Nr. 166 Braşov Sâmbătă 1 (14) August 1915 Anul LXXVIII

ABO N AM EN TU L,

E'e an aa . . . 24 Cor. Fa» o jsm. do an 18 x Fe trai luni. . . 8 „

P®«* * *ru Român!« f.! «»rftinăiato ;

P® an &a . . . iC 1«!. Pa o }obbl. d® »>■* ”0 ...

R E D A C Ţ I A

$S A D M I N I S T R A Ţ I A Str. Prundului Nr. 15

INSERATELE«a primaes la adnainix* traţio. Preţal da p i iar If

pi levők.?!.

mhnitm sk 226 ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manntorlsel® aa sa» in- napclasl.

Impietate.De S. Tamba.

— Urmare. =Şcoala cea nouă a Regulamentului

Organic încă îşi are dascălii săi adu şi >de peste munţi.«

Cel dintâi este M oise N icoarâ . El fusese chemat ca director al Colegiului. Io urma neînţelegerii cu Ştirbei nu putu însă ocupa acest post rămânând inspector al şcolilor din Ţinuturi.

Bojinca, vechiul ajutător literar al lui Carcalechi, rămas orfau de edi- tor, e chem at» de sigur prin Asachi, în Moldova, unde Mihai Sturza câtă să-i întrebuinţeze de o potrivă ştiinţele ^de drept, făcându-1 jurisconsult iu locu lui Flechtenmacher, şi cunoştinţele de teologie, făcându-1 directorat Seminariului.

Un B raşovean , din neamul de preoţi Tempea, trecuse în ţară după 1835, pentru a îndruma şi conduce la Râm- nicu-Vălcii noul seminariu întemeiat de Vlădica Neofit.

Ajutorul ^'său era preotul V. 7eo- dorescu, căruia i se zicea tot; Arde* leanu. Şi când alţi profesori fu r ă chemaţi la Râmnic, ei fură doi Ardeleni: loan P rocop te şi G avril M ante ana, care trecu apoi la seminariu! din Buzău, întemeiat, la 1836, de Vlădica Chesarie, Ardelean de oborşie e t însuşi. Lui Mun«

' tean îi era de ajutor )a publicarea foii »Vestitoriul bisericesc«, învăţătorul ie- rodiacon D ionisie R om ano , din Sâcele, crescut însă la mănăstirea Neamţului, fost tipograf şi apoi profesor la se* mînariu.

In acest Buzău, a cărui viaţă bi- sericească era plină de Ardeleni, se Începu o întreagă activitate literară şi

! tipografică. Munteanu Ia 1848 vioe la Braşov, unde e pus în fruntea gimnaziului român care se întemeiă în curând.

Un alt fruntaş al tineretului român »de peste munţi« e N !colae B ă lă - şescu, din părţile Sbiiului, care urm ând chemării ce i se fă cu din B ucureşti pr>mi locul de »profesor primari u la semi- nariul muntean, înfiinţat la 1836 Preda teologie morală, istoria bisericească şi logica. Z ah aria B oereseu l, poate aP Ardelean, avea teotogia ckgrn t că, teologia pastorală şi limba latină.

S e poa te zice, deci, că prin A r deleni au fo s t întem eiate în Principate toate şcoli e bisericeşti dm aceasta creme, t*- prin aceste şcoli p d t r w s z în cierul nostru acea conştiinţă naţională, acea demnitate nouă pe care a dovedit-o în mişcările politice din 1848 ş i 1859 .

Acestea nu i-le spunem noi d Jui Hirpus, ci Me spune d-1 N. Iorga1).

Bojinca aduse şi pe alţi Ardeleni, precum pe D im itrie S toica , profesor la seminariu, pe G heorghe Vida, gramaticul , pe Bănâţianul E ftim ie M u rga , care predă câtva timp ia Iaşi, de unde trecu la Bucureşti pentru scurtă vreme.

Urmaş la catedra de filosofic a lui Murgu rămase alt Ardelean, un Moţ, M. Câmpeanu, care căpătase titlul de >a frumoaselor ştilnţl şi a filosofiei doctor«2)

*) Vezi nrul trecut al „G. Tr.‘£ *) Vezi o. c. pg. 286 sq.*) Ibid. pg. 289,

Cunoscutul profesor de latineşte din Braşov, D a v id A lm ăşana, pe care-1 înconjura atâta veneraţie, — a început ca urmaş al lui Gorjan, strămutat la Călăraşi, la şcoala din Vâlenii-de- munte.3)

Încă la 1826 a trecut Carpaţii F lorlanA aron , chem at (auzi d-le Hirpus?) de Dinicu Golescu, care voia să întemeieze o şcoală secundară la moşia Goleşti.

De aci trece la Craiova, apoi la colegiul sf. Sava din Bucureşti.

La 1847 ajunge revizor şcolar. Mai târziu e numit profesor de istoria universală la facultatea de iitere, unde funcţiona până la 1865.

A ugust T reb . Laurian după 1840, iarăş chem at se duse profesor la Bucureşti, ocupând catedra de filosofi» dela sf. Sa va. La 1848 se reîntoarce acasă, unda împreună cu Bârnuţ şi Papiu Ilarian joacă un ro! de frunte în mişcările, Românilor de aici.

