Sosirea coletelor cu colec�iile de căr�i poştaleale copiilor câştigători în vederea validăriipremiilor.

A6 octombrie – Deschiderea coletelor cucăr�ile poştale de către Comisia de jurizare înprezen�a membrilor juriului şi validareacâştigătorilor.

Premii:MARELE PREMIU – Circuitul Europei ‑

7 zile cu autocarul pentru 1 copil înso�it de1 părinte

4 Premii I (câte unul pentru fiecaresec�iune): 1 sejur de 5 nop�i la mare înspa�iile de cazare ale CNPR pentru 1 copilînso�it de 1 părinte

4 Premii II (câte unul pentru fiecaresec�iune): 1 sejur de 5 nop�i la munte înspa�iile de cazare ale CNPR pentru 1 copilînso�it de 1 părinte

4 Premii III (câte unul pentru fiecaresec�iune) un clasor cu timbre.

Gabriela BOTICI


Interviu

Pentru început spune�i‑ne câte cevadespre dumneavoastră.

Primele no�iuni despre serviciile oferitede Poşta Română le‑am aflat înainte de aîmplini 15 ani, vârstă la care am începutstudiile la Liceul Industrial de Poştă şiTelecomunica�ii Bucureşti.

După terminarea studiilor, începând cuanul 1976 am ocupat în Poştă, de‑a lungulanilor, mai multe func�ii: telefonistă înjude�ul Dolj, oficiantă, casieră, diriginte,inspector cu atribu�iuni de coordonare aColectivului de Control Ulterior şi inspectorexploatare în cadrul OJP Braşov. Din anul2001 şi până în octombrie 2010 am înlocuitto�i şefii de OJP Braşov care au ocupataceastă func�ie de‑a lungul anilor. Func�ia deDirector Opera�ional o de�in din octombrie2010.

Despre familia mea vă pot spune că estefoarte puternică şi bine închegată. În generalsunt o femeie norocoasă pentru că am ocăsnicie trainică şi fericită, am un băiat,Cătălin, care s‑a realizat foarte bine pe planprofesional, o noră, Alina, care lucrează şi eaîn Poştă şi doi nepo�ei frumoşi şi sănătoşi,Tudor şi Rareş.

Spune�i‑mi mai multe despre oameniicare fac parte din personalul OficiuluiJude�ean de Poştă Braşov.

Colegii din cadrul OJP Braşov suntpersoane cu o mare experien�ă profesională,dedica�i muncii lor. Comunicarea între noieste bună, iar atunci când se ivesc situa�iispeciale se lucrează în echipă până larezolvarea acestora, fără să se �ină cont că s‑au epuizat orele de program.

Ce fel de activită�i vă ocupă majoritateatimpului de lucru şi cum a�i ajuns să vădedica�i cu trup şi suflet acestora?

Nu pot să mă refer la un anumit tip de

activită�i. În cursul unei zile activită�iledesfăşurate sunt variate, administrative, deorganizare şi nu în ultimul rând de exploa ‑tare. Cum să nu te dedici activită�ilor zilnicecând poşta „îmi curge prin vene”, cum sespune şi doresc permanent ca totul sădecurgă normal, să avem cât mai pu�iniclien�i nemul�umi�i de calitatea serviciiloroferite de noi, să încercăm să asigurămsalaria�ilor condi�ii optime de muncă, înlimita posibilită�ilor, în vremuri atât de greledin punct de vedere financiar.

Descrie�i‑mi, în linii mari, o zi dinactivitatea dumneavoastră.

De regulă o zi de lucru începe cu vizareadocumentelor pentru virarea sumelor sositeprin mandate poştale pentru beneficiarii deconturi bancare, alocarea către salaria�ii OJP‑ului a lucrărilor sosite, îndrumareasalaria �ilor în vederea solu�ionării lucrărilor şirespectarea termenelor de răspuns, verificareasubunită�ilor poştale din subordinea OJP‑uluipe teren şi multe alte activită�i (audien�e cuclien�ii, rezolvarea de reclama�ii, etc.).

MARIANA PASCARIU – Director operaţional OJP Braşov

„Sunt o femeie norocoasă”


Care este rolul dumneavoastră în cadrulOficiului Jude�ean de Poştă Braşov şi de cea�i ales să vă implica�i la acest nivel?

Rolul meu în cadrul OJP‑ului este acelade a organiza, coordona, îndruma şi contro ‑la desfăşurarea întregii activită�i din punctde vedere poştal, prin intermediul tuturorsubunită�ilor poştale. Am considerat că,fiind atât de implicată în decursul anilor,pentru fiecare func�ie de�inută în sistem, estedatoria mea să încerc să mă implic şi la acestnivel.

Care este, după părerea dvs., profilulunui director opera�ional la nivel de oficiujude�ean şi, uitându‑vă atent la colegii dinalte jude�e, ce fel de oameni sunt aceştia?

După părerea mea un director opera ‑�ional trebuie să fie corect şi competent. Câtdespre colegii mei din celelalte jude�e dincadrul Direc�iei Regionale de Poştă Braşovconsider că se încadrează în profilul celorap�i să rezolve şi să coordoneze multitu ‑dinea de probleme care apar zilnic la niveluljude�ului lor.

Prin ce crede�i că se diferen�iază colecti ‑vul Oficiului Jude�ean de Poştă Braşov, fa�ăde alte colective asemănătoare?

Eu consider că fiecare colectiv de inspec ‑tori de exploatare la nivel de jude� areaceeaşi menire şi, indiferent de situa�ie,fiecare salariat în parte trebuie să‑şi înde ‑plinească atribu�iunile alocate, să fie cât maieficient şi să nu‑şi piardă timpul aşteptândsă se termine programul de lucru. Nuconsider că există diferen�e între colectivulOJP Braşov şi alte colective asemănătoare.To�i suntem puternic motiva�i să muncim,pentru creşterea veniturilor, în vedereapăstrării locurilor de muncă.

Cum crede�i că v‑a dezvoltat ca om şi calider această func�ie?

În popor se spune că dacă vrei să vezicaracterul unui om, dă‑i o func�ie de şef! Caom încerc să fiu impar�ială, să ajut cum şi câtpot , iar ca lider vreau să mă fac în�eleasă decătre toate persoanele cu care rela�ionez, atâtcu colegii, cât şi cu clien�ii Poştei.

Ce crede�i că v‑ar fi lipsit din via�ă şi dinactivitate dacă nu a�i fi fost numită coordo ‑nator al oamenilor şi al bunului mers alactivită�ii din subunită�ile poştale din totjude�ul Braşov?

Având în vedere traseul meu profesional,pe parcursul celor 35 de ani vechime, credcă lipsa acestei func�ii ar fi fost ca o neîm ‑plinire profesională. Aşa gândesc acum,când îndeplinesc şi această func�ie.

Ce au trezit în dumneavoastră noilesolicitări venite din partea conducerii, odatăcu ocuparea acestui post: spiritul antrepre ‑norial, capacitatea de a lua decizii rapid,spiritul analitic, spiritul de echipă, toate laun loc sau niciunul?

Solicitările pe care le implică aceastăfunc�ie au trezit în mine toate acestea la unloc, pentru că îmi doresc ca fiecare decizie pecare o iau să fie bună, să nu dezamăgescniciuna dintre persoanele care cred înpoten�ialul meu şi nici pe colegii mei, alăturide care lucrez zi de zi.

Cum şi unde vă vede�i peste 10 ani?Această întrebare mă amuză. Peste 10 ani

ar trebui să fiu la pensie, dacă m‑a�i fiîntrebat eventual, cum şi unde mă văd peste5 ani, aş fi răspuns că mă văd tot salariat alPoştei, iar peste 8 ani mă pregătesc să fiu otânără pensionară.

Care considera�i că este cea mai marerealizare a dumneavoastră până în prezent?

Din punct de vedere personal cea maimare realizare este copilul meu şi familia lui,asta însemnând: studii, loc de muncă, cămin,so�ie şi copii. Ce altceva îşi mai poate dori omamă? Iar din punct de vedere profesionalcea mai mare realizare o constituie ascensiu ‑nea mea în func�ie, de‑a lungul carierei, ca orecunoaştere a muncii mele.

Care este cea mai mare dorin�ă în ceea cepriveşte via�a dumneavoastră personală?

Dorin�e? Multe, dar în primul rând să fiuşi să am o familie sănătoasă, ca să mă potbucura alături de ei de toate bucuriile şiîmplinirile pe care �i le dă via�a.

Marinela PETRIŞOR


Copil de postas, ,

Faptul că avem copii de excep�ie laBraşov o ştim cu to�ii, dar atunci cândaceştia provin din familii de poştaşi,mândria noastră este şi mai mare.

Astfel se întâmplă şi cu MARIACONSTANTIN, fiica Lumini�ei Constantin– oficiantă la Oficiul Poştal Braşov 7, care aparticipat la diferite olimpiade şi concursuriinterne şi interna�ionale, ocupând locurifruntaşe.

S‑a născut la 24 martie 1993, la Sinaia,într‑o frumoasă primăvară, aşa cum i‑a fostşi via�a până acum: un drum presărat curealizări.

La o vârstă destul de fragedă, atunci cândalte feti�e nu renun�aseră la jocurile copilă ‑riei, Maria participa, în clasa a IV‑a, laconcursul „Cangurul”, unde ob�inea locul I

pe jude�, iar în clasa a VI‑a câştiga o tabărăinterna�ională, ob�inând locul III la acelaşiconcurs.

Şi‑a continuat studiile la Colegiul„Andrei Şaguna” şi în clasa a XI‑a participăla Olimpiada de Informatică, calificându‑sela faza Na�ională, unde ob�ine medalia debronz.

Tot în această perioadă face parte dintr‑oechipă de elită care participă la ACSL(American Computer Science Language) dinNorth Haven Connecticut SUA, la sfârşitullunii mai a acestui an, de unde s‑au întorspremian�i la Braşov. La întoarcere, Maria adeclarat: „Sunt mândră că le‑am furat aurulamericanilor. Nu ne aşteptam să aducem aurulîn �ară, deoarece am avut o concuren�ă acerbă,mai ales din partea echipei Canadei, dar în final

Mândria de a fi campion


am reuşit”. În America, braşovenii au intratîn concurs alături de alte 230 de licee dinAmerica, Europa şi Canada, concurând lacategoria „Seniori 3”, unde au ob�inut 109puncte din 110 posibile.

Acest palmares, cât şi multe alterezultate, s‑au datorat numai muncii eiasidue, Maria fiind conştientă că numaiastfel via�a îi va fi încununată de împliniri,satisfac�ii şi bucurii.

Maria este o fată modestă, obişnuită,ambi�ioasă, o adolescentă căreia îi placmuzica şi sportul (mai ales baschetul), careştie ce vrea de la via�ă, care luptă pentru a‑şi atinge idealurile. Ştie că toate visurile ei,într‑o bună zi, vor deveni realitate şi şi‑apropus să urmeze Facultatea de Informatică

de la Cluj, pentru ca apoi să îşi găsească unloc de muncă într‑o companie multina ‑�ională, în domeniul informaticii.

Ne punem întrebarea firească: oare cumse simte mama Mariei cu un asemenea copil,lăsat singur acasă de mic, din cauzaserviciului, maturizat înainte de vreme, darcu o fire ambi�ioasă? Cum poate fi altfeldecât mândră şi fericită că a adus pe lume ominune de copil care a uimit pe toată lumeade la o vârstă fragedă.

Sperăm ca şi pe viitor să auzim derezultatele de excep�ie ale Mariei, dar şi derezultatele altor copii care provin din familiide poştaşi. Mult succes!

Daniela PUMNEA


Oficiile Postale se prezinta,

)

Oficiul Poştal Braşov 12

CIURTE MARILENA – diriginte

Suciu Mihaela – oficiant Breban Cornelia – oficiant Ţeposu Răzvan – oficiant Lingea Ileana – oficiant

Parîng Anca –oficiant

Balog Monica –oficiant

Romanov Cristina –oficiant

Gavrilă Eugenia –oficiant

Muntean Aristi�a –casier


Mă numesc Ciurte Marilena, suntdiriginta Oficiului Poştal Braşov 12 şi suntlicen�iată în management.

Lucrez în sistemul poştal de peste 31 ani,iar la acest oficiu de numai 4 ani, deşi parecă suntem împreună de o via�ă.

Când am venit aici aveam acumulatăexperien�ă în această func�ie, întrucât maifusesem diriginte şi la Oficiul Poştal Braşov4 şi la Oficiul Poştal Braşov 7.

Colectivul acestui oficiu este compus din10 salaria�i: 8 ofician�i, un casier şidirigintele, jumătate dintre ei fiind angaja�idupă venirea mea aici.

În toată activitatea mea ca diriginte mi s‑a părut deosebit de important ca salaria�iisă fie corec�i, să‑şi cunoască foarte bine atri ‑bu�iunile din fişa postului, fapt ce rezolvăproblema disciplinei în muncă. Atunci cândsalariatul ştie exact ce are de făcut, atuncicând ştie că munca sa reprezintă o verigă dinlan�ul activită�ii pe care o desfăşoară în ‑tregul colectiv, nu po�i da greş. Performan�ade a avea un asemenea colectiv unit, fărăfalsă modestie, se ob�ine doar prin impli ‑carea tuturor şi mult profesionalism.

Iar noi ne mândrim cu faptul că suntemun adevărat COLECTIV, aşa cum este eldefinit şi în�eles de marea majoritate aoamenilor.

Ofician�ii din Oficiul Poştal Braşov 12 potlucra în orice ghişeu şi sunt folosi�i ori decâte ori este nevoie, fără teama că nu cunoscanumite programe informatice.

Este normal ca to�i ofician�ii să cunoascătoate programele informatice şi instruc�iu ‑nile specifice de lucru, pentru a putea facefa�ă în orice situa�ie ivită, iar acest lucrurezolvă, în mare parte, problemele legate depersonal, în perioade de concedii de odihnăsau când se ivesc concedii medicale.

Subunitatea noastră este amplasată pestrada Zizinului nr. 71, la intersec�ia a trei

mari artere de circula�ie din Braşov:Bulevardul Alexandru Vlahu�ă, BulevardulSaturn şi strada Zizinului, acest lucru făcândca numărul vizitatorilor noştri să fie mare.

Ne străduim să ne păstrăm clien�ii fidelişi să atragem şi al�i clien�i de la firmeconcurente, acest lucru fiind posibil doarprintr‑un serviciu de calitate şi un zâmbetoferit din inimă, ca de la om la om. Dămrela�ii cât mai exacte şi solu�ii cât mai bunela probleme pe care clien�ii le ridică în rela�iacu Poşta.

Salaria�ii noştri sunt instrui�i să găseascăcea mai optimă solu�ie pentru clien�ii care nesolicită ajutorul, astfel încât să le câştigămîncrederea, ştiind că aşa vor reveni la noi,acest lucru însemnând pentru Poştă veniturişi implicit locuri de muncă.

Din rândurile de mai sus pare căactivitatea noastră se desfăşoară într‑un modrigid, dar atunci când to�i îşi fac treaba corectşi până la capăt, totul devine o obişnuin�ă şinimic nu �i se mai pare greu.

Cu toate că activitatea este continuă,totuşi zilele de naştere ale colegilor noştri nutrec neobservate, ne bucurăm şi sărbătorimîmpreună şi to�i încercăm să le facemsărbători�ilor acea zi specială, aici, în micanoastră familie.

Aş vrea să men�ionez realul ajutor pecare îl primim de la întreg colectivul deinspectori al OJP Braşov, care răspunde laorice solicitare a noastră în măsuraposibilită�ilor şi mai ales doamnei DirectorMariana Pascariu.

Ne bucurăm că revista „Poştalionul deBraşov” a poposit în mĳlocul colectivuluinostru, motiv care îmi dă fericitul prilejul săspun că mă simt onorată că lucrez în acestcolectiv.

Diriginte CIURTE Marilena


Hobby

Începând cu acest număr al revisteiinaugurăm o nouă rubrică, în care aducemîn prim plan pasiuni ale lucrătorilor dinoficiile poştale, pasiuni pe care unii şi leexteriorizează printr‑o formă de artă.

Am început această rubrică prezentândpasiunea artistică a Dorinei Enache, fostfactor poştal la Oficiul Poştal Hălchiu, jude ‑�ul Braşov, care şi‑a desfăşurat activitatea încadrul acestui oficiu timp de 33 de ani.

Doamna Dorina Enache, în vârstă de 58ani, acum pensionară, a făcut o adevăratăpasiune pentru un anumit tip de artă. Ea aîncercat şi a reuşit să dea naştere unortablouri din materiale destinate cu totul şi cutotul altor scopuri, folosind ca materie primăpentru tablourile sale paie şi chiar muşchi decopac.

Deşi pare incredibil, Dorina Enache acreat adevărate imagini artistice doar dinaceste materiale.

„De câ�iva ani am încercat să «pictez» oriceutilizând doar paie. Nu am folosit şi nici nu voifolosi coloran�i chimici. Pentru toate tablourileam întrebuin�at culorile baturale ale firelor depaie. În această privin�ă, ca să pot ob�ine diferitenuan�e, folosesc paie de grâu şi orzoaică culese

înainte, în timpul şi după coacere. Am vrut sădovedesc că din aceste paie, pe care toată lumeale calcă în picioare sau care sunt folosite pentruhrana şi îngrĳirea animalelor, se pot face lucrurifrumoase. Bineîn�eles, este nevoie de îndemânare,gust pentru frumos şi măiestrie”.

Dorina Enache a ajuns la o asemeneaîndemânare în acest domeniu, încât, pentrua realiza un tablou de mărime medie, îi suntnecesare circa trei‑patru zile de muncă.

„Pot să «pictez» orice, de la chipuri deoameni şi diferite obiecte, până la peisajenaturale. Pentru mine nu mai constituie oproblemă niciun fel de subiect”.

Decora�iunile interioare lucrate manualaduc un aer de autenticitate şi personalitatelocuin�ei sale. Realizarea acestor tablouriartizanale necesită migală şi talent. Bucă�ilede paie trebuie lipite cu mare grĳă, pentru anu rămâne urme. Pânza este de culoareînchisă, pentru a crea un contrast cu repre ‑zentarea tabloului, de culoare galbendeschis.

A învă�at singură să realizeze obiecteartizanale folosind materiale adunate chiarde ea din natură. Peisaje, clădiri sau chiarchipuri de oameni stilizate se regăsesc

Tablouri din paie

Vă consideraţi o artistă? „E prea mult spus. Poate un fel de artist popular. Nu am pretenţii, iar ceea ce fac, fac din pasiune

şi pentru copii, din dorinţa de a le transmite dragostea pentru muncă, pentru frumosul din naturăşi pentru a le dezvolta gustul estetic.”

Ce vă place cel mai mult?„Îmi place să muncesc, îmi place viaţa şi când spun viaţa mă refer la tot: oameni, comunicare,

relaţii între oameni. Îmi plac munca şi plimbările în aer liber. Activitatea de factor poştal mi-a adusmulte satisfacţii şi sănătate, dar şi mult stres. Mişcarea este foarte importantă, dă tonusul activităţiiumane.”

