Revista "Poştalionul de Braşov" -Martie 2012

La sfârşitul anului1869, pe 30 decembrie,s-a decis editarea, de către ImprimeriaStatului, a Buletinuluitelegrapho-postale –Jurnalu officiale.

Am aflat întâm -plător de existenţa

acestei publicaţii în arhiva MuzeuluiNaţional Filatelic şi vă mărturisesc că amavut mari emoţii atunci când colegii noştriau început căutările primului număr.

Mi-am dorit foarte mult să vă prezint,dragi cititori, primul număr al acesteipublicaţii care a văzut lumina tiparului ladata de 1 februarie 1870. Ca de obicei,

colegii noştri de la Muzeul NaţionalFilatelic m-au ajutat şi astfel am reuşit săpătrundem în lumea publicaţiilor poştalede altădată. Am călătorit în timp 142 deani ca să vă pot prezenta şi dumnea -voastră această publicaţie inedită.

Începând cu acest număr al revisteinoastre, prin intermediul rubricii„Publicaţii Poştale” veţi putea afla cu ceprobleme se confruntau salariaţii poştali şivă veţi putea delecta cu glumele şisfaturile care circulau printre poştaşi lasfârşitul secolului al XIX-lea.

Vă doresc o lectură plăcută!

Redactor Şef, Gabriela Botici

După o iarnă în caream văzut multă zăpadă,aşteptăm cu toţii să aparăcolţul verde al ierbii.

Zăpada nu a fost doarprilej de bucurie înaceastă iarnă, căci pla -puma albă, troienită devânturile puternice pestecasele oamenilor, pe carei-a îngropat efectiv subea, a adus şi mari neca -zuri, în cazul satelorpierdute în imensitateaBărăganului.

Omenia lucrătorilordin Poştă, alături de aaltor mii de suflete mi -loase din ţară, a făcut ca durerea celornăpăstuiţi să fie, şi de această dată, alinatăcâtuşi de puţin. Ajutoarele strânse depoştaşi şi expediate către zonele afectate auvenit la timp şi au făcut ca tragediaexistenţei acestor oameni, în condiţii atâtde vitrege, să fie mai uşor de suportat.

Dar, gata! Acum a venit primăvara cualaiul său de flori!

Dorim cu toţii să ne bucurăm de razelecalde ale soarelui, care de abia de acumîncolo îşi va intra, cu adevărat, în drepturi.

Iarna cea grea a trecut, bun venitprimăvară!

Director Regional DRP Centru,

Olimpiu Nicolae CONstaNtiN

Publicaţii poştale de altădată...Editorial

2 ianuarie - martie 2012

Interviu

Ultimii ani au repre -zentat pentru PoștaRomână o perioadă decumpănă, cu pierderimari financiare, dar șicu măsuri în vederearedresării, în sensul căCNPR și-a diminuatpierderile considerabil.Care au fost măsurile pecare le-ați întreprinspentru diminuareapierderilor?

În vederea diminuării pierderilor amsuspendat și reziliat contractele păguboasesemnate în anul 2008 în valoare totală de 441milioane de euro. Compania a reușit săinternalizeze mai ieftin acele servicii pentrucare se plăteau bani nejustificaţi.

Pentru că principala cheltuială a Poștei înmomentul de faţă o reprezintă bugetul desalarii, am decis, totodată, ca toţi angajaţii săstea pe rând câte două zile pe lună acasă înconcediu fără plată.

Am reorganizat reţeaua poștală internali -zând șapte sucursale și am împărţit Poșta peregiuni. Am înfiinţat sucursale pe criteriiteritoriale în cele 8 regiuni și am scăzut astfelnumărul posturilor de conducere cu 146.

Care este în acest moment situația econo -mico-financiară a Companiei?

Ultimii ani au reprezentat pentruCompania noastră o perioadă de cumpănă,cu pierderi financiare, dar şi cu măsuri şidecizii luate sistematic în vederea redresăriieconomice. Drept urmare a eforturilornoastre, pentru prima dată în ultimii trei ani,mai precis din luna august, Poşta a reușit săse stabilizeze economic, reuşind să încheiesemestrul al doilea al anului 2011 pe profit.

