Top 5 Braşov

7
Starea de sănătate a populaţiei dintr-o anumită zonă, depinde nemijlocit de calitatea factorilor de mediu, respectiv gradul de poluare a aerului, a apei și a solului fiecare în parte având un anumit impact asupra sănătăţii populaţiei. POLUAREA AERULUI Potrivit unui clasament făcut de Ministerul Mediului și al Dezvoltării Durabile, la sfârșitul anului trecut, Brașovul ocupa locul 5 în topul celor mai poluate orașe din Romania. Pentru monitorizarea calităţii aerului au fost stabilite șapte puncte de Agenţia pentru protecţia Mediului Brașov (A. P. M.), în funcţie de studiul de trafic al R. A. R. și în funcţie de rezultatele unui studiu de dispersie anterior executat de aceeași firmă care a coordonat monitorizarea. Punctele au fost alese astfel încît să sesizeze și valoarea poluării produse de C. E. T. Brașov, atunci când vântul bate din direcţia NE-SV.

Transcript of Top 5 Braşov

Page 1: Top 5 Braşov

Starea de sănătate a populaţiei dintr-o anumită zonă, depinde nemijlocit de calitatea factorilor de mediu, respectiv gradul de poluare a aerului, a apei și a solului fiecare în parte având un anumit impact asupra sănătății populației.

POLUAREA AERULUI

Potrivit unui clasament făcut de Ministerul Mediului şi al Dezvoltării Durabile, la sfârşitul anului trecut, Braşovul ocupa locul 5 în topul celor mai poluate oraşe din Romania.

Pentru monitorizarea calității aerului au fost stabilite şapte puncte de Agenţia pentru protecţia Mediului Braşov (A. P. M.), în funcţie de studiul de trafic al R. A. R. şi în funcţie de rezultatele unui studiu de dispersie anterior executat de aceeaşi firmă care a coordonat monitorizarea. Punctele au fost alese astfel încît să sesizeze şi valoarea poluării produse de C. E. T. Braşov, atunci când vântul bate din direcţia NE-SV.

Punctul 1 de monitorizare a fost stabilit în Centrul Civic, la intersecţia Străzii Toamnei cu Calea Bucureşti.Punctul 2 la intersecţia Bd. 13 Decembrie cu Bd. Independenţei, în zona stadionului Forex.

Punctul 3, în zona Parcului Central.Punctul 4 la Direcţia Judeţeană de Sport de sub Tâmpa.Punctul 5 în Bartolomeu, la sensul giratoriu de la capătul Străzii Lungă.

Page 2: Top 5 Braşov

Pe lângă acestea, A. P. M. Braşov a decis să instaleze altele trei, pe Strada Carpaţilor, la Tremiv SA, la A. P. M., pe str. Nicolae Bălcescu şi la Corpul P al Universităţii „Transilvania“, de pe strada Iuliu Maniu.

În urma monitorizării calității aerului, s-a ajuns la concluzia că intersecţiile cel mai intens poluate sunt cele de lângă Parcul Central, din Centrul Civic, intersecţia Toamnei cu Calea Bucureşti şi sensul giratoriu de la Bartolomeu, la capătul Străzii Lungă. Acestea sunt, de altfel şi cele mai intens circulate din muncipiu, însă au şi alte elemente care sporesc gradul de poluare.

Parcul Central este cea mai poluată zonă a Braşovului și paradoxal aici este amenajat un parc de distracție pentru copii. Traficul intens din centrul oraşului face ca emisiile de gaze şi pulberi periculoase să atingă şi chiar să depăşescă limitele admise la intersecţia dintre străzile Lungă, Nicolae Iorga şi Mureşenilor. Autorităţile locale au ținut seama de o serie de măsuri pentru a limita emisiile și un prim pas în acest sens a fost făcut odată cu construirea sensurilor giratorii care să fluidizeze circulaţia şi să reducă astfel nivelul de emanaţii ale autovehiculelor, de şase ori.

La punctul de monitorizare de la Strada Toamnei, de exemplu, s-a ţinut cont şi de faptul că în zonă se află clădiri ale fabricii Lubrifin, care prelucrează produse petroliere, iar în Bartolomeu, în apropierea punctului stabilit în sensul giratoriu se află şi gara CFR, intens circulată de transporturile de mărfuri pe calea ferată. În toate aceste trei zone, nivelul de ozon depăşeşte limita maximă admisă. În Parcul Central şi sensul giratoriu de la Bartolomeu, de altfel, sunt depăşite şi valorile limită de monoxid de carbon şi de pulberi metalice.