După revoluţie, la 1850, chemat de Gr. Ghica organizează şcealele dm Moldova, în calitate de inspector ge- neral al învăţământului.

La 1858 trece Ia Bucureşti şi e unul din factorii de căpetenie ai activităţii şcolare şi filologice. Profesor la facultatea de litere, efor al şcoalelor, membru în consiliul superior al instrucţiei, fondator ai Academiei şi mulţi ani preşedinte al ei, profesor al principelui Carol, Laurian fu o personalitate mare în toată epoca aceasta a vieţii sale. In Academie avea cuvântul hotărâtor.

Laurian a fost un fecund autor didactic, iar ca tovarăş al lui Bătcescu, el a publicat în „Magazin« articole de istorie şi de epigeafle, primele de acest fel în literatura română. Redactează „Instrucţia publică« (1860), o publicaţie semi-oficială, şi e uuul din factorii de căpetenie în o'gmizarea şi conducerea învăţământului din Ţară.

In afară de scrierile lui Laurian, iitoratura didactică este, şi în acest timp, îmbogăţită şi de alţi scriitori, iar şco^ieie fac progrese însemnate.

Pa lângă profesorii ardeleni, mai de mult veniţi în principate, so adaogă alţii, între cari locui de frunte îi ocupă G avril M untean şi Ion M aior eseu.

Ion M aiorescu a trecut îa Ţara românească în 1837, ca profesor la o şcoală ce s’a întemeiat atunci în orăşelul Cerneţi dîntr’un fond particular.A trecut apoi ca profesor Ja colegiul din Craiova şi inspector al şcoalelor din acei traş.

După potolirea revoluţi unii s’a întors iarăş în Ţara rom. din Ardeal, unde venise ca. să ia parte la luptele fraţilor săi, şi s’a ocupat cu administraţia învăţământului, fiind mai mulţi ani director al eforiei şcoalelor4).

De d. Titu M aiorescu, fiul Im I. Maiorescu, ca şi de A ug. D im . L au rian , fiul lui Treboniu Laurian, în mai multe rânduri director generai si ministeriului cultelor ş< instrucţiunii publice, nu ne vom ocupa aici. Ei sunt născuţi în Ro mânia. Cu toate acestea noi simţim că o rază din strălucirea numelui lor, mai

*) Ibid. pg. 290*) Adamescu o. c. p. 325—328.

ales a celui dintâiu, se resfrânge şi a- supra Ardealului nostru.

A lexandru P ap iu Ilarian , alt Arde* lean, a fost profesor la facultatea juridică din Iaşi. Trecând apoi la Bucureşti a ajuns procuror la Curtea de casaţie. A. fost şi ministru al Dreptăţii. In 1861 i se dădu direcţia Cultelor la Bucureşti.

Cercetă arhivele regale din Berlin, biblioteca dela Kornik a comitelui Dziaîynski şi arhivele din Viena, aducând în Ţară o mulţime de documente şi cărţi rare în copie, precum şi începutul unei biblioteci de rarităţi istorice.

Pe aceste izvoare ale istoriei noastre se hotărî a le tipări pentru ca un public mai larg să le poată întrebuinţa. La 1862 apăru fascicula îniâ'a a frumoasei colecţii: »Tesaur de monumente istorice pentru România ete.«, o pub'i- caţio — model ca îngrijire, — c&redăau o b®ză mai largă studiilor istorice5).

Pe Sim ian B ârnuţ î! aflăm în 1855 în laţi. La îaceput profesor ia gimnaziu apoi la facultatea juridică a universităţii, caro se deschidea la 3860 in casele Moruzeştilor, reparate după planul a rhitectului ardelean Ştefan Emilian.

Bârnuţ — spune d. Iorga —- s’ar fi căzut să fie cel dintâiu dintre rectorii dela Iaşi, dar car», şi fără aceasta, ştiu să dea acestui aşezământ pecetea spiritului său puternic.

Plecarea marelui dascăl ieşean, d© câtva timp tot bolnav, dintre şcolarii cari-1 respectau şi iubeau, are duioşia plecării iui Lazâr spre Avrigul unde căuta un mormânt. Acela care predicase > dreptul natural şî exciu iv« al I4omânfior.»îa teritoriul propriu, care se întinde până unde se întinde naţiunea cu limba ei ca limbă predomnitoare«, acel care, cu ori câte greşeli generale de teorie şi de doctrnă, trezise astfel simţul de neam în tineretul ieşean, se despărţia de ucenicii săi cu aceste cuvinte, care se pot scrie pe mormântul său ca un testament : »Iubiţi patria şi pe Domnul Românilor; apă- raţi i de străini«.

Din nenorocire, moştenitorii acestui crez erau încă departe6). *

G. Panu ne spune undeva în »A- mintirile« sale că avea reputaţia de a fi peste măsură de învăţat şi exercita un prestigiu aşa de mare încât se considera că e lucru extraordinar şi de mare cinste, să te poţi apropia de dânsul (v. Adamescu op. cit.)

Săceleanul Tomoşoiu, îndureratul poet N. N icoleanu , încă a fost câtva timp director ai liceului din Iaşi.

A ron D ensuşiana, fiul preotului din Dănsuş, funcţionează dela 1881 ca prof. de latineşte, iar dela 1883 şi de 1. ro mână ia Universitatea din laşi. »Cetitor hirnic, autodidact învăţat, om de credinţă şi de caracter, figură impunătoare«7).

Fiul său d. O vid D ensuşiana , unul dintre cei mai buni filologi ai noştri, e profesor la Universitatea din Bucureşti.

Şi, ca să nu uităm nici pe cei mai apropiaţi de generaţia noastră vom mai aminti pe dd. /. M anlia şi M . S tră ja n ,

6) Iorga o. c. voi. III p. 316. 6) Ibid. p. 3)4.1) Iorga v. III pg. 338.

încă în viată. Cel dintâiu fost profesor în Piteşti*, Giurgiu, Bucureşti, cei din urmă în laşi, Botoşani şi Bucureşti. Dela 3881 la liceul Carol I din Craiova, iar dela 1888 — 9 ani — şi director al internatului dela acest liceu. Amândoi cunoscuţi autori de manuale didactice, întrebuinţate multă vreme în şco-a- leie din România.

(Va urma).

A ch ita rea g e n e ra tu lu i A u f f e n b e r g . Agenţia telegrafică- ungarâ ne transmite următorul comunicat oficial ;

După cum se comunică oficial a avut loc la 3 şi 4 1. c. în faţa tribunalului diviziunei în Viena desbaterea procesului intentat generalu’ui de infanterie Moriţ cavaler de Auffenberg, acuzat că ar fi primejduit siguranţa armatei, comuaicând în toamna anului 1912 pe timpul întrunirei Deiegaţiuailor ia Budapesta dispoziţiunl secrete despre măsuri defenzive militare ale Monarhiei colonelului in rezervă Henric cavaler de Schw iz, domiciliat în Viena, care nLvea să ştie aceste, în scopul de a-i veni materialiceşte întru ajutor, deci i-a comunicat intenţionat, trimi- ţâedu-i la 18 Novembre 1912 o cartă închisă de conţinutul, că e probabilă o mobilizare parţială la nord şi ia informat la 21 Novembre 1912, comuni- cându-i telegrafic nu iţele comandanţilor corpurilor de armată 1, 10 şi 11, despre urcarea efectivului de pace a trupelor şi instituţiunilor la acela corpuri de armată, hotărâtă in acea zi de ministrul de război şi aprobată din ioc preaînalt, devenind prin aceasta vinovat de crima nesocotire! în general a dispoziţiilor da serviciu în senzul §-:ui 272 al codului penai militar. Pe baza §-'ui 306/4 al proceduri penale militare a fost a cfcU t d f iu t iv .

O C onferittţii d e p a c e a .Neutrilor. »Berliner Tagebiatt« a- nunţă din Amsterdam:

Biroul „consiliulai antirăzboinic“ din Haga a primit comunicări confidenţiale c m afirmă că unele guverne ale statelor neutre s’au declarat dispuse să participe la o conferinţă de pace permanentă, compusă din reprezentanţi speciali ai statelor neutre.

R ă s p u n s a l A m e r ic a ! l a n o t a a u s t r o - u o g & r ă . Dm ftotter- dam se comunică cu diata de 12 Aug:

Din Washington se telegrafiază: La nola austro ungară în chestia transportului de muniţii America a dat ua răspuns negativ.

Sfârşitul răsuriului.—Prezicerile unui scriitor spaniol.—

Gând se va sfârşi răsboiul european, cum va fi harta 'urnei după răs- boiu? Aceasta este problema cu care se ocupă multe minţi. Scriitorii aderenţi ai Ententei ÎI văd Intr’un fel iar cei ai Puterilor centrale în alt fel.

In B arcelona (Spania) a apărut o carte sub titula *E l f in de la g u e r r a t . Cartea e scrisă după recenziunile germane în formă de roman. Autorul ei filogermanul Vincente B lasco Ivanes prevede sfârşitul răsboiulul şi harta Iumei în modul urm ător:

Vărsărei generale de sânge îi vor pune capăt România şi Bulgaria. Bulgaria va îotra cu 180 mii ostaşi în Serbia, va sdrobi oşlile sârbeşti şi să va uni cu armatele austro-ungare la Niş. Serbia şi Montenegru îşi vor perde suveranitatea şi vor fi adnexate imperiului austro-ungar.

România va întră cu 250 mii ostaşi în Basarabia şi o va cuprinde iar oştile puterilor centrale vor înainta spre Petersburg. Rusia va cere pace.

Rusia va pierde Polonia, care va fi decretat de stat autonom. Finlanda va fi republică şi va întră în alianţa scandinavică. Basarabia se va da României. Părţile sudice ale Caucasului se vor da Turciei, iar Rusia va primi în Asia mică ca recompensă provinciile: Afganistan cu 624 mii km.G şi Belud- cistan cu 367 mii km.D

Belgia se va adnexa la Germania şi regele Albert va primi insula Madagascar din Oceanul Indic, care este acum proprietate francesă.

Austro-Ungarit se va construi după modelul imperiului german înlr’un stat federativ, în care toate popoarele vor avea autonomia lor. Serbia şi Montenegru vor trimite deasemenea deputaţi în »Reichstagul“ din Viena.

Oare bine a combinat spaniolul?..,Dr. A. R.

F a b r ica re» d e m uniţii în A nglia. Din Rotterdam se comunică:

Ministrul Angliei pentru fabricarea da muniţii, LIoyd Gx>rge, s’a esprimat astfel in faţa corespondentului din Londra al ziarului »Temps«:

Fabricarea muniţiei în Anglia a fost pe la mijlocul lunei trecute de 50-ori mai mare ca in luna Septemvrie a toamnei trecute, iar cu sfârşitul lunei August a. c. va fi de 100 ori mai mare, precum a fost anul trecut.

Tunurile.Sdrobindu-ne bunurile Răsbubue tunurile Şi-urlându-şi cântările Umplu depărtările...

Iar vătavul horelor, Podoaba feciorilor, Părăsindu-şi turmele Le calcă azi urmele...

Şi-şi poartă poverile Şi-şi poartă durerile,La voile sorţilor,Prin ţările morţilor.

Am av a t na dulce frateA m a vu t un dulce f r a te Ş i m i t a i lu a t îm părate,L ’a i lu a t ş i l'a i dus departe , Puşca’n spate să ţi-o poarte... L ’a i lu a t ş i l'a i dus, l'a i dus, D ela C arpaţi m ai în su s .. .

Ia r acum e p rin s departe,D e unde nu vine ca rte .. . .Ş i doarme bietu’n prin soare , In ţă r i p e unde nu-i soare,In ţă rile vântului\ >L a capul păm ântului.

(Bl S&zumazu.

de N . ŞvecovBagdatul scl'pea de lumină. Bă

trânul calif Harun-Al-Raşld îavifă la o serbare pe toţi amicii şi subalternii săi. Marele vizir nu mâncă, nici nu dormi câteva nopţi ocupâodu sa exclusiv numai cu aranjamentul palatului în vederea seibărei.

Serbarea începu. Dar iată că vizirul se apropiă de calif cu o înfăţişare rigidă şi acoperită de o paloare îndu- ierată, tremurând de groază.

— Mărite stăpâne — prins® a murmura vizirul, — vă implor de a-mi da permisiunea să plec. Trebue să plec imediat călare .. Voesc să pun şeile pe cămile şi să plec departe In colo spre Siria.

Bătrânul calif îşi ridică privirea spre vizir întrebându-1 m irat;

— De ce te zoreşti, fiul meu? Nu e cuviincios să-mi părăseşti invi

taţii ; serbarea a început dej 3 . Cine te supără ?

Iar viziru cu voc^a tremurândâ îirăspuns© :

— Tocmai îutâinii în drum pe îngerul morţei ; m’a privit fix şi înţelesei că mi s’a apropiat sfârşitul, încât dacă nu mă voiu grăbi să plec, voiu muri.

— Dacă e aşa — spuse califul — atunci du-ie cu pace. Alah sâ fie cu tine 1

V

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 166—1916

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela biroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 12 August. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi:

In nordul monarhiei.Forţele austro-UDgare cari ur

măresc pe Ruşi la nord de Wieprz- ul inferior azi-dimineaţă au ocupat LukotV'ul şi au trecut Bistrica spre vest dela Badsyn

Intre Hsmienica şi B u g aliaţii au bătut eri în mai multe locuri pe Ruşi. Duşmanul a evacuat azi-dimi- neaţă terenul de luptă şi s’a retras. Situaţia de altcum e neschimbată.

La graniţele italiene.Pe frontul dela litoral Italienii

au îndreptat în noaptea trecută un atac mai mare contra părţii care iese mai in afară a platoului deia Doberdo, căruia i-au premers mari pregătiri de artilerie. Atacul l-am respins, cauzândule Italienilor pierderi grele.

Înaintea capului de pod dela Görs e linişte.

Pe celelalte fronturi decurg lupte de artilerie şi hărţueli.

Evenimentele pe mare.Comandamentul flotei anunţă

următoarele: In dimineaţa de 11 August vasele noastre au ̂ bombardat coastele italiene şi stabilimentele căilor ferate, dela Molfetta şi pănă Ia Salo-sau-Giorgio, Ia Mol- fetta au fost rău avariate 4 fabrici şi două viaducte ale căii ferate. Un viaduct s a prăbuşit, iar o fabrică a ajuns în flăcări. In San-Spirito gara şi diferite depouri au ars complet. In Bary am bombardat un castel, un semafor, gara şi cinci fabrici, dintre cari una a fost distrusă de flăcări. întreg ţinutul e acoperit de nori de praf şi de fam. Intre locuitori stăpâneşte o mare panică. Tunurile italiene de calibru mijlociu înzadar şi-au îndreptat tocul contra distrugătoarelor noastre. Tot aşa a eşuat şi atacul unui submarin duşman.