Astfel, ultimele luni evidenţiază o îmbună -tăţire a situaţiei economico-financiare aPoştei Române. Deşi am încheiat anul 2011cu o pierdere de circa 4 milioane euro, iarrezultatul la final de an este unul negativ,acesta trebuie pus în balanţă cu cifrele din2010. Astfel, prin rezultatele înregistrate maiales în semestrul al doilea al anului 2011, amreuşit să diminuăm serios pierderea, cupeste 23 de milioane euro, de la 28 demilioane la 4,3 milioane de euro, iar trendulpozitiv înregistrat începând cu luna august2011 ne plasează pe un drum optimistpentru anul ce a venit.

Care au fost cele mai profitabile servicii alePoștei Române în anul 2011? Se cunoaște faptulcă, pe segmentul de curierat rapid, cota de piațăa Poștei Române a scăzut considerabil în ultimii10 ani. Ce măsuri ați întreprins sau veți între -prinde pentru recuperarea pieței pierdute pe acestsegment?

Cele mai profitabile servicii în 2011 aufost cele de livrare scrisori, serviciul deconfirmare-primire, distribuirea la domiciliua pensiilor şi serviciile financiare pe care lepunem la dispoziţia clienţilor. Pentru anul2012 ne propunem să mergem mai departeîn direcţia dezvoltării serviciilor pe care noile oferim, pe o piaţă puternic concurenţialăşi în perspectiva liberalizării totale prevăzu -te pentru anul 2013, orientându-ne mai alesspre securizarea şi fidelizarea clienţilor noştristrategici, exploatarea mediului on-line şiimplementarea serviciilor de tip e-commerce, servicii de livrare digitală, serviciide marketing direct integrat şi dezvoltareaserviciilor financiar-bancare şi de asigurări.

Totodată, investiţiile pe care ni le-ampropus pentru anul în curs au în centrul lor

DumItru DanIel neagoe - DIrector general Poşta română

„Investim în tehnologie și în informatizareaPoștei pentru a-i consolida poziția pe piață”

3ianuarie - martie 2012

relansarea Poştei (Z+1), alături de informa -tizarea oficiilor de o manieră cât mai extinsă.

Se apropie momentul liberalizării pieței servi -ciilor poștale, când concurența se va dezvolta pesegmentul care nu va mai reprezenta dreptulexclusiv al Poștei Române. Ce măsuri ați între -prins pentru preîntâmpinarea acestui momentdificil pentru Poșta Română?

Am lucrat la o strategie de pregătire aCompaniei pentru anul 2013 când se valiberaliza piaţa și am folosit din experienţaţărilor care au trecut deja prin asta.

Investim în tehnologie și în informati -zarea Poștei pentru a-i consolida poziţia pepiaţă. Este important să menţinem şi chiarsă creștem calitatea serviciilor pentru caretrebuie să depunem eforturi materiale,financiare și umane. Fac astfel apel la fiecaredintre dumneavoastră să aveţi conștiinţasarcinilor bine îndeplinite, pentru că doarprin seriozitate și servicii de bună calitatevom putea ţine piept concurenţilor dupăliberalizare.

Între timp, mulţumim controalelorANCOM finalizate cu amenzi pentru opera -torii poștali care nu respectă drepturilerezervate Poștei Române.

În ce stadiu se află privatizarea PoșteiRomâne prin majorarea capitalului social și cecompanii sunt interesate?

Privatizarea Poştei Române prin majora -rea de capital a atras atenţia mai multorcompanii poştale internaţionale cum ar fi:Austria, Germania, Belgia, Italia, MareaBritanie şi Suedia, acestea solicitând maimulte informaţii despre operatorul poştalnaţional.

În momentul de faţă s-a ales doar compa -nia de consultanţă ce va analiza viitorulinvestitor strategic. Doresc să precizez că,deși va avea loc o majorare de capital prinprivatizare, acţionarul majoritar al CN PoştaRomână SA va rămâne în continuare StatulRomân.