Conform „Raportului privind calitatea aerului în Braşov“, nu doar traficul auto este o sursă de poluare intensă, ci şi C. E. T.. Centrala emană oxizi de sulf şi de azot mult peste limitele admise. Conform studiului, aceste valori sunt în pericol să atingă chiar pragul de alertă, de aceea Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov va trebui să facă o monitorizare permanentă a emisiilor de gaze de la C. E. T., iar în cazul înregistrării unor valori periculoase, să aibă şi o strategie de limitare. Victime ale acestor poluanţi sunt, în primul rînd, braşovenii care locuiesc în cartierele Astra-Timiş-Triaj şi în zona Hărman-Prejmer. Braşovenii trebuie să ştie însă că C. E. T. şi traficul auto nu sunt singurele surse de poluare a aerului. Nici centralele de apartament nu sunt mai prietenoase pentru aer.

Recomandări parţial realizatePentru că traficul auto este unul din principalii poluatori, este importantă fluidizarea

circulaţiei în marile intersecţii. Iar Braşovul a început să facă acest lucru prin sensurile giratorii“, spune Cristian Stoica. Tot pentru a combate poluarea cauzată de trafic, este recomandată circulaţia pe centura ocolitoare şi plantarea unor perdele de arbori de-a lungul căilor rutiere.

Page 3: Top 5 Braşov

POLUAREA APEI Sute de braşoveni merg zilnic la izvoarele de la Pietrele lui Solomon, de la Iepure şi din Noua, pentru a se alimenta cu apă pentru băut. În urma unor analize în apa de izvor au fost descoperite bacterii care pot dăuna sănătăţii. Specialiştii spun că la probele bacteriologile s-au găsit cloriformi. Medicii susţin că bacterile din apa de izvor pot îmbolnăvi persoanele sensibile. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică afirmă că cetăţenii beau apă de izvor pe riscul lor.

Specialiştii susţin că bacterile din izvoare au apărut din cauza oamenilor care aruncă gunoaiele la întâmplare. După ce plouă, gunoaiele ajung în pânza freatică şi infestează apa izvoarelor.

Sursele principale de poluare a apelor de suprafaţă si subterane sunt următoarele:1.Apele uzate orăşeneşti provenite din gospodării, restaurante, hoteluri şi bună parte

din mica industrie, reprezintă una din principalele surse de poluare.2.Apele uzate industriale: provin din apele folosite în procesul tehnologic industrial.3.Apele uzate de la crescătoriile de animale au în mare măsura caracteristici

asemănătoare cu ale apelor uzate orăşeneşti.4.Apele uzate rezultate în urma irigării terenurilor agricole: în special cu ape de

suprafaţă, sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide şi multe altele.Bolile infecţioase umane sunt printre cele mai grave efecte de poluare a apei, în

poluării solului.

POLUAREA SOLULUI Poluarea organică este produsă de reziduuri menajere zootehnice, din industria

alimentară, crescțnd concentraţia de nitraţi, sulfaţi, fosfaţi. Poluarea industrială conduce la trecerea substanţelor chimice toxice în apele de

suprafaţă, de profunzime, în culturi vegetale şi aer.

POLUAREA FONICĂ ÎN ORAŞUL BRAŞOVPoluarea fonică a devenit o problemă majoră pentru aglomerările urbane, printre care

şi municipiul Braşov.Datorită acestei probleme dar şi multor altora, oraşul

Braşov poate fi încadrat, conform dimensiunilor evaluative şi analitice, în tipul de oraş - junglă , care reprezintă un loc supraaglomerat şi periculos, în care se desfăşoară lupta indivizilor pentru spaţiul propriu de dezvoltare şi reproducere.

Poluarea fonică este o poluare ce se produce datorită unor zgomote sau emisii de sunete cu vibraţii de o anumită intensitate ce produce o senzaţia dezagreabilă, jenantă şi chiar agresivă.

Proiect pentru reducerea poluării fonice din orasul Brașov

Autorităţile braşovene au demarat un proiect pentru reducerea poluării fonice din oraş. Potrivit unei analize realizate recent, trei sferturi dintre şoferii care rulează pe bulevardul Alexandru Vlahuţă din Braşov depăşesc limita legală de

Page 4: Top 5 Braşov

viteză. Acelaşi lucru se întâmplă pe toate arterele mari din oraş, ceea ce contribuie la poluarea fonică şi cu noxe a zonelor respective.

S-a realizat o hartă a poluării fonice din oraş potrivit căreia, zonele cele mai afectate sunt arterele importante de circulaţie, precum Calea Bucureşti, bulevardele Iuliu Maniu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, străzile Aurel Vlaicu şi Zizinului. Totodată, cartierele Astra, Gării, Tractorul şi Bartolomeu sunt poluate fonic din cauza prezenţei căilor ferate.Instalarea de limitatoare de viteză, amenajarea de noi pietonale sau parcuri şi extinderea celor existente, montarea unor panouri în apropierea căilor ferate din oraş şi a zonelor cu obiective industriale, se numără printre propunerile din noul proiect iniţiat de Primăria Braşov.

Măsurătorile sonometrice făcute de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov arată că, în 2007, brașovenii care locuiesc pe arterele pe care circulă mașinile de mare tonaj, dar și cei care locuiesc în apropierea marilor intersecții sunt cei mai afectați de poluarea fonică.

Zeci de mii de brașoveni sunt supuși zilnic poluării fonice produse în special de camioanele care tranzitează orașul. Valori mari ale nivelului de zgomot au fost înregistrate în intersecțiile: strada Hărmanului - Bdul Alexandru Vlahuță, Strada Lungă - Strada Stadionului, strada 13 Decembrie - strada Aurel Vlaicu, Strada Poienelor - Calea București și Strada Castanilor - Bdul 15 Noiembrie, cunoscute pentru traficul aglomerat din fiecare zi. Totuși și pe arterele unde nu exista trafic greu este poluare fonică, însă într-un procentaj mai mic. Studiile arată că larma generală e produsă în fiecare zi de cele câteva zeci de mii de autovehicule, ceea ce denotă că traficul auto a fost și rămâne cauza principală. Astfel, nivelul echivalent de zgomot determinat de A. P. M. Brașov în principalele intersecții a depășit, în anumite perioade ale zilei, valoarea - limită admisă pentru fiecare tip de stradă cu 61,7%. Valorile determinate de specialiști au fost cuprinse între 67,7 și 79,1 decibeli, în timp ce limita admisă e de 55 de decibeli.

Varianta de ocolire a municipiului Brașov, faza 1, tronsonul DN 11 - DN 13″, a redus nivelul de zgomot în oraș. Totodata, au fost efectuate determinări și în localitățile rurale, în puncte de pe DN 1 Brașov - Sibiu, DN 73 Brașov-Râșnov, respectiv E 60 Brașov-Târgu Mureș, valorile fiind mai ridicate doar în zonele intens circulate de autovehicule.

În centrul istoric s-au constatat depășiri ale nivelului admis cu 58,3%, din cauza zgomotului produs de mijloacele de transport în comun, dar și a numărului mare de autoturisme care tranzitează zona, valorile determinate situându-se în intervalul 51,8-82,6 decibeli.

Valoarea cea mai mare a nivelului echivalent de zgomot în municipiul Brașov, 82,6 decibeli, a fost înregistrată la trecerea unei ambulanțe, în cursul lunii iunie 2009 pe strada Nicolae Iorga, unde limita admisă este de 65 dB, însă reprezentanții A. P. M. spun că acesta a fost un caz izolat.Poluarea fonică produce efecte asupra sănătăţii atât la nivel auditiv, cât şi la nivel extra-auditiv.

La nivel auditiv apar fenomene de oboseală auditivă sau patologice (traumatism sonor, surditatea la locul de muncă, afectarea labirintului ).

La nivel extra-auditiv asupra aparatului respirator, aparatului digestiv, aparatului sanguin, cardiovascular, neuroendocrin, optic, a tegumentelor.

Vibraţiile determină afecţiuni doar la locul de muncă, pentru mediul ambiental citându-se în literatura de specialitate doar fenomene de disconfort.

Page 5: Top 5 Braşov

ALTE SURSE DE POLUAREFumul de ţigară produce o poluare îngrijorătoare pentru incinte, afectând direct pe

fumători cât şi pe nefumătorii care inspiră aerul poluat.

Principalele surse de poluare in orașul Brașov sunt: traficul auto, care poluează atât

aerul prin noxele emise cât și fonic, punctul termic C.E.T., LUBRIFIN S.A., Brașov.

AUTORI: CHIAIA IULIA, POPA RARES – CLASA A V-A B BRAN ALIN, PETRILA ANDREI – CLASA A VII-A A