Ce nu vă place?„Nu îmi place să văd oamenii îndureraţi şi trişti, dar din păcate acum văd tot mai mulţi în astfel

de situaţii. Aş vrea să îi văd pe toţi bucuroşi. Detest vulgaritatea şi atitudinea oamenilor faţă demediul înconjurător. Nu îmi place răutatea oamenilor.”


reproduse în tablourile sale, fără acuarelăsau uleiuri, ci doar cu ajutorul unor paiepresate şi aranjate după metode doar de eaştiute.

„Sunt abilită�i dobândite. A fost cevanepremeditat. Dumnezeu m‑a îndemnat şisprĳinit, am făcut‑o din plăcere şi ca să‑midomolesc nevoia de sim� artistic, după ce m‑am îmbolnăvit şi am ieşit la pensie.

Este doar un hobby care mă relaxează şi măajută să‑mi eliberez energia negativă. Am realizatpentru prima dată un tablou reprezentând oimagine simplă. Am constatat efectul realizatprin contrastul paiului de orzoaică cu fundaluldin pânză de o nuan�ă închisă. Realizez imaginiartistice în diferite forme: flori, chipuri de om, decopii, biserici, animale încadrate în peisaje dinnatură, reproduceri după icoane.

Îmi fac singură rost de materiale. Adun paiedin lanuri de cereale după care le leg în

mănunchi şi le pun la uscat. Le cură� de funzeleuscate, aleg por�iunile dintre noduri, le sec�ionezşi le presez. Opera�ia următoare este aplicarea lorpe o suprafa�ă de placaj sau pe o pânză de culoareînchisă, bucată lângă bucată, lipite cu un adezivuşor.”

Atât despre meşteşugul său, restulmanoperei preferând să nu îl dezvăluie,pentru că nu prea mai sunt persoane carelucrează aşa ceva. „Este foarte multă migală,iar timpul în care realizez o lucrare diferă înfunc�ie de complexitatea imaginii. Eu oricumlucrez numai pentru plăcerea şi liniştea meainterioară.”

Deşi nu ne putem erĳa în critici de artă,credem că operele Dorinei Enache ar meritao mai mare aten�ie din partea celor abilita�isă o sus�ină şi să certifice valoarea lucrărilorsale.

Marinela PETRIŞOR


Posta Romana va ofera,

) ) )

RCA asigurarea de răspundere civilăauto pentru daune produse

ter�ilor. Această asigurare este obligatorieşi permite posesorilor de autovehiculeînmatriculate în România să se asigurepentru cazurile de răspundere civilă caurmare a pagubelor produse ter�ilor înurma accidentelor. Se pot încheia poli�e deasigurare emise de următoarele societă�ide asigurare: Astra, Asirom, Omniasig.

PAD asigurarea obligatorie a locuin�eipentru riscurile de cutremur,

alunecări de teren şi inunda�ii ‑ regle ‑mentată de Legea 260/2008. Se pot încheiapoli�e de asigurare emise de societă�ile deasigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig.

AFL asigurarea facultativă a locuin�eipentru riscurile de incendiu, alte

calamită�i naturale (furtună, vĳelie, grin ‑dină, ninsori abundente, greutatea stra ‑tului de zăpadă), cădere de corpuristrăine, inunda�ie din orice cauză, van ‑dalism, furt. Se pot încheia poli�e deasigurare emise de următoarele societă�ide asigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig.

Dacă există poli�a de asigurare facul ‑tativă a locuin�ei care prevede şi riscurileprevăzute de PAD, asigurarea PAD numai trebuie încheiată.

TRAVEL asigurarea medicală decălătorie în străinătate

acoperă cheltuielile ocazionate de costu ‑rile interven�iilor medicale în caz deaccident sau îmbolnăvire pe teritoriulaltor state. Se pot încheia poli�e deasigurare emise de următoarele societă�ide asigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig.

Poliţe de asigurare prin oficiile

poştale informatizate

În conformitate cu strategia Companiei Na�ionalePoşta Română de dezvoltare a portofoliului de serviciifinanciare pe segmentul de asigurări şi creşterea niveluluide venituri ob�inute din acest segment, în 495 de oficiipoştale informatizate de pe întreg teritoriul �ării se potîncheia următoarele tipuri de poli�e de asigurare:

Emiterea poli�elor de asigurare se face electronic la ghişeele din cadrul oficiilorpoştale desemnate pentru această activitate. Achitarea poli�elor de asigurare serealizează cu numerar. Detalii pe www.posta‑romana.ro.

^


În baza legisla�iei privind introducerearovinietei electronice, Poşta Română oferăclien�ilor posibilitatea de achitare a tarifului deutilizare a re�elei de drumuri na�ionale dinRomânia şi emiterea rovinietei electronice cuajutorul unor terminale, precum şi emitereamultiplă printr‑o procedură modernă, „E‑Rovinieta”, prin serviciul „RovinieteElectronice” cu următoarele caracteristici:

Aîncasare prin terminale şi emitererovinieta electronică la ghişeele

oficiilor poştale abilitate – 481 subunită�ipoştale

• la achitarea tarifului de utilizare seeliberează clientului un tichet (voucher)emis din terminal (care atestă înregistrareaîn baza de date a CNADNR a rovinieteielectronice valide) şi factura emisă însistem informatizat de oficiul poştal.

Bprocedura modernă, „E‑Rovinieta”,care permite atât emitere roviniete

pentru un singur vehicul, cât şi emiteremultiplă, pentru mai multe vehicule, utilizândo func�ionalitate de tip coş de cumpărături,disponibilă în 47 de oficii poştale la nivelna�ional

• în baza comenzii de roviniete prinprezentarea/transmiterea unui tabel – ca şicomanda fermă, semnat şi ştampilat, încare clientul a trecut pe propria răspunderetoate informa�iile privind datele autove ‑hiculelor, perioada de valabilitate, dataînceperii valabilită�ii, precum şi datele decontact ale clientului, pentru o eventualăcoresponden�ă ulterioară. Tabelul men�io ‑nat poate fi prezentat sau transmis pe faxsau la adresa de e‑mail la oricare din cele481 oficii poştale abilitate să emită rovinieteelectronice şi prin terminale; • după achitarea tarifului de utilizare se

eliberează clientului, persoana fizică saujuridică, o singură factură care atestă platatarifului de utilizare, indiferent de numărul deautovehicule, împreună cu un documenteliberat în format electronic din aplica�ia web,care atestă emiterea de către oficiul poştalabilitat a rovinietelor electronice pentru

autovehiculele solicitate. La solicitarea clien ‑tului, i se pot transmite operativ documenteleemise, pe mail, scanat, sau pe fax, FĂRĂîncasarea unor taxe suplimentare.

1. achitarea tarifului de utilizare şi emiterearovinietei electronice poate fi făcută pentruoricare dintre perioadele de valabilitate: o zi(cu excep�ia autoturismelor şi vehiculelor detransport marfă cu MTMA mai mică sau egalăcu 3,5 tone), 7 zile, 30 zile, 90 zile sau 12 luni;tariful de utilizare se încasează cu cel mult 30zile anterior datei de începere a valabilită�iirovinietei;

2. încasarea tarifului de utilizare se face atâtde la utilizatorii români, cât şi de la cei străini,persoane fizice sau juridice; plata tarifului deutilizare se poate face cu numerar, ordin deplata sau mixt;

3. tariful de utilizare se încasează numaipentru autovehiculele înmatriculate definitivsau temporar, care circulă pe re�eaua dedrumuri na�ionale din România; pentruvehiculele înregistrate şi autorizate provizoriusau pentru probe NU se încasează tariful deutilizare;

4. nu mai este necesară prezentarea de cătreclient a certificatului de înmatriculare a vehicu ‑lului pentru care se solicită rovinieta electro ‑nică, ci furnizarea următoarelor informa�ii: nr.de înmatriculare vehicul, tip vehicul şi, dupăcaz, nr. de identificare vehicul (numai pentrurovinieta valabilă 12 luni), �ara în cazul în careclientul este utilizator străin; în cazul în caresunt suspiciuni asupra încadrării vehicululuiîn categoria rovinietei, salariatul poştal poatesolicita clientului certificatul de înmatriculare.

Potrivit legisla�iei în vigoare şi a comuni ‑catului de presă al CNADNR din 30.09.2010,neplata contravalorii tarifului de utilizareconstituie contraven�ie, posesorului vehiculu ‑lui circulând fără rovinietă i se întocmeşteproces‑verbal, iar amenda i se trimite prinPoştă, la domiciliu. Precizăm că pentruachitarea cuantumului amenzii clien�ii potachita contravaloarea amenzii prin mandatpoştal, contul fiind men�ionat în procesul‑verbal.

Rovinietele electronice

Muzeul National Filatelic,


Aplicarea mărcilor poştale pe plicuri sauscrisori are rolul de a demonstra că taxapentru expedierea respectivei trimiteri a fostplătită de expeditor. Timbrul de pe trimitereeste de fapt o chitan�ă care atestă platataxelor poştale. Încă de la introducereaprimelor mărci poştale româneşti, în anul

1858, Poşta Română a asigurat mereuaprovizionarea cu mărci poştale a oficiilorsale, fără de care activitatea acestora ar fi fostmult îngreunată. Sunt extrem de rare cazu ‑rile când, din diverse motive, mărcile poştalenu au fost disponibile la unele oficii poştale.Astfel de situa�ii s‑au semnalat în anii ’60 din

secolul XIX la oficiul poştaldin Bolgrad, în sudul Basa ‑rabiei, când din cauza lipseiunor valori nominale s‑auutilizat, înjumătă�ite, timbrecu dublul valorii nominalenecesare.

Două căr�i poştale ilustrateşi un plic, toate trei expediatedin Braşov în luna decembriea anului 1919, demonstreazăcă şi la Braşov a existat un cazasemănător. Cele trei trimiteripoştale, fig. 1‑3, nu suntFigura 1

Figura 7

O SITUAŢIE INEDITĂ

la Oficiul Poştal Braşov 1 în anul 1919


francate, dar auaplicată, pe lângăştampila de ziBRASSO 1 (denu ‑mirea româneas ‑că BRAŞOV vaapărea pe ştam ‑pilele poştale maitârziu, în cursulanului 1920), oştampilă de cau ‑ciuc cu textulTaxa …. báni pla ‑tita in bani gată.Toate trimiterile

au şi ştampila în tuş violeta cenzurii braşovene, apli ‑cată în mod curent petrimiterile poştale din aceaperioadă. Căr�ile poştaleilustrate sunt expediate laCsikszentmárton (astăziSanmartin, jude�ul Harghi ‑ta), iar scrisoarea estetrimisă la Bucureşti. Niciu ‑na dintre piese nu areştampilă de sosire.

Utilizarea unei ştam ‑pile la Braşov, în anul 1919,care să ateste că plata

taxelor poştale s‑a făcut,dar nu au fost aplicate,din motive obiective,mărcile poştale, este unfapt inedit, ce merită oanaliză atentă. În primulrând remarcăm o oare ‑care confuzie în folosireadiacriticelor specificelimbii române, dar acestlucru este posibil să sedatoreze tipografuluicare a cules literele. Exis ‑ten�a unei astfel de ştam ‑pile atestă că problemalipsei mărcilor poştale laOficiul Braşov 1 în luna

Figura 2

Figura 3

Figura 4


Muzeul National Filatelic,decembrie 1919 nu era un accident, ci ochestiune care a necesitat confec�ionareaunei ştampile speciale.

Din ce cauză nu erau disponibile laOficiul Poştal Braşov 1 mărci poştale îndecembrie 1919? Este greu e răspuns astăzila o asemenea întrebare în lipsa unor docu ‑mente, dar se pot face câteva supozi�ii.Unirea Transilvaniei, Banatului, Bucovinei şiBasarabiei cu România, în anul 1918, a adusmodificări importante privind teritoriul şipopula�ia �ării. Anii războiului diminuaserămasiv stocurile de mărci poştale existente îndepozite, iar altele noi s‑au imprimat cudificultate. Cu toate că Ferdinand a devenitrege al României încă din 1914, au continuatsă circule mărcile poştale cu efigia regeluiCarol I până în 1920, când au apărut noiletimbre uzuale Ferdinand. Din cauza capa ‑cită�ii tehnice limitate a Fabricii de Timbre,o parte a noii serii de timbre uzuale Ferdi ‑nand a fost tipărită la Tipografia C. Sfeteadin Bucureşti. Cu toate că disponibilul detimbre poştale din depozitele Poştei Româneera limitat, au fost trimise de la Bucureşti înTransilvania cantită�i de mărci poştaleromâneşti care au fost folosite la francareacoresponden�elor, aşa cum se poate vedeadin fig. 4, care reproduce o carte poştalăilustrată expediată din Braşov la Bucureşti

în august 1919 şi francată cu o marcă poştalăromânească.

Având în vedere stocurile limitate demărci poştale de la Bucureşti, care puteauasigura doar necesarul din Vechiul Regat, înnoile teritorii unite cu Ţara au fost acceptatesă circule, o perioadă de timp, mărcilepoştale existente în oficiile poştale din aceleteritorii (ungureşti în Transilvania şi Banat,austriece în Bucovina şi ruseşti în Basarabia).

Un astfel de exemplu este cel din fig. 5care ilustrează o carte poştală maghiară de10 filleri expediată în noiembrie 1919 de laBraşov la Sebeş (în epocă Szászsebes).Datorită condi�iilor locale specifice, mărcilepoştale româneşti au fost folosite în paralelcu cele ungureşti la francarea coresponden ‑�elor din Transilvania în anul 1919, rezultânduneori francări mixte, compuse din timbreromâneşti şi ungureşti. Un astfel de caz estecel prezentat în fig. 6‑7, în care cartea poştalătrimisă din Braşov în iulie 1919 „drăgălaşeicuconi�e Mărioara Tătariu, [la] Lipova prinMăria Radna” a fost francată cu un timbruromânesc de 10 bani alături de unulunguresc de 5 filleri.

Considerând că mărcile poştale sunt sim ‑boluri na�ionale, aşa cum sunt şi monedele,imnul sau drapelul, Poşta Română a ini�iato ac�iune de supratipărire a stocurilor de

timbre ungureştiaflate la oficiilepoştale din Tran ‑silvania. Supra ‑tiparul s‑a reali‑zat în două etape,la Cluj în iunie1919 şi la Oradeaîn octombrie1919. Pe mărcilepoştale ungureştigăsite în coliîntregi la oficiilepoştale din Ar ‑deal a fost impri ‑mat un cerc carecon�ine textulFigura 5


REGATUL ROMÂNIEI, cifrul regeluiFerdinand, FF, şi ini�ialele PTT. La tirajulrealizat la Cluj moneda este redată cumajuscule BANI sau LEI, pe când la cel dela Oradea moneda este culeasă cu literecursive Bani sau Lei. Timbrele supratipăritenu şi‑au atins însă scopul poştal decât în rarecazuri, deoarece au fost cumpărate prepon ‑derent de către comercian�ii de mărci poştalepentru a fi valorificate cu scop filatelic. Dinacest motiv coresponden�ele francate cuastfel de timbre sunt foarte rare şi de aceeafoarte apreciate de filateliştii de astăzi.Teoretic, după realizarea supratiparurilor dela Cluj şi Oradea, numărul timbrelor poştaleungureşti din oficiile transilvănene s‑adiminuat sim�itor şi acest fapt, coroborat cudificultă�ile de aprovizionare cu timbreromâneşti de la Bucureşti, ar fi putut fi cauzalipsei de mărci poştale cu care s‑a confruntatOficiul Poştal Braşov 1 în decembrie 1919.Poate că şi în alte oraşe din Transilvania,unde s‑a resim�it lipsa de mărci poştale, aufost confec�ionate şi s‑au utilizat ştampilesimilare celei de la Braşov „Taxa de.. platita înbáni gată”, dar acest fapt nu a fost încăsemnalat.

În textul imprimat de ştampilă oficiantulpoştal trebuia să completeze suma de baniîncasată, corespunzător tarifului poştal învigoare. Lucrurile nu sunt clare nici din

acest punct devedere, deoarecetariful în vigoareîn acea perioadăera de 10 banipentru căr�ile poş ‑tale şi 15 banipentru scrisori. Înambele cazuri tre ‑buia să se maiadauge încă 5 banipentru timbrul deajutor, mai demult în vigoare înVechiul Regat, darobligatoriu înTransilvania abia

de la 15 octombrie 1919. Se vede însă că încazul ilustratelor analizate oficiantulbraşovean a avut unele ezitări, marcate prinmodificarea primei cifre din suma încasată,care poate fi 10 sau 20 bani, dar în nici un caz15 bani cât ar fi fost corect (10 bani plus 5bani taxa timbrului de ajutor). În ceea cepriveşte scrisoarea, cifra 3 înscrisă pe plic nuare nici un sens, tariful corect ar fi trebuit săfie 20 bani (15 bani plus 5 bani timbru deajutor).

Probleme cu aplicarea tarifului apar şi laalte trimiteri poştale expediate în epocă dinBraşov. La ilustrata din fig. 4 tariful corectera de 15 bani (10 plus 5), dar s‑a francat cu10 plus 2,5 bani deoarece cursul de schimbera 2 coroane maghiare pentru 1 leu.

Nici cartea poştală din fig. 5 nu respectătariful care ar fi trebuit să fie 10 bani plus 5bani timbrul de ajutor şi nu 5 bani (10 filler=5 bani) cum este în cazul de fa�ă.

Perioada instaurării administra�iei poşta ‑le româneşti în Transilvania a fost o perioadăde tranzi�ie, în care regulile nu erau întot ‑deauna aplicate, în care există o mare dozăde provizorat şi care, în consecin�ă, mai aremulte aspecte încă neelucidate.

Cristian SCĂICEANUDirector adjunct

Muzeul Na�ional Filatelic

Figura 6


Scrisori de altadata...( (

Trubadur al meleagurilor româneşti, „final Pepelei”, cum îl numea Eminescu, AntonPann se dovedeşte cel mai mare cărturar,scriitor, poet şi muzician român înainte deEminescu, Creangă şi Alecsandri. Legăturilesale cu Braşovul şi în spe�ă cu Biserica Sf.Nicolae, Şcoala din Şchei şi românii braşo ‑veni sunt pe deplin confirmate de docu ‑mentele aflate în arhiva istorică a muzeuluiPrimei şcoli româneşti.

În urma revolu�iei lui Tudor Vladimi ‑rescu, alături de cei peste 8.000 de munteni,Braşovul îl găzduieşte şi pe tânărul AntonPann, care – după propria mărturisire – atrecut Carpa�ii: „cu sufletul plin de dor şiinimă de mohor”, locuind în casa poetuluiiluminist Ioan Barac, de la care „au învă�at acompune versuri mai potrivite”.

Cel de‑al doilea popas braşovean are locdupă şapte ani, 1828‑1829, când Anton Panngăseşte un mediu şcolar înnoit prin muncadascălilor Vasile Nergeş şi Eustatie Popp,deservind şi el şcoala, alături de aceştia.

Mai pu�in cunoscut literaturii de specia ‑litate a rămas cel de‑al treilea popas braşo ‑vean şi, de fapt, cel mai rodnic pentru şcoală.George Ucenescu, autorul muzicii imnului„Deşteaptă‑te Române”, ne dă cele maimulte amănunte cu privire la acesta. „Tocmaîn anul 1850 – scria Ucenescu – în lunafevruarie aştepta onor, reprezentan�a să soseascăd. Anton Pann, cu doi cântăre�i la Braşov. Deaceea a decis, într‑o şedin�ă a sa, ca îndată ce vasosi acel bun profesor şi amic al braşovenilor, săse consulte laolaltă cum să poată procuracântăre�i statornici şi corespunzători chemăriilor, după dorin�a onorat (ei) reprezentan�ii”. Cuacest prilej, Anton Pann, „cunoscut de toatăna�ia română – cum spune documentul încontinuare – împreună cu protopopul IoanPopazu şi protopopul Iosif Barac, chibzuind spre

folosul na�iunii române din Ardeal”, se oferă săînzestreze şcoala şi biserica cu dascăli buni,în persoana ucenicilor săi, MihalachePopescu şi Dincă Trandafir.

Tot atunci Anton Pann îi recrutează dinŞchei pe Dumitru Lupan, Ioan Petrişor şiGeoarge Ucenescu pentru a‑i pregăti laşcoala sa de la Bucureşti „ca să poată fivrednici de a �inea locul unui profesor perfect, casă predea ştiin�ele sale altor tineri şi să scoatăcântăre�i buni din sânul patriei – declara AntonPann – fără să ave�i trebuin�a a vă ruga de to�iproştii şi rău nărăvaşii de prin alte păr�i”.

După un an de studii, atestatul emis deAnton Pann dovedeşte că George Ucenescua studiat Bazul teoretic şi practic, editat deAnton Pann în 1845; Anastasimatarul,prelucrat de Anton Pann după serdarulDionisie şi tipărit la Bucureşti în 1853;Doxologiile octave, panegirice; Liturghia „pejumătate”, iar Heruvicele şi Ghenonicele„integral”; Paresimierul editat în 1847 şiAntiaxionul – căr�i care se găsesc astăzi încolec�ia muzeului.

Al doilea atestat, semnat de Anton Pannla aceeaşi dată, dovedeşte perfec�ionarea luiGeorge Ucenescu în arta muzicii ecleziastice,„cu tot fundamentul”, întrucât, timp de doiani „a trecut prin predare, atât toate păr�ile

Anton Pann(1794 - 1854)


Bazului Teoretic şi practic ale acestei sisteme,împreună cu toate poemele melodiilor stihiratice,irmologice, papadice şi calofonice şi perfec�io ‑nându‑se în toată cunoştin�a acestei arte, cum şi

în regulile versifica�iei, s‑a examinatu fa�ă cu al�iprofesori, de la care luând aplaude, i s‑a daatestat, cu care, oriunde se va afla, să i se deacinstea cea cuviincioasă de cântăre� şi de profesor


Scrisori de altadata...( (

1 Prin ucenicul său, George Ucenescu, în anul 1852 Anton Pann trimite protopopului Ioan Popazu şireprezentan�ilor bisericii „un trup de căr�i” spre vânzare, dar aceştia, implica�i în frământarea ridicăriiprimului gimnaziu, au întârziat să‑i răspună lui Anton Pann la scrisori.2 Este vorba de Bazul teoretic şi practic al muzicii bisericeşti sau gramatica melodică, editată de AntonPann la 1845, din care se mai păstrează şi astăzi câteva exemplare în muzeul şcolii.

al acestei arte”.Prin George Ucenescu, care între timp

devenise dascăl al şcolii, Anton Pannînzestrează şcoala cu căr�i, păstrate în marealor majoritate şi azi în biblioteca veche amuzeului. Dintre acestea men�ionăm:

Bazul Teoretic şi practic al muzicii bisericeştisau gramatica melodică, Bucureşti, 1845;Irmolog sau catavasier pentru trebuin�a semina ‑relor şi altor şcoli, Bucureşti, 1846; Epitaful sauslujba înmormântării Domnului şi Mântuito ‑rului nostru Iisus Hristos, Bucureşti, 1846;Prescurtarea la bazul muzicii bisericeşti şi dinAnastasimatar, Bucureşti, 1847; Paresimier,Bucureşti, 1847; Rânduiala Sfintei şi Dumne ‑zeeştii Liturghii, Bucureşti, 1847; Privegher,Bucureşti, 1848; La sfânta Liturghie... şi altecântări psaltice, Bucureşti, 1854.

Pe marginea acestei dona�ii de căr�i,Anton Pann poartă o bogată coresponden�ă,din care aflăm preocuparea cărturaruluipentru pătrunderea cuvântului tipărit întoate spa�iile româneşti.

O ultimă însemnare despre Anton Panno aflăm pe un Minei care apar�inea tot luiGeorge Ucenescu, care, alături de o maiveche inscrip�ie a lui Anton Pann, adaugă„Acest mare cântăre� (Anton Pann) a trecut lavia�a cea mai bună, în 5 noiembrie 1854, laBucureşti, pe timpul acesta s‑a numit AntonPann. Cel ce ştie a scris G. Ucenescu, ciracul luiPann” (C. V. 237).

Redăm în continuare una dintre multelescrisori ale lui Anton Pann păstrate în arhivadin Şcheii Braşovului, prin care Anton Panncere informa�ii braşovenilor cu privire lacăr�ile editate în tipografia proprie şi trimiseacestora pentru şcoala din Şchei, consi ‑derându‑se ctitor al acesteia:

„Onora�ilor domni reprezentan�i ai bisericeicei mari româneşti ortodoxe din Şchei,

1853 noemvr. 15 Bucureşti

Domnilor!

Cu onoare vă aduc aminte iarăşi pentrucăr�ile muzico‑ecleziastice ce să află lăsate ladumnv., că nici o urmare n‑a�i făcut pentrudânsele1 ci vă rog şi acum să binevoi�i, sau pre�ullor să‑mi trimite�i sau, de nu vă sânt detrebuin�ă, să mi le înapoia�i, că aceasta a o faceeste prea uşor, nu rămâne ca să vă mai supăr cucereri şi altădată.

Am auzit că a�i ales din şcolari şi i‑a�i pus laînvă�ătura aceştii arte şi îmi pare bine că prinprilejul acesta ve�i îmbunătă�i podoaba sfintelorbiserici şi vă ve�i face eternă suvenire în totArdealul.

Aş vrea să ştiu însă că aceşti şcolari pe celecăr�i o să înve�e, că căr�ile ce le‑am lăsat abia sântpentru câ�iva inşi şi prin urmare folosul o să fiepu�in şi bătaia de cap a profesorului lorzadarnică, fiindcă fiecare şcolar neaparat cere casă‑şi aibă cartea sa înaintea ochilor, ca totmeseriaşul instrumentul la mâna sa.

Pentru carii, eu din parte‑mi prezentezcincizeci bucă�i Ciasuri sau Gramatici muzicale2,ca să înlesnească deocamdată greută�ile la aceastăîntreprindere, puindu‑mă şi pe mine în coadafundatorilor şcolii şi când ve�i binevoi ve�itrimite a le lua. Decât vă rog ca să nu întârzia�ipentru cele opt trupuri de căr�i ce sânt lăsate ladumnv., or în ce chip, fiind al dumnv. Preaplecat.

Anton Pann (ss)(doc. 2017/1853 noembrie 15, 2 file)

Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN


Noi emisiuni filatelice

În luna noiembrie a anului 1861 s‑aînfiin�at la Sibiu, într‑o atmosferă europeanăpropice revigorării conştiin�ei na�ionale şimilitând pentru ridicarea românilor princultură, Asocia�iunea Transilvană pentruLiteratura Română şi Cultura PoporuluiRomân (ASTRA). Odată cu constituireaASTREI, a luat fiin�ă şi Biblioteca Asocia�iu ‑nii, care număra, la început, 195 de volume.

Primul Preşedinte al Asocia�iunii (1861‑1867) a fost Andrei Şaguna, care a militatpentru drepturile românilor transilvăneni şiîmpotriva dezna�ionalizării. Scopul declaratal Asocia�iunii era unitatea culturală aromânilor, ca mĳloc principal în ob�inereaunificării statale.

Momentul cel mai important din existen ‑�a Asocia�iunii îl constituie publicarea, între1898‑1904, a Enciclopediei Române, operă întrei volume coordonată de Cornel Diacono ‑vici. În prezent, ca rezultat al unor dona�iinumeroase din �ară şi străinătate, BibliotecaASTRA reuneşte o bogată colec�ie bibliofilă,fiind o institu�ie românească de referin�ă înacest sens.

Emisiunea de mărci poştale pe careRomfilatelia o introduce în circula�ie cuocazia Zilei Mărcii Poştale Româneşti estededicată aniversării a 150 de ani de laînfiin�area Asocia�iunii şi Bibliotecii ASTRASibiu şi a fost prezentată, într‑un cadrufestiv, vineri 15 iulie a.c., în spa�iul primitoral Bibliotecii Jude�ene ASTRA Sibiu.

Cele două mărci poştale ale emisiuniiilustrează secven�e din istoria ASTREI,respectiv imaginea lui Andrei Şaguna –Primul Preşedinte al acesteia şi Corpul A alBibliotecii ASTRA. Emisiunea mai con�ine 1FDC şi un carton filatelic, iar ca formă demachetare – bloc de 2 timbre, minicoală de8 timbre şi o vignetă şi coală de 32 detimbre.

Alături de elementele emisiunii a fosttipărit, într‑un tiraj limitat de 800 deexemplare, un album filatelic echipat cublocul de 2 timbre al emisiunii, numerotatcu roşu de la 001 la 800 (cu logo aniversar pemanşetă, imprimat în folio aur) şi douăilustrate tematice.

150 de ani de la înfiinţarea

Asociaţiunii şi Bibliotecii Astra Sibiu



Apari�ia statului modern român în 1859,prin unirea celor două principate româneşti,Moldova şi Muntenia, a fost înso�ită de odezvoltare fără precedent a societă�ii româ ‑neşti din cele două Principate şi implicit aserviciilor poştale.

Devenise evident pentru autorită�i că eranevoie de o clădire pe măsura noii adminis ‑tra�ii poştale în plină dezvoltare. Vechiulsediu din Uli�a Bărcănescu, astăzi stradaDoamnei (foto 1), era neîncăpător şi impro ‑priu dotat pentru Poşta unui stat careadopta, pas cu pas, modelul organizatoricvest‑european (conven�ii poştale cu alteadministra�ii poştale, precum şi ajutorulprimit din partea Elve�iei în elaborareanoilor regulamente ale serviciului poştalromân). Acest sediu, deşi avea o curte mare,adăpostea numeroase clădiri mici slujinddrept magazii pentru cariolele care aduceaucoresponden�a de la gară şi de la cutiilepoştale răspândite în oraş. De altfel, acestlocal devenise şi neîncăpător datoritădezvoltării traficului şi prin înfiin�area denoi ramuri ale serviciului poştal.

Astfel că, în 1890, Directorul general alPoştelor şi Telegrafului, Mihail Şu�u (acondus Administra�ia poştală în intervalulmartie 1888 – aprilie 1889 şi noiembrie 1889– februarie 1891), trimite adresa nr. 17.027din 27/VII/1890 spre aprobare ministrului deInterne, Generalul G. Manu ‑ Poşta apar�i ‑nând în acea vreme Ministerului de Interne.Ministrul, în�elegând necesitatea şi impor ‑

tan�a serviciului poştal, pune următoarearezolu�ie:

„Să se facă un proiect de lege pentruconstruirea unui palat, care se va prezentaCorpurilor legiuitoare în sesiunea ce vaurma. Locul pe care se va construi să fieacelaş, cu exproprieri până în bulevard şistrada Academiei. Direc�iunea poştelor vaîntocmi un program de încăperile necesareşi se va �ine un concurs pentru facereaplanurilor.”

În urma şedin�ei Consiliului de Miniştridin 5 mai 1890 s‑a hotărât întocmirea unuiproiect de lege pentru construirea unuisediu al poştelor şi telegrafelor. Ini�ial s‑adorit construirea acestui palat lângă Impri ‑meria Statului, bulevard şi cheiul Dâmbo ‑vi�ei, însă propunerea a rămas nefinalizatădeoarece tot aici se avea în vedere construi ‑rea palatului Camerei. Doi ani mai târziu, sevotează în Cameră şi în Senat Legea pentruconstruirea palatului poştelor. În lege sespecifică: „Se deschide pe seama Ministe ‑rului de Interne un credit de 3.000.000 de leiaur, care se va acoperi printr‑o emisiune derentă sau prin orice alte mĳloace va găsiguvernul mai nimerit. Acest credit va servipentru plata terenurilor, pentru construc�ialocalului, precum şi pentru cheltuielile desupraveghere a construc�iei”. În şedin�a din26 iulie 1892, Consiliul de Miniştri decideloca�ia definitivă a construc�iei în Pia�aConstantin Vodă, situată între strada Carol(actuala stradă Franceză), Stavropoleos şi

Clădire emblematică pentru Bucureşti –Palatul Poştelor


Calea Victoriei. Pe locul ales, în sec. XVII seaflau casele marelui agă ConstantinBălăceanu, pe locul cărora domnitorulConstantin Brâncoveanu (1688‑1714) aconstruit un mare han ce i‑a purtat numele– „Hanul Constantin Vodă”. Incendiul dinanul 1847, care a cuprins o mare parte dinoraş, a distrus şi hanul ale cărui ruine au fostdemolate până în 1862.

Arhitectul Alexandru Săvulescu esteînsărcinat să se ocupe de planul impună ‑toarei clădiri. Arhitectul a fost foarte minu ‑�ios ales, acesta fiind şcolit la Bucureşti şiParis, unul dintre primii reprezentan�i aişcolii româneşti de arhitectură modernă. Aproiectat clădirile mai multor şcoli degimnaziu şi licee în calitatea sa de arhitect alMinisterului Instruc�iunii Publice şi Cul ‑telor. A fost preşedintele Societă�ii Arhitec ‑�ilor Români şi unul dintre întemeietoriiŞcolii de Arhitectură din Bucureşti. Minis ‑trul de Interne hotărăşte să‑l trimită înstrăinătate pe directorul Poştelor, ErnestSturza (februarie – octombrie 1892), înso�it

de arhitectul Al. Săvulescu, pentru a seinspira din construc�iile similare din altecapitale europene. Cei doi vizitează clădirilede poştă din Viena, München, Zürich,Geneva, Paris, Bruxelles, Torino, Milano,Vene�ia şi Budapesta, alegându‑se ca model,în cele din urmă, clădirea Poştei din Geneva.

După Ernest Sturza urmează la condu ‑cerea Poştei Dumitru Cezianu (octombrie1892 – octombrie 1895), care se ocupă şi el,îndeaproape, de construc�ia noului Palat.

Planurile clădirii ce va ocupa peste 8.000mp, întocmite de arhitect, au fost aprobateşi avizate de domnii Paul‑René Léon Ginain(1825‑1898) şi Geradet – arhitec�i profesoridin Paris, iar în 1894, în urma unei licita�ii,construc�ia este adjudecată de „SocietateaRomână de Construc�ii şi Lucrări Publice”,reprezentată de directorul ei Effingam Grant(afacerist şi fost secretar al consulatuluiMarii Britanii). Lucrările la clădire s‑aurealizat sub controlul unei comisii tehnicecompusă din inspectorii generali ai Ministe ‑rului lucrărilor publice: C. Mironescu,

–1–


P. Ţăruşeanu şi Gr. Cerchez.Pe 20 octombrie, Regele Carol I pune

piatra de temelie a Palatului Poştelor. Laceremonie el este întâmpinat de LascărCatargiu, prim‑ministru şi ministru deInterne, înso�it de to�i miniştrii, de primarulCapitalei, de directorul Cezianu cu perso ‑nalul superior al Administra�iei Poştelor şiTelegrafelor şi de prefectul Poli�iei Capitalei.Regele Carol I a luat cuvântul spunând:

„… Pun dar, cu vie mul�umire, temeliaacestui palat, dorind ca dânsul să fie încurând isprăvit, spre a asigura uneiadministra�ii, care a luat o dezvoltare aşa demare, un adăpost demn de importan�a sa.”

După aceasta, Regele şi persoaneleoficiale au semnat actul de fondare, careîmpreună cu o serie de monede româneşti încircula�ie au fost zidite în col�ul clădiriidinspre Biserica Sf. Dumitru şi strada Carol.

Între anii 1899 şi 1901, când la conduce ‑rea Poştei se afla Mihail Ghica, se realizeazăultimele lucrări la noul palat. Acum serealizează instalarea re�elei electrice pentrufunc�ionarea aparatelor speciale de telegraf,telefon şi poştă precum şi confec�ionareamobilierului necesar, fiind posibilă mutareaunul câte unul a serviciilor, a comparti ‑mentelor şi a oficiilor centrale ale Adminis ‑tra�iei Poştale (foto 2).

Clădirea, reprezentativă pentru ocapitală europeană, este construită în stilneoclasic, având 4 nivele (subsol, parter şidouă etaje). Fa�ada principală este prevăzutăcu trepte pe toată lungimea ei şi cu un porticsus�inut de 10 coloane dorice. În exterior,deasupra intrării principale, au fostamplasate 10 statui reprezentând diferitealegorii. Printre acestea, două au fostrealizate de Carol Storck (1854–1926):


–2–


„Drumul de fier” şi „Electricitatea”. Lacutremurul din 10 noiembrie 1940, o partedintre aceste statui au căzut, nemaifiindrefăcute, iar restul au fost distruse. (CezarPetrescu a protestat, într‑un articol de ziar,asupra distrugerii acestor statui). Extremi ‑tă�ile, formate din două volume proeminen ‑te, sunt înăl�ate şi acoperite de câte o cupolă.Alături de oficiile poştale aflate la parter (cutoată aparatura specifică – cabine cu tele ‑foane publice, ghişee telegrafice, mesageriaşi serviciul post‑restant) se afla întregaparatul central al administra�iei, precum şicentralele telefonice ce deserveau abona�iidin Capitală, depozitul de timbre, şcolile detelegraf şi poştă, de telegrafie, biblioteca şiarhiva institu�iei. Încă de la inugurare s‑auamplasat în interior statui ale unor foştidirectori ai Administra�iei (busturi ale lui D.Cezianu, M. Ghica realizate de sculptorulRafaello Romanelli).

Palatul Poştelor a ocupat o suprafa�ă depeste 10.700 mp şi era, la începutul secoluluiXX, una dintre cele mai impozante clădiridestinate administra�iei de poştă, telegraf şitelefon din Europa. Clădirea a func�ionatconform destina�iei ini�iale până în 1972,când s‑a decis schimbarea specificului prinînfiin�area Muzeului Na�ional de Istorie aRomâniei. Influen�a pe care această clădirea exercitat‑o asupra locuitorilor mai poate fiobservată şi astăzi când, după o jumătate desecol, mai sunt oameni ce o recunosc dupădestina�ia sa ini�ială.

O clădire atât de impozantă şi cu odestina�ie de o asemenea importan�ă cum oconstituie înlesnirea comunica�iilor umanenu putea să nu fie marcată prin mărcipoştale.

Astfel, în 1903 apare emisiunea de mărci

poştale „Căişori” (Michel 146‑153), emisiu ‑nea fiind lansată pentru inaugurareaPalatului P.T.T. Desenul reprezintă o trăsurăde poştă trasă de patru cai în goană, plecândde la un releu de poştă. Gravura a fostrealizată de M. Theverin şi au fosttipografiate la Imprimeria Statului Francez(Paris) în 1901. Emisiunea este compusă din8 valori nominale identice ca desen, dar înculori diferite.

Cea de a doua emisiune dedicatăPalatului P.T.T. a fost pusă în circula�ie înacelaşi an – „Carol I Efigii” – (Michel 154 ‑160). Gravura, realizată după modelulexecutat de Gabriel Popescu, are 7 valori,toate cu aceeaşi imagine: efigia regelui CarolI în medalion, fa�ada Palatului PoşteiCentrale şi un olac tras de mai mul�i cai îngalop. Şi aceste mărci poştale au fost tipăritetot la Imprimeria Statului Francez în 1900.

În anul 1932 se aniversează „30 de ani dela inaugurarea Palatului P.T.T.” (Michel 457)prin tipărirea unei mărci poştale ce reiadesenul „Căişorilor” din 1903.

Pe mărcile poştale cu valorile nominalede 100 şi 500 lei ale emisiunii „Munca P.T.T.”(Michel 867 şi 873) din 1945 apare din nouimaginea Palatului.

În 1953, emisiunea „SemicentenarulPalatului Poştelor” (Michel 1445‑1448) eraformată din 4 valori. Acestea redau fiecareimaginea Palatului alături de aspecte alediverselor servicii oferite de serviciul poştal(telefonie, curierat, telegrafie, radio). Dese ‑nele au fost realizate de Oswald Adler şiTrişcu. „Ziua mărcii poştale româneşti”(Michel 2189‑2194) reia imaginea clădirii pemarca cu valoarea nominală de 1,55 lei.Desenul reproduce imaginea mărcii din 1953.

Sorian UYYMuzeograf Muzeul Na�ional Filatelic

Destine care au schimbat lumea


Lucrarea de fa�ă o dedicăm împliniriicelor 410 de ani de când Mihai Viteazul amurit ca un martir pe Câmpia Turzii, lapu�in timp după ce îşi văzuse visul cu ochii:Moldova, Muntenia şi Transilvania uniteîntr‑un singur stat. Aflat în strânse şi traincelegături cu românii din Şcheii Braşovului,Mihai Viteazul a rămas în conştiin�a local ‑nicilor, dar şi în documentele încă păstrateaici de atâtea veacuri. Prezentăm acestedocumente evocând acele vremuri istorice

în care se realiza visul de aur al acestuipopor – unirea tuturor românilor. Apelăm laaceste mărturii acoperite de colbul ignoran ‑�ei pentru a cunoaşte, prin prisma lor,Braşovul anilor lui Mihai Viteazul.

Popasurile braşovene alevoievodului„La anul 1599 – se scrie în cronica anoni ‑

mă din Şchei („Înştiin�ări – reproducere dupăun manuscript de la finea veacului alXVIII‑lea”, Braşov, 1906, p.6) – s‑ausculat Mihai Vod(ă) domn(ul)Ţării Munteneşti, trecând munteleîntr‑această Ţară... pentru aceia s‑au sculat jude�ul de aici, anumeŢerviş şi cu al�i domni de aiSfatului şi cu prot(opopul) Mihaişi mergând cu multe daruri,rugându‑l ca să apere acest oraş şi�inut al Bârsei, să nu facăstricăciune şi aşa au făcut bunălinişte.”

Este primul popas al mareluivoievod în �inutul Bârsei, la 20octombrie 1599, venind prin pasulde pe Valea Buzăului. Întâmpinatde fonogul cetă�ii, „Ţervis” – cumîl numeşte cronica pe fostul judeGreising Kirilus (1592‑1597),devenit fonog (1593‑1597), căcijudele braşovean ValentinHirscher (1598‑1603), speriat derenumele voievodului muntean„plecase” la Sibiu (după cumafirmă documentele oficiale aleBraşovului). Cu acest prilej, MihaiViteazul este întâmpinat şi deprotopopul bisericii din Şchei,popa Mihai (1577‑1605), căruiadocumentele oficiale ale Braşovu ‑

Mihai Viteazul„Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”

Portretul lui Mihai Viteazul – Budapesta 1860 –A. Rohn


lui îi confirmă numeroasele popasuri„oficiale” la curtea domnilor de peste mun�i.Personal îl înso�eşte pe doctorul braşoveanPaulus Kir la curtea voievodului pentru a‑ltrata pe acesta după un nefericit incident devânătoare. Protopopul Mihai, în calitate dedelegat al şcheienilor, fusese de mai multeori la curtea lui Nicolae Pătraşcu (tatăl luiMihai), a lui Petru Cercel (fratele voievo ‑dului Mihai), ob�inând danii pentru bisericadin Şchei.

Acum, în contextul primului popas al luiMihai Viteazul în Ţara Bârsei, i se oferăvoievodului daruri. Vizitând, cu siguran�ă,Braşovul, voievodul este surprins de lipsacrucilor de pe bisericile luterane: „Numai auzis saşilor de aici – spune cronica în conti ‑nuare – dacă să numesc că sânt creştini, dece nu au cruci la bisericile lor? Şi aşa le‑auporuncit de au pus cruci la biserici, precumsă văd şi în vremile de acum...”. De atuncidatează, probabil, şi crucea de pe BisericaNeagră şi de pe toate bisericile luterane dinŢara Bârsei.

Tot cu acest prilej oferă bisericii din Şcheiun „antipendium” (învelitoare din catifearoşie) pe care – după moartea voievodului –l‑au preluat saşii la Biserica Neagră, dupăcum afirmă cronica oficială a Braşovului.Astăzi, „antipendiumul” încă se mai păs ‑trează în colec�ia de covoare de la BisericaNeagră din Braşov. Cronicarul braşoveanJulius Teutsch apreciază că Mihai a folosit caloc de fortificare pentru tabăra sa Pietrile luiSolomon, apreciere firească, ştiindu‑se avan ‑tajul montan al acestei aşezări cu posibilită�istrategice de comunicare atât spre Rucăr‑Bran, cât şi spre Ţara Bârsei.

Al doilea popas braşovean are loc între 1şi 15 martie 1600, după strălucitele victoriide la Şelimbăr (unde la 18/28 octombrie 1599învinsese oştile lui Andrei Batory) şi dupătriumfala intrare în Alba Iulia. Acum, Mihaieste primit cu mare cinste de oficialită�ileBraşovului, în frunte cu judele braşoveanValentin Hirscher. Emite o serie de acte dedanie şi privilegii, între care şi privilegiuldin 10 ianuarie 1600 oferit braşovenilor

privind dreptul de a percepe „vicesima”(vama de târg) pentru negustorii afla�i înpopas braşovean şi la 9 martie 1600 întâm ‑pină solia turcească care‑i aduce însemnelede recunoaştere a domniei. Tot aici, între 12şi 15 martie 1600 convoacă în Casa Sfatului(azi Muzeul Jude�ean) Dieta Transilvaniei.

După fulgerătoarea „călătorie” înMoldova, dovedindu‑şi „pohta ce‑a pohtit”,adică „domn al Ţării Româneşti, al Ardea ‑lului şi a toată Ţara Moldovei”, revine laBraşov pentru cinci zile, începând cu 17iunie 1600, fiind de asemenea bine primit.

Nu acelaşi lucru se petrece după înfrân ‑gerea suferită de Mihai la 18 septembrie1600, când încearcă să se refugieze în ŢaraBârsei pentru a‑şi reface oştile cu munteniilui Sava şi Radu Buzescu şi cu sârbii lui DeliMarcu şi Baba Novac, căci patriciatul săsesctrece de partea lui Basta. Braşovul este atacatde Mihai Viteazul (ac�iune la care au luatparte şi români din Şchei), la 1 octombrie1600 pe la Timiş şi pe la moara de hârtie,ajungând să‑şi stabilească din nou tabără laPrejmer (cca. 16.000 de ostaşi). Nemul�umitde comportamentul şcheienilor, judelebraşovean porunceşte să se scrie pe „PoartaValahă” (cunoscuta Poartă a Ecaterinei)ruşinoasa inscrip�ie: „Barbara progenies dumnos vicina Valachus”. Au urmat apoi eveni ‑mentele istorice cunoscute, care au culminatcu moartea voievodului pe Câmpia Turzii,la 9 august 1601.

Imaginea voievodului Mihai în spa�iul braşoveanBucurându‑se de multă apreciere, chipul

său a rămas imortalizat nu numai decronicile timpului, dar şi de artiştii iubitoriai penelului. Nu întâmplător Junii Braşovenipoartă şi azi chipul voievodului pe steagu ‑rile lor, iar patru dintre grupuri modelulcăciulii lui Mihai. Legendele locale vorbescde repetata ac�iune a acestora asupra cetă�ii,unii cercetători considerând Junii Braşovenio reminiscen�ă a acestor vremuri. Avemîncredin�area că încă în perioada venirii sale


Destine care au schimbat lumeala Braşov, pe unul dintre pere�ii interiori aictitoriei voievodale din Şchei este imortalizatepisodul intrării sale în cetatea Braşovuluide către Nicolae Cretanul, pictorul grec, carel‑a înso�it pe Mihai Viteazul prin Ardeal şi aexecutat portretele voievodului de la AlbaIulia, Râme�, Ocna Sibiului, Târgu Mureş,Ludişoara etc., stabilindu‑se după moarteavoievodului la Cluj, aflându‑se şi în slujbalui Radu Şerban. Existen�a acestei fresce peperetele bisericii nu poate fi contestată, căciîn „Socotelile Braşovului” pentru anul 1694

(publicate de Nicolae Iorga) aflăm că s‑aplătit de către voievodul muntean CostantinBrâncoveanu „şase florini unui zugravromân care a renovat chipul lui Mihai Vodădin biserica română”, iar cu patru ani înainte„de Sfânta Mărie 1690, Costantin Brânco ‑veanu asista la slujbă în biserică, pe pere�iicăreia se vedeau chipurile lui Petru Cercel şial lui Mihai Viteazul” (concluziona NicolaeIorga). Când şi de ce a dispărut aceastăfrescă nu ştim, dar aceste mărturii l‑auîndreptă�it pe Costin Petrescu în 1946, cu

prilejul restaurării bise ‑ricii, să realizeze înfrescă, pe acelaşi perete,intrarea lui Mihai înBraşov, frescă păstratăşi astăzi.

La 29 februarie 1940,protopopul braşoveandr. Nicolae Stinghe,sprĳinit de to�i preo�iidin Ţara Bârsei şi per ‑sonalită�i ale timpului,înaintează un memoriurezidentului regal alŢinutului Bucegi, moti ‑vând că „astăzi (29 fe ‑bruarie 1940) preo�imeajude�ului Braşov, întru ‑nită în sala Sfatului dinBraşov, se gândeşte săcontinue faptele de înaltpatriotism ale înain ‑taşilor şi Vă roagă Exce ‑len�ă a primi vicepre‑şeden�ia activă a unuicomitet restrâns, care şi‑a ales ca scop sădureze o frescă, repre ‑zentând pe MihaiViteazul în sala «MihaiViteazul» din SfatulMunicipal Braşov... pen ‑tru a‑i eterniza trecereaprin Ţara Bârsei”. Preşe ‑dinte al acestui comitet

Mihai Viteazul – frescă de Costin Petrescu în tinda bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului


este ales marele istoric Nicolae Iorga(document inedit în arhiva din Şchei). Înacest scop, inginerul şef al serviciului tehnicdin Braşov emite un referat pozitiv asuprastării de conservare a clădirii. Fresca trebuiasă cuprindă: „Pe peretele central din fundulsălii să apară figura lui Mihai Viteazul, carestă pe scaunul de onoare străjuit de doicomandan�i ai săi. În dreapta domnitoruluise găseşte vestitul protopop Mihai alături deconducătorii români din Ţara Bârsei în straiede sărbătoare. În stânga domnitorului apar:magistratul Braşovului şi ceilal�i conducă ‑tori saşi în straie de epocă. Întreaga scenăeste înconjurată de bărba�i şi femei încostume populare româneşti din ŞcheiiBraşovului. Pe peretele din dreapta sălii, subinscrip�ia «Uni�i‑vă în cuget, uni�i‑vă însim�iri», se află figura lui Andrei Mureşianuînconjurat de contemporanii săi. Pe pereteledin stânga sălii, sub inscrip�ia «Pe‑al nostrusteag e scris Unire», Ciprian Porumbescu,alături de Andrei Bârseanu conduc un cor detineri şi tinere în costumele vechilor societă�istuden�eşti”.

Intervenind Dictatul de la Viena la 27noiembrie 1940, această încercare s‑a dove ‑dit imposibilă, la care s‑a adăugat şi moarteapreşedintelui societă�ii, în persoana mareluiistoric Nicolae Iorga. Nici până astăzi acestproiect nu a primit solu�ionare.

Prin anii 1878‑1879 – confirmă CandidMuşlea, autorul monografiei bisericii dinŞchei – junii Curcani şi‑au confec�ionat unsteag frumos din mătase, înfă�işând pe unadin păr�i chipul lui Mihai Viteazul. Steagula fost scos prima dată „Între Chietri” (laPietrele lui Solomon). Autorită�ile maghiareau impus folosirea steagului numai alăturide tricolorul maghiar, condi�ie neacceptatăde juni. Păstrat cu sfin�enie în casa JuneluiGheorghe Urzică, în fiecare an, în miercureaPaştilor, Junii Curcani îl scoteau în curteajunelui vătaf, cântând după tradi�ie „Hristosa înviat!”, ducându‑l apoi la locul său. Înanul 1916, cu ocazia intrării ArmateiRomâne în Braşov, steagul este predat festiv,

pentru a înso�i voluntarii braşoveni până laIaşi, de unde a fost returnat, păstrându‑se întimpul lui Candid Muşlea (1886‑1065) înfondurile „Astrei” Braşov.

Moartea lui Mihai Viteazulpe Câmpia TurziiRecent ne‑a fost dat să descoperim în

Şcheii Braşovului piesa de teatru „Moartealui Mihai Viteazul la Torda” – dramă istoricăîn 3 acte şi 6 tablouri, compusă de CostantinHalepliu şi editată la Bucureşti în tipografiaColegiului Na�ional, în anul 1854, fiindprima piesă cu subiect românesc scrisă deun român, până la 1854 piesele teatrale fiindtraduceri din literatură străină. Piesa luiCostantin Halepliu, jucată prima dată laBucureşti în 1854 apoi dată uitării, a fost unadintre primele piese româneşti cu temăistorică, între cele 16 piese istorice dinperioada anilor 1850‑1860. Concepută în treiacte (Infamia ‑ Virtutea în exil; Patriotizmul‑ Triumful ‑ Eroizmul şi Trădarea ‑ Mârşăvia‑ Moartea prin trădare), piesa prezintăîntâmplări din ultimul an al vie�ii lui MihaiViteazul, insistând atât asupra personajului,dar şi asupra a ceea ce se întâmplă cu familiavoievodului, aflată la Făgăraş, unde Mihai olăsase zălog al în�elegerii sale cu generalulBasta. Tematic şi scenic piesa se încadreazăîn categoria celor realizate după o jumătatede secol de Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Vechiul catastif al bisericii din Şchei,descoperit recent, îl pomeneşte alături deceilal�i ctitori ai bisericii şi pe Mihai Viteazulla loc de cinste: „Pomeneşte Doamne pe IoMihail Voievod şi doamna sa Stanca, Io NicolaeVoievod şi sora sa Florica”.

Îl pomenim şi noi, după 410 ani, ca pe unerou al neamului, căruia, deşi i‑a fost datăde Dumnezeu o scurtă domnie, a realizatprima mare unire a românilor şi a doveditlumii întregi importan�a pe care o are oRomânie unită.

Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN


Traditii si obiceiuri, ,

Piatra şi lutul, pre�ioasă simbiozăartistică, este prilejul organizatorilor de aprezenta într‑o expozi�ie unul dintre celemai vechi meşteşuguri tradi�ionale, olăritul.

Olăria a avut totdeauna un loc de cinstede care azi ne este greu să ne dăm seama.Era folosită în casa săracului, dar şi la masabogatului…

Farfurii, străchini, vase de friptură, cănide apă şi de lapte, oale cu toartă sau oale cumănuşă, vase de bătut untul, strecurători,castroane, chiupuri, chesele de dulcea�ă,ulcioare de apă şi ulcioare de nuntă, ploşti,cahle, �epe de acoperiş, jucării... au fostnelipsite din casele �ăranului sau ale orăşea ‑

nului, s‑au aflat printre darurileobişnuite la nun�i, dar şi lapomenile pentru mor�i.

Ornamente geometrice (spirala,valul, cercul), astrale (stele, soare,luna), florale (buchete, ghirlande,ramura de brad), zoomorfe (urşi,câini, căprioare, lei, păsări), antro ‑pomorfe înfrumuse�ează acesteobiecte născute din nevoile coti ‑diene ale omului la Vama (Mara ‑mureş), Rădău�i (Suceava), Poiana‑Deleni (Iaşi), Româna şi Oboga(Olt), Vlădeşti şi Horezu (Vâlcea),Pisc (Ilfov), Vălsăneşti, Stoeneşti şiCurtea de Argeş (Argeş), Târgu Jiuşi Gălişoaia (Gorj), Calvini şiMânzăleşti (Buzău), Siseşti (Mehe ‑din�i), Hălmăgel şi Bârsa (Arad).

Vizitatorii Palatului UdrişteNăsturel pot admira aceste crea�ii

din 18 septembrie, într‑o prezentare inedită.Paşii îi vor purta prin Casa de Piatră şi vortrece prin „Sala Ulcioarelor”, „Sala Farfu ‑riilor şi a Castroanelor”, „Sala Oalelor şi aUlcelelor”, „Sala Cahlelor”, „Sala Multi ‑culturală Laolaltă” sau prin „Sala Inter ‑activă” destinată jucăriilor din lut, loc în carecopiii vor putea modela jucăria preferatăprivind originalul aflat în expunere.

O sală specială va fi destinată proiec�iilorvideo, publicul putând să vadă aici filmedespre Muzeul Na�ional al ŢăranuluiRomân, despre Casa de Piatră UdrişteNăsturel, despre obiceiuri de Crăciun şi deAnul Nou sau despre monumente impor ‑tante din România.

Piatra şi lutul

Muzeul Udrişte Năsturel din Hereşti, Judeţul Giurgiu

Vernisaj: duminică, 18 septembrie 2011, ora 12.00

18 septembrie 2011 – 16 septembrie 2012


Pu�ini sunt aceia care mai ştiu, probabil,că în secolele al XVIII‑lea şi al XIX‑leaBraşovul era faimos pentru excelentele salepişcoturi (cunoscute sub numele de posmagisau pesme�i în documentele vremii), dar şipentru alte articole de patiserie, multapreciate de po�icioşi.

Produsele ieşite din mâinile pricepu�ilorpatiseri erau apreciate de negustorii de lasud de Carpa�i încă din secolul al XVIII‑lea,dovadă o constituie o scrisoare datând din15 ianuarie 1778 a lui Antonie Nicolantincătre naşul său Hagi Constantin Pop dinSibiu, căruia îi solicita să‑i trimită, printrealtele, „câteva pişcoturi sau pesme�i deBraşov sau ce vei socoti dumneata”.

Din anul 1824 datează o altă comandă anegustorului Panu, din Câmpulung, care‑icerea lui Sterică Arsenie, patiser din Braşov:„covrigi la un foc No.1, pesme�i de dulceNo.2, deto dă post No. 3, turte dulcimărunte”.

Aceleaşi pişcoturi de Braşov erau evocatecu nostalgie de nefericitul Ion CodruDrăguşanu, care, îmbarcat la bordul unuivas, era nevoit să guste din ruda mai săracăşi, vai!, mult mai pu�in gustoasă a pişcotului– pesmetul: „În câteva zile sfârşii proviziileproprii şi fui constrâns a mă hrăni camarinarii, din cele comune. Aceasta fuculmea suferin�elor mele nautice. Mâncasempişco�i de Braşov în tinere�e, pişco�ifran�uzeşti a la Cuilliere, pişco�i englezeştiservi�i la ceai, cunoscusem gustul maca ‑roanelor cu caş de Parma, cu suc de carne şiînecate în unt proaspăt. Aşa îmi închipuiampreparatele anonime ale lui Signior Rafaelledar, vai ce amăgire! Pişcotul marin seamănăîn virtute ca fierul o�elit, altmintrele e o cocănesărată, ca pâinea fran�uzească”.

Reputa�ia pişcoturilor braşovene era atâtde mare în secolul al XIX‑lea încât EcaterinaSteriady, autoarea unui tratat culinar inti ‑

tulat Buna menajeră, apărut la Gala�i în anul1871, se sim�ea datoare să le destăinuiecititoarelor minunata re�etă a „posmacilorde Braşovu” pe care o redăm mai jos,respectând ortografia vremii:

„Se va lua una oca făină. Se pune 50 dramurilapte şi 50 dramuri drojdie de bere, răsetură dela o alămâie mare, 10 dramuri apă de flori, însălaptele mai caldu, şi se face o plămădeală bătând‑o forte bine. Lăsa�i‑o să crească, apoi să ia 100 dedramuri lapte caldu, pu�ină sare, 6 ouă, 100dram zahăru pisatu însă din zahăru să seoprească de presăratu d’asupra, 1 litră untu dincare să se ungă şi formele. Apoi se frământă pânăce se dă pe mână, şi de va mai trebui pu�ină făinăve�i mai pune, luându bine sema la fremântatu,se lasă să crească la căldură, apoi se pune aluatupe scânduri, se tae bucă�ele mici, le fremânta�i şile face�i rolole, lungimea şi grosimea după plăcere(dar obicinuitu se face la�i) apoi le scrĳela�i cuunu cu�itu. Aceste bucă�i se punu în formă şi lepune�i la unu locu caldu să dospească, se unguapoi cu ou şi se presară cu zahăru şi se dau încuptoru ca de pâne. După ce se scotu se lasă a serăci pe o masă uscată şi tăe�i‑le în fălii ca deposmaci, se presară iarăşi cu zahăru pisatu. Sevor da iarăşi în cuptoru priveghindu‑i ca să nuardă ci ca să se usuce; şi de ve�i vroi la ultimafrementătură le pune�i pu�inu chimionu.”

Ion BLĂJANŞef sec�ie Colec�ii Muzeul Ţăranului Român

Din trecutul patiseriei braşovene


La plimbare prin...

Dacă mergi de la Braşov spre Sighişoarape drumul european E60, după ce intri înjude�ul Mureş, înconjurat de meri, culturi devi�ă de vie şi hamei, de fâne�e şi păşuni,terenuri arabile şi dealuri împădurite, însatul Sas�iz privirea î�i este atrasă de unimpunător turn cu ceas. Trebuie să teopreşti!

La Sas�iz, istoria frământată a EvuluiMediu ne‑a mai lăsat mărturie douăfortifica�ii: Biserica evanghelică şi Cetatea�ărănească.

IstoricSaşii s‑au stabilit în Sas�iz pe la sfârşitul

secolului al XIII‑lea, luând locul secuilor carelocuiseră aici până atunci. Prima atestaredocumentară a localită�ii datează din anii1308‑1310. Mai târziu, Sas�iz a devenit unsat prosper, în care existau cu totul şapte bi ‑serici, astfel că mai era cunoscut şi sub denu ‑mirea de „Siebenkir�en” („Şapte biserici”).Se spune că a fost o vreme în care Sas�izula rivalizat �iar şi cu Sighişoara, care, în aceletimpuri, era „capitala” saşilor transilvăneni.Comuna Sas�iz a fost în trecut una dintrecele mai bogate localită�i săseşti.

BisericaBiserica evanghelică din Sas�iz a fost

construită la sfârşitul secolului al XV‑lea(între anii 1493‑1496) de către coloniştii saşidin localitate şi poartă hramul SfântulŞtefan. Monumentul impresionează prinfrumuse�ea expresivă a propor�iilor şi prinriguroasa adaptare a elementelor de forti ‑ficare la formele unui lăcaş de cult. Există unetaj fortificat care este suprapus peste navăşi cor, precum şi un drum de strajă scos înconsolă deasupra arcurilor masive.

Din exterior, edificiul apare ca un basti ‑on, cu arcuri impunătoare construitedeasupra uriaşilor contrafor�i de piatră,elemente caracteristice tuturor monu ‑mentelor gotice. Frumuse�ea arhitecturală seîmbină însă cu destina�ia defensivă aBisericii fortificate, în spatele arcurilor fiindîncă vizibile fantele gurilor de aruncare.

Dintre obiectele aflate în biserică, ovaloare deosebită o are un potir gotic, lucratacum mai bine de 500 de ani de către unartist necunoscut.

Biserica de la Sas�iz face parte dinpatrimoniul UNESCO din anul 1999, alăturide încă şase biserici fortificate: Biertan şi

SASCHIZ – crâmpeie de istorie


judetul Mures, ,Valea Viilor (jude�ul Sibiu), Cîlnic (jude�ulAlba), Dirjiu (jude�ul Harghita), Prejmer şiViscri (jude�ul Braşov).

Turnul cu ceasTurnul din Sas�iz este una dintre cele

mai frumoase construc�ii medievale dinTransilvania, apar�inând, ca şi Bisericafortificată, arhitecturii săseşti de secol XV.Turnul mar�ează şi astăzi centrul comuneiSas�iz. Func�ia sa defensivă este atestată degurile de aruncare şi de cele 12 lucarne careritmează acoperişul.

Acoperişul impozant, căruia i‑a servit camodel Turnul cu ceas din Sighişoara, are obază piramidală învelită cu �iglă policromă,cu lucarne şi patru turnule�e de col�.

Cetatea �ărăneascăCetatea care domină şi acum satul

Sas�iz este o amprentă a frământărilorepocii medievale. Construită pe un dealîmpădurit, la aproximativ 2 km de vatrasatului, fortifica�ia a fost ridicată în secolulal XIV‑lea pentru a‑i proteja de invazii pelocuitorii din Sas�iz şi din alte şase comunealăturate, care au ajutat la construirea ei. Şicetatea este opera comunită�ii germane dinzonă, de aceea trebuie remarcat specificulacestui loc de refugiu în condi�iile în caremajoritatea fortifica�iilor săseşti au fost

ridicate în jurul bisericilor din centrulaşezării.

Lucrările au început în anul 1347, dupăcum indică o inscrip�ie de pe zidul de nord‑vest al cetă�ii. Tot în zidul de incintă au fostinserate şi cele patru turnuri de col� şi celedouă de poartă, toate cu func�ii de supra ‑veghere şi de apărare. Judecând după denu ‑mirile acestor turnuri (Turnul Şcolii, TurnulMuni�iei, Turnul Voievodal, Turnul Preotu ‑lui, Turnul Por�ii şi Turnul de Pază), neputem da seama de buna organizare acomunită�ii. În interiorul cetă�ii se afla ocapelă din care astăzi nu a mai rămas decâto ruină.

Ca şi stil arhitectonic cetatea apar�ineperioadei de trecere de la stilul romanic lacel gotic (a fost terminată în secolul al XIV‑lea), fapt confirmat de acoperişul într‑osingură pantă şi de gurile de tragere prevă ‑zute cu o grindă din lemn care se putea rotipentru a înlesni o�irea cu ghiulele şi arcuricu săge�i.

Ceramica de Sas�izBreasla olarilor din Sas�iz a devenit

cunoscută la începutul secolului al XVIII‑leaprin ceramica smăl�uită de culoare albastră,cu luciu metalic, pe care meşterii de aici auînceput să o producă din anii 1700.

Lioara MAREŞ


Satul, printre imagini si cuvinte,

Nea’ Ion povesteşte:„Acolo numai unul singur puteai să

lucrezi, că spa�iul era de 2 m lungime şi 1,20m lă�ime. Şi intram la 80 m adâncime. Nuştiai dacă e zi sau noapte, că se vedea pestetot la fel. Chiar şi cu lampa, mergeai o bucatăbună până �i se obişnuiau ochii cu întune ‑ricul. Apoi, când ieşeai înapoi la lumină, teuitai aşa, ca mâ�u’. Din cauza asta m‑amstricat eu la vedere. După un timp, a dat

bunul Dumnezeu să vină de la Bucureşti ocomisie de protec�ia muncii. Eram schimbul1 şi au intrat acolo în pu�. Când au văzutcum ploua şi în ce hal lucram, m‑au scosafară şi apoi toată conducerea a fost«dumnezeită»: directori, maiştri, geologi. Peto�i i‑au certat şi nu le‑au dat voie săvorbească absolut nimic, decât numaiîntreba�i. Apoi, ne‑au întrebat pe to�i mineriicare eram acolo, ce salariu avem şi dacăsuntem mul�umi�i. După toată discu�ia, ne‑au dublat salariul. Am mai lucrat trei luni dezile acolo, după care ne‑au mutat în Mun�iiFăgăraşului. Iarna lucram în mină şi vara, lasuprafa�ă. Făceam şan�uri, pu�uri. Asta eraprin 1972 – ’73. Din Mun�ii Făgăraşului, ne‑au detaşat în Bălan (pe Valea Crişului, maiîn jos un pic, chiar de unde izvorăşte Oltul),că acolo a fost o lucrare mare pentru careaveau nevoie şi de specialişti în lemn. Că‑nrest, ei lucrau numai cu armături metalice defier. Acolo, o galerie principală avea 1,5 km.Când ajungeai în capătul ei, vedeai omulmic de tot. Aici la Bălan, am lucrat alte treiluni de zile. Mi‑a plăcut, că erau condi�iifoarte bune de lucru şi ne erau asigurate şialimente bune, proaspete.

Apoi, ne‑au adus înapoi în Mun�iiFăgăraşului şi am mai continuat acolo pânăîn 1985, când am ieşit la pensie.

La un moment dat, m‑au găsit cusilicoză, de la mină, din cauza prafului şitimp de patru ani de zile, a trebuit să urmezun tratament.

Oamenii de lângă noiNea’ Ion

Are aproape 80 de ani şi e născut şi crescut într‑un sat de poveste ‑ Holbav (jude�ul Braşov).Nea’ Ion se mândreşte că cinci din cei şase copii ai săi trăiesc tot aici pe dealuri, unde şi‑au

întemeiat gospodării cu mâinile lor. Mai are o fată care e căsătorită în Măieruş.După 10 ani de lucru în Mina 1 Mai din Vulcan, unde a lucrat în condi�ii foarte grele, cel mai

mult se bucură de aerul curat şi de liniştea pe care i le oferă dealurile din jur.

Apoi, m‑au trimis la spitalul din Avrig,unde am stat internat o lună de zile şi dupăaceea, a dat Dumnezeu de am scăpat deboală.

Şi uite că au trecut 26 de ani de când suntla pensie.

Îmi petrec timpul cu găinile mele. Astăiarnă nu prea au ouat, că dacă e grajdulmare şi nu mai am alte animale în el, e frigşi ouă mai greu. Dar le‑am dat mâncarecaldă totdeauna, ca să nu prea simtă frigul.

Am avut 30 de găini, dar atunci cu gripa,au venit şi mi le‑au luat pe toate. Da’, doarnu le‑am avut bolnave, numa’ că…aşa a fost.Am mai pitulat din ele, le‑am băgat princasă şi în beci. Că m‑a anun�at din sat un vărde‑al meu; zice: «Mă, nea’ Ioane, du‑te şipitule‑�i din găini, că‑s ăştia pe deal de le ia».Aşa că am pitulat jumătate din găini, cocoşulnu am putut, că ăla cânta. Şi‑apoi au venitcu poli�ia, chiar eram acia în fa�a casei. «Amvenit să luăm găinile», la care eu am zis:«Domnule, până nu vine şi medicul veterinar săconstate că am găinile bolnave, dumneata n‑ai cecăuta aici. Când veni�i cu doctorul, atunci lelua�i, până atuncia, nu.» Dar poli�ia a zis sămă dau la o parte şi să‑i las. Aşa că auînceput să le prindă, după care le rupeaugâtul şi le băgau într‑un sac.

Când mai aveau numa’ vreo patru bucă�i,s‑au gândit să mi le lase, ca să am demâncare. Pe cele pe care mi le‑au luat, mi le‑au plătit pe toate.”

Cum stăteam noi aşa, se aude cuculcântând. „În fiecare diminea�ă, vine cucul şi

cântă în nucul ăsta mare de lângă casă. Vreasă‑şi facă cuib acolo. O să‑l las până şi‑l faceşi după ce ouă, merg să i‑l stric. Că dacă ampui mici şi‑i vede singuri, imediat mi‑i fură”.

Ca să sperie co�ofenele şi ulii, nea’ Ion aconfec�ionat şi o morişcă de vânt, care îşiatinge scopul.

În timp ce vorbim, trece cocoşul prin fa�anoastră şi nea’ Ion îmi zice: „Ăsta‑i aşa uncocoş bun! Că eu nici nu ştiu cum trăieşte, cănu l‑am văzut niciodată să mănânce. Dacă orâmă găseşte sau un gândac, imediat lecheamă pe găini, să mănânce ele. Am maiavut un cocoş, dar n‑am putut să‑l �inem, că‑l bătea pe ăsta de câte ori îl vedea. Aşa că nul‑am mai �inut.

Găinile ce le‑avem sunt tare bune! Staulibere toată ziua, dar nu se duc departe; stauaci pe lângă casă; şi chiar dacă ar vrea ele săse ducă mai încolo, cocoşul imediat lecheamă înapoi. Ia să le dau eu nişte grăun�e,să vede�i cum vin aici”.

Şi aşa a fost, că nici n‑a apucat nea’ Ion sădeschidă uşa de la magazie, că au şi sim�itcă‑i rost de mâncare şi s‑au adunat pe lângăel. Apoi, le‑a chemat, ca să fie sigur că‑s toateşi le‑a aruncat grăun�e de grâu, după care s‑a aşezat pe banca de lângă rândul de lemne,privindu‑le cu căldură şi mul�umire, ca penişte copii dragi.

Ba unele chiar veneau să‑i mănânce dinmână. „Sunt mai �igănoase”, zice nea’ Ion,zâmbind.

Text şi foto: Ana A. NEGRUwww.revista‑satul.ro


Armonie

Feng Shui la birouArta vie�ii în armonie cu mediul încon ‑

jurător, Feng Shui acoperă şi aspectulmuncii, spa�iului de lucru din via�a noastră,ca fiind de o reală importan�ă în rând cucelelalte aspecte – odihna, hrana.

Cei mai mul�i dintre noi petrecem celpu�in opt ore pe zi la serviciu. Cu toate că nuîntotdeauna suntem în postura de a faceschimbări fundamentale sau de a alegeclădirea unde să lucrăm, este posibil săaducem unele modificări care să favorizezecaptarea acelor energii benefice pentru aavea succes în carieră şi în afaceri. De altfel,este un lucru de bun sim� să aranjăm spa�iulde lucru fie la serviciu, fie acasă, astfel încâtacesta să devină mai plăcut, mai sănătos şimai aducător de prosperitate.

Şi în cazul clădirilor şi încăperilor undese desfăşoară activită�i lucrative se poateutiliza metoda aspira�iilor Pa Kua suprapu ‑nând latura cunoaştere‑carieră‑mentoripeste zidul din planul construc�iei, care con ‑�ine intrarea principală. Astfel, în zonabunăstării (care se referă la bani şi la finan�e)situată în col�ul/partea din stânga sus peplanul Pa Kua este oportun a se amplasabiroul contabilului, casierului sau preşedin ‑telui firmei. În zona căsătoriei, care, în cazulfirmelor, se referă la rela�ii şi armonie întremembrii unei echipe, ar putea fi plasatdepartamentul de rela�ii publice sau resurseumane.

Serviciul sau compartimentul care seocupă de angajări va avea mai mult succesîn zona „copii”, care presupune contactul cupersoane tinere.

„Mentorii” sunt oameni care pot oferisfaturi utile. Această zonă este indicatăpentru o sală de conferin�e, unde se potasculta sugestiile unor astfel de oameni.

„Cunoaşterea” este loca�ia legată directde studiu. Dacă într‑o casă este locul idealpentru păstrarea căr�ilor, într‑o firmă se va

afla compartimentul de calificare şi perfec ‑�ionare.

Mergând mai departe în aranjamentulinterior al birourilor (încăperilor firmei),plasarea mobilierului poate urmări deasemenea aspira�iile Pa Kua.

Bunăstarea, faima sau cariera suntsectoarele cele mai indicate pentru plasareabiroului de lucru. Aşezarea biroului estedeosebit de importantă. Ar trebui să se steacu fa�a spre uşă sau cel pu�in cu o vizibilitatebună a intrării, iar dacă acest lucru nu esteposibil se poate folosi o oglindă pentru a nuvă mai întrerupe din lucru, întorcându‑vă săvede�i cine intră în cameră. Este importantşi ca cei care intră să vă poată vedea chiar dela uşă, în caz contrar este posibil ca momen ‑tele promovărilor sau proiectelor speciale sătreacă „nevăzute” pe lângă cei „invizibili”.Cu toate că trebuie să privim către intrare,biroul nu ar trebui să fie orientat ostentativspre uşă pentru a nu crea confruntarea, inti ‑midarea şi respingerea poten�ialilor clien�i.Rezultatul optim se ob�ine cu un birouaşezat într‑un unghi favorabil, fa�ă deintrare.

De asemenea, este benefic ca în spatelescaunului de la birou să fie un perete careconferă stabilitate şi sprĳin şi nu o fereastrăce determină nesiguran�ă.

Situa�iile de Shar generate de existen�aunor col�uri de ziduri (încăperi în formăneregulată, de L de exemplu) pot fi reme ‑diate prin plasarea unor ghivece cu plantesănătoase.

Nu este potrivită o pozi�ie a biroului înfa�a unui zid gol deoarece determinăfrustrare şi nervozitate prin faptul că nu sepoate vedea ce se petrece în spate. Pentruremediere se poate atârna o oglindă pe zidsau tablouri, sau imagini pitoreşti, în culorivesele, care să atragă energia Ch'i.

În încăperile cu mai multe birouri, dacă


se poate, este bine ca toate persoanele dinacel spa�iu să vadă intrarea principală. Dacăîn încăperea respectivă există un număr micde birouri acestea pot fi aşezate diagonalunul fa�ă de celălalt, simulând octogonul PaKua. Şeful sau şefa biroului va trebui săocupe cea mai favorabilă pozi�ie, de obiceicol�ul cel mai îndepărtat de intrare. Totodatăacesta trebuie să evite o schemă de aranjaresimilară profesorului fa�ă de elevi (fa�ă înfa�ă) pentru a nu sugera confruntare.

În limita posibilului cablurile electrice şitelefonice să nu fie vizibile.

Spa�iul de lucru trebuie să fie foarte bineşi egal luminat, iar sălile mari cu birourimultiple ar fi bine să fie colorate foartesubtil.

Nu trebuie să uităm că cel mai importantlucru este ca o încăpere să arate şi să fie câtmai confortabilă şi că un birou aşezat într‑opozi�ie bizară, doar pentru a aplica strict

unul dintre îndemnele Feng Shui, va afectanegativ ansamblul încăperii şi curgereaenergiei Ch'i.

Dacă nu se pot aduce îmbunătă�iripozi�iei biroului în încăpere, atunci cusiguran�ă se pot utiliza aspira�iile Pa Kua şideasupra mesei de lucru. De exemplu, înzona bunăstării (col�ul din stânga sus cumprivim din locul în care stăm) se pot aşezasimboluri ale bunăstării: obiecte metalice,monede, obiecte de culoare aurie.

În sectorul familiei sau al copiilor poateexista o fotografie cu familia.

În partea din dreapta jos telefonul poatesă vă folosească prin apelarea celor care săofere sprĳin, acelora care vă sunt mentori.

Vă doresc să culege�i roadele celorsemănate, energie Ch'i din plin, iubire,lumină şi armonie.

Mirela CONSTANTINESCU


Familia: OrchidaceeÎnăl�imea: 30‑90 cmExpunere: lumină indirectăUdare: medieCultivare: dificilă

Coltul verde,

OrhideeaOrhideea este o floare de o frumuse�e

extraordinară, care transmite un mesaj uni ‑versal de dragoste, în�elepciune, rafinament şicredin�ă.

Ea înveseleşte zeci de mii de locuin�e şireprezintă o pasiune pentru zeci de mii deoameni.

Dacă la început erau aproape imposibil dereprodus în afara habitatului pădurii tropicale(motiv pentru care se vindeau extrem descump, fiind accesibile numai persoanelorfoarte bogate), astăzi sunt practicate culturi deorhidee la nivel industrial ca urmare aînmul�irii artificiale.

Considerată ca fiind una dintre cele maifrumoase flori exotice, orhideea se poateîncadra perfect oricărui decor. Florile,disponibile într‑o mare varietate de culori,având diametrul de 5‑10 cm şi care persistăpână la 6 săptămâni, sunt farmecul acesteiplante. Fiecare plantă poate produce chiar maimult de 3 pedunculi într‑un an.

Însă, pentru a te bucura de ea, trebuie să îioferi condi�ii adecvate şi îngrĳire potrivită.

Lumina: Orhideele care nu beneficiază delumină suficientă nu vor înflori.

Cel mai bun loc de creştere a orhideelorsunt pervazele. O fereastră cu expozi�ie sudicăeste locul ideal, cea cu expozi�ie vestică poatefi următoarea variantă urmată apoi de ceaestică şi nordică.

Orhideele iubesc locurile luminate, dar setem de razele de soare directe şi curen�ii de aer.Nu expune�i orhideele direct la soare, deoarecese produc arsuri sub forma unor pete pefrunze sau frunze îngălbenite.

Temperatura: Iarna adoră temperaturile de14‑16oC, iar vara pe cele de 22‑24oC. Tempe ‑ratura este un element de bază în înflorireaorhideelor. Varia�iile de temperatură inducînflorirea şi de aceea este indicat să fiepozi�ionate pe pervaze unde există varia�ii detemperatură.

Apa: Apa în exces este principalul factorcare conduce la moartea orhideelor. Acesteapreferă o perioadă de uscăciune între douăperioade de umiditate. Nu uita�i că ele înmediul natural trăiesc că�ărate pe crengilecopacilor şi ploaia nu cade direct pe ele. Înplus, majoritatea speciilor sunt adaptate săreziste la perioade destul de lungi de secetă,atunci când plouă foarte pu�in, timp de maimulte săptămâni.

Pentru udare, folosi�i apă la temperaturamedie (pentru ca planta să nu intre în şoc termicşi să îi cadă bobocii) şi fără calcar. Dacă esteudată cu apă mai rece de 10oC, rădăcinile vormuri. Atunci când uda�i orhideea, nu uda�i şifrunzele şi evita�i să lăsa�i apa să stagneze înfarfurioară. Când atmosfera este uscată şi caldă,atunci este permis să pulveriza�i apă pe frunze,dar nu uda�i florile pentru că se pătează.

O altă op�iune este să pune�i ghiveciul peun strat de pietricele men�inut mereu umed.Ghiveciul nu trebuie să stea în apă, el va fiînăl�at astfel încât baza acestuia să fie la nivelulsuperior al pietricelelor, deci să nu aibă contactcu apa.

Când uda�i orhideea, face�i‑o fără nici unfel de re�inere. Scufunda�i ghiveciul (caretrebuie să fie prevăzut cu numeroase orificii dedrenaj) într‑o găletuşă cu apă. Ţine�i ghiveciul

în apă mai multe secunde; repeta�i opera ‑�iunea. Ideea este să vă asigura�i că substratuleste complet saturat cu apă.

După ce a�i îmbibat ghiveciul cu apă, lăsa�i‑l să se scurgă bine de surplusul de apă.

Unii specialişti recomandă ca pentruudarea orhideei să folosi�i numai apă deploaie. Ei bine, pute�i folosi şi apa de robinet,cu condi�ia ca aceasta să nu fie prea dură şi săo lăsa�i să stea de seara până diminea�a.

Atunci când nu sunte�i siguri dacă e cazulsă uda�i orhideea sau nu, mai bine vă ab�ine�i.Ritmul mediu de udare este de o dată pesăptămână, adică la 7 zile.

Cultivarea: Orhideele preferă ca substratun amestec de scoar�ă de copac, lemn deferigă, plută, turbă, cărbune şi nisip. Pute�ifolosi amestecuri gata preparate din comer�sau pute�i folosi scoar�a de copac simplă.

Deoarece rădăcinile acestora au nevoieobligatoriu de lumină, acestea se vor cultiva învase transparente. Capacitatea vasului trebuiebine dimensionată deoarece cu cât vasul estemai mare, cu atât perioada de creştere a rădă ‑cinilor este mai mare în detrimentul păr�iloraeriene adică a formării pedunculilor cu flori.Când pedunculii sunt suficient de lungi, lega�i‑i de be�e sub�iri, verticale, pentru a‑iîmpiedica să cadă sub greutatea florilor.

Transplantarea se face la interval de 2‑3 anişi este determinată de degradarea substratuluica urmare a udărilor la care este supus, ceantrenează tasarea lui. În această situa�ierădăcinile nu au aer şi nu pot respira. Dacă nicidrenajul nu mai func�ionează, umiditatea carese crează antrenează moartea rădăcinilor prinputrezire şi asfixiere.

Transplantarea nu trebuie aplicată nicioda ‑tă, cu excep�ia cazurilor de urgen�ă, în timpulînfloririi, deoarece va compromite seriosviitorul plantei.

Scoaterea plantei din vas în vedereatransplantării trebuie să fie cât mai pu�indureroasă pentru plantă. În cazul în carerădăcinile au aderat de pere�ii vasului sepreferă spargerea lui pentru a se evita rupereasau rănirea lor.

Planta se cură�ă de rădăcinile moarte, defrunze şi tulpini uscate, eventual de păr�ile

bolnave, după care toate tăieturile făcute seflambează sau se pudrează cu cărbune vegetal.După transplantare, în decurs de 2‑3 săptă ‑mâni, nu se udă. Apa este asigurată prinfolosirea unui substrat umezit în prealabil şitotodată printr‑o umiditate atmosfericăridicată (se realizează prin pulverizarea planteişi a substratului de pământ de la suprafa�ă înfiecare diminea�ă).

Reproducere: Planta se multiplică prindivizare după perioada de înflorire. Scoate�i‑odin ghiveci cu grĳă şi căuta�i punctul în care sedivide şi separa�i‑o cu fermitate. Por�iunile deplantă, care trebuie să aibă cel pu�in un vlăstar,se plantează într‑n vas cu un volum mai maredecât rădăcina plantei.

Men�ine�i compostul umed, într‑un locumbros, până când rădăcinile încep să crească.

Boli şi dăunători: Dacă atmosfera este preauscată, planta poate fi atacată de păianjenulroşu care se elimină prin tratarea cu substan�eantiparazitare.

Putregaiurile de origine micotică, datorateciupercilor, se manifestă prin putrezirearădăcinilor şi pete negre pe spatele frunzelor.Acestea se pot trata prin stropirea cu fungicide.

Putregaiurile bacteriene se mani festă prinapari�ia de pustulemari pe frun ze,urmate de un pu ‑tregai moale pe toatăsuprafa�a lor. Trebuietăiate imediat păr�ileatinse de boală pentru a seevita conta minarea plantelorvecine, iar pe tăieturi se aplică opudră de hidroxid de cupru. Sescade uşor temperatura şiumiditatea pen tru a se diminuaextinderea bolii.

Lăsa�i‑vă seduşide frumuse�ea or ‑hideelor şi ve�isim�i dragostea pecare o transmit acestea.

Gabriela BOTICI


Trebuie subliniat de laînceput că febra, în sine,este o armă de apărare aorganismului, deci unsimptom, nu o boală, care ajută organismul să‑şi mobilizeze imunitatea în vederea lupteicu „duşmanul”, indiferent care ar fi acesta.

Mai concret, ea are capacitatea de a coagula(anihila) proteina virală sau microbiană, la40°C, dar fără a afecta proteina umană.

Pentru a în�elege mai bine modul în careac�ionează această armă de apărare îmi permito compara�ie din basmele noastre, când„zmeul cel rău” trimite buzduganul cu multtimp înainte la locul unde este captivă prin�esarăpită, ca masa să fie gata, nici prea caldă, niciprea rece. În această poveste, febra joacă rolulbuzduganului.

Febra şi/sau subfebrilitatea au caracteristicicare sunt foarte importante şi necesare înidentificarea cauzei acesteia. Astfel, febra poatefi oscilantă, „gotică”, adică creşte seara şi scadediminea�a. Acest tip de febră oscilantă estecaracteristic virozelor (virozei respiratorii,virozei intestinale, etc.)

În cazul men�inerii aceleiaşi valori ridicatepe tot parcursul zilei, adică febra este „înplatou”, însemnă că este de natură microbiană.

Aici începe povestea identificării diag ‑nosticului care, în func�ie de simptome (cutranspira�ii, fără transpira�ii, dureri cu iradieriîn regiunea abdominală) poate fi: o infec�ie îngât, angină, bronşită, infec�ie urinară, o boalăeruptivă a copiilor, enterocolită, în�epătură deinsectă (căpuşe), malarie (�ân�ar).

În general părin�ii îmi spun: „nu observămnici un fel de simptome”. În acest caz, înmomentul apari�iei febrei, când încă nu ştimde ce natură este aceasta, stimulăm imunitateaadministrând din 30 în 30 de minute Formula1 (antivirotică) alternativ cu Formula antimi ‑crobiană. Se administrează până la dispari�iafebrei. Se pot administra şi antitermice alopate,nu este nicio problemă. Nu este influen�atănegativ imunitatea, deoarece tratamentulhomeopat şi cel alopat sunt compatibile, ele

mergând în aceeaşi direc�ie, dar cu participăridiferite.

Diminea�a, bolnavul, adult sau copil, „îşidemască diagnosticul” şi ştim de ce natură estefebra, adică aflăm cine a trimis „buzduganul”din poveste.

Când nu ni se oferă nimic din punct devedere al simptomatologiei, dar presupunemcă poate fi o boală eruptivă caracteristică co ‑pilăriei, se administrează o priză de Sulfuriodat CH‑7 care ajută erup�iei să iasă, amelio ‑rând starea generală. De asemenea, când existăfebră fără alte simptome (aşa numitul vid desimptome), administrăm Ferrum phosphori ‑cum CH‑7 – una‑două prize/zi, timp de 2‑3zile, deoarece acesta este remediul congestiilorlocalizate (boli ale căror denumiri au sufixul„ită”: cistită, amigdalită, conjunctivită, otită,apendicită, colită, rinită, etc). Între timp, pa ‑cientul „îşi demască diagnosticul”, aparsimptome caracteristice unei afec�iuni, cum arfi dureri în gât, şi vom administra remediicorespunzătoare fiecărei boli şi anume: pentruamigdalită (de ex. Phytolacca CH‑9, Corpamigdalian CH‑9, Streptococcinum CH‑9, etc);pentru mic�iuni dese şi cu usturimi, deciinfec�ie urinară, cu frison (intervenim cu For ‑mula 6b şi Formula 7, înso�ite de Coliba ‑cillinum CH‑9, Cantharis CH‑9, Formica rufaCH‑7 – în cazul urinei urât mirositoare).

Între timp beneficiem de consultul şidiagnosticul medicului specialist sau deanalizele de laborator, unde testul de sânge nepoate pune pe drumul cel bun (diagnostic): oviroză, o rujeolă, o mononucleoză, o „febrafânului”, o sinuzită, enterită, etc. Orice semneste important pentru homeopat: dacă îi estesete bolnavului, câtă apă bea, cât de deshidratateste, cât de uscată este limba. Şi cum toateaceste informa�ii nu se pot ob�ine prin telefon,este necesar consultul bolnavului la cabinet,altfel nu‑mi pot asuma responsabilitatea.

Şi dacă‑l credem pe celebrul profesor ho ‑meopat George Vithoulkas (şi trebuie să‑l cre ‑dem!) vindecarea (febra) se datorează PuterilorSuperioare. Se întâmplă uneori ca lucrurile săfie organizate de inteligen�e superioare. Nepătrund uneori şi ne indică remediul.

Dr. Rodica BREBENARU

Sanatate( (

august - septembrie 201148

FEBRA


Farmacia naturii

Deşi este vremea vacan�elor, a soareluiarzător şi a bucuriei ultimei luni de vară,natura se pregăteşte de... iarnă. Cele maiputernice fructe şi legume terapeutice aparacum, ca un ajutor oferit tuturor vie�uitoarelorpământului, pentru a se proteja împotrivaanotimpului rece. Iar între ele, afinele ocupăun loc de frunte. Cu fructul lor ca nişte mărgelenegre, brumate, înglobează în ele toată energiasolară captată pe platourile muntoase pe carecresc. Sunt fructe specifice marilor înăl�imi, daroferite special, parcă, pentru a completa hranadestul de săracă a oamenilor de munte. Opor�ie de afine valorează cât 3‑4 casete cuvitamine, cu specifica�ia că vitaminele A, E, F,PP şi B (B1 şi B2) con�inute de afine sunt multmai uşor de asimilat, deoarece sunt în formulanaturală. Cât despre ac�iunile terapeutice, listalor impresionează atât prin mărime, cât şi prinefectul neobişnuit al acestor alimente‑medicament sau, mai bine zis, medicamente‑aliment, care sunt afinele. Fructul proaspăt deafin, dar şi cel uscat, ajută la regenerareavaselor de sânge, la normalizarea glicemiei şila regenerarea purpurei retinei, creşte sensi ‑bilitatea fotoreceptorilor de la nivelul ochiului,neutralizează infec�iile din intestin, dilată uşorvasele coronare, protejează organismul contraradioactivită�ii. Mirtilina, o substan�ă con�i ‑nută de fructe şi frunze, penetrează celulabacteriei şi îi slăbeşte vitalitatea, iar adminis ‑trată intern, scade glicemia. Pigmen�ii care daunuan�ă albăstruie fructului protejează corpulîmpotriva radio activită�ii şi reglează anumiteprocese imunitare. Din lista de afec�iuni în carese folosesc cu succes fructele de afin amselectat câteva, dar, înainte de a le cunoaşte, săaflăm câteva lucruri despre soiul afinelor carese folosesc şi cum se prepară acestea.

Ce fel de afine sunt recomandate„Industria fructelor de pădure” este de

dată ceva mai recentă, dar deja se face sim�ităşi în supermarketurile noastre, sub forma unorcaserole cu afine, care se păstrează un timpincredibil de îndelungat. Secretul pentru caafinele să ajungă la distan�e mari în bună stare

este să fie trimise când încă nu sunt coaptecomplet, pe de o parte, iar pe de altă parte, decele mai multe ori li se mai administrează şi odoză bună de radia�ii. Adăuga�i că mai suntcrescute cu tot felul de chimicale şi ve�i ob�ineun tablou suficient de descurajant încât săevităm aceste „bunătă�i” de import. Alte„falsuri” apărute pe pie�ele noastre suntafinele mai mari de câteva ori decât celeobişnuite, destul de bune la gust, dar fărăaroma specifică fructului natural, cules dinflora spontană de munte. Acestea sunt afine decultură, cultivate în ultima vreme şi înRomânia, în satele de la poalele Mun�ilorFăgăraş, de unde sunt apoi livrate în toată �araşi, mai ales, la export. Afinele de culturăautohtone sunt mult mai sănătoase decâtsuratele lor importate la caserolă, deşi au unprocent de vitamine, pigmen�i, minerale mairedus decât afinele de munte, culese direct dinflora spontană, micu�e şi cu gust intens, caresunt cele mai bogate în vitamine şi vor ficăutate cu predilec�ie pentru a ob�ine rezultateterapeutice.

Mod de administrareDe la bun început trebuie spus că

substan�ele vindecătoare (cum ar fi pigmen�iicare dau culoarea albastru‑închis afinelor şicare au totodată şi un efect puternic antioxi ‑dant) se găsesc exclusiv în afinele proaspete,precum şi în cele uscate la temperaturi scăzuteşi, într‑o măsură ceva mai mică, în celecongelate, nu însă şi în cele preparate termic.Ca atare, pentru a ob�ine efecte terapeutice, nevom orienta doar spre consumul fructelorproaspete, netrecute prin foc.

Afinele în consumul obişnuit Doza minimă pentru a ob�ine beneficii de

pe urma administrării acestor fructe este de150 grame pe zi. Aceasta este şi por�ia zilnicăminimă recomandată de nutri�ionişti pentrutoate fructele de pădure, fie că este vorba defragi, coacăze negre sau zmeură. Numai înaceastă doză fructele încep să aibă efectelescontate de prevenire a bolilor. Pentru a

În august, sănătatea coboară din munţi


vindeca însă anumite afec�iuni este necesar sămărim mult cantitatea ingerată şi să stabilimun anumit interval de timp de administrare.Cu alte cuvinte, avem nevoie de o cură, desprecare vom vorbi în continuare.

Cura cu afineZilnic se consumă 200‑400 grame de afine,

în mai multe reprize, cu aproximativ 30 deminute înaintea meselor principale. Semănâncă fructele bine spălate, din care s‑auîndepărtat toate păr�ile stricate sau intrate înfermenta�ie (pentru a evita deranjamentelegastro‑intestinale). O cură cu afine dureazăminimum 7 zile şi maximum 1 lună, dar decele mai multe ori este limitată de timpul încare găsim aceste fructe proaspete, care nu estemai mare de trei‑patru săptămâni.

Câteva boli ce pot fi prevenite cu ajutorul afinelorBoala canceroasă ‑ o substan�ă con�inută în

afine, numită acid elagic, are un puternic efectantioxidant, împiedicând apari�ia muta�iilor şimalignizarea celulelor din organismul uman.Se �in cure cu afine pe timpul verii, peparcursul cărora se consumă câte 300 de gramede fructe proaspete pe zi, vreme de măcar treisăptămâni. Alte fructe de pădure care previnboala canceroasă şi cu care se poate face curăîn timpul sezonului estival sunt murele, fragiişi coacăzele negre, toate fiind bogate în acelaşiprincipiu activ anti‑tumoral ‑ acidul elagic.

Boala coronariană şi infarctul miocardic ‑ opor�ie de 300 de grame de afine con�ineresveratrol mai mult decât un litru de vin roşude cea mai bună calitate. Aşadar, consuma�iafine cu încredere ‑ vor preveni depunereacolesterolului şi trigliceridelor pe artere, vorpreveni formarea trombilor şi blocarea irigăriicu sânge a muşchiului cardiac.

Colesterol şi trigliceride mărite ‑ o jumătatede kilogram de afine consumat zilnic asigurămai mult de 50% din necesarul de fibrealimentare de care are nevoie organismuluman şi care ajută la reducerea niveluluicolesterolului şi al trigliceridelor din sânge. Lapersoanele care consumă vreme de câtevasăptămâni afine în doze suficiente se produceo scădere a nivelului colesterolului total şi al

colesterolului negativ (LDL) în medie cu peste10%.

Reumatism ‑ cercetătorii americani de laUniversitatea de Medicina Harvard au făcutun studiu gigant pe nu mai pu�in de 27.000 defemei, pentru a vedea impactul alimenta�ieiasupra afec�iunilor articulare. Conform acestuistudiu, afinele şi murele (cele două con�inpigmen�i similari) sunt printre cele mai buneantireumatice. Pentru tratarea artritei reuma ‑toide, a artrozei, a bolilor reumatice în general,se recomandă cura de afine sau mure, în carese consumă minimum 300 de grame de fructepe zi, pe o perioadă de minimum 4 săptămâni.

Constipa�ie, diaree ‑ da, a�i citit bine, acestefructe pur şi simplu tratează ambele afec�iuniale tranzitului intestinal. Contra constipa�iei,se consumă afinele proaspete, câte 300 degrame în fiecare zi, diminea�a, pe stomacul gol.Enzimele, fibrele şi acizii organici din afineleproaspete accelerează tranzitul intestinal şicură�ă întreg colonul de reziduuri. În cazuldiareei, se recomandă afinele uscate (mini ‑mum 10 grame zilnic).

www.formula‑as.ro

Psihologie


Am folosit sintagma judecata de pe urmă şinu judecata de apoi pentru că a doua expresieare ceva definitiv şi este oricum rezervatăZeului... Ori judecata de pe urmă implicămintea cea mai de pe urmă a românului, ceaatât de adâncă, după ce s‑a contaminat cuexperien�a durerii, a pierderii sau asuferin�ei încât poate fi considerată un fel deîn�elepciune amară şi esen�ializată a acestuineam. Cine şi când ar trebui să facă aceastăjudecată? Probabil că orice român, înmomentele de limită ale existen�ei sale, caun fel de cuminecare rituală prin putereagândului drept şi frumos. Oare şi noi, tinerii,avem dreptul să practicăm acest exerci�iu desinceritate, la capătul căruia un RobertTurcescu nevăzut ne acordă bila albă saubila neagră? Răspunsul meu este că mai alestinerii ar trebui să fie judecătorii supremi, şiaceasta din mai multe motive:

Vă aduce�i aminte cântecul tragic „Undeni‑s colindătorii?” al lui Liviu Tudan?Imediat după controversata Revolu�ie din1989, un clip filmat în atmosfera halucinantăa unei lumi zdrobite, în preajma sărbătorilorde Crăciun, prezenta cohorte de tineriîmbrăca�i imaculat, care păşeau ritualic spresacrificiul suprem, pentru a restitui uneina�ii demnitatea sa pierdută, pe careprecau�ia adul�ilor laşi sau resemna�i otransformaseră în pactul cu puterea ori cuDiavolul, cum vre�i să‑i zice�i... Vă aduce�iaminte de litania mioritică a tânăruluiciobănel care comută spre planul metafiziccutremurătoarea dramă a omorului fratricid,transformat în ritualul cosmic al mor�ii seninasumate? Lui, acestui ciobănel moldovean,i‑am putea găsi un corespondent aproapemitic în tânărul Orfeu, cel care a plecat de pemeleaguri tracice spre Hades, pentru a

răscumpăra, din �ara umbrelor, iubireapierdută. Re‑găsită şi re‑pierdută apoipentru eternitate, pentru că Orfeu a fost oriprea trac, ori prea tânăr şi îndrăgostit şi aîncălcat consemnul, privind înapoi sprepreafrumoasa lui Euridice. Ca un blestem,tinere�ea acestei na�ii trebuie să‑şi asume şiacum aceeaşi op�iune tragică între bila albăşi bila neagră a istoriei, să judece cu minteasa cea mai de pe urmă şi să ia hotărâreasupremă: are România un destin sau nu?Este românul în mod etern condamnat să fiedoar reactiv şi să‑i facă al�ii istoria? Trăieşteel în mod real în afara istoriei sale, aşa cumafirma nu demult la televiziune OctavianPaler?

Pe de altă parte, se pare că avem dejadatorii foarte mari fa�ă de Occident, fa�ă deEuropa cu precădere. Ce ar fi însemnatMaiorescu fără germanitatea educa�iei sale,sau Eminescu fără experien�a sa vieneză sauberlineză? Şi ce‑am fi fost noi fărăreîntoarcerea lor şi a atâtor altora la �ara deorigine? Cum ar fi descoperit Eliade faptulcă bazinul carpato‑dunărean are cea maifabuloasă memorie colectivă a miturilorlumii, dacă n‑ar fi avut curajul călătoriilorini�iatice din Tibet şi până în cele maiîndepărtate col�uri ale lumii, spre izvoare?Şi totuşi, nu în�elegem de ce un Cioran ‑eruditul tehnician al disperării de nuan�ăfrancofonă ‑ sau un Ionescu ‑ dramaturgulcare a încercat să extragă esen�a unui sensdin oceanul absurdului existen�ial ‑, nu aumai dorit să‑şi revadă �ara natală, deşi dupăRevolu�ie acest lucru a fost aşteptat izbăvitorde milioane de români. Ne‑a rămas încontrapartidă extraordinarul exemplu alacelui Socrate balcanic şi divin‑metafizic,Petru Ţu�ea, ori a promotorului ideii de

Cât de europeni suntem?LA JUDECATA DE PE URMĂ A ROMÂNILOR


Psihologie„cantonament cultural”, filosoful de la Pălitiniş,Constantin Noica, de sub streşinile min�ii căruiaizvorăsc lin apele specialistului în îngeri, Andrei Pleşusau cele ale dialecticianului limitei, Gabriel Liiceanu.

La o judecată dreaptă, cu mintea noastră cea mai depe urmă, vom descoperi câtă dreptate avea LucianBlaga când vorbea, în singurul său roman – Luntrea luiCaron – de faptul că românii au un mod ciudat de a seapăra de teroarea istoriei, retrăgându‑se în preistorie...Ne‑am lăsat rusifica�i şi cu elitele intelectualedecapitate fără un foc de armă, remarca amar lebădamută din Lancrăm, redescoperind astfel o nouă formăde supravie�uire, prin ceea ce creatorul psihanalizei,Sigmund Freud, a identificat a fi mecanismul regresiei.În bolile psihice majore, în nevroze, în bolile obişnuitesau atunci când dormim, libidoul (concept asimilabilîn fapt unei energii psihice unificatoare) se retrage spreforme revolute de echilibru, revenind spre nepieritorulsine inconştient, cel care de�ine for�a de a fi elementulpropulsor al vie�ii.

Dacă vom sta strâmb şi vom judeca drept, cumintea noastră cea mai de pe urmă, vom constata nunumai faptul că Lucian Blaga a descoperit în za�urileinconştientului individual matricea formativă,elementul fundamental care explică specificul culturalal crea�iilor popoarelor, descoperire aproape nebăgatăîn seamă de specialiştii în suflet, adică de psihologi.Această viziune pozitivă, remaniată, despre puterilelăuntrice ale inconştientului dezvoltată de Blaga aveasă fie desăvârşită într‑un mod profund original deMircea Eliade, cel care a vorbit de un cu totul alt tip deregresie, mai credibilă, mai frumoasă şi mai necesarăspiritului european decât cea propusă de ateul Freud.Românul a vorbit într‑o manieră măiastră despretimpul profan şi timpul sacru, despre eterna pendularea omului între cei doi poli, om care fără dimensiuneasa religioasă este despuiat de chiar sensul suprem alexisten�ei sale. Timpul dintâi este considerat un timpsacru pentru că el este unul întemeietor de sensuriledevenirii. El nu este nicicând şters din memoriacolectivă, pentru care sărbătorile religioase au rolul dea suspenda prin ritual timpul profan şi reveni laorigini, la timpul zămislitor de sens, adică la timpulîntemeierilor. Un alt fel de regresie decât cea freudiană,care ne repune în acord cu cea mai înaltă dimensiunespirituală a fiin�ei noastre şi ne face parteneri divini ai

Crea�iei originare. Se pare deci că „regresia”românească are de spus un lucru funda ‑mental Europei şi lumii, pentru că o înva�ăsă redescopere complicatul drum spreînceputuri.

În acest sens noi, românii, nici nu maiaspirăm să fim doar europeni, pentru căsuntem deja universali: suntem un popor cuun trecut multimilenar, chiar dacă istorianoastră ca na�iune se măsoară doar în secole.Nu am ajuns niciodată să înflorim înadevăratul sens al cuvântului, deşi au existatBasarabi, Brâncoveni, Cantacuzini, Ştefanisau Cantemiri, Avram Iancu sau Horii,Bălceşti sau Mihai Viteazul, care au �inutdoar temporar în cumpănă roata unei istoriipână acum potrivnică, al cărei fir roşu îlconstituie cel mai adesea chiar jertfa desânge. Dar pentru că ei s‑au topit în texturaacestui neam, alături de legendarul Orfeu,de mioriticul ciobănaş moldovean, degânditorul de la Hamangia şi de tragiciicolindători ai Revolu�iei din ’89, anticipămcă ei constituie veritabila noastră rezervăsecretă, care va trebui să iasă cândva lalumină cu for�a gheizerului sau a izbucului...Sau poate cu for�a Păsării Măiastre a luiBrâncuşi!

Aşadar, noi nu suntem doar europeni,pentru că europeni am fost dintotdeauna.Noi suntem chiar mult mai mult decât atât,suntem o rezervă secretă a Europei, căreiamultă vreme i‑am fost doar poartă estică şiscut uman în calea năvălirilor. În multeprivin�e noi suntem lamura, partea cea maibună, pentru că suntem de�inătoriimemoriei originare şi avem ştiin�a regresieiîntemeietoare a începuturilor. Mărturie înacest sens stă chiar măria sa, limba română,uriaş depozit de latinitate şi de vorbirelimpede şi pură, pu�in coruptă de vremeacare a vremuit fără să‑i altereze esen�ageneratoare de sensuri. La judecata de peurmă a fiecărui român s‑ar putea să luămdeciziile capitale după chipul şi asemănareanoastră: mai mult unt, Coca Cola, fast‑food

şi „mer�ane” (ce cuvânt oribil!), sau ‑dimpotrivă ‑ să refacem drumul ini�iatic allui Eminescu, Eliade sau Noica. Ori poate allui Ştefan Hruşcă, al cărui exemplu are ofor�ă de neimaginat, pentru că exemplul săueste atât de aproape de noi: după ce aredescoperit colindul românesc pentrugenera�ia lovită de amnezia comunistă s‑aretras în Canada, din motive pe care nu leîn�elegem. Suspendat între două lumi,Hruşcă parcă nu‑şi mai găseşte drumul, deşiatunci când timpul regresează spresărbătorile de iarnă, el ne inundă de fiecaredată cu frumuse�ea originară a colindelorsale...

Eu cred că, un arheolog care va veni sprenoi dinspre viitor, încercând să descoperevestigiile actuale ale unei Europe dispărutedupă o tot mai posibilă nouă eră glaciară, seva minuna îndelung în fa�a vertebrelorromboidale de la Târgu Jiu. Le va pune unalângă alta, una peste alta şi va descoperifinalmente COLOANA, axul viu al lumiicelei de dedesubt şi a celei de deasupra.Pentru a în�elege şi mai bine minunea, el vaîncerca să desluşească sub surâsul deGiocondă neolitică vorbele mute aleCumin�eniei pământului, cea zămislită totde Brâncuşi. Dacă va putea să în�eleagă înadâncime tăcerea ei deasă ca o umbră multi ‑milenară, atunci îşi va fi dat seama că încol�ul cotit al Carpa�ilor s‑a aflat cu adevăratmitica Hiperboree sau, după spusa textelorsfinte, iterate şi de Papa Paul al II‑lea,Grădina Maicii Domnului.

Aşadar, cu mintea cea mai de pe urmă aromânului care sunt, concluzionez căsuntem una dintre foarte vechile rădăcini aleEuropei, care are enorm de mare nevoie deromâni, pentru că noi nu am apucat încă săne spunem cântecul. Povestea noastră estepovestea magnoliei care stă la pândă cubogă�ia corolei sale de minuni, somând săvină primăvara.

Psiholog Aurel Ion CLINCIU



Stiati ca..., ,

)

... fotografia a fost inventată de către chinezi,în secolul al IV‑lea î.Ch.? Aceştia foloseau undispozitiv numit ulterior camera obscură. În ceamai simplă formă a sa, aceasta era o cutieîntunecată, cu o gaură de ac la un capăt, pentrua lăsa lumina să intre. Când lumina trecea pringaură, proiecta o imagine răsturnată pe parteadin spate a cutiei. Ca să înregistreze imaginea,un artist o desena pe hârtie.

...prima fotografie reuşită a fost produsă înlunile iunie/iulie ale anului 1827 de cătreJoseph Nicéphore Niépce. Acesta a folosit unmaterial care se întărea în momentul în careera expus la lumină. Această fotografie anecesitat o expunere de opt ore. Pe 4 ianuarie1829 Niépce a fost de acord cu un parteneriatpropus de Louis Daguerre. Cei doi franceziconsiderau că trebuie să existe o metodă de acapta imaginile fără a fi nevoie să le desenezisau să le pictezi. Niépce era inventator,Daguerre artist şi scenigraf. Lucrând împre ‑ună, ei au reuşit „fixarea” permanentă a uneiimagini pe o suprafa�ă sensibilă la lumină.Niépce a murit la numai patru ani dupăîncheierea acestui parteneriat, dar Daguerre acontinuat experimentele. Curând a descoperito modalitate de dezvoltare a fotografiei,reducând timpul necesar expunerii de la optore la doar o jumătate de oră. Descoperirile luiDaguerre au deschis era fotografiei.

...în 1853, omul de ştiin�ă englez WilliamFox Talbot a creat o procesare fotografică folo ‑sită şi astăzi? El a descoperit că îmbrăcând hâr ‑tia cu un compus al argintului şi expunând‑oapoi la lumină, se crea un negativ al imaginii.Cu ajutorul negativului, puteau fi imprimatenenumărate imagini pozitive. Al�iinventatori au adaptat principiilefotografiei descoperite de Talbotşi Louis Daguerre şi le‑au folositîn camera obscură. Punândplăci fotografice sensibile lalumină în spatele camereiobscure, putea fi capturată oimagine negativă, iar mai târziudevelopată şi imprimată.

...cel mai vechi negativcunoscut se numea „Calotype” şia fost inventat de William Henry

Fox Talbot în august 1835? Acesta era mic şi deslabă calitate, dar până în anul 1840 a fosttreptat perfec�ionat, iar în 1844 a reuşit realiza ‑rea unei fotografii numite „Condeiul naturii”.Marele avantaj al metodei lui Talbot consta înfaptul că putea fi realizat un număr foartemare de fotografii, materialul pe care serealizau acestea fiind hârtia, un material uşorde găsit şi prelucrat. Dezavantajul era că toateimperfec�iunile hârtiei erau imprimate înfotografie. Oricum, pe baza acestei metode serealizează şi acum fotografiile, desigur, cutoate perfec�ionările făcute de atunci.

...fotografia instantanee cunoscută subnumele de Polaroid a apărut în anul 1948, fiindpusă la punct de dr. Edwin Land, la început înalb/negru, iar din 1962 în culori?

...în 1990, compania Kodak a prezentatpublicului DCS 100 – primul aparat defotografiat digital disponibil în comer�?

...cel mai scump aparat foto din lume edin 1923 şi func�ionează perfect? AparatulLeica 0, de produc�ie germană, s‑a vândut lalicita�ie cu 1,15 milioane lire sterline. Estesingurul din lume care are gravată pecapacul de sus �ara de produc�ie şi, în acelaşitimp, este primul aparat Leica 0 exportatvreodată. Doar 25 de aparate foto prototip,modelul Leica 0, au fost fabricate în 1923 deproducătorul german Leica, cu doi aniînainte ca modelul să intre în linia generalăde produc�ie. Valoarea de pornire a licita�ieia fost de 273.000 lire.

Lioara MAREŞ

Leica 0, 1923


Reflecţii despre păsăretul poştal

Hapuri ardelene

Alaltăieri bunica Lucre�ia a avut ziua denaştere. A fost un eveniment de rezonan�ă,dacă �inem seama şi de amănuntul că, lanumăratul puzderiei de ani, mătuşicaLucre�ia s‑a slujit, pentru prima oară, deprefixul 8. Şi cum sărbătorita ştia că poştaşulo să‑i aducă scrisoare de felicitare de lacăpşunăreasa din Spania – adică de la fatadânsei, Mioara – a stat cu cafelu�a caldă,pentru cărăuşul depeşelor.

N‑a trecut mult şi poştaşul a apărut lapoartă.

– No, acuma‑i musai să intri la mine – astrigat băbu�a de la fereastră – fiindcă‑i ziuade naştere a adresantei şi nu se face capoştaşul să nu se desfete la o cafelu�ă.

– Mătuşă Lucre�ia, e o zi atât deînsemnată, încât sub nicio formă nu se poaterefuza invita�ia. Iată că intru, să ne cafegim,dar la repezeală, mamaie, fiindcă abea suntla jumătatea rondului la zi. Ai ceva oaspe�i,ca altădată, din Spania sau din Grecia?

– N‑am, omule, sunt singură, cum îmişade mie bine. Şezi, poştaşule, să‑�i odihneştipicioarele.

– Săru'mâna, bunicu�o şi... câ�i ani zici căs‑au adunat?

– Începând de azi sunt... optzecistă.– Mul�i înainte! S‑apuci... suta!– Ce să fac cu suta, poştaşule? Abea‑i

târăsc pe cei ce s‑au îngrămădit peste mine.În timp ce poştaşul soarbe cafelu�a

aburindă, mătuşica Lucre�ia scoate dintr‑unplic albastru o ilustrată multicoloră, arătândun pâlc de îngeraşi înaripa�i care poartă

buchete mari cu flori. De pe verso‑ul înfloratal cartonului, bunica Lucre�ia citeşte, cu glastare, o urare de suflet: „La mul�i ani, mami! Săfii sănătoasă, ca să‑l po�i sălta, mare şi voinic, penepo�elul matale şi pe odorul meu, Mihăi�ă. Tesărut, mami şi pupă‑l şi‑n locul meu pe Mihăi�ă,de... 80 de ori! Mioara din Spania.”

– Nu‑l văd pe năzdrăvanul de Mihăi�ă –observă poştaşul.

– L‑am dus la grădini�ă – răspundebunica. La prânz îl aduc acasă. Să ne sărbă ‑torim în doi. Ne‑am obişnuit să ne bucurămşi uneori să ne întristăm, împreună. Nici nune dă prin gând de cum ar putea fi altfel.

– Comit o... indiscre�ie... întrebându‑vă...cu ce vă... desfăta�i la masa... festivă?

– Nu, vai! Am luat din hală un pache�elcu spinări şi aripi de pui. Ciorbica şifripturica sunt pe plită. După ce ne războimcu ele, le pune capac plăcin�ica cu mere,care... a dat în sfârâite în cuptor.

Poştaşul se codeşte cam multişor până săîntrebe:

– Mătuşă Lucre�ia, îmi aduc aminte că‑nanii din urmă, de... ziua matale şi a luiMihăi�ă, mai... primea�i din Spania, ba şi dinGrecia... pache�ele cu... de toate. Întreb,mamaie... acum, la... 80 de ani, n‑au mai...picat... surprize cu...

– Dacă picau, matale, poştaşule, trebuiasă‑mi aduci... avizul. Am în�eles dinscrisorile lor că şi‑n Spania, şi‑n Greciabântuie spurcata şi sărăntoaca de criză şi căeuroii sunt tot mai greu de adunat şi peacolo. Aşa că eu caut să mă descurc cum pot,


din pensioara de urmaşă de la fi' iertatulmeu om, odihnească‑n pace. Ei... chiar şi lao sărbătorică, Lucre�ia musai să‑şi facăîmbucătura, cât gura, cât punga.

Şi întrucât poştaşul dă să se ridice,mătuşa Lucre�ia o cârmeşte spre un subiectneaşteptat, care mai mult ca sigur va lungizăbava musafirului cu geantă.

– Dragă poştaşule, eu nu ştiu cum se facecă, în ultima vreme, pe măsură ce criza nevămuieşte tainele de bucate, Poşta spaniolă,ba şi cea grecească îmi umplu casa cu păsă ‑retul de curte şi cu alte vietă�i domestice.

– Care păsăret, tanti Lucre�ia!? – faceochii din cale afară de mari poştaşul.

– Zburătoarele de pe... timbrele poştale!O, doamne, dacă aş avea în curte aripatelede pe mărci, da‑n carne, oase şi pene, aşputea oferi o masă de octogenară pentru pepu�in 20 de invita�i, în cap cu poştaşul meudrag. Ia uite matale, poştaşule, la podoabade galinacee de pe plicul de azi! Noi,românii, îi zicem „găina porumbacă”, întimp ce spaniolii îi spun, pe latineşte, uite:„Gallus bankivu domesticus”. Ehei, de s‑arîntrupa porumbaca, doamne ce supică aşscoate din ea! Şi cum s‑ar mânji pe guri�ăMihăi�ă al lui bunica, cu pipo�ica şi cupulpi�a... Aşa poştaşule, aşa, să ne ştergemamândoi la gură şi să‑nghi�im în sec... Darcum pre�uieşti matale gâsca asta...latinească, de pe plicul spaniol din lunatrecută? E vestitul „Anser domesticus”,descendentă a legen darelor gâşte sacre, careprin gâgâitul lor infernal au răscolitodinioară bătrânul Capitoliu. Mamă, ce l‑aşîneca pe jumătate în oală şi i‑aş rumeni încuptor cealaltă jumătate...

– Mătuşă, te‑ascult cu mare... poftă şi îmilasă gura apă.

– Cu apa din gură rămânem amândoi.

Uite şi o ră�uşcă dolofană pe un plic maivechi. O cheamă „Anas platyrhynchos”. Hais‑o mâncăm şi pe asta, cu ochii, ca să nu nise aplece.

– Mai ai şi alte specii de păsări... poştale?– Am! Uite – curcanul înfoiat, poreclit de

olteni „Bismarc” şi pe latineşte „Meleagrisgallopavo”. Doar din cele două aripi aşputea sătura doi‑trei meseni, de ziua mea...Principalul, poştaşule, e că de la păsăretulpoştal deprind, încet‑încet, antica latină,care, iată, greşit se sus�ine că ar fi limbămoartă.

– Nu mi‑ai spus, mătuşă Lucre�ia, Poştagrecească nu �i‑a trimis vreo zburătoare?

– Grecii îmi trimit, când şi când, patru ‑pede domestice, cu nume tot latineşti. Uite,colea, o oaie merinos din vestita Arcadia,unde roboteşte tăticul lui Mihăi�ă. Grecii îizic „Ovis aries”. Ba am şi o stampă cu obărboasă de „Capra hircus”. Şi uite‑aşa,prietene poştaş, încep să fiu expertă lalatină...

Poştaşul se ridică şi pleacă să‑şi facărondul la zi. La poartă mai felicită o dată pebunicu�a Lucre�ia. Apoi, în drumul său lungşi cam anost, mereu acelaşi şi ieri şi azi,încet‑încet îi încol�eşte în minte şi îlmunceşte tot mai stăruitor, un gând, un...plan, tare frumos şi captivant... Da! Întorsacasă se va odihni un ceas‑jumate. Apoi îşiva lua so�ioara de bra�... Vor intra la oflorărie. Ba şi la o cofetărie. Şi la ceasuri deamurg, o să sune la poarta mătuşii Lucre�ia.Ca prăznuirea celor... 80 de ani să serânduiască în patru...

Poştaşule, să te aibă Cel de Sus în grija şijudecata Sa! Că parcă meri�i ca, odată şiodată, să‑�i dormi veşnicia la dreapta Lui!

Atila SOCACIU

Doua maini dibace(

Folosit mai ales ca agent de afânare,bicarbonatul de sodiu a început să fie folosit pescară largă după anul 1863, când Ernest Solvaya descoperit o modalitate mult mai economicăde ob�inere a acestuia.

Pe lângă calită�ile sale de agent de afânareal făinei, bicarbonatul are şi alte întrebuin�ări:poate fi folosit pentru cură�enie, în cosmeticăsau pentru a trata unele afec�iuni.

Pentru cură�enieDe ce să folosi�i bicarbonatul de sodiu în

locul altor agen�i de cură�are? Datorită texturiiuşor abrazive poate cură�a orice suprafa�ă, esteun bun dezinfectant, nu are parfum, putând fifolosit şi de cei care au alergii, este ieftin, nueste toxic nici pentru oameni şi nici pentrumediu.

Sfaturi practice de utilizare a bicarbonatuluide sodiu ca agent de cură�are:

� dizolvat în pu�ină apă îndepărtează pete ‑le de ceai sau cafea de pe obiectele din por�elan;

� cură�ă excelent grăsimea şi petele de pechiuvete, blaturile din bucătărie, gresia saufaian�a, crati�e şi oale;

� poate înlocui lichidul pe care îl folosi�ipentru a cură�a wc‑ul: împrăştia�i pe vasul dewc 3‑4 linguri de bicarbonat de sodiu, lăsa�i săac�ioneze pentru 15 minute; freca�i cu o perie.Va cură�a şi va elimina mirosul neplăcut;

� o solu�ie din 2‑3 linguri de bicarbonat desodiu şi 100 de ml de apă cură�ă excelentinteriorul frigiderului;

� bicarbonatul umezit uşor poate constituio excelentă pastă cu care pute�i cură�atacâmurile din inox;


Bicarbonatul de sodiu

remediu bun la toate

� în amestec cu o�etul poate desfundachiuveta;

� pentru a elimina mirosul neplăcut poatefi folosit pentru a cură�a găleata de gunoi saurecipientele din plastic;

� pentru a cură�a perdelele de la cabina deduş le pute�i pune într‑o solu�ie de bicarbonatde sodiu şi apă;

� amestecând 3 păr�i de bicarbonat desodiu cu o parte apă ob�ine�i o pastă care poatefi folosită pentru a cură�a cuptorul de la aragazsau cuptorul cu microunde;

� adăugat în compartimentul de detergental maşinii de spălat îmbunătă�eşte ac�iuneadetergentului folosit;

� poate fi folosit pentru a îndepărtazgârieturile şi urmele de creion de pe podelesau pere�i;

� scoate diverse pete;� o solu�ie de bicarbonat şi apă cură�ă

excelent periile de păr;� îndepărtează petele de pe manşete sau

gulere;� pentru a reîmprospăta culorile covoarelor

presăra�i bicarbonat de sodiu peste ele şi freca�iuşor cu o perie uscată;

� o pastă din bicarbonat de sodiu şi o�etpoate fi folosită pentru a cură�a orice tip degrătar.

Alte utilizări ale bicarbonatului de sodiu îngospodărie:

1. pus în cutiile cu nisip ale pisicilorîndepărtează mirosul neplăcut;

2. adăugat în apă prelungeşte via�a florilorpuse în vaze;

3. adăugat în scrumiere înlătură mirosulspecific;

4. dacă lăsa�i în frigider un recipient deschisîn care ave�i bicarbonat de sodiu nu va maimirosi urât;

5. pune�i pu�in bicarbonat de sodiu înmănuşile de plastic pe care le folosi�i îngospodărie, vor intra mult mai uşor pe mâini;

6. o solu�ie din bicarbonat de sodiu şi apăpoate fi folosită pentru a spăla fructele şilegumele;

7. amesteca�i o parte bicarbonat de sodiu,cu o parte apă şi una de o�et pentru a face osolu�ie în care pute�i pune periile cu care

vopsi�i; nu se vor mai usca;8. folosi�i pu�in bicarbonat pentru a

îndepărta urmele de adeziv de pe geamuri;9. bicarbonatul de sodiu presărat pe lângă

casă împiedică invazia furnicilor şi a gânda ‑cilor.

Utilizări cosmetice1. aplicat cu mişcări circulare pe fa�a uşor

umezită este un excelent tonifiant;2. poate fi folosit ca tonifiant pentru

întregul corp, fie simplu, fie amestecat cu pu�inulei de măsline;

3. adăugat în şamponul pe care îl folosi�iuzual ac�ionează ca un balsam pentru păr;

4. folosit simplu sau în amestec cu peroxidînlocuieşte cu succes pasta de din�i (amesteca�i2 păr�i bicarbonat cu o parte peroxid);

5. aplicat pe tălpi previne mirosul neplăcut;6. este un excelent deodorant, îl pute�i folosi

fie pur şi simplu aplicat la sub bra�, fie ca bazăpentru un deodorant făcut în casă;

7. aplicat pe mâini elimină mirosuripersistente (de ex. mirosul de peşte);

8. ajută la îndepărtarea durerii în cazulîn�epăturilor de insecte;

9. adăugat în apa de baie a bebeluşilorameliorează irita�iile cauzate de scutece.

Pe lângă larga utilizare a bicarbonatului înbucătărie, acesta mai este şi un valoros reme ‑diu folosit în mai toate afec�iunile. Buniciinoştri îl foloseau în stări gripale şi răceală,amigdalită, ulcer, boli femeieşti, miros neplăcutal picioarelor, irita�ii ‑ până când, mai recent,s‑a descoperit că ar fi un leac chiar şi în tratareacancerului.

Iată câteva boli care pot fi tratate cu ajutorulbicarbonatului de sodiu: guşa adenomatoasă,pinten osos, tumoare canceroasă, sinuzită, boliarticulare, aritmii, conjunctivită, candida,amigdalita şi durerile în gât în general, „rău demaşină”, hipertensiune arterială, panari�iu(inflamarea cu puroi a unui deget), ulcer, du ‑reri dentare şi prevenirea cariilor, umflăturidupă muşcătura insectelor, acnee, irita�ie sauorice altă erup�ie neplăcută şi îmbunătă�ireaperforman�elor fizice.

Marinela PETRIŞOR


La găseșt i la or ice of ic iu poșta l !Reviste editate de

Cumpără și citește revistele

Hărnicia,

eticheta unei case

p. 10

p. 22

p. 57

Reportaj p. 62

Păstăi de fasole la cuptor Orez cu lapte și pereCiorbă de pui à la grec

Cea mai citită și cumpărată revistă din România

NUMAI

249lei

Nr. 9/2011 – din 11 august

Director fondator: Mariana Brăescu

Din ţinuturile românești:

• Șniţel ardelenesc

• Cotlet cu fasole verde

• Tocană dulce sau picantă

• Piept de pui moldovenesc

ABC Practic:

• Dulceaţă de ceapă roșie

• Tort „Lapte de pasăre“

• Dulceaţă de prune verzi

106 reţete gustoase

sănătate

Întrebări interesante

despre alimentație

➢ 5 moduri de a-ți

modela corpul p. 16

➢ 7 fructe de sezon p. 28

➢ 8 secrete ale bunei

dispoziții p. 64

➢ 10 reguli pentru

un somn liniștit p. 72

Despre intoxicația alimentară Arderea caloriilor – trucuri Remediu: coada șoricelului

Preț: 2.99 lei

SPECIAL / VARĂ (2) 2011

p. 18

p. 32

p. 56

➢ Mici neplăceri de vară p. 6

➢ Și bărbații au zile critice p. 62

➢ Transpirație excesivă p. 68

➢ Infarctul: strategii ca să-l eviți p. 78

➢ Mici neplăceri de vară p. 6

➢ Și bărbații au zile critice p. 62

➢ Transpirație excesivă p. 68

➢ Infarctul: strategii ca să-l eviți p. 78

5/25/11 11:07:21 AM

2,99 lei

Îngrijim cu mult devotamento grădină îmbelșugată

GRĂDINA MEA

Bulldog, borzoi sau komondor – îngrijirea lor

Decoctul de saschiu reglează ritmul cardiac

Modifi carea balconului

Decorațiuni făcute cu migală de tineri

Două plante de vară îndrăgite de cititori

Animale

REMEDII NATURALE

RENOVĂRI

Plante

Meșterul casei

O revistă pentru oameni harnici! Nr. 8/2011

IDEI PENTRU CASĂ, GRĂDINĂ ȘI APARTAMENT

Preț: 2.49 lei


Nr. 8 (70) / 2011 Preţ 3,99 LEI

,

Gustoase aduceri aminte

tema lunii: Rețetele copilăriei

VIORICA SUSANUdespre începuturileîn bucătărie

Savoarea de neuitat a bucatelor de la mama

Scrisori despre farmeculvacanţei la bunici

Primele încercări în bucătărie

Mâncăruri gătite de micii bucătari

73 rețete

Coperta 1.indd 1

3,99 lei

pentru tine și familia ta

Nr. 2/2011 6,99 lei

Curiozități Teste de cultură generală Umor Integrame Rebusuri Jocuri Teste psihologice Timp liber

699lei

Nr. 2/2011 6,99 leiNr. 2/2011 6,99 leiintegrame

pentru tine și familia ta

NR. 8 /AUGUST 2011 / Preţ 2,49 lei

Răţușca cea urâtă


REVISTĂ DE CITIT, CU DRAG, ÎN FAMILIE

Se vinde doar împreună cu Draga mea de colorat!

Poezii pentru pitici:

• Gărgăriţa

• Pinocchio

Povestea

porcului

Adaptare după

Ion Creangă

7/18/11 2:44:45 PM

2,49 lei

INTEGRAMESUDOKUREBUS 38 rețete!

integrame

Înghețată cu trei straturi

Salată cu sos de maioneză

Frigărui de pește și creveți

299lei2,99 lei

6,99 lei2,49 lei2,49 lei

Nr. 8 / 2011 Numai

1,99 RON

Un joc inteligent pentru toată familia!

87careuri SudokuPLUS: 4 Kakuro 4 Killer

NOUîn fi ecare

lună!

4 7 1 5 6 2 9 8 33 2 8 7 4 9 6 1 56 9 5 8 1 3 4 7 25 8 3 1 9 4 7 2 69 4 6 2 7 5 8 3 12 1 7 3 8 6 5 4 97 3 9 4 5 1 2 6 88 5 2 6 3 7 1 9 41 6 4 9 2 8 3 5 7

coperta sudoku_08_11 .indd 1

7/18/11 12

8 9 3 5 6 4 2 7 11 2 5 7 3 8 6 4 94 6 7 9 1 2 3 8 59 3 6 2 7 1 4 5 85 7 8 6 4 3 1 9 22 1 4 8 9 5 7 6 36 4 2 1 5 9 8 3 77 5 1 3 8 6 9 2 43 8 9 4 2 7 5 1 6

Nr. 2/2011

171 CAREURI SUDOKUPLUS! 8 KAKURO 8 KILLER

Numai

2,99lei

DE VARĂIa-ți porția de careuri în această vacanță!

1,99 lei

2,99 lei

Preț: 7,99 lei special

…de la sărat, la dulce

7,99 lei

Cartea de bucate

Pentru aluat200 g brânză dulce

6 linguri lapte1 ou

8 linguri ulei100 g zahăr400 g făină

1 plic praf de copt1 lingură unt

Pentru umplutură1 kg struguri

4 ouă750 g brânză cu

smântână250 g zahăr

2 plicuri praf debudincă

1. PENTRU ALUAT: scurgi brânza şi o mixezi cuzahărul, laptele, oul şi uleiul, apoi încorporezi făinacernută împreună cu praful de copt şi omogenizezialuatul. Întinzi o foaie cu dimensiunea de 30x40 cm.Ungi cu unt, apoi tapetezi cu aluat o tavă de 25x35 cm,ridicând aluatul şi pe pere�ii tăvii. 2. PENTRU UMPLUTURĂ: speli strugurii şi culegiboa bele de pe ciorchine. Ba�i spumă tare albuşurile.Mixezi brânza cu gălbenuşurile, 150 g zahăr şibudinca preparată. 3. Întinzi uniform crema ob�inută peste aluat, apoiaşezi boabele de struguri şi presari zahărul rămas. 4. Coci prăjitura în cuptorul preîncălzit, la foc mĳlociu,timp de 40‑45 de minute.

Re�etă trimisă de revista „Practic în bucătărie”

Prajitura cu struguri

) )

Ingr

edie

nte

Prep

arar

e

Revista "Poştalionul de Braşov" - August 2011

Documents

Transcript of Revista "Poştalionul de Braşov" - August 2011