Viaductul căii ferate de peste Salo-sau-Giorgio a fost rău avariat în urma focului nostru. Vasele noastre s-au reîntors toate nevătămate. Vase italiene afară de submarinul dela B ary , nu s’au putut observa.

General de divizie Höf er, locţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin, 12 Augiist. — Buletinul o- flcial al tr arelul cartier general german e pentru ziua de azi următorul:

Pe câmpul de operaţii dela v°,sU In Argoni am ocupat spre nord dela Vienne le Chateau un grup de forturi franceze, am ocupat fortul Martins şi am făcut prizonieri 74 răniţi francezi, între cari 2 ofiţeri, şi am capturat 2 mitralieze şi 7 aruncătoare de mine. Duşmanul a suferit pierderi mari şi sângeroase.

Spre nord-ost dela Parase , cu ocaziunea ocupării unui tranşeu duşman, am făcut câţiva prizonieri.

de aer proaspăt, fără a fi prea depărtat de oraş. Se construiră acolo un fel de hangare pentru cantină şi o hală mare pentru adăpostire în zilele ploioase. Alături se construiră camere pentru personal, un dormitor şi inetalaţiuni de băi* Ou timpul se măriră aceste bărci primitive şi ii se anexară şease săli de clasă care să poată fi încălzite.

Şcoala e deschisă din Aprilie pănă lh Decemvrie, in toate dimineţile ia 6 jum. copiii se întrunesc îutr’un anumit punct al capitalei, unde îi aşteaptă nişte tramcare ce li conduc până ia Waldschule. La sosirea lor li se serveşte o mică gustare compusă din supă şi pâine cu unt sau lapte, pâine şi dulceaţă. După aceasta copiii se pun la lucru la Umbra brazilor, care îi adăpostesc de vânt sau de razele prea puternice a.'e soarelui. Elevii se aşează pe nişte scaune transportabile, cari în mijlocul zilei se transformă ia paturi de ouihnă.

Toate lecţiuntte se ţin dimineaţa, timp de 30 minute flecare şi ocupă pe şcolarii cei mici timp de două ceasuri, Iar pe cei mari timp de două oare şi

Restul de soldaţi s-a refugiat, lăsând în urmă 40 morţi.

La sud şi sud-ost: La grupul de armată al generalului Hinden- burg, în Curlanda şi Samositia situaţia e neschimbată. Spre sud dela Njemen trupele armatei generalului Eichhorn au respins pe sectorul Dwina o încercare de atac a unor însemnate forţe ruseşti. Duşmanul a lăsat în mânile noastre 700 de prizonieri. Armata generalului Scholtz a ocupat capul de pod de lângă Wisna şi spre sud dela Narew a aruncat pe dtşman peste râu. Armata aceasta începând din 8 August a făcut 4950 prizonieri, între cari 11 ofiţeri şi a capturat 12 mitralieze.

Armata generalului Gallwilz a ocupat prin atac localitatea Zambrowo şi dând lupte continue, a înaintat mai departe peste Ambrsejorv, în direcţie sudică.

Înaintea oraşului Nowo-Geor^ giewsk nu e nimic nou.

Un avion de al nostru a aruncat bombe asupra gării din Bia- lostoc, unde au fost observate mari esplozii. Grupul principelui Leopold de Bavaria în lupte continue cu arlergardele duşmane, continuă urmărirea şi a trecut sectorul Mu- hawka. LuJcowulV am ocupat.

Trupele generalului Mackensen în mai multe puncte au pătruns în poziţiile apărate cu îndârjire ale duşmanului. Ruşii cu azinoapte începând sunt în retragere pe întreg frontul între Bug şi Parcsew.

Războiul cu Turcii.Constantinopot, 12 August.— ConaU'

alcătui oficial ăl marelui cartier general otoman e pentru azi urm ătorul:

Pe frontul de la Dardanele am respins din nou în 9 August un atac duşman spre nord dela Ariburnu, cauzându-i duşmanului pierderi grele. Mai departe spre nord cu un atac violent am aruncat pe duşman spre ţărm. Am făcut prizonieri 4 ofiţeri şi 50 soldaţi, am capturat 2 mitralieze (tip Heliosta), aparate de telefon şi un mare număr de puşti.

La Ariburnu am reocupat printr’un atac cu baioneta o parte din tranşeu], pe care duşmanul îl ocupase în zilele trecute. La Sed- il-Bahr am ocupat la aripa stângă o mare parte dintr’an tranşeu singuratic, care se află între poziţiile noastre şi ale duşmanului.

Pe celelalte fronturi nu s ’a petrecut nimic mai însemnat.

>Cine a fă c u i sp ec u la ţie fra u d u lo a să c u c e r e a le le a - du§e din R o m â n i a ?* — >°ub a- cest titlul dl Dr. Nicolae Vecerdea publică un interesant articol în »Gazeta« de Duminecă, ocupându-se de abusurile, ce s’ar fi săvârşit jcu cerealele aduse din România, abusuri, de cari s’a făcut pomenire în mâi multe ziare ale noastre.

Opinia publică cere cu insistenţă acum lăm urirea acestei chestiuni odioase şi dl Dr. N. Vecerdea este interpretul 9i adevărat, care cere, la sfârşitul articolului am in tit:

»Mă adresez cu tot respectul dar ş! cu toată stăruinţa cătră »Revista Economică«, organul oficial al băncilor

jumătate. După o jumătate de oară se acordă cinci minute repaus, iar după o oară 10 minute repaus. La oara 10 s* dă o gustare compusă din lapte, pâine şi fructe. La 12 jum, toţi copilaşii se întrunesc pentru prânz: o supă, o friptură, şi un fei sau două de legume. Urmează un repaus de două oare pe scaune lungi; cei ce nu adorm ®u voe să citească, dar trebue să stea lungiţi.

După masă e consacrată exerciţi- ilor de gimnastică, jocuri, cântece, lucrări de grădinărit, convorbiri instructive, lucru de mână, etc. La oara 4 se serveşte lapte, pâae cu unt şi compot. La 7 seara aceşti fericiţi privilegiaţi sunt duşi acasă In tramcare, după ce au luat a eincea şi ultima masă compusă din supă, ouă sau carne rece, alterând cu cacao, budincă, pâne şi unt. Tortă ziua ei petrec as;fel in mijlocul nalurei, afară numai când timpul rău î< condamnă să stea în bănet pentru lecţie sau Iu galeria do cură pentru odihna cbiigătoare.

Condiţiuniie învăţământului sunt analoage conditenniior cerute pentru

româneşti din Ungaria şi Si propun ca, dupăce a spus categoric şi în plină publicitate. că s’a convins şi ştie că speculaţia frauduloasă cu cerealele din România într’adevăr s’a făcut şi dupăcet făcând un gest foarte frumos, a şi o- sânditeo foarte aspru şi necondiţionat, ca pe o adevărată «crimă» — să facă bine şi să spună, tot in plină publicitate, şi numele făptuitorilor, pentruca lumea să-i cunoască şi să se poată feri de ei!<

„Unirea“ Nr. 78 din 7 Aug. 1915.

Mişcări pentru pace.Propaganda pentru o pace anglo- germană. — Acţiunea cardinalului Gibbon.—Cancelarul german despre

posibilitatea unei păci.Din Berlin se comunică îDupă ziarul »D aily M aiU ideia

unei p ă c i ar g io -germ an e câştigă în Anglia tot mai mult teren, decând oştile puterilor centrate înaintează cu un succes atât de mare In Rusia, In scopul acesta numeroase cercuri sociala cu deosebire reuniuni femeieşti desvoaîtă o viuâ propagandă.

Cu prilejui unui serviciu solemn divin ţinut în Newyork cardinalul american G ibbon a rostit o rugăciune, rugând pe D-zeu, ca să restabilească cât ma> curând pacea lumii, a cetit apoi solia de pace a Papei şi după-a ceea a plecat la Wash ngton având o audienţă m oi lungă ia preşedintele Wifcon. Acestei vizite se dă o deosebită importanţă.

rNorddev'tsclie Allgemeine Zeîtug“ comunică ;

Redacţia ziarului american » U nited P re ss« s’a adresat împăratului Wilheim cu rugirea, ca să facă unele enuncia- ţiuoi cu prilejul victoriilor armatelor germane şi austro-ungare din Polonia.

La această rugare a răspuns cancelarul imperiului german, că împăratul nu poate satisface rugarea, ce i s’a adresat, din m otive principiare, în schimb el, cancelarul, prinde prilejui binevenit, ca să facă unele declaraţi uni pentru ziarul »United Press«.

Declară în consecinţă, că imperiul german speră dela victoriile din Polonia înainte de toate, că a- ceste vor grăbi sfârşitul râsboiului. Ţine să reamintească cu acest prilej, că împăratul a accentuat în toate declaraţiunile sale — astfel şi în cea din 31 Iulie — că Germania se luptă pentru o astfel de pace, care va da Germaniei şi puterilor, cari se luptă alăturea de ea, garauţa unei păci durabile, de care imperiul german are lipsă pentru promovarea viitorului ei naţional şi care să dea tuturor popoarelor libertatea mărilor şi putinţa de-a putea lucra în întrecere pacinică pentru fericirea lor viitoare.

*Din Rotterdam se anunţă :

După „Corrispondeza“ cardinalii Farley (New-York), Gibbon (Balti- more) şi O’Connel (Boston) au început o propagandă, ca să se ţină în Elveţia un congres de pace. Un prelat înalt al bisericii din Hollacda participă deasemenea la această acţiune, pe care o aprobă şi Papa.

anormali; Clasele sunt mixte, cu 25 elevi cel mult. Profesorilor li se cere un devotament f&ră margini şi multă isteţime pentru a-şi îndeplini greaua lor misiune. Le incumbă sarcina de a-şi adapta Învăţământul micei capacităţi a tinerilor vlăstare.

Ei trebue să fie răbdători şi blânzi, să arete mulţumire când constată unele progrese, să evite de a jigni pe şcolari prin observaţiuni ironice şi mai ales să nu-i lovească, când merită o pedeapsă.

Rezultatele acestei inovatîuni confirmă toate speranţele. In genere 25 la sură din şcolari se însănătoşesc (unii optimişti afirmă câ 59 te sulă). 60 ia sută se îndreaptă, iar ia ceilalţi nu se poate constat* nici o îmbunătăţire a constituţiei, ba cbter starea unora se înrăutăţeşte, probabil din cauză câ nu pot suporta nici puţina sforţare ce ii se cere.

Ş T I R I .— 13 August n. 1915.

Distincţii militare. Crucea pentru merite militare cl 3 cu decoraţia de răsboiu s ’a conferit sublocotenentului î. r. Augustin Montia din bat. 23 de vânători, sublocot. Cornel Voronca din reg. 63 şi locot. losif Trişca din bat. de pioneri 10.

Cu landa prea înaltă — Signum landis — au fost distinşi locot. Dumitru Petrovici din reg. 53, locot. O Şindelar din bat. de art. de cetate 10, medicul asistent i. r. E lorian Matheiu din reg 15 de ari. sublocotenenţii ^abin Codarcea din reg. 33 şi Mihail Carp din reg, 63.

Crucea de argint pentru merite cu coroana pe funta medaliei de vitejie s’a conferit sergentului de cont. Andrei German din reg. 3L

Crucea de argint pentru merite pe funta medaliei de vitejie s’a conferit sergentului Ilié Mora- viu din reg. 36 de art.

Medalia de argint pentru vitejie cl. 1. s’a conferit plutonierului Georg. Muntean şi caporalului Iile Voican din reg. 50, sergentului Teodor Pop şi inf. G-ligorie Bancic din reg. 51. infanteristului Ioan Dumitru din reg. 63, sergentului Axente Beju, plutonierului Basiliu Cunţan, infanteriştilor Trifon Căldâruş şi George Muntean din reg 64, husarului JVicodim Porca din reg, 2 de husari.

Medalia de bronz pentru vitejie s’a conferit soldatului dela train Ioan Andrica, inf. Ludovic Crişan reg, 50, plutonierului Vasilie Togja, caporalului Nicolae Seleşan din reg. 51, inf. Maxim Miherţa reg. 63, plutonierului Stăuilă Haţegan, caporalilor: Iiie Anghel, Teodor Ciugudean, fruntaşilor Petru Bocajeţi, Nicolae Cius, inf. Ioan Adara, Petru Buda, Nic. Ispas, Nicolae Marincoiu, Dumitru Poenar, Ioan Tănăşescu, infanteriştilor- rezervişti Teodor Groza, Militon Oprean, Salonica Poenar, şi glota- şului losif Cazan — toţi din reg. de inf. 64.

Necrolog. Cu adâncă durere adu cern la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunosc" ţilor, că muH iubita noastră E iisaveta A . G ăm ulea nőse. BeVndescu după grele suferinţe, a încetat din viată astăzi în 30 Iulie v (12 August n.) 1915 ia l 3/ 4 oare dimineaţa, în etate de 25 ani, şi în al 4-lea an al fericitei sale căsătorii.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpei şi neuitatei noastre decedate, se vor ridica din locuinţa sa, Valea Morilor A Nr. 41 şi se vor depune spre odihnă vecinică, Sâmbătă în 1/14 August 1915 la 3 oare p. ir». în ci mi teri ul bisericel Sf. Treimi de po Tocite. Dormi în pace suflet nobil 1

Braşov, în 30 Iulie v. (12 Augustn.) 1915. Aurel Gămulea, ca soţ, (az prizouier de răsboiu în Siberia.) Melánia A. Gămulea, ca fiică, Elena Beiin- descu ca mamă, Ştefan, Andrei, Re vei - cuţa şi Victoriţa Beiindescu, ca fraţi şi surori, Ioan, Traian Romulus, şi Dumitru Gămulea ca cumnaţi.

Adresăm familiei întristate sincere condolenţe.

— Subgcrişii cu inima frântă de durere fac cunuscut tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor trecerea la cele eterne a iubitului lor frate vitreg respective cumnat şi unchiu S ilv ia P a r te - nia Trom bitás de B ethlen carete In urma unui morb greu împărtăşit fiind cu si. taine ale muribunzilor şi-a dat nobilul său suflet în mânile creatorului în 10 August a. o. in al 45-lea an al etăţii. Osemintele pământeşti ale scumpului nostru defunct au fost aşezate conform ritului bisericel orientale în 11 August a.(. ia 2 oare p. m. din biserica gr. or. in cripta familiară aiul George Marino- vits de iâugă biserica gr. cat. din Joc.

Reghin , în 10 August 1915. Si do- nia Dr. Popescu n. Crisian ca soră vitregă. Dr. Ioan Popescu advocat ca cumnat ionel, George, Eugen, Zoiţa ca nepoţi.

Adresăm familiilor întristate sincere condolenţe.

Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarea con- tribűire; Impiinându-se44ani deiamoai- tea neuitatului ei frate ioan Pascu, d na ReveicaPascudărueşteîaioc de parastas suma de 10 cor.

Primească pioasa donatoare sincere mulţumite.

Avls. Caut practicant cu maturitate gimnazială. Ofertui verbal.D. Banciu farmacist Săl'şte* (Szelistye.)

1 -5

I internatul cel lnou dn Braşov| pentru elevii şcoatetcr româneşti

(gimnaziu, reale, comerciale) dm Braşov se deschide in 1 S ep t v.

Clădirea e impozantă, aproape de şcoală şi a re : a) sale spaţioase şi luminoase de duruitt (cu paturi de fier cu somieră şi s iţea.) u) sale luminoase de studiu, c) sale separate de mâncare (sufragerii), d) coridoare spaţioase, închise, luminoase, e) conduct de apă (din izvoare de munte.) f) local propriu de baie cu duşuri, g) încălzire centrală (calorifer.) h) infirmerie (spital) în grădină, i) grădină mare cu pomi.

Elevii internatului capătă: a) hrană bună şi igienică. b) baie. c) tratament medical, d) supraveghere, lâsându-ll-se, însă peste zi libertatea cuvenită.

internatul e proprietatea şcoalelor şi bucătăria se conduce în regie proprie.

D in cau za scum petei enorme taxa de 1 elev e 800 cor. pe ati şl se p ă- L. şt'o în 4 rate anticipative, eventual şi lunar.

Condiţiuniie de p rim ire . Cererea de primire va ti însoţită de următoarele acte: 1. ultimul testimoniu şcolar. 2. act de naştere. 3. act de revaccinare (numai pentru elevii claselor i—IV. gimn. şi reale.) 4. atestat medical, că ei ovul e sănătos. 5. declaraţi une legală, că părinţii se supun normelor cuprinse în regulamentul internatului şi admit iu caz de proces competenţa judecătoriei din Braşov.

Fiecare etev va aduce cu şinei 6 cămăşi de zi. 4 cămăşi de noapte, pantaloni de baie. 6 ismene. 12 batiste. 12 pftrechi de ciorapi. 6 ştergare. 3 cearceafuri de par. 1 plapomă cu nasturi. 3 cearceafuri de plapomă cu găuri pentru nasturi. 1 pernă de cap. 4 feţe de pernă.

1 pere de cap, de dinţi, de haine, de ghete, peptene des şi rar, săpun. 2 părerii i de ghete şi pantofi de noapte. 6 şervete de masă şi câteva cârpe de praf. Toate aceste lucruri trebue consemnate într’un inventar scris în 2 exemplare.

Părinţii vor însemnă cu arniciu roşu ru je le ş i hainele, cosând pe ele numărul, ce se va ua deodată cu răspunsul de primire. Rufe defectuoase (saren- ţuite) nu se primesc.

Pentru asigurarea locului în internai se cere piătirea momentană a taxei pe una sau mai multe luni. Orice epistole precum şi banii sa vor trimite la adresa i Ioan te tr o v ic i , profesor gimnazial, Bratsd (Braşov), Str. Prundului 39, care va ‘te toate informaţtuniie şi desluşirii- necesare.

Ca să nu fis nimenea expus de a fi refuzat în timpul ultim, e bine ca cererea de primite să sa trimită cât mai curând !

Direcţiunea interne tutui (Strada Prundului — Porona u. Hr. 39 .)

Muzică ia prumsiiadâ. începânddin 29 muc n., muzica oraşului va concerta în fiecare sâpiă.nânâ M arţi, Joi ia oarele 5 p. m. sî D um ineca la oare e 11% în parcu l R udolf, iar Luni Mercuri Vineri şi S â nbătă ia oarele 5 p. m. la prom ena da de Jos.

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor".Transport din n-rui trecut 6559 c. 2 7 1.

D-nul Ştefan Beiindescu înv. în Braşov dăruieşte în ioc de cunună peritoare pe mormântul surorei sale Eti- sabeta A. Gămulea . . . . 20 »

D-nul Oonst, loanoviciu,Zârnf ş t i ................................. 1 0 »

D-l ioan Bratu, soldat rănit venit de pe câmpul de luptă reg. 2 donează în a- mintirea fratelui său George Bratu, căzut pe câmpul de luptă în 21 Aprilie . . . . 2 »

D i ioan Sporea dir. înv. in Feldioara dăruieşte în a- mintirea fostului său elev G.Bratu 1 cor. şi în amintirea fostului coleg şi prietin Iuiiu Spinanţ 2 cor., la olaltă . . 3 »

La oia'tâ 6594 c. 27 f.

Proprietar :Tip. Á, Mureşf asm ; Branisce & Câmp.Redactor responsabil: Ioan Lacea

Casă de închiriatsau de vânzare în Blumăna uliţa Bacnlui Nr. 2. din 1 Novemforie#

Care constă din 6 odăi, 2 odăi pentru bae, locuinţă de portar, grădină»

Se poate inpărţi în două locuinţe şi separat închiria.

Informaţii detailate se pot lua în uliţa Sacului 2 a încasa vecinătăţii.

2 - 3 .

TIPOGRAFIA A. MURESIANÜ; BRANISCK & COMP, BRAŞOV.