Stiri 10 august 2020, a treia parte

Destinaţia de vacanţă aflată la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal Autor: Ioana Matei 08 august 2020

Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze. Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”).

1

În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.

Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.

La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel). Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

* * *

Fabuloasa călătorie de un milion de kilometri a unei piese din războiul de ţesut. Tânăra care a trimis suveica bunicii în jurul lumii, 9 august 2020, 05:45 de Andreea Vilcovschi

2

Carte poştală cu suveica FOTO Arhivă personal

Dragostea şi respectul pentru tradiţii ce i-au fost insuflate de bunica parternă stau în spatele numeroaselor proiecte pe care Alina Zară Prunean le derulează.

Absolventă a Facultăţii de Artele spectacolului, la clasa lui Emil Hossu, Alina Zară Prunean (42 de ani) este, de circa 10 ani, antreprenor cultural, promovând ideea de "zestre contemporană". Crescută într-un sat din Ţara Făgăraşului, de bunica paternă, Alinei i-a fost insuflată încă de mică dragostea pentru tradiţii, pentru portul tradiţional. Din 2014, când şi-a legat destinele cu un sălăjean, trăieşte în Zalău. "Mândra Chic", "Suveica Mamei Ruţa în jurul lumii", “Muzeul de Pânze şi Poveşti", "Colţul Românesc" sau "BUN din Sălaj" sunt câteva dintre proiectele pe care le derulează Făgăraş şi Sălaj.

Adevărul: Cine a fost Mama Ruţa? Care sunt cele mai dragi amintiri care te leagă de ea?

Alina Zară Prunean: Mama Ruţa a fost bunica mea paternă, din satul Mândra, Ţara Făgăraşului. De acolo sunt eu, de loc. Cea care ne-a crescut, pe mine şi pe sora mea mai mică, Ioana. Da, am prins vremurile în care ne creşteau bunicii, nu bonele, sau creşa. Şi au fost vremuri minunate. “Un copil trebuie crescut cu dragoste, cu vorbe bune, gard mic în spatele grădinii, să-l poată sări să se joace cât vede cu ochii şi cu scovărzi. Dacă-i plac. Dacă nu, cu clătite! Şi ţinut în braţe când plânge. Indiferent dacă plânge de viaţă şi de moarte sau pentru că s-a urzicat când venea de la scăldat, seara târziu, de la bulboaca la care nu avea voie să se ducă” - asta-i Mama Ruţă, din amintirile mele.

3

Mama Ruţa FOTO Arhivă Alina Zară Prunean

Care sunt cele mai de pret lecţii pe care ţi le-a dat?

Iubirea necondiţionată, blândeţea, înţelepciunea, răbdarea şi un set de valori ferme, care mă însoţesc pretutindeni. Nu ni le-a citat, să le învăţăm. Ni le-a demonstrat, prin fapte, în fiecare zi. Bunica era un om bun şi corect. A rămas un om bun şi corect până la capăt, deşi nu a avut o viaţă uşoară. Aşa că nici eu nu am nicio scuză să nu fiu un om bun şi corect! Nu e uşor… mă împiedic pe cale, dar am început, totuşi, să am din ce în ce mai multă îngăduinţă faţă de neputinţele mele omeneşti! Să învăţ să accept că asta sunt acum, atâta pot acum. Mâine poate o să pot mai mult şi mai bine! Nu am încă suficientă răbdare şi înţelepciune, cum mi-aş dori, dar le am în target.

Cum şi când s-a născut aventura prin lume a suveicii? Ce-ţi veni să o trimiţi la drum?

Pentru niciunul dintre proiectele mele nu am avut niciodată o strategie de marketing, sau un plan foarte bine pus la punct. Toate au fost feeling-uri, pe care le-am dezvoltat din mers. Soţul meu zice că sunt, cumva, vizionară. Aşa a fost şi cu “Suveica Mamei Ruţa în jurul lumii”, despre care se spune, tot mai des, că este unul dintre cele mai duioase proiecte internaţionale de călătorie, sau că este una dintre primele campanii online, din România, de recuperare şi promovare a specificului local. Am simţit că trebuie să fac asta şi am făcut-o! Nu-i uşor să coordonezi un proiect internaţional de călătorie, dar e fascinant. Efectiv descoperi lumea, odată cu călăuzele care poartă Suveica peste tot.

Cine sunt oamenii care s-au alaturat demersului tau şi au luat suveica în bagaj?

Prima călăuză a fost un prieten, apoi totul s-a legat în urma unei campanii de comunicare online. Nu-i cunosc, personal, pe mulţi dintre cei care au dus suveica prin lume. Ei s-au alăturat proiectului pe măsură ce acesta creştea, şi am comunicat online. Are pagina lui de Facebook şi un jurnal online de călătorie. În 11 ani, Suveica a ajuns la mine doar de câteva ori. De foarte puţine ori. În rest

4

se predă de la o călăuză la alta, ca o ştafetă. Pe aeroporturi, la cafenele, în gări, în parcuri sau în staţii de Metrou. Eu gestionez un soi de travel book, în care fac programări, instruiesc călăuzele, iar sora mea le face kitul de călătorie (tricou Mândra Chic – primele au mixat ţesături lucrate, la război, cu suveica, de Mama Ruţă, cu mesaje din cultura românească – plus cărţi poştale, bilingve, cu povestea Suveicii şi a culturii locale din care se trage. Apoi recuperăm fotografii şi fac mini-interviuri cu călăuzele, pe care le public în jurnalul de călătorie.

Suveica a călătorit prin lume FOTO Arhivă Alina Zară Prunean

Câţi kilometri "are la bord" până acum şi care sunt cele mai exotice locuri pe unde a ajuns? A fost suveica, vreodată, în pericol să se piardă ori distrugă?

În anul 2018 am ajuns cu socotelile la 1 milion de kilometri parcurşi. E destul de greu să cuantifici, dar ideea este că de peste 10 ani circulă aproape neîntrerupt. Atunci am hotărât să nu mai număr decât emoţiile acestei fabuloase călătorii. Prima călătorie a fost prin Europa, de încălzire, spre Vest. Apoi în Istanbul, la schi în Alpii Francezi, la festivalul din Veneţia, cu motocicleta în deşertul Marocan, în Valencia, la o conferinţă a lui Dalai Lama, într-un “man eurotrip”, cu Nelu Barbu, fostul purtător de cuvânt al guvernului, a fost la Londra şi Amsterdam de câteva ori deja, în contexte diferite, la un concert Michael Buble şi la unul Robbie Williams, într-un trip asiatic prin Malaezia, Thailanda şi Indonezia, a făcut revelionul în Noua Zeelandă, a fost la un festival al scriitorilor şi poveştilor din lumea întreagă la Brisbane din Australia, a fost prin Siria, Iordania şi Liban. A ajuns prima dată la New York cu o sălăjeancă din Jibou, înainte să ajung eu pe aici, apoi a doua oară cu fetele doamnei Gherman, de la Bădăcin, care au dus-o la MoMA, Muzeul de Artă Modernă din New York, în perioada în care era expus Brâncuşi.

5

A făcut un tur de 3 continente şi 10 capitale cu Brad Florescu, probabil cel mai influent scriitor de turism de pe la noi. A stat apoi 3 luni în America de Nord, într-o lună de miere atipică. A ajuns în capătul lumii, la Ushuaia şi s-a jucat cu pinguinii, a fost cu violoncelistul Alexandru Tomescu în China, la un concert, alături de vioara Stradivarius Elder-Voicu, a fost în Malta pe urmele Reginei Maria, însoţind un grup de jurnalişti şi ţinând apoi coperta principală a Jurnalului Naţional, a fost cu o echipă de la Radio România Internaţional pe Muntele Athos, a fost în Israel şi la balconul Julietei din Verona. A însoţit proiectul Viaţa pe îndelete, cu rulota, 123 de zile prin 16 ţări, în special în zonele rurale, mai puţin turistice, în căutare de zestre veche. A stat câteva luni în Shanghai, apoi a pornit pe urmele gulagului românesc din Siberia. A fost şi în Itaca, la originile lui Ulise şi a Penelopei, căreia i-a aparţinut cea mai celebră suveică din lume, la Rio de Janeiro şi Copacabana, în fiordurile norvegiene şi Bali, a fost pe urmele maiaşilor şi aztecilor, la muntele dacilor nemuritori din Turcia sau a însoţit o delegaţie oficială a României, condusă de preşedinte, în Turkmenistan, în taşcheta jurnalistului Ion Cristoiu. Şi în multe alte locuri.

6

Unde a prins-o pandemia şi unde e ea acum?

E acasă, la Mândra, la Muzeul de Pânze şi Poveşti. Practic pandemia a anulat toate traseele călăuzelor prin lume. Trebuia să plece în Nepal, dar a rămas acasă şi ne-a însoţit în proiectul nostru #AcasalaOrigini, prin intermediul căruia ne dorim foarte mult să redescoperim şi promovăm specificul cultural local!

Tricouri Mândra Chic FOTO Arhivă Alina Zară Prunean

Derulezi mai multe proiecte prin care pui în valoare zestrea satului tradiţional, îndeletnicirile bunicilor, începând cu muzeul din satul natal şi ajungând la BUN din Sălaj. Cât de mult li se datorează ele Mamei Ruţa?

Cumva totul se datorează bunicii. Am deprins, datorită ei, toate regulile nescrise ale unei comunităţi, pe care le aplic de atunci în tot ce fac! Am terminat facultate de arte, secţia actorie, am lucrat ocazional ca storyteller cu diverse agenţii de publicitate din ţară, apoi mi-am creat oazele mele de rezistenţă culturală şi manifestare civică! Sunt suma experienţelor unui copil care a avut, ca educaţie de bază, dincolo de orice şcoală, corectitudinea şi bunătatea unei bunici de la ţară, mixată cu fascinanta şi nobila prezenţă a familiei Moronescu, unchiul şi mătuşa din Bucureşti, care mă duceau la operă cu livretul învăţat de acasă, împreună cu care ascultam teatru radiofonic în aproape fiecare după masă, care îmi apretau guleraşele de dantelă făcute de bunica şi mi le suprapuneau pe rochiţe de catifea, printre două salate de frunze amare de păpădie. Da, experimentam mâncatul local şi sănătos încă din urmă cu 20 de ani. În ultimii 10 ani m-am “specializat” cumva în “identitate culturală locală”. Fără a avea pretenţia de specialist. Doar un interes deosebit şi am împărţit această pasiune cu soţul meu, o dezbatem şi dezvoltăm aproape zilnic. O parte dintre proiectele mele sunt la Făgăraş, proiecte de familie, dezvoltate împreună cu sora şi mama mea, iar cealaltă parte în Sălaj, dezvoltate alături de soţul meu, Alin Prunean.

7

Muzeul de Pânze şi Poveşti FOTO Arhivă Alina Zară Prunean

La Făgăraş am dezvoltat un brand de cultural fashion, „Mândra Chic” – o intreprindere socială în cadrul căreia am început să facem piese de zestre contempoprană, pe care le “desfacem” apoi peste tot prin lume. Am creat în paralel un mic centru cultural: “Muzeul de Pânze şi Poveşti”, unde avem colecţii de zestre veche locală, facem tabere şi atelire dedicate, gratuit, copiilor din comunitate şi tot felul de evenimente culturale. Avem proiectul internaţional de călătorie “Suveica Mamei Ruţa în jurul lumii” şi sunt foarte îndrăgostită de tot ce înseamnă conceptul de fundaţie comunitară. Am fost în grupul de iniţiativă care a pus bazele Fundaţiei Comunitare şi în bordul acesteia. Cred că ar fi foarte mare nevoie de o astfel de structură şi pentru societatea civilă şi comunitatea din Sălaj. Odată cu mutarea mea în Zalău m-am implicat în proiectele iniţiate de organizaţia soţului meu, Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare locală Agapis, şi am creat, împreună, proiectul Colţul Românesc – pledoarie pentru consumul de produs local şi susţinerea micului producător local, din comunitate şi, de curând, într-un proiect de solidaritate: “BUN din Sălaj” – un portal ce pune în legătură, gratuit, micul producător cu consumatorul. Alin m-a ajuta să fiu mai structurată, eu fiind un creativ la bază. El e un extraordinar om de echipă şi reuşim să le facem, împreună, pe toate. Da, dedicăm foarte mult timp proiectelor de implicare şi voluntariatului pentru comunitate. Mai mult de 50% din timpul nostru. Eu, cumva, nu sunt foarte de acord cu asta, cu procentul ăsta mare de viaţă dedicat comunităţii, însă Alin reuşeşte cumva să mă convingă zilnic că societatea are foarte mare nevoie de oameni implicaţi. De la implicare în proiecte sociale, culturale şi chiar politice –

8

domeniul care poate schimba lucrurile în bine mai concret şi mai rapid.

Cândva ia era lucrată manual, cu migală, săptămâni în şir şi pregătită pentru ziua când urma să fie îmbrăcată. Astăzi, acest obiect vestimentar este produs în serie şi chiar s-a transformat într-un kitsch. Cum putem pune în valoare autenticul, cum îi încurajam pe meşteşugarii?

Într-o lume tot mai globalizată şi uniformizată, specificul local poate funcţiona ca o baghetă magică. Ne poate scoate la rampă, ne poate individualiza şi ne poate aduce bunăstare. Dar pentru asta avem nevoie vitală de o strategie naţională care să valorizeze patrimoniul cultural local. Adevărată! Altfel adio, arhitectură, gastronomie, meşteşuguri sau turism de calitate. Da, în lipsa unei astfel de strategii care să ofere şi protecţie, ia românească (spăcelul sau chimeşa) a ajuns bătaia de joc a comercianţilor fără scrupule, care fac bluze din materiale sintetice, fără a păstra nimic din sensul, codurile de culoare sau simbolurile identitare şi le vând pe mai nimic, cu pretenţia de ie. Şi apoi mai este un aspect. Educaţia. Tot mai mulţi dintre noi habar n-au ce înseamnă o ie.

Atelier Mândra Chic FOTO Arhivă Alina Zară Prunean

Dar ce să vorbim de omul simplu când avem exemple de la “case mai mari”. Mie, personal, mi-e ruşine de ruşinea unor directori de instituţii culturale care se

9

afişază la evenimente cu astfel de orori pe post de ii. Şi de ruşinea multor cântăreţi de muzică populară care ar trebui să fie exemple de bune practici, dar care numai bune nu mai sunt de mult timp. Şi de ruşinea aşa-zişilor artizani, declaraţi meşteri populari, care, tot din lipsă de minimă educaţie şi bun simţ estetic, scot pe piaţă tot felul de bluze fără noimă. Cum susţinem artizanii adevăraţi, care mai sunt? Promovându-i, cumpărându-le produsele la un preţ corect, care să-i motiveze să continue. Altfel se vor înghesui să se angajeze “la stat”. Ştiu, specialiştii spun că este ceva firesc, că hainele evoluează odată cu societatea. Refuz însă să cred că suntem atât de needucaţi, iresponsabili şi kitschoşi. Şi, paradoxal, atât de săraci, pe cât suntem de bogaţi la nivel de patrimoniu cultural. Uite un exemplu scurt şi concret: nu există ie cu mânecă scurtă. E o bluză etno. Punct.

Un alt proiect în care te-ai implicat este Ro100, prin care derulezi diferite acţiuni sociale în sprijinul celor mai puţin norocoşi.

Ro100 este una dintre cele mai faine construcţii de implicare în comunitate. Organizaţie neguvernamentală care ne creează cadrul pentru a ne implica în viaţa cetăţii. Voluntar. Genul de organizaţie-redută, în care se strâng cei care sunt fapte, într-o lume tot mai plină de oameni-vorbe! Asta mă înfurie tot mai mult şi tolerez tot mai puţin: oamenii care-şi construiesc imagine pe vorbe, fără fapte în spate. Dacă nu suntem atenţi, va deveni normalitate. Superficialitatea asta ne va fi dăunătoare tuturor. Conform unor studii recente, în contextul actual nu valoarea unei idei sau a unei fapte este importantă şi relevantă, ci expunerea ei. Nu vreau să fiu părtaş tăcut la schimbarea scării valorilor. De aceea m-am implicat în Ro100 unde mă ocup de content, comunicare şi campanii.

Şorţuri Mândra Chic FOTO Arhivă Alina Zară Prunean

Ro100 Zalău este o comunitate de oameni buni, împreună cu care am derulat proiecte şi campanii sociale, de educaţie, prezervare şi promovare de patrimoniu local sau de mediu. Cea mai recentă acţiune a fost una prin intermediul căreia am încercat să uşurăm accesul la educaţie pentru copiii din medii defavorizate, care nu au putut participa la şcoala online, în timpul pandemiei. Am reuşit să

10

facilităm colectarea a peste 80 de device-uri pentru peste 200 de copii din comunitate. Laptopuri, calculatoare sau tablete. A fost o bucurie. Acum încercăm să conştientizăm comunitatea că proiectele culturale independente merită susţinute şi o formă concretă de susţinere este achiziţia de abonamente. În acest sens dăruim trei abonamente cadou, în cadrul unei campanii online. Care e în plină desfăşurare chiar acum, pe pagina noastră de Facebook.

* * *

Maspex România, care deţine apa minerală Bucovina şi sucurile Tymbark, a urcat cu 17% în 2019 la afaceri de peste 130 milioane de euro. Compania şi-a triplat profitul. România reprezintă a doua piaţă ca mărime pentru grupul polonez, după Polonia Florentina Niţu 07.08.2020,

Maspex România, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul alimentar şi al băuturilor, care are în portofoliu apă minerală naturală şi apă de izvor (Bucovina, La Vitta), paste (Arnos) şi conserve de peşte (Nemo), a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 635 mil. lei (133 mil. euro), în creştere cu 17% comparativ cu anul precedent, potrivit Confidas.ro, platformă de analiză

11

financiară a companiilor. În fabrica din Vatra Dornei este îmbuteliată apa Bucovina.

De altfel, compania poloneză, intrată pe piaţa românească în anul 1996, şi-a mărit de trei ori profitul faţă de anul 2018, ajungând la 72,8 mil. lei (15,5 mil. euro), conform aceleiaşi surse. Din 2005 încoace, compania a înregistrat anual venituri în creştere, arată datele publice.

Analiză ZF. Românii cheltuie 700 mil. euro pe băuturi spirtoase, iar peste 80% sunt producţie locală. „Distilatul de fructe, votca şi whiskey-ul sunt principalele categorii“. Ponderea importurilor în piaţa băuturilor spirtoase a crescut în ultimii ani, urmând trendul normal al pieţelor mai dezvoltate

Cristina Roşca 07.08.2020, Pe pieţele mature principalul canal de vânzare e retailul, pe când în România domină HoReCa, tocmai de aceea impactul pandemiei a fost dur.

Piaţa albă a băuturilor spirtoase este evaluată la 700 mil. euro, dintre care importurile reprezintă doar 15-18% din total, spune Petru Berciu, cel care conduce operaţiunile de BDG Import şi care este şi unul dintre cei patru acţionari.

Importatorul de băuturi spirtoase BDG se luptă pe această piaţă cu alţi importatori – Pernod Ricard sau PP Distributors România -, dar şi cu producători locali – Alexandrion, Prodal, Scandic Distilleries sau Prodivalco.

12

„În ţările mature, brandurile globale au 70% din piaţa de băuturi spirtoase. În România, importurile au o cotă de piaţă de 15-18%, iar dacă scoţi eau de vie (ţuica, distilatul de fructe – n.red.) ajung la 20-25%“, spune Petru Berciu. În ultimii trei ani, după modelul pieţelor mature, importul a crescut, iar vânzările de branduri locale a stagnat, astfel că mărcile globale au câştigat teren.

Pandemia a afectat turismul viticol, o sursă importantă de venit pentru crame: O mai bună infrastructură, drumuri, unităţi de cazare, restaurante sunt necesare pentru a putea face genul acesta de turism mai atractiv. În România sunt peste 250 de crame, iar dintre acestea doar 100 de crame fac turism viticol Miruna Diaconu 10.08.2020,

În România sunt peste 250 de crame, dintre care doar 200 produc vin îmbuteliat. Cramele care sunt deschise şi pentru turişti sunt în jur de 100.

♦ „Turiştii care îşi planifică acum astfel de ieşiri sunt din ce în ce mai avizi de informaţii ce ţin de acest domeniu de activitate“.

Pandemia de COVID-19 a afectat considerabil industria vinului din România, în special turismul viticol, care până la izbucnirea crizei mergea pe o pantă ascen-dentă, având în vedere că românii deveneau din ce în ce mai interesaţi de licoarea lui Bachus. Efectele crizei au redus anul acesta numărul turiştilor care alegeau experienţa unei vizite la cramă.

„Cramele au început să fie mai atente la turismul viticol, să fie mai deschise pentru că turiştii, pe lângă pachetele de degustare, vin la cramă şi să cumpere vin, iar în situaţia dată, cu restaurantele în mare parte închise, astfel de vânzări sunt mai mult decât bine-venite. Pe de altă parte, sunt crame care ocazional refuză grupuri din cauza zvonurilor de noi valuri de infectări. Însă indiferent de situaţie, este bine că ia amploare acest segment. Acest moment a restrâns numă-rul experienţelor gastronomice, dar şi de relaxare care se pot face la o crama“, spune pentru ZF Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro şi Revino.ro.

13

Topoloveni a devenit marcă înregistrată la OSIM  10 Aug 2020 - Știri și Noutăți Andra Imbrea

Toponimul Topoloveni, devenit cunoscut publicului larg datorită Magiunului din prune Topoloveni și celorlalte produse ale Sonimpex Topoloveni este oficial marcă înregistrată la OSIM. Certificatul de înregistrare a mărcii Topoloveni a fost obținut de către Sonimpex Topoloveni pentru mai multe categorii de produse, de la magiunuri, dulcețuri, zacuște, bulion sau sarmale până la produse de patiserie și cofetărie care conțin magiunuri sau dulcețuri și, de asemenea, până la o listă lungă de fructe și

legume proaspete. Certificatul de înregistrare a fost eliberat de către OSIM la 5 august 2020, iar durata de protecție a mărcii este de 10 ani de la data depozitului sau data solicitării (26 iulie 2019), cu posibilitate de reînnoire. Procesul de înregistrare a mărcii a fost coordonat de agenția de proprietate intelectuală Nomenius.

Topoloveni a devenit treptat mai mult decât un nume de localitate, o dată cu fiecare pas înainte al afacerii Sonimpex. În 2011, magiunul din prune Topoloveni a primit din partea Uniunii Europene certificarea de Indicație Geografică Protejată (IGP), Sonimpex fiind primul producător din industria alimentară de la noi care a obținut această formă de protecție a unui produs și, din 2011 până în 2016, singurul.

O unicitate în plus a Indicației Geografice Protejate pentru magiunul din prune Topoloveni este că, dintre cele aproximativ 1500 de certificări de calitate oferite de Uniunea Europeană, este singurul IGP care a fost acordat unui producător individual și nu unui Grup.

Înregistrarea mărcii e un demers suplimentar al Sonimpex Topoloveni de protecție a brand-ului propriu. „Din păcate, notorietatea toponimului Topoloveni, construită de către Sonimpex, a fost exploatată de către concurență, prin simpla și ilegala utilizare a toponimului pe etichetele proprii. Tot din păcate, de data aceasta pentru consumator, concurența a preluat doar un nume, fără a copia și calitatea produselor Sonimpex. Rezultatul a fost inducerea în eroare și înșelarea așteptărilor cumpărătorilor. Indicația Geografică Protejată și renumele mărcii au fost pentru noi mai curând niște motive de satisfacție profesională. Cât despre protecția brand-ului în România, singura entitate care a

14

depus eforturi pentru protejarea mărcii și respectarea legii am fost noi înșine", a declarat Bibiana Stanciulov, Director General Sonimpex Topoloveni.

Potrivit Legii mărcilor, articolul 36, certificatul de înregistrare a mărcii Topoloveni conferă de acum încolo titularului său drept de exclusivitate asupra utilizării, folosirile neautorizate intrând sub incidența prevederilor legate de contrafacere.

În interiorul țării, calitatea produselor Topoloveni este recompensată prin aprecierea cumpărătorilor și, de asemenea, prin titlul de Furnizor al Casei Regale a României. În plus, produsele Topoloveni reprezintă România și tradiția ei gastronomică în Uniunea Europeană și în întreaga lume. Deținând unica Indicație Geografică Protejată din Uniunea Europeană acordată unui producător individual și nu unui Grup, Sonimpex Topoloveni a beneficiat de sprijinul Comisiei Europene pentru recunoașterea IGP-ului în Canada și în Japonia. În 2019, Sonimpex Topoloveni a fost selectat să îl însoțească în Japonia pe Phil Hogan, Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, într-o misiune economică la nivel înalt, destinată promovării produselor alimentare de calitate din UE. În ultimii ani, Uniunea Europeană a oferit Sonimpex Topoloveni fonduri de aproximativ 2.000.000 de euro pentru promovarea magiunului din prune în Elveția, Norvegia, Rusia, SUA, Japonia, Emiratele Arabe Unite, Brazilia și Vietnam.

Fabrica performanta de paine si produse de panificatie din jud. Arges 10 august 2020

Fabrica de paine din județul Argeș a fost infiintata in anul 1994. Treptat, s-a modernizat linia de panificatie si s-a infiintat o linie de patiserie asigurand astfel extinderea sortimentului de produse oferite consumatorilor. Cu o tradiție de 20 ani în domeniul producției de panificație și patiserie, compania din Arges a reușit cu ajutorul fondurilor europene, acordate prin AFIR, să constituie un complex de panificație cu capacitatea de 13,5 tone/ zi.

15

Fabrica de pâine a fost dotată cu 2 linii de fabricație paralele, respectiv una automată cu capacitatea de circa 12 tone/ zi și una semiautomată, pentru producția de specialități de panificație, cu o capacitate de 1,5 tone/ zi. 

În vizita sa în județul Argeș, ministrul Adrian Oros s-a oprit și la fabrica de pâine și produse de panificație Pati-Pan Mariano.

Marian Ambrozie, proprietarul companiei, l-a condus pe ministrul agriculturii și dezvoltării rurale într-un tur al fabricii de paine si produse de panificatie, prezentându-i istoricul și activitatea companiei.

Ministrul Adrian OROS a precizat, observând la fața locului activitatea curentă, că înființarea complexului de panificație a dus la crearea unei fabrici performante ce a contribuit la creșterea competitivității întreprinderii privind procesarea și diversificarea produselor, în același timp fiind asigurată o mai bună valorificare a potențialului zonei.

Plămădite din grânele atent selecționate, făina și produsele companiei sunt darul solurilor rodnice din această zonă, scrie MADR pe pagina sa de Facebook.

16

Ministrul Agriculturii a vizitat mai multe locații din județul Argeș. Primul popas a fost la ferma de bovine Aberdeen angus, după care au urmat abatorul și fabrica de preparate din carne Radic Star din Ștefănești. Ulterior acestor două vizitie, echipa ministerială a avut o întâlnire, la Prefectură, cu directorii instituțiilor deconcentrate din subordinea ministerului, fiind abordate mai multe teme de interes local. Ministrul Adrian Oros s-a interesat despre culturile afectate de fenomenele meteo extreme din Argeș și i-a informat pe directorii instituțiilor deconcentrate despre programele prin care fermierii pot atrage fonduri europene și subvenții.

Echipa MADR a vizitat și Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Pomicultură Mărăcineni și la fabrica de pâine și panificație Pati Pan din comuna Bascov. Programul vizitei s-a terminat la Curtea de Argeș unde ministrul Oros a vizitat fabrica de conserve, legume și fructe Alexstar și a avut o întâlnire cu fermierii din zona Curtea de Argeș.

https://agro-tv.ro/fabrica-performanta-de-paine-si-produse-de-panificatie-din-jud-arges/

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Jurnal de vânzări pe timp de pandemie: În iunie, românii au dat băuturile răcoritoare, înghețata și crema SPF pe spirt și gel antibacterian Andra Imbrea

De la debutul pandemiei am putut observa creșterea explozivă a consumului și a anumitor categorii de produse alimentare, de curățenie și igienă personală. Comportamentul consumatorului s-a modificat și la fel și preferința acestuia pentru diverse formate de retail. Prima lună din sezonul estival a adus o temperare a vânzărilor față de restul lunilor din perioada de pandemie, iar creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut este

17

de 6,5%, arată un studiu RetailZoom, care evidențiază evoluția anumitor categorii de produse în sezonul estival. 

Facând o scurtă retrospectivă a evoluției vânzărilor pe timp de pandemie, la mijlocul lunii martie, când criza Covid-19 debutează, alimentele de bază, precum conservele, făina, orezul, mălaiul sau și drojdia, înregistrează creșteri explozive. Sfârșitul lunii martie aduce creșterea categoriei produselor de curățare, precum și o migrare spre comenzi online.

Începutul lunii aprilie readuce consumul în parametrii normali, dar se observă o creștere a preferinței consumatorilor pentru formatul de proximitate.   Urmează apoi perioada Paștelui, când se înregistrează creșteri la jumătate față de anul trecut, principala explicație pentru cumpărăturile lente din această perioadă sunt achizițiile explozive din luna martie a acestui an, prima lună "de șoc" în criza coronavirus.  

În cele trei săptămâni după Paștele Ortodox, creșterile nu depășesc 10% la nivelul întregului segment de retail. În această perioadă, românii au cumpărat mai multe țigări, alcool și mâncăruri semipreparate.

Consumul în sezonul estival 

Prima lună din sezonul estival aduce o temperare a vânzărilor față de restul lunilor din perioada de pandemie. Cu un plus de 6,5% față de luna iunie a anul trecut, creșterea este de această dată adusă în special de alimente (7,2%), pe când produsele de îngrijire a casei (- 0,3%) și de îngrijire personală (-4,9%) continuă să fie în scădere.

Cele două săptămâni cu vârfuri de vânzări din luna iunie, fiecare cu creștere de 10% față de aceleași săptămâni ale anului trecut, coincid cu Rusaliile și prima săptămănă de vacanță de vară. Din topul judetelor, se detașează câteva, cu o dinamică mai mare decât media, anume Iași și Bacău, arată studiul RetailZoom.

Consumul specific sezonului de vară în trecut, concentrat în mare parte pe băuturi răcoritoare, înghețată și categorii de profil pentru concedii (protecție solară), suferă o descreștere și duce astfel la evoluții negative pe multe categorii sezonale.

Tot în această perioadă, nucleul, în termen de importanță vânzări și creșteri, rămâne formatul de supermarkets,  iar canalul ‘convenience’ înregistrează creșteri semnificative pentru produsele de îngrijire personală.

18

Ce produse au cumpărăt românii în luna iunie 

În funcție de valoarea vânzărilor din luna iunie, mâncarea semipreparată ( +35,2%), spirtul, plasturi și prezervativele (29,4%) și mâncarea pentru animale (22,6%) au înregistrat cele mai mari creșteri în iunie 2020 vs iunie 2019. 

La categoria alimente, alcoolul pur a bifat o creștere de 94%, urmat de creveți (+71%), vinars/cognac (+57%) și înlocuitori carne (+54%).

"Categoria de top a sectorului alimentar, berea, are o creștere semnificativă în comparație cu anul trecut (+13%), pe fondul canalului HoReCa în continuare deschis parțial, pe când sucurile carbonatate și non-carbonatate înregistrează scăderi. Și apa minerală înregistrează o scădere drastică, de -15% vs. Iunie 2019", explică reprezentanții RetailZoom.

Reculul în vânzări al produselor de îngrijire personală se menține și în luna iunie. Totuși, se observă și câteva categorii excepție, care au vânzări în creștere, unde există tendința de premiumizare, cum e hârtia igienică sau vopseaua de păr.

Produsele de protecție solară pierd 6 poziții în clasamentul categoriilor de îngrijire personală (iunie 20 vs 19) facând loc produselor de dezinfectare (spirt, șervetețe si gel antibacterian).

19

În această perioadă, dezinfectanții de mâini au bifat o creștere explozivă de 829%, categorie urmată de servețele umede (+112%), alcoolul sanitar (+88%), apa de gură (+16%) și spuma de baie (+13%).

Categoria produselor pentru casă în luna iunie a adus o creștere de 40% pentru detergenții pentru mașina de spălat vase, 22% pentru soluții de curățat geamurile și 16% pentru produse de curățenie uz general. Per total, categoria a scăzut în luna iunie din pandemie 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. 

"Consumul specific sezonului de vară în trecut, concentrat în mare parte pe băuturi răcoritoare, înghețată și categorii de profil pentru concedii (protecție solară), suferă o descreștere și duce astfel la evolutii negative pe multe categorii sezonale. În plus, iunie își reduce la jumătate creșterea în comparație cu luna mai, cu un plus de 6,5% față de iunie 2019, pe când în mai vânzările au înregistrat un plus de +13% față de 2019.

Sâptămâna Rusaliilor și prima săptămână de vacanță înregistrează fiecare un plus de 10%, peste media lunii, pe când ultima săptămână a lunii indică o scădere a vânzărilor (-1%) față de săptămâna similară din 2019. E a doua săptămână din 2020 când vânzările sunt sub nivelul lui 2019. Comparativ însă cu media săptămânilor din perioada pandemiei, multe dintre categoriile sezonale înregistrează în continuare creșteri, dar mai temperate (maxim 75% din creșterile inregistrate anul trecut în iunie vs media lunilor martie-mai)", explică reprezentanții RetailZoom.

Studiul RetailZoom a fost efectuat în perioada 1-28 iunie și se referă la evoluția vânzărilor din aceste săptămâni versus aceeași perioadă a anului trecut. Studiul ia în calcul produsele din 184 de categorii alimentare, de îngrijire personală și a casei din cadrul a 3.000 de magazine din canalele de proximitate.â

ZF 15 minute cu un antreprenor. Ştefan Mandachi, proprietarul lanţului de restaurante Spartan: Încercăm să mai salvăm ce mai putem, am închis deja operaţiunile din Bulgaria 09.08.2020, : Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-stefan-mandachi-proprietarul-lantului-19463855

20

♦ Lanţul Spartan a ajuns la un număr de 56 de resturante atât în România cât şi în Bulgaria ♦ Compania care controlează lanţul de restaurante a încheiat anul trecut cu cifra de afaceri de 72 mil. lei, în creştere cu 33%.

Ştefan Mandachi, proprietarul lanţului de restaurante Spartan, spune că izbucnirea crizei generate de pandemia COVID-19 a fost un şoc pentru afacerile sale, astfel că multe dintre restaurantele pe care le deţine încă sunt închise din cauza restrictiţiilor. Businessul antreprenorului a fost atât de afectat încât a fost nevoit să îşi închidă restaurantul din Bulgaria.

„În momentul în care a izbucnit pandemia, toată strategia noastră de business a fost fracturată. Acum încercăm să salvăm ce mai poate fi salvat. Am închis toate operaţiunile din Bulgaria, mai avem şi local alte restaurante închise care nu se vor mai deschide deloc. În această perioadă,  toţi angajaţii noştri au fost în şomaj tehnic“, spune Ştefan Mandachi, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Uitându-se în urmă, el spune că dacă ar putea schimba ceva din trecut, ar investi mai mult în online şi poate nu ar fi scăzut atât de tare afacerea. „Am greşit că nu am oferit destulă importanţă online-ului.“ Antreprenorul avea în plan înainte de izbucnirea crizei generate de pandemie să se extindă cu businessul în ţări precum Olanda, Belgia, Marea Britanie, Ungaria şi Austria, dar viza şi o dezvoltare mai rapidă la nivelul României. Însă, odată cu criza pandemică planurile de dezvoltare au fost date peste cap, astfel fiind nevoit chiar să închidă o parte din restaurante.

Anul trecut, unitatea din Bulgaria, parte din lanţul de restaurante Spartan, a fost prima unitate deschisă în afară ţării după o investiţie de 125.000 euro. Dar efectele pandemiei nu au fost favorabile businessului antreprenorului sucevean.

Ştefan Mandachi, omul de afaceri sucevean care a construit primul şi singurul metru de autostradă din Moldova, deţine o companie în top zece cele mai mari reţele de restaurante din România, Spartan, cu afaceri de 72 milioane de lei în 2019. Compania a înregistrat anul trecut afaceri în creştere cu 33% faţă de 2018 când Spartan avea afaceri de 54 milioane de lei (11 milioane de euro). Odată cu creşterea înregistrată pe cifra de afaceri, Spartan a cunoscut un avans al profitului net în 2019 comparativ cu anul precedent, ajungând de la 6 milioane de lei (1,25 mil. euro) în 2018, la 11 mil. lei (2,2 mil. euro) anul trecut. Totuşi, în acelaşi interval de timp compania şi-a majorat numărul de angajaţi cu peste 50%, ajungând de la 204 de salariaţi în 2018 la un număr de 310 angajaţi anul trecut, potrivit Ministerului de Finanţe.

21

În prezent, Spartan gestionează 56 de restaurante, brandul fiind prezent în toate oraşele mari din România.

Lanţul românesc de restaurante Spartan se luptă pe o piaţă de 10 mld. lei anual (aproape 2,2 mld. euro) cu  jucători internaţionali precum McDonald’s şi KFC. De altfel, Spartan se bate pe clienţi cu jucători precum City Grill, Pizza Hut România, Mesopotamia sau Nadenka.

Prima unitate a lanţului Spartan a fost deschisă în 2012, acesta fiind principalul business al lui Ştefan Mandachi, dar nu singurul. El este de părere că antreprenoriatul înseamnă sacrificiu şi plăcerea de a construi un business. „Antreprenoriatul înseamnă sacrificiu şi pasiune, ca să fii antreprenor trebuie să îţi doreşti cu adevărat, dar şi să îşi descoperi vocaţia şi să arzi podurile în urma ta. Antreprenoriatul e mult mai complex decât îşi imaginează lumea, iar antre-prenorii nu sunt respectaţi pe cât ar trebui de fapt. Un sfat pentru un antreprenor ar fi acela că nu poate deţine controlul decât dacă cuantifică“, spune ştefan Mandachi.

Antreprenorul sucevean este de părere că a deţine un business este un consum enorm de energie, iar antreprenorii sunt acei oameni din societate care îşi asumă cele mai mari riscuri, iar pentru a face acest lucru e nevoie de un mix de virtuţi pe care un om trebuie să le aibă pentru a putea reuşi.

Ştefan Mandachi a deschis lanţul de restaurante Spartan în 2012, dar înainte de acest business a avut şi alte afaceri cu care a eşuat, ajungând la faliment cu acele companii.

Distribuitorii de bunuri de larg consum, ignorati de guvernanti! Fara spijin financiar, sectorul se prabuseste! Agrostandard | 10 August, 2020

Distribuitorii de bunuri de larg consum se plang ca Ordonanța de Urgență nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile nu include si codurile CAEN specifice acestei activitati. Se intampla dupa ce Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR) a semnalat inca de la inceputul lunii aprilie dificultatile cu care se confrunta in piata distribuitorii de bunuri de larg consum, generate pritoritar de inchiderea sistemului HoReCa, unul dintre canalele de comert importante, alaturi de magazinele de proximitate independente.

“Cand au fost inchise restaurantele, cifrele de afaceri ale distribuitorilor au avut scaderi intre 100% si 20%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. Daca HoReCa sufera economic si distributia sufera proportional similar”, se arata intr-un comunicat de presa al ACDBR.

22

Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR) solicita Primului Ministru o intalnire de consultari, iar Presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului amendarea Ordonanței de Urgență nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile in procesul legislativ.

Reluam in intregime comunicatul remis de ACDBR:

„In contextul adoptarii Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, solicitam Primului Ministru al Romaniei o intalnire de consultari, iar Presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului amendarea acestei OUG in procesul legislativ, facand urmatoarele precizari:

Comisia UE a adoptat in 19 martie 2020 Comunicarea „Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19”, prin care stabileste posibilitatile pe care le au statele membre in temeiul normelor Uniunii pentru a asigura lichiditatea si accesul la finantare al intreprinderilor care intampina dificultati ca urmare a epidemiei actuale de COVID-19, mentinand in acelasi timp integritatea pietei interne a UE, asigurand conditii de concurenta echitabile.

Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania a semnalat de la inceputul lunii aprilie dificultatile cu care se confrunta in piata distribuitorii de bunuri de larg consum, generate pritoritar de inchiderea sistemului HoReCa, acesta fiind unul dintre canalele noastre de comert, alaturi de magazinele de proximitate independente. Cand au fost inchise restaurantele, cifrele de afaceri ale distribuitorilor au avut scaderi intre 100% si 20%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. Daca HoReCa sufera economic si distributia sufera proportional similar.

Nivelul scazut de compententa profesionala in unele ministere (agricultura, economie, fonduri europene) si nesocotirea concluziilor dialogului cu asociatiile profesionale si patronale golesc de continut prevederile OUG 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile.

Asteptata din aprilie de mediul de afaceri din Romania, aceasta Ordonanta a Guvernului instituie granturi pentru capital de lucru si pentru investitii pentru anumite sectoare economice fara fundamentare economica prealabila, fara a tine cont de realitate economica generata de epidemia de COVID-19, iar criteriile de selectie la finantare ale proiectelor de investitii sunt neabordabile de multe dintre IMM-uri din punctul de vedere al sanselor de a obtine punctaj necesar pentru a primi finantare.

23

Principalele coduri CAEN specifice activitatii de distributie de bunuri de larg consum nu figureaza in anexele OUG 130/2020, desi din discutiile si corespondenta oficiala purtate de noi cu reprezentanti ai autoritatilor publice nationale si europene, aceste coduri CAEN nu sunt interzise la eligibilitatea finantarii din fonduri europene:4617 – Intermedieri in comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun4634 – Comert cu ridicata al bauturilor4639 – Comert cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bauturi si tutun

Aceasta OUG, neavand o fundamentare economica, pe de-o parte, creeaza discriminare intre sectoare economice si, pe de alta parte, prioritizeaza anumite sectoare economice total irelevante in contextul economic actual generat de epidemia de COVID-19. De exemplu:● Este declarat eligibil la finatare codul CAEN 4778 – Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate, care include in diviziunea sa vanzarea cu amanuntul a armelor si munitiilor…● Sunt declarate eligibile la finantare codurile CAEN 4941 – Transporturi rutiere de marfuri si 5210 – Depozitari. Transportatorii si depozitarii pot accesa granturi, iar distribuitorii nu, intrucat codurile CAEN 4941 si 5210 nu sunt specifice distributiei, nu genereaza cifra de afaceri in activitatea noastra economica, acestea fiind doar activitati auxiliare in comertul cu ridicata.

ACDBR contribuie in context macroeconomic la asigurarea securitatii alimentare si la diminuarea deficitului de balanta comerciala ale Romaniei prin supravietuirea comertului traditional (independent), in contextul in care peste 65% din comertul cu bunuri de larg consum pe teritoriul national se realizeaza prin supermagazinele firmelor multinationale.

ACDBR reprezinta prin membrii ei:● cifra de afaceri insumata de cca. 1,36 miliarde euro, capital 100% national,● 35% din totalul pietei de distributie traditionale de bunuri,● cca. 11.000 de angajati,● peste 75.000 de clienti asigurand “distributia traditionala” a bunurilor de larg consum pe teritoriul national in sistemul HORECA si in piata magazinelor de proximitate/retaileri independenti,● companiile de distributie livreaza bunuri in mediul rural (44,8% din populatia Romaniei) aproape 100%, ”comertul modern” nefiind activ in acest segment de piata.

Neincluderea codurilor CAEN specifice distributiei de bunuri de larg consum in lista sectoarelor eligibile la finantare in OUG 130/20202 ne ridica semne de intrebare asupra seriozitatii Guvernului Romaniei in elaborarea Planului national de investitii si relansare economica, in care a fost mentionata ca

24

prioritate strategica finantarea retelei de opt depozite regionale de colectare, depozitare, sortare, ambalare, procesare si comercializare a produselor romanesti (pag. 140 a documentului adoptat in iulie), deoarece codurile CAEN specifice distributiei de bunuri sunt tratate diferit de Guvern in adoptarea politicilor publice.

Militam pentru nerestrictionarea vreunui cod CAEN in OUG 130/2020, cu exceptia domeniilor expres interzise prin reglementari europene.

Domnule Prim ministru Ludovic Orban, intelegem supraaglomerarea activitatii guvernamentale in aceasta perioada nefericita, insa va solicitam sa ne acordati o audienta in regim de maxima urgenta pentru a intelege viziunea economica a Guvenului si pentru a ne putea adapta deciziile de management politicilor publice promovate de Guvernul pe care il conduceti. Juramantul depus de dumneavostra la investire nu va da dreptul sa tolerati in echipa condusa de dumneavoastra incompetenta unor ministri care discrimineaza sectoare economice si care genereaza confuzie si incertitudini suplimentare celor existente deja.Subliniem ca am facut si vom continua toate demersurile legale, inclusiv informarea Comisiei Europene si a membrilor Parlamentului national, pentru a urmari obiectivele si nevoile legitime ale distibuitorilor de bunuri de larg consum din Romania”.

Scrisoarea este semnata de Ovidiu GHEORGHE, presedintele ACDBR.

DIVERSE

Incendiul de la Axintele a pârjolit 5 hectare. Focul nu a fost stins nici după 30 de ore de intervenţie 9 august 2020, 09:54 de Ionela Stănilă

Incendiul de la Axintele a pârjolit 5 hectare. Focul nu a fost stins nici după 30 de ore de intervenţie Pompieri din 2 judeţe luptă cu flăcările FOTO Facebook/ISU Ialomiţa. De două zile, pompieri din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi se chinuie să stingă un incendiu uriaş care a cuprins o suprafaţă de 5 hectare. La Axintele arde o impresionantă rezervă de furaje.

25

De mai bine de 30 de ore, un incendiu puternic pârjoleşte o impresionantă rezervă de furaje întinsă pe circa 5 hectare, în unitatea administrativ-teritorială a comunei Axintele. "A fost a doua noapte când forţe conjugate de pompieri militari de la ISU Ialomiţa şi ISU Călăraşi, precum şi de la autoritatea locală Axintele au lucrat neîncetat pentru menţinerea flăcărilor departe de comunitate şi de pădure, precum şi pentru stingerea lor. Forţă umană, autospeciale pentru stingere, cisterne, tractor cu plug, buldoexcavator, toate au purtat o bătălie crâncenă cu focul, care a înghiţit peste 45.000 de baloţi din paie de mari dimensiuni, cu vântul furios, şi cu canicula! Ne-a fost testată zilele acestea rezistenţa în faţa pârjolului şi suntem în continuare cu motoarele turate!", au transmis reprezentanţii ISU Ialomiţa.

Incendiu la o mare fermă din România! Pompierii s-au luptat cu flăcările timp peste 24 de ore!agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 10 august 2020

Incendiu la una dintre cele mai mari ferme din România! Pompierii au reușit abia după 24 de ore de intervenție să stingă complet flăcările care au cuprins mai multe spații din exploatația botoșăneanului Iulian Merticariu.

26

În cursul serii de duminică, pompierii încă interveneau în forță la incendiul izbucnit pe raza localității Ripiceni, la ferma lui Iulian Merticariu care lucrează 3.000 de hectare pe malul Prutului. „În acest moment, se intervine în continuare cu cinci autospeciale cu apă și spumă, o autospecială de descarcerare grea, două motopompe și mai multe utilaje puse la dispoziție de Primăriile din Manoleasa și Ripiceni. În total, până la această oră, au fost angrenați în misiune 53 de pompieri de la Detașamentul de Pompieri Botoșani, Gărzile de Intervenție Ștefănești și Trușești, dar și pompieri voluntari din Manoleasa și Ripiceni”, declara, pentru Monitorul de Botoșani, Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU).

Misiunea pompierilor a fost una de durată având în vedere cantitatea mare de furaje, dar și faptul ca trebuie verificat fiecare metru pătrat pentru a elimina riscul de reaprindere.

Incendiul, care a izbucnit în cursul dimineții de sâmbătă, 8 august a.c., a afectat depozitul de furaje al unei ferme agricole controlată de omul de afaceri Iulian Merticariu, cauza izbucnirii flăcărilor urmând să fie stabilită de reprezentanții ISU.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

SUBVENȚII APIA ÎNCASATE PE CONTRACTE DE ARENDĂ FALSIFICATE! Agroinfo 10 august 2020 COMUNICAT. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) anunță că au trimis în judecată mai multe persoane din județele Bihor, Iași, Ialomița care au încasat subvenții agricole de zeci de mii de euro de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) folosind acte falsificate, adeverințe, contracte de arendă, etc.

BIHOR

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unei inculpate persoană fizică, pentru săvârșirea infracțiunilor de: - folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (două infracțiuni), - participație improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de

27

documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

Inculpata ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), în perioada 2012-2013, mai multe documente false (contract arendă, adeverințe etc.) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, pentru suprafețe de teren pe care nu le deținea în realitate. Prin aceste demersuri, inculpata ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 158.133 lei. Într-un context asemănător, inculpata a pus la dispoziția fiicei sale două documente false, pe care aceasta, fără vinovăție, le-a depus ulterior la A.P.I.A., obținând în această manieră suma de 20.624 lei. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 163.417 lei. În cauză s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra unor terenuri ce aparțin inculpatei. De asemenea, s-au mai dispus măsura sechestrului asupra sumelor de bani deținute de către inculpată în mai multe conturi și poprirea asupra sumelor de bani cu care vor fi alimentate acestea. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Satu Mare cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

IALOMIȚA

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției a unei persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), în cursul anului 2013, un contract falsificat prin aplicarea unui număr de înregistrare al Primăriei Sudiți, județul Ialomița, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, pentru o suprafață de teren de 37,66 ha, pe care nu o deținea în realitate.

Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 35.180 euro.

28

În cauză, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă cu suma de 94.970 lei, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate de la data fiecărei tranșe de plată și până la data efectuării plății integrale a debitului principal.

În prezența avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei, acceptă încadrarea juridică și este de acord cu pedeapsa aplicată și cu forma de executare, respectiv: - 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea pe o perioadă de 1 an și 6 luni, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii. Dosarul de urmărire penală privind-o pe inculpată, împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Ialomița.

IAȘI

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordurile de recunoaștere a vinovăției a inculpaților:

- persoană fizică, la data faptei administrator al SC Agro Heleșteni SRL sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, - AXINIA LIVIU VASILE, la data faptei inspector în cadrul compartimentului agricol al Primăriei Heleșteni, județul Iași, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, - SC AGRO HELEȘTENI SRL, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene

În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: Inculpatul, administrator al SC Agro Heleșteni SRL, ar fi depus cu rea-credință, în perioada 2013-2014, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente care conțin informații necorespunzătoare adevărului (tabelul centralizator al contractelor de arendă, diverse adeverințe etc.) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de

29

sprijin, pentru o suprafață de teren pe care nu o deținea în realitate. În campania din anul 2013, inculpatul ar fi beneficiat de ajutorul inculpatului Axinia Liviu Vasile care, în calitatea menționată mai sus, a înregistrat în evidențele Primăriei Heleșteni un contract de arendare având ca părți pe S.C Agro Heleșteni SRL și o persoană fizică, deși documentul nu purta semnătura proprietarului.

Prin aceste demersuri, s-a produs un prejudiciu de 8.790 lei, debit care a fost achitat în totalitate de către administratorul SC Agro Heleșteni SRL.

În prezența avocaților, inculpații au declarat expres că recunosc comiterea faptelor, acceptă încadrarea juridică și sunt de acord cu pedepsele și cu forma de executare a acestora, respectiv: - 1 an și 4 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor de: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, - amendă de 13.500 lei și pedeapsa complementară constând în afișarea hotărârii de condamnare la sediul Consiliului Local al comunei Heleșteni, județul Iași, cu executare de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare (în cazul S.C Agro Heleșteni SRL). Dosarele de urmărire penală privindu-i pe cei trei inculpați, împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Iași.

Comunicat DNA

Director de la Drumuri și Poduri a dus utilajele și angajații companiei să lucreze la el în fermă! Angelica Lefter Angelica Lefter - 9 august 2020

Funcția îți oferă autoritate, însă până la poarta instituției pe care o conduci. Acest lucru nu a fost înțeles de un șef de la Drumuri și Poduri din Cluj, care a folosit forța de muncă și dotările instituției pentru lucrări în propria fermă. Eugen Cecan, Directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, a fost trimis în judecată pentru delapidarea instituției pe care o conduce pentru exploatarea muncitorilor instituției în interes propriu, potrivit evz.ro.

Din rechizitoriul procurorilor clujeni rezultă clar exploatarea muncitorilor angajați la CNAIR – DRDP Cluj în folosul intereselor familiei directorului Eugen Cecan.

30

Se cunoaște și faptul că muncitorii de la Secțiile de Drumuri Naționale Maramureș și Sălaj au fost aduși la coasă sau la defrișarea pășunilor fermei de la Vultureni, care aparține familiei inculpatului Cecan Eugen, pentru a putea încasa subvențiile de la APIA Cluj, însă și muncitorii de la SDN Bistrița Năsăud au prestat activități la ferma directorului DRDP Cluj.

Reprezentanții APIA Cluj au refuzat plata subvențiilor pentru terenul agricol, în speța de față pășuni, deoarece acestea nu erau curățate de vegetația care a crescut.

”Astfel, deplasarea în localitatea Vultureni s-a realizat în ziua de 30.09.2014, muncitorii lucrând în acea zi și în următoarea (01.10.2014) iar în dimineața celei de-a treia zile au plecat spre domiciliile lor întrucât vremea nu era prielnică pentru prestarea acelor activități”, se arată în rechizitoriu.

Potrivit anchetatorilor, cei patru muncitori au fost aduși la Vultureni, de la Rodna, județul Bistrița Năsăud, de către șeful lor, numitul Teodor Cozma, până la Dej, de unde au fost preluați de șoferul DRDP Cluj, Ioan Bucur, cu un microbuz de culoare albastră, având numărul de înmatriculare B44PHS, cu care i-a transportat până la Vultureni.

Procurorii susțin că trei muncitori, respectiv Tofan, Bîrta și Avram au fost pontați prezenți la serviciu în zilele în care au lucrat la ferma directorului Cecan, din localitatea Vultureni. Al patrulea, Bâzga Dorel deși se afla în concediu de odihnă, se pare că a ales să meargă să curețe pășunile fermei directorului DRDP Cluj.

Anchetatorii spun că cel care i-a dat dispoziție șefului Districtului de Drumuri Naționale Rodna, Teodor Cozma, a fost chiar șoferul lu Cecan, martorul Anghel Pop, care a spus tot la audieri.

”Fiind întrebat de către procuror de ce am ales muncitorii de la districtul Rodna să vină să lucreze la fermă și dacă țin minte să fi discutat cu șeful de district de la Rodna despre trimiterea unor muncitori să lucreze la fermă, menționez faptul că nu eu am ales muncitorii ca să vină să lucreze la fermă și nu mai țin minte dacă am discutat sau nu cu șeful de district de la Rodna să trimită muncitorii, însă dacă am discutat cu acesta am făcut-o pentru că m-a pus domnul Cecan. Știu că pe șeful de district de la Rodna îl cheamă Teo și știu că au fost muncitori

31

de la acest district care au lucrat la fermă însă nu știu cum au ajuns în Vultureni și nici câte zile au lucrat”, a declarat șoferul lui Cecan.

Nici dotările DRP Cluj nu au ascăpat nefolosite în scopuri personale, astfel, în rechizitoriu se arată că muncitorii care lucrau la ferma familiei Cecan se foloseau de dotările DRDP Cluj ca de ale lor.

Motocositoarele erau tot ale statului

Dacă aveau nevoie de o motocositoare marca Stihl, căutau pe la districtele rutiere până aflau care are și mergeau și o luau. Șeful districtului de Drumuri Naționale de la Dej a povestit o astfel de întâmplare.

”În privința motocositoarelor știu că i-am dat o motocositoare marca Stihl, domnului Avram Ionică (șoferul lui Cecan – n.n.) care acum lucrează la Regională dar înainte lucrase la SDN Cluj și se ocupa de partea de mecanizare iar el mi-a restituit-o după aproximativ 2 luni. Știu că i-am dat motocositoarea lui Avram în perioada verii însă nu mai țin minte luna. … Bunul fiindu-mi restituit după insistențele mele, în stare de funcționare, însă nu mi-a spus la ce a folosit-o”, a declarat șeful Districtului de Drumuri Naționale de la Dej, Adrian Ovidiu Chiorean.

Șoferul directorului inculpat pentru delapidare Cecan Eugen, a făcut câteva precizări și în această situație: ”Menționez faptul că eu am luat motocositoarea de la Chiorean după ce directorul Cecan mi-a spus în mod concret să iau motocositoarea de la Chiorean și să o duc la fermă însă eu nu știu dacă Cecan discutase înainte cu Chiorean”.

Potrivit procurorilor, în perioada 30.09.2014-2.10.2014, martorii Aron Tofană, Ioan Bârta, Dorel Bazga și Filon Avram s-au deplasat în localitatea Vultureni, unde au realizat mai multe lucrări de curățare a pășunilor.

Un alt șef, de data asta șeful adjunct al Secției de Drumuri Naționale Sălaj, Mateaș Loghin își căuta motocositoare care se afla la ferma de la Vultureni.

Iată stenogramele convorbirilor dintre cei doi protagoniști:

Mateaș Loghin: Io îs în Cluj, și îmi cam trebuie treaba pe aici, am înțeles că ai adus motocoasa aia?

Avram Ioan: Nu, nu, nu pentru că nu știu care îi.

Mateaș: Păi îi Hitaki mă, tot îl duc eu pe acolo, da îi cineva să mi-o scoată afară?

Avram: Da, da, îs băieții în spate acolo.

Mateaș: Pe cine trebuie să caut?

32

Avram: Adi … Nu, nu, de am adus a Dej-ului.

Mateaș: Am înțeles.

Avram: Da asta o fost mai, a Dej-ului a avut Steel.

Mateaș: Da, a noastră-i îi Hitaki … prin zonă.

Dintr-o altă interceptare reiese că Eugen Cecan nu ar fi la prima ”greșeală” de acest gen.

În data de 13 octombrie 2014, directorul Eugen Cecan este interceptat în timp ce vorbește cu Cosmin Cordoș, poreclit „Coca”.

La momentul respectiv, utilajul unui district de la Drumurile Naționale din Sălaj, se afla la ferma directorului Cecan. Utilajul nu a fost închiriat și nici nu s-a plătit niciun leu utilizarea acestuia.

Coca: Bine, vai da ce taie ăla de fain.

Cecan Eugen: Ce?

Coca: Brici merge cu ăla, cu șmecheria aia.

Cecan Eugen: Du-te …

Coca: Oi, oi.

Cecan Eugen: Are viteză?

Coca: Da, mai tare ca alelalte.

Cecan Eugen:Atunci mai aducem unu și într-o săptămână gătăm, nu?

Coca: Da păi pla aici, în două ore îi gata, nici nu are ce lucra două ore.

Cu toate acestea, Eugen Cecan este menținut pe funcție de șefii CNAIR București. Potrivit Contractului Colectiv de Muncă al CNAIR se arată că angajații trimiși în judecată pot fi suspendați pe perioada derulării procesului, pentru a nu afecta buna desfășurare a acestuia.

33

Român arestat după ce a furat roțile unui tractor! Ramona Dascălu Ramona

Dascălu - 9 august 2020 Român arestat după ce a furat roțile unui tractor! Carabinierii din localitatea italiană Medicina, Bologna, au fost solicitaţi de intervină, în dimineaţa zilei de 4 august, la o fermă agricolă, unde o persoană necunoscută furase roţile unui tractor.

La ieşire din ferma agricolă, bărbatul era aşteptat de carabinieri, iar în automobilul acestuia au fost descoperite roțile unui tractor și câteva unelte. Din primele cercetări s-a stabilit că acesta este un român, în vârstă de 31 de ani.

Românul a fost acuzat de furt agravat și arestat de carabinierii italieni, potrivit stiridiaspora.ro.

Bunurile furate au fost confiscate şi returnate proprietarului legal. Parchetul din Bologna urmează să valideze arestarea românului.

Recent au fost semnalate mai multe furturi la fermele agricole din zonă. Persoane necunoscute au furat de la companii specializate în sectorul agricol utilaje scumpe utilizate pentru cultivarea plantelor.

GLOBAL

Veniturile Uber Eats s-au dublat în trimestrul doi din 2020 J.P. Miscellanea / 07 august

Grupul american Uber Technologies Inc a raportat un declin trimestrial cu 29% al veniturilor, deoarece pandemia de coronavirus (COVID-19) a afectat cererea pentru serviciile sale de ride-hailing, în schimb comenzile pentru serviciile de livrare de mâncare au crescut cu 113%, conform Reuters.

În trimestrul doi din 2020, veniturile companiei s-au situat la 2,24 miliarde de dolari, depăşind estimările analiştilor, care au mizat pe 2,18 miliarde de dolari. La divizia Uber Eats, veniturile au fost mai mult decât duble, ajungând la 1,2 miliarde de dolari, stimulate de cererea în creştere pentru livrări la domiciliu în timpul pandemiei.

34

De asemenea, în perioada aprilie-iunie 200, Uber a înregistrat pierderi nete de 1,8 miliarde de dolari şi pierderi operaţionale ajustate de 837 milioane de dolari.

Serviciile de ride-hailing se redresează în funcţie de capacitatea diferitelor ţări de a ţine sub control extinderea pandemiei. Până acum redresarea a fost condusă de Asia, excluzând India, a afirmat directorul general al Uber, Dara Khosrowshahi.

Cererea pentru serviciile Uber s-a îmbunătăţit în Germania, Franţa şi Spania.

"Extinderea noastră pe plan global rămâne un avantaj imens", a explicat Khosrowshahi.

Numărul utilizatorilor activi ai platformei din cele 69 de ţări în care Uber operează aproape s-a înjumătăţit, de la 99 milioane la 55 milioane.

Anterior, Uber anunţase că serviciul său de livrări Uber Eats îşi va înceta operaţiunile în Cehia, Egipt, Honduras, România, Arabia Saudită, Uruguay şi Ucraina începând cu data de 4 iunie. În schimb, operaţiunile care vizează serviciile de transport oferite de Uber în Cehia, Egipt, Honduras, România, Arabia Saudită, Uruguay şi Ucraina nu sunt afectate de această decizie.

Compania Uber a fost fondată în 2009 în Statele Unite ale Americii. Uber activează pe piaţa din România din februarie 2015, în Bucureşti, şi s-a extins în 2016 în oraşele Cluj, Braşov şi Timişoara. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.

UNIUNEA EUROPEANA

UNGARIA

Ungaria renunţă la lupta cu multinaţionalele. Guvernul ungar semnează un nou acord strategic cu divizia locală a concernului Coca-Cola Catalina Apostoiu 08.08.2020,

Guvernul Ungariei va semna un nou acord de cooperare strategică cu divizia locală a producătorului american de băuturi răcoritoare Coca-Cola,

35

notează Budapest Business Journal.

Guvernul ungar a semnat acorduri de parteneriate strategice cu 86 de companii, unele locale, altele cu capital străin.

LIBAN

Tragedia continuă în Liban: Țara mai are grâu doar pentru o lună! Roxana Dobre Roxana Dobre - 9 august 2020

Tragedia din Liban lasă peste 200.000 de oameni fără locuinţe după ce explozia uriaşă de marţi, 5 august din portul din Beirut, a distrus numeroase clădiri, iar țara mai are rezerve de grâne pentru ”ceva mai puţin de o lună”, în condiţiile în care deflagraţiile din Capitală au distrus principalul siloz al ţării. Silozul din Beirut, cu o capacitate de 120.000 de tone de grâne, a fost distrus!

Principalul siloz de grâne al Libanului a fost distrus în explozia din Beirut, împreună cu tot grâul depozitat înăuntru, ceea ce face ca Libanul să mai aibă rezerve de grâne pentru mai puţin de o lună, cu toate că alte vase cu provizii sunt pe drum, a declarat miercuri, pentru Reuters, ministrul economiei, Raoul Nehme.

36

Nehme a precizat că Libanul are nevoie de stocuri care să-i ajungă timp de cel puţin trei luni pentru a-şi asigura siguranţa alimentară şi că în prezent caută alte spaţii de depozitare.

Depozitele pentru stocarea grâului, o problemă

Silozul din Beirut avea o capacitate de 120.000 de tone de grâne, a declarat Ahmed Tamer, directorul portului Tripoli, al doilea oraş ca mărime din Liban. Portul Tripoli nu este echipat cu instalaţii de depozitare a grânelor, însă există posibilitatea transferării unor cantităţi de grâu către depozite situate la 2 kilometri distanţă, a adăugat el.

În momentul exploziei, în silozul din Beirut erau stocate 15.000 de tone de grâu, a declarat Ahmed Hattit, şeful sindicatului importatorilor de grâu, pentru ziarul local Al-Akhbar. Hattit a afirmat că rezervele actuale de făină sunt suficiente pentru a acoperi nevoile pieţei timp de o lună şi jumătate şi a anunţat că patru nave care transportă în total 28.000 de tone de grâu nu au apucat să ancoreze în port.

Libanul, cu o populaţie de 6 milioane de locuitori, încearcă să transfere imediat patru nave care transportă 25.000 de tone de făină către portul Tripoli, a declarat o oficialitate din Ministerul Economiei.

O explozie masivă a zguduit orașul Beirut, capitala Libanului, marți. Cel puțin 100 de oameni au murit și 4.000 au fost răniți. Libanul a decretat trei zile de doliu național începând de miercuri.

GRECIA

Cu o economie abia refăcută după criza financiară din 2008, Grecia se prăbușește din nou. FMI: Va fi a doua cea mai afectată țară din lume din cauza scăderii turismului InCont.ro, 10 august 2020

Grecia ar trebui să se aştepte la un declin de cel puţin 6% al economiei anul acesta, din cauza veniturilor pierdute în sectorul turismului, potricit unui raport publicat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), informează Cyprus Mail.

Grecia va fi a doua cea mai afectată ţară din lume în ceea ce priveşte impactul negativ provocat de încetinirea turismului - doar Thailanda urmând să înregistreze efecte negative mai accentuate - avertizează FMI.

În aprilie, instituţia financiară internaţională previziona că Grecia se va confrunta cu cea mai severă recesiune în rândul ţărilor din zona euro, din cauza pandemiei.

37

Declinul semnificativ al rezervărilor hoteliere, al călătoriilor internaţionale şi al sosirilor de turişti vor afecta turismul elen anul acesta.

"Veniturilor pierdute în sectorul turismului vor depăşi 2% din PIB în special în Costa Rica, Egipt, Grecia, Maroc, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania, Sri Lanka, Thailanda şi Turcia. Efectele se vor resimţi, într-o anumită măsură, în 2021 şi dincolo de acest an", se arată în raportul FMI, potrivit Agerpres.

Viitorul arată sumbru pentru Grecia, în special dacă va exista un al doilea val de infecţii. "Incertitudinile sunt ridicate dar consecinţele macroeconomice vor fi mai extinse pentru economiile care aveau vulnerabilităţi preexistente. O înrăutăţire suplimentară a încrederii în economiile care aveau vulnerabilităţi preexistente - cum ar fi deficite mari de cont curent, un procent ridicat al datoriei în valută, şi rezerve internaţionale limitate - vor spori riscurile unor crize externe", avertizează Fondul Monetar Internaţional.

În mai, rata şomajului în Grecia a urcat la 17%, de la 15,7% în aprilie, arată datele Agenţiei naţionale de statistică (ELSTAT).

Sectorul turismului, grav afectat de criza sanitară, este crucial pentru economia Greciei în condiţiile în care este responsabil pentru mai mult de 20% din Produsul Intern Brut.

În 2019, Grecia a înregistrat un an record cu peste 34 milioane de vizitatori. Pentru acest an reprezentanţii din sectorul turistic cred că un obiectiv realist este o treime din numărul de vizitatori înregistrat anul trecut.

SANATATE si GASTRONOMIE

Obezitate și COVID – Cum poate Utopia Stângii distruge o țară. Și o lume Adrian Pătrușcă 9 august 2020

38

Furibunda campanie anti-obezitate a primarului Bloomberg a avut un rezultat contrar: newyorkezii s-au îngrășat mai abitir. Pentru că nu hrana, ci viața lor este de vină. Izolarea COVID este apogeul viziunii bolnave a Stângii despre cum ar trebui să arate lumea. Un editorial excepțional al lui Daniel Greenfield1 în Front Page Magazine pe care l-am tradus integral pentru cititorii Evenimentului zilei. Titlul ne aparține.

 Moștenirea primarului Democrat al orașului New York, Michael Bloomberg, este legată de taxa lui pe băuturile carbogazoase. Campania miliardarului împotriva dulciurilor este chintesența celor două mandate ale sale.

Dar, dincolo de bancurile pe care le-a născut, a funcționat sau nu?

Bloomberg a ocupat scaunul de primar al New York-ului din 2002 până în 2013. În această perioadă, cifrele departamentului de sănătate al metropolei arată că rata obezității a crescut de la 27% la 32%.

Toate inițiativele anti-obezitate ale lui Bloomberg, de la mult ridiculizatele programe de „bike sharing” și pistele pentru biciclete, la campaniile anti-snaks, taxele pe sucuri și piețele de fructe au avut rezultat zero.

Unele dintre aceste programen au fost continuate și în mandatul altui Democrat, De Blasio, și toate au rămas la fel de inutile.

Aceasta reprezintă o veste proastă pentru Marea Britanie, unde prim-ministrul Boris Johnson a adoptat stilul de dădacă al lui Bloomberg pentru a lupta împotriva obezității, interzicând reclamele și promovând folosirea la comun a bicicletelor.

Bloomberg Philantropies au cheltuit peste 100 de milioane de dolari pentru a exporta campania lor de taxe pe băuturile carbogazoase și în America de Sud.

Și totuși toate aceste măsuri „bazate pe dovezi” se bazează în realitate pe absurdități evidente.

Ratele obezității în 2000 erau de 30% la femeile albe, 27% la bărbații albi, 50% la femeile de culoare și 28% la bărbații de culoare.

În 2017, ratele obezității la bărbații albi au ajuns la 45% și la femeile albe la 40%, respectiv 41% la bărbații negri și 57% la femeile negre.

1 Daniel Greenfield , Fri Jul 31, 2020, How Progressives Made America Fat, https://www.frontpagemag.com/fpm/2020/07/how-progressives-made-america-fat-daniel-greenfield/ , (GB).

39

Ce s-a petrecut între 2000 și 2017?

Au devenit cumva reclamele la sucuri mai convingătoare? Hamburgerii au descoperit o nouă tehnică de spălare a creierului?

Coca-Cola a fost inventată în 1986, McDonald’s a fost fondat în 1940. Vârsta de aur a „junk food” a venit și a dispărut odată cu Războiul Rece.

De atunci, toate tendințele alimentare au fost orientate către alimente mai puțin grase și chipurile mai sănătoase.

În aceeași epocă în care au explodat ratele de obezitate s-a înregistrat o dezvoltare fără precedent în toate domeniile alimentare, de la soia la supermarketurile cu hrană sănătoasă.

Nu hrana este problema.

Sau, mai degrabă, hrana este simptomul adevăratei probleme.

Cifrele mai arată și că încercările de a medicaliza rasismul legându-l de ratele obezității reprezintă o eroare. Ratele de obezitate la bărbații albi sunt în prezent mai mari decât ratele de obezitate la bărbații negri.

Ce fenomen care a transformat societatea între 2000 și 2017 ar fi putut avea un asemenea efect?

Internetul.

Nu avem rate crescânde ale obezității pentru că Hershey’s a inventat reclamele perfecte. Avem rate mai mari ale obezității pentru că slujbele care presupun activitate fizică reprezintă mai puțin de 20% din totalul slujbelor la nivel național.

Nu a fost ceva inevitabil. Este rezultatul viziunii economice ale creatorilor de campanii anti-obezitate.

Același Bloomberg, care se luptă obsesiv cu obezitatea în campaniile sale, se luptă la fel de obsesiv pentru a elimina slujbele cu muncă fizică și a le înlocui cu slujbe sedentare de birou.

Aceasta este prin excelență concepția Democrată. Anul trecut, Joe Biden a mers la New Hampshire și i-a îndemnat pe minerii din minele de cărbune să învețe să programeze computere.

40

„Oricine poate coborî la o mie de metri într-o mină poate cu siguranță să învețe și să programeze”, a spus el.

Clișeul „Învață să programezi” este prostesc și jignitor. Dar să cobori o mie de metri în mină este cu mult mai puțin probabil să te îngrașe decât dacă administrezi un website sau creezi jocuri video de împușcat zombii.

Concepția Democraților privind societatea și economia națională a fost de a înlocui muncile manuale cu munci de birou, după ce ai petrecut 4-6 ani în facultate.

Între timp, locurile de muncă manufacturiere sunt exportate în China.

Pe durata unei generații, acest fenomen a creat șomaj, orașe părăsite, revolte de stradă, radicalizări profesionale, explozia drogurilor, distrugerea căsătoriilor și, printre multe alte boli, creșterea ratei obezității.

Să trimiți și să conduci o societate întreagă pe internet nu a rezolvat aceste probleme: le-a agravat.

A arunca banii pe programe de dădăcit populația, spunându-le oamenilor să mănânce mai mult spanac sau taxându-le sucurile nu va schimba situația.

Singurul grup social la care aceste programe au dat rezultate îl reprezintă copiii. Aceasta deoarece sunt copii. A-i trata pe copii ca pe niște copii funcționează. Statul dădacă nu funcționează însă în cazul adulților.

Obezitatea nu este cauzată de publicitate și nu va fi rezolvată cu imbolduri, programe de nutriție verzi sau bikesharing. Obezitatea este unul dintre simptomele cele mai benigne ale dislocării sociale mai profunde provocate de transformarea economiei.

Stângismul instinctiv al elitelor politice leagă obezitatea de piața alimentară. Lipsa de imaginație a anticapitalismului consideră hrana drept cauză a obezității așa cum consideră armele drept cauză a violențelor.

Cauza primară nu poate fi găsită în lanțul de aprovizionare, pe rafturile magazinelor sau la publicitatea TV.

Elitele politice au reinventat Statele Unite ca pe o societate care funcționează pentru oameni ca ei.

Absolvenți orășeni de colegii stângiste cu salarii cu șase cifre construiesc o țară de sumă zero care funcționează numai pentru ei. De aceea propunerea lor

41

privind obezitatea este de a-i convinge pe toți ceilalți să adopte stilul lor de viață, cu hrană organică și cu mers la slujbă pe bicicletă.

Dar stilul lor de viață este înrădăcinat în cultura lor, în spațiile în care trăiesc și în bunăstarea lor. Nu aceasta este soluția. Într-un fel, este problema.

„Erau niște oameni lipsiți de griji. Tom și Daisy – au zdrobit lucruri și ființe și apoi s-au retras înapoi la banii lor și la lipsa lor de griji” sunt cuvintele care nu descriu doar lumea privilegiată a elitelor din Marele Gatsby, ci și a elitelor noastre care au zdrobit America.

Rețetele lor pentru obezitate sunt un ecou al zicerii apocrife a Mariei Antoaneta: „Nu au pâine? Să mănânce cozonac!”

Stăm cu „armele” anti-COVID pe masă: Un virucid împotriva noului coronavirus este produs în uzinele Chimcomplex din România 10.08.2020,

Un virucid care combate COVID-19 este produs în România. Substanţa, produsă la uzinele Chimcomplex, a fost certificată de un laborator internaţional din Polonia. Reprezentanţii companiei au solicitat Ministerului Sănătăţii, completarea avizului de punere pe piaţă, dar încă nu au primit „undă verde”.

Din luna martie, la uzinele Chimcomplex din Vâlcea şi Borzeşti este produs un biocid pe bază de hipoclorit de sodiu cu o concentraţie de 1,25 la sută. Acest dezinfectant, conform Organizaţiei Mondială a Sănătăţii, poate fi folosit ca o soluţie virucidă pentru dezinfecţie şi decontaminare în lupta cu COVID-19. Mii de tone pot fi produse în cele două uzine din România. Pentru 600 de litri de substanţă, de exemplu, plăteşti aproximativ 1150 lei.

„Acesta poate fi utilizat ca atare sau diluat la o concentraţie de 0,5 la sută în condiţii de siguranţă, folosind un echipament de protecţie simplu. Este folosit pentru dezinfecţia suprafeţelor tari, exterioare şi interioare,fiind recomandat pentru mai multe tipuri de materiale, cum ar fi ciment, mozaic, gresia, linoleum”, a spus Armand Spiru, director comercial Chimcomplex.

„Sunt anumite criterii şi sunt anumiţi parametri care trebuie să corespundă. Pe perioada de alertă şi pe perioada de urgenţă, ştiţi, acredităm şi noi dar în special se acreditează de către o comisie de la Ministerul Apărării.”, susţine ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

42

DOSAR

Cum a ajuns un român unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa 8 august 2020, 09:23 de Denis Grigorescu

Plecat din România în 2014, Paul Barbu, originar din Piteşti, a ajuns unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa, devenind un model privind cultivarea legumelor bio. Paul Barbu a dezvăluit în exclusivitate pentru Adevărul povestea impresionantă a vieţii şi a succesului său.

Paul Barbu trăieşte de şase ani în Franţa FOTO: arhiva personală

După ce a avut mai multe afaceri în România cu un prieten român, de la colectarea de fier vechi şi până la cultivarea de roşii, dezamăgit de faptul că statul român nu îl ajuta cu nimic, iar autorităţile locale din Argeş îi puneau beţe în roate, Paul Barbu s-a decis să plece cu soţia şi fetiţa în Franţa în 2014, stabilindu-se în zona oraşului Dunkerque, în nordul ţării. Iar pasiunea, determinarea şi experienţa sa au făcut ca în şase ani să ajungă unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa.

Paul Barbu cultivă legume bio, de la roşii la usturoi, pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi şi a obţinut sprijin şi finanţări de la statul francez pentru a îşi dezvolta afacerea. Paul Barbu are numeroşi clienţi mulţumiţi, iar presa din Hexagon a scris în termeni elogioşi despre ceea ce face. În România s-a ocupat prima oară, la finalul anilor 1990, cu colectarea de fier vechi. În 2001-2002 a făcut o fermă de pui în comuna argeşeană Călineşti. „Din cauza gripei aviare au murit atunci 28.000 de pui, o hală întreagă, iar statul român nu m-a ajutat cu un leu. Atunci am pierdut prima casă şi prima maşină”, spune Paul Barbu. După ce a trebuit să închidă ferma de pui, s-a ocupat din nou de colectarea de fier vechi, împreună cu un prieten care avea o firmă de profil.

În perioada 2008-2009, Paul Barbu a scos conducte reziduale de la CONPET: „Unde erau aceste ţevi, noi le scoteam şi redam pământul agriculturii”. „Primarul a vrut să ne amendeze că angajăm oameni din sat”

43

În 2010, Paul Barbu s-a decis împreună cu partenerul său de afaceri să se apuce de agricultură în comuna argeşeană Bascov, unde au cultivat legume şi porumb dulce pe 10 hectare. Primul an a mers bine, în sensul că aproape şi-au scos investiţia iniţială de aproape 180.000 de lei. Şi tot în primul an s-a lovit de beţe în roate din partea autorităţilor din Bascov. „Drumul până la teren era extrem de greu, iar în loc să nea aducă două-trei maşini cu piatră pentru a aranja drumul, primarul Gheorghe Stancu de la Bascov a vrut să ne amendeze că de ce angajăm oameni din sat”, precizează Paul Barbu. În al doilea an a mai făcut două solarii, însă o ploaie cu piatră le-a afectat masiv afacerea: „Acea piatră ne-a ras roşiile, ne-a ras castraveţii. Nu avem vreo asigurare. Am făcut zeci de cereri pentru a primi ajutor de la stat, nu ne-a răspuns nimeni”. Iar problemele nu s-au oprit aici. O pompă le-a fost furată de un cetăţean din zonă, iar Poliţia Bascov nu a avut vreo reacţie. Partenerul de afaceri al lui Barbu s-a retras, sătul de atâtea pierderi. Numai că Paul Barbu nu a renunţat. A vândut garsoniera soţiei şi a luat la Călineşti un teren pe care a cultivat din nou roşii.

După doi ani, din cauza problemelor cu hoţii şi cu lipsa subvenţiilor, Paul Barbu s-a văzut nevoit să renunţe şi la această afacere. Plus că mai apăruse o problemă medicală: nu mai vedea bine deoarece avea cataractă. A fost la doctor, i s-a spus că trebuie operat. Numai că doctorul i-a cerut 12.000 lei pentru operaţie, iar Paul Barbu nu avea aceşti bani. Iar la finalul lui 2014 a apărut o oportunitate neaşteptată. „Un prieten bun, stabilit de mai mulţi ani în Franţa, şi care e şi naşul fetiţei mele, ne-a făcut invitaţia să venim în Franţa, să stăm la el, să mă ajute cu operaţia, urmând ca după aceea să vedem ce vom face mai departe”, povesteşte Paul Barbu. După ce s-a operat la ochi, Paul Barbu şi-a adus şi soţia şi fiica, s-a mutat la un alt prieten, stând într-o garsonieră timp de un an, a început să ia cursuri de franceză şi uşor-uşor s-a împrietenit cu foarte multă lume în nordul Franţei.

44

Paul Barbu alături de fetiţa sa FOTO: arhiva personală

În 2015 s-a angajat şofer la o firmă. „Francezii au apreciat foarte mult ceea ce ştiu să fac în agricultură. O doamnă mi-a dat 1.000 de metri pătraţi în folosinţă gratuită pentru a face agricultură în Zuydcoote, un orăşel-satelit de lângă Dunkerque”, precizează Paul Barbu, care adaugă că „dacă eşti bun în ceea ce faci, statul şi diversele asociaţii te susţin”. Prima investiţie în terenul de 1.000 mp a fost de 1.700 de euro în containerele de apă şi în aducţiunea de apă. Aceeaşi doamnă care i-a oferit terenul a plătit şi branşamentul la reţeaua de apă, în valoare de 3.400 de euro.

Paul Barbu a muncit 14 ore pe zi: dimineaţa pleca să lucreze ca şofer, iar apoi mergea la teren să se ocupe de agricultura bio.

În primul an, veniturile din vânzarea legumelor bio cultivate pe terenul de 1.000 mp au fost de 2000 de euro. Impresionat de ceea ce făcea în agricultură, un alt francez i-a dat împrumut lui Paul Barbu 5.000 de euro fără să îi ceară vreun act.

Un străin care a primit teren gratis

Paul Barbu s-a mutat apoi în Grande-Synthe, un alt orăşel-satelit de lângă Dunkerque. Aşa a aflat că primăria a cumpărat cinci hectare de terenuri de la bătrânii care au fost agricultori şi care nu se mai puteau ocupa de acele terenuri.

„Conform legislaţiei, Primăria din Grande-Synthe avea dreptul de preempţiune asupra acelor terenuri. Şi le-au cumpărat pentru a le da ulterior cu titlu gratuit la alţi oameni care vor să facă agricultură”, spune Paul Barbu. Interesul pentru acele terenuri a fost foarte mare: au fost nu mai puţin de 140 de proiecte înscrise în 2019, iar Paul Barbu a fost singurul străin cu un proiect câştigător, cerând şi primind 8.000 de metri pătraţi pentru a face agricultură bio. Iar la evaluare au contat şi rezultatele înregistrate cu terenul de 1.000 mp pe care deja cultiva

45

legume bio la Zuydcoote, la 30 km de Grande-Synthe. Paul Barbu a trebuit apoi să facă şi mai multe cursuri de specializare. Asta deoarece în Franţa agricultura bio este un domeniu în care primează profesionalismul.

„Pentru piatră vânătă, ce e bio, îţi trebuie derogare. Am frecvent controale”, precizează Paul Barbu. În acest an a primit 7.000 de euro împrumut de la o asociaţie, pe cinci ani şi cu dobândă 2%. Asociaţia Initiative Paysanne i-a dat 12.000 de euro, pe care trebuie să îi ramburseze în opt ani, fără dobândă. „În plus, statul francez mi-a dat 12.000 euro, bani nerambursabili, pentru investiţii”, adaugă Paul Barbu.

Şi asta nu e tot. Compania Coca-Cola i-a dat o subvenţie de 8.000 de euro. „În Franţa, firmele străine ce fac restructurări de personal sunt obligate să creeze alte locuri de muncă. Imaginaţi-vă: un străin vine din România, iar Coca-Cola îi dă 8.000 de euro, bani nerambursabili!”, explică Paul Barbu.

În acest an, Paul Barbu speră să aibă venituri de 15.000 de euro din agricultura bio. Pentru 2021, agricultorul originar din Piteşti speră să ajungă la venituri de aproximativ 30.000 de euro.

„Am venit în Franţa pentru a îi face un viitor fetiţei mele”, spune Paul Barbu. Soţia sa a fost profesoară de orfotonie în România, are două facultăţi, însă avea un salariu de doar 1.300 lei. Acum şi soţia îl ajută în afacerea sa. „Anul viitor sper să mai reuşesc să mai angajez două persoane pentru a ne ajuta, pentru că nu mai facem faţă”, adaugă Paul Barbu. Şi, deoarece afacerea sa nu depăşeşte venituri de 49.000 de euro anual, conform legislaţiei franceze, Paul Barbu nu este obligat să taie chitanţă şi să aibă casă de marcat: „Toate încasările, fiecare euro, le trec într-un caiet. E mult mai simplu sistemul, nu ai nevoie de contabil până în 49.000 de euro”.

Cât costă legumele bio

Legumele cultivate de Paul Barbu se vând ca pâinea caldă FOTO: arhiva personală

Ca preţuri pentru legumele bio pe care le cultivă, un kilogram de roşii costă între 3 şi 6 euro, fasolea-7 euro, usturoiul-14 euro („usturoiul e foarte scump în Franţa, dar e super calitate, nu se compară cu cel chinezesc”), ceapa-3-4 euro,

46

castraveţii-2 euro. Tot ce produce se vinde în aceeaşi zi, nu rămân produse de pe o zi pe alta.

„Preţurile nu sunt mari, în condiţiile în care legumele sunt bio. Am văzut în România roşii la 12 lei kilogramul şi în România mâncai roşii injectate şi tratate la acelaşi preţ la care poţi lua roşii bio în Franţa”, spune Paul Barbu, care şi acum lucrează 14 ore pe zi.

Paul Barbu a învăţat franceza în trei ani. Nu a făcut studii în domeniu, însă a învăţat singur în fiecare zi: „I-am lăsat mască pe francezi cu sistemul de protecţie a plantelor pe care îl fac eu. Când bag morcovi, lângă ei pun ceapă. Apoi ridichii şi aşa mai departe. Toate legumele într-un sistem prin care se autoprotejează de muşte. Francezii nu ştiau aceste lucruri. Au fost impresionaţi şi mi-au dat şi doi stagiari care în fiecare miercuri muncesc gratis pentru mine”.

* * *

Călin Mătieș, președintele Federației Producătorilor de Produse Tradiționale, a intrat în PSD! Roxana Dobre Roxana Dobre - 9 august 2020

Călin Mătieș, deținător al brandului ”Pita de Sântimbru” și președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, a intrat în politică și s-a înscris, oficial, în PSD. Anunțul a fost făcut de șeful PSD Alba, Ioan Dîrzu, vineri 7 august.

„Îi urez bun venit lui Călin Mătieș în echipa PSD Alba. Sunt convins că demersurile mele din Parlament, din poziția de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, l-au făcut să înțeleagă că suntem de aceeași parte a baricadei în privința susținerii producătorilor tradiționali din Alba dar și din restul țării. Desigur, avem viziuni comune și în alte domenii de activitate și sunt convins că intrarea lui în PSD are toate premisele pentru a spriini, împreună, proiecte de interes pentru cetățenii județului”, a transmis Ion Dîrzu.

47

Acesta nu a precizat dacă proaspătul membru al echipei PSD va candida pentru vreo funcție la alegerile locale.

Mătieș este foarte cunoscut în județul Alba pentru implicarea în lansarea unui brand județean de succes: ”Pita de Sântimbru”. Aderarea sa la PSD este o mare surpriză cu cât, în ultimele luni, producătorul din Alba a ocupt funcția de consilier al lui Robert Chioveanu, președintele ANSVSA susținut de PNL.

* * *

După Dan Petrescu, şi oierul Ioan Suciu și-a anunțat candidatura la Primărie! Roxana Dobre Roxana Dobre - 7 august 2020

Oierul Ioan Suciu

Ciobanii strâng rândurile și intră în politică. După ce crescătorul de ovine din județul Argeș, Dan Petrescu a anunțat că și-a depus candidatura pentru funcția de primar al minicipiului Curtea de Argeș, un alt cioban cunoscut și-a anunțat intenția de a candida pentru Primăria locală pentru un post de consilier. Cunoscutul oier Ioan Suciu (42 de ani) din Făgăraș, județul Brașov spune că luptă ca să rămână ”cioban în România, nu să plece pe la uși străine”!

”Vreau să vă anunț azi în premieră, că și eu candidez la Primăria locală, din cauza nemulțumirilor pe care le am față de unii consilieri, care nu vor decât să trăiască ei, și pe noi cei care muncim, să fim buni doar de taxe și impozite! Hai puteți să mă înjurați, să mă batjocoriți să mă faceți cum vreți, nu-i problemă este dreptul dvs. Așa cum este și al meu, că vreau să vă ajut! Acuzați-mă că țin cu ciobani și cu drepturile lor! Eu tot așa voi merge înainte, pentru că vreau să rămân cioban în România, nu să plec pe la uși străine! Vă respect pe toți ciobanii, indiferent de ce veți zice și cum veți înțelege această decizie a mea!”, a anunțat Dan Suciu pe un grup de oieri.

Acesta i-a asigurat pe colegii săi crescători de animale că ”va rămâne cioban până la sfârșitul vieții”. ”(…) Dar niciodată nu voi mai sta cu mâinile în sân și alții să îmi hotărască mie și oile mele viitorul! Ar fi perfect ca toți ciobanii să ne implică, peste tot,e ste dreptul nostru în România!”, a mai completat oierul.

48

Ioan Suciu îl apără pe Dan Petrescu aspru criticat de unii colegi de breaslă

O parte dintre ciobani nu au primit bine vestea că ”unul de-al lor” s-a dat de partea politicului. În mediul online au curs comentariile și mesajele după ce Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat că ciobanul argeșean vrea să devină primar. Ioan Suciu își apără colegul-oier și spune că este dreptul oierilor să lupte și să se înscrie într-o cursă electorală ca oricarea cetățean care are o altă meserie.

”Un subiect un pic mai delicat astăzi vreau să vă spun…Și este vorba de colegul nostru Dan Petrescu de la Argeș! Sunt păreri pro și contra, vizavi de candidatura lui la Primăria Argeș! Cei care mă cunoașteți, șțiți că nu țin partea nimănui, decât partea adevărului! Dacă suntem ciobani, suntem obligați să stăm numai la oi ? Suntem obligați doar să producem, și alții să profite pe urmă noastră ? Suntem obligați să stăm numai în cizme de gumă toată viață și alții doar în pantofi de lac ? Cei care gândesc rațional, știu că am dreptate!, le-a transmis ciobanul colegilor săi.

Crescătorul de ovine consideră că ciobanii sunt deja ”antrenați” pentru a avea responsabilități multiple după ce experiența de la stână i-a învățat mai mult de nevoie să se gospodărească.

”(…) De ce de exemplu un șofer, profesor, doctor, părinte, muncitor, șomer, asistat social are toate drepturile și un cioban nu? Pe timpuri apuse, dacă erai cioban, poate că erai văzut în alt fel, dar timpurile s-au schimbat… Trebuie să vă reamintesc atribuțiile unui cioban? Câte responsabilități are și cât de bun contabil trebuie să fie? Credeți că o altă meserie are mai multe responsabilități și stres și muncă decât un cioban? Eu nu cred! Chiar sunteți mulțumiți de consilieri locali în totalitate? Aveți așa consilieri buni, care nu merită schimbați ? Dacă da atunci este perfect, dar sunt și localități unde consilieri locali, sunt cei mai mari dușmani ai ciobanilor, și ei ne hotărăsc nouă soarta și destinul! Păi ce treabă mai are un consilier local în vârstă de 75 de ani cu mine de 45 și copiii mei minori? Ce treabă are alt consilier care nu are acasă nici pisica, să mă ajute pe mine cu ceva?? 3 ciobani fac cât 20 de consilieri care sunt numai contra noastră! Dacă aș putea aș candida și la Președinția țării, dacă aș știi că pot ajută ciobănașii mei, nu doar la un post de consilier local! Dar în România nu au loc cei care vor să facă ceva…”, a conchis oierul.

* * *

49

50

51

52

* * *

53

54

55

56

* * *

... citeste si partea a patra ...

57