În ce mod credeți că va afecta salariații poștaliaceastă privatizare? Urmare acestei majorări de

capital numărul oficiilor poștale va scădea?Această majorare de capital este o soluţie,

în primul rând, pentru angajaţii PoşteiRomâne. În acelaşi timp, însă, abordareanoastră în ceea ce priveşte strategia deresurse umane va fi una foarte clară: nu vomîncuraja nemunca şi incompetenţa şi vomrecompensa performanţa şi devotamentulfaţă de Companie. Vor exista evaluăriperiodice ale personalului Poştei Române încare angajaţii eficienţi şi harnici se vordiferenţia de cei mai puţin performanţi.Poşta Română are nevoie de oameni carecred în ea, dar mai ales are nevoie de oamenicare vor să performeze la locul de muncă.Toţi aceia pot fi siguri că prezenţa unuiinvestitor strategic în acţionariatul Poşteieste o soluţie la încercările noastre de atransforma operatorul naţional poştal într-ocompanie profitabilă, modernă şi sigură.

În ceea ce priveşte restructurarea unităţi -lor poştale, am încheiat anul 2011 cu un totalde 5.840 de subunităţi poştale, reducândastfel, prin comasare, numărul de subuni -tăţi, de la 7.100.

Imaginea Poștei Române în unele subunitățipoștale lasă de dorit. V-ați propus o schimbareradicală a imaginii subunităților poștale înperioada următoare?

În momentul de faţă elementul cel maiimportant pe care îl urmărim este stabiliza -rea economică a Companiei și menţinereaacesteia pe profit. Abia după aceea ne vomputea gândi la o astfel de investiţie majoră.

Ce proiecte importante își propune PoștaRomână pentru anul 2012?

Pentru anul 2012 ne-am propus, așa cumam menţionat mai sus, să relansăm PoștaRapidă (Z+1) și să creștem numărul subuni -tăţilor poștale informatizate. Acestea suntdouă proiecte importante pe care dorim săle îndeplinim în decursul acestui an. Deasemenea, facem demersuri pentru atrage -rea de noi contracte și astfel de noi surse devenituri.

Gabriela BOtiCi


mIoara PrIBeScu – DIrector eXecutIV cnPr

„Anul 2012 a începutcu rezultate bune”


Dragi colegi,

La fiecare început de an ar trebui să nedorim în primul rând să fim sănătoşi, săavem un loc de muncă, să fim fericiţi şi iubiţideoarece acestea sunt cele mai importantelucruri în viaţă.

Am încheiat un an foarte greu pentru noitoţi, un an în care am făcut foarte multesacrificii.

În 2011 conducerea Companiei a reuşit sărezilieze contractele păguboase cu UTI şiROMPREST. De asemenea, la sfârşitul anu luiAgenţia de Reglemen tare a Achiziţiilor Pu -blice a declarat nule 12 acte adiţionale înche -iate de CNPR până în 2009 cu firma G4S,astfel că există posibilitatea ca printr-o acţiuneîn instanţă a Companiei datoria CNPR cătreG4S să nu mai fie plătită, ba chiar să recu -perăm o importantă sumă de bani. Astfel,toate contractele păguboase au fost reziliatesau întrerupte prin acţiuni în instanţă,cheltuielile cu terţii scăzând foarte mult.

Anul 2012 a început cu rezultate bune.Aceste rezultate s-au materializat prin redu -cerea la doar o zi liberă neplătită începândcu 01.04.2012, urmând că începând cu01.06.2012 să se renunţe şi la cea de a douazi liberă neplătită.

Din nefericire veniturile sunt în continuăscădere, pe primele 2 luni fiind mai mici cu1,1% comparativ cu aceeaşi perioadă aanului precedent, cea mai drastică scădereînregistrându-se la poşta de scrisori,aproximativ 3.672.838 bucăţi mai puţin.

În condiţiile în care firmele concurentesunt din ce în ce mai agresive pe piaţă, estenecesară o implicare mai susţinută dinpartea tuturor salariaţilor în creştereaveniturilor. Având în vedere liberalizareatotală a pieţei care este prevăzută a intra învigoare începând cu 01 ianuarie 2013, PoştaRomână va dezvolta şi aplica o strategiecoerentă în scopul susţinerii serviciiloroferite clienţilor din toate categoriile şidomeniile economico-sociale.

Obiectivul strategic de bază constă întransformarea companiei într-o organizaţieprofitabilă, competitivă, aliniată la standar -

dele de calitate îndeplinite de către ceilalţioperatori poştali din Uniunea Europeană şibine poziţionată într-o piaţă de serviciipoştale liberalizată.

Obiectivele specifice urmărite în dezvol -tarea CNPR în perspective următorilor anisunt:

l Redresarea financiară a CNPR, astfelîncât la sfârşitul anului 2014 compania săînregistreze un profit brut de minimum 50milioane lei.

l Creşterea ponderii veniturilor dinsegmentul de servicii financiare la cel puţin25% din totalul veniturilor CNPR, până lasfârşitul anului 2014.

l Creşterea ponderii volumului detrimiteri pe segmentul de poştăhibridă, la celpuţin 22% din totalul volumului de trimiteriprocesate de CNPR, până la sfârşitul anului2014.

l Menţinerea cotei de piaţă la cel puţin75% pe segmentul trimiterilor de corespon -denţă, la nivelul anului 2014.

l Creşterea cotei de piaţă la cel puţin 20%pe segmentul express intern, la nivelulanului 2014.

Dar, pe lângă obiectivele Companiei,fiecare dintre noi trebuie să profite de oriceoportunitate pentru ca veniturile să crească,este singura posibilitate să avem un loc demuncă sigur şi mai bine plătit. Eu cred căîmpreună putem să facem acest lucru.

Dragi poştaşi, am fost, suntem şi vomrămâne o mare familie, familie de oameniharnici, de salariaţi pricepuţi şi apreciaţi detoţi aceia care beneficiază de serviciilenoastre. Suntem salariaţii care se află peunul dintre locurile fruntaşe în ceea cepriveşte încrederea oamenilor.

Este foarte uşor să facem toate acestelucruri. Am dovedit-o atunci când am trimiscolete cu ajutoare colegilor noştri dinVrancea şi Buzău atunci când iarna a fostfoarte grea. Am primit de la ei o scrisoare demulţumire. În numele lor vă mulţumesc şieu dumneavoastră.

Deoarece ne apropiem de marea sărbă -toare a Învierii Domnului, vă doresc PaşteFericit, cu bucurii alături de toţi cei dragi.

Retrospectiva evenimentelor 2011


mărţişorul – simbolul soarelui şi alpurităţii sufleteşti

Pentru că am dorit să aducem primăvaraîn sufletele clientelor noastre, cu ocazia zileide 1 Martie 2011, în oficiile poştale dinmunicipiile Alba Iulia, Braşov, SfântuGheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şiSibiu am oferit mărţişoare tuturor doam -nelor şi domnişoarelor care au apelat laserviciile poştale.

Flori de la Poşta Românăde Ziua femeii

Cu ocazia zilei de 8 martie, în oficiilepoştale Alba Iulia 1, Braşov 1, SfântuGheorghe 1, Miercurea Ciuc 1, Mureş 1 şiSibiu 1 directorii O.J.R.P.-urilor au oferit florituturor salariatelor şi clientelor care autrecut pragul acestor oficii.

o floare şi un zâmbet pentrupensionarele centenare

Centrul Regional Reţea Poştală Braşov aorganizat un eveniment inedit: a dăruit floridoamnelor pensionare care au împlinit 100de ani sau care se apropie de această vârstă. Doamnele care au primit flori au fost foarteemoţionate, unele chiar până la lacrimi,

O.P. Târgu Mureş 7

Alba Miercurea Ciuc

Braşov

Covasna


mulţumind din inimă Poştei Române că nuau fost uitate într-o zi atât de specială pentrufiecare femeie din lume. Prin acest gest PoştaRomână a vrut să aducă acestor femei unzâmbet pe chip şi un pic de bucurie, măcarpentru câteva clipe, drept mulţumire pentrucă şi-au dăruit existenţa familiei şi societăţii,de-a lungul vieţii lor.

concursul epistolar – cea de-a 40-aediţie – faza regională

Tema acestei ediţii a fost: „Imaginaţi-văcă sunteţi un copac ce trăieşte în pădure.Scrieţi o scrisoare către cineva explicându-ide ce este important să protejăm pădurile”.

Compania Naţională Poşta Română prinCentrul Regional Reţea Poştală Braşov aorganizat la data de 07.03.2011, la sediul dinstrada Nicolae Iorga nr. 1 (Sala Festivă), ora11.00, premierea copiilor câştigători laconcursul epistolar faza regională.

Anca Maria Faur, elevă la Şcoala cuclasele I-VIII „Vasile Goldiş”, Alba Iulia, aocupat locul întâi pe ţară cu lucrarea: „Plinăde speranţă”.

Poştaşu’ – Iepuraşu’,prietenul tuturor copiilor

C.N. Poşta Română S.A. a lansat,începând cu data de 14 martie 2011,campania naţională „Poştaşu’ – Iepuraşu’,

prietenul tuturor copiilor” prin care s-aurmărit colectarea de jucării, jocurieducative şi rechizite şcolare pentru copiiiorfani, precum şi pentru copiii proveniţi dinfamilii defavorizate. Proiectul iniţiat dePoşta Română s-a desfăşurat în perioada 14martie – 15 aprilie 2011, în cadrul oficiilorpoştale urbane din ţară, la nivelul tuturorOficiilor Judeţene Reţea Poştală.

C.N. Poşta Română S.A. îşi propune, prinacest tip de proiecte, sensibilizarea şi solida -rizarea cetăţenilor, precum şi încurajarea lor,în vederea realizării de donaţii pentru aaduce un zâmbet pe chipul copiilor pro -veniţi din familii cu venituri reduse şi aflaţiîn dificultate.

Vine, vine Iepuraşul!”–Concurs naţional de desen

Luni, 18 aprilie 2011, la sediul C.N. PoştaRomână S.A. din Bulevardul Dacia nr. 140,Bucureşti, a avut loc jurizarea concursuluinaţional de desen „Vine, vine Iepuraşul”ediţia a IV-a, concurs ce s-a adresat copiilorcu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani şi s-a deru -lat în perioada 28 martie – 15 aprilie 2011.

Diana Ştefan, Ioana Ţurcanu, Anca Maria Faur

Şcoala generală nr. 5 Braşov


Retrospectiva evenimentelor 2011Primele trei ediţii ale acestui concurs

s-au desfăşurat în judeţele coordonate deCentrul Regional Reţea Poştală Braşov.

În anul 2011 la concurs au participat unnumăr de 3000 lucrări.

La data de 6 mai 2011, ora 10.00, în holulpentru public al Oficiului Poştal Braşov 1 aavut loc festivitatea de premiere acâştigătoarei Marelui Premiu al Concursuluinaţional de desen „Vine, vine Iepuraşul!”Astfel, Andreea Angheluţă de la Grădiniţacu program prelungit nr. 29 din Braşov acâştigat Concursul naţional de desen „Vine,vine Iepuraşul!” primind astfel MarelePremiu - o excursie la Disneyland Paris, înperioada 15-18 iunie 2011.

Istoria Poştei în şcoli

Cursul „Istoria Poştei în şcoli”, precum şiproiectul „O scrisoare completată corect vaajunge întotdeauna la destinaţie”, lansate deDirecţia Regională de Poştă Braşov cu ocaziaZilei Mondiale a Poştei – 9 octombrie 2009,respectiv în data de 1 iunie 2009 în cadrulevenimentului „Tărâmul minunilor” au fostextinse la nivelul întregii ţări începând cu 31martie 2011. La fel ca şi proiectul-mamălansat de către Direcţia Regională de PoştăBraşov în anul 2009, cursul în şcoli cuprindeprezentarea „Istoria Poştei”, pe format DVD,un program pe parcursul căruia copiii vordeprinde completarea corectă a tuturordatelor înscrise pe plic, precum şi stimulareaacestora pentru comunicarea prin inter -mediul corespondenţei şi, nu în ultimulrând, dezvoltarea pasiunii pentru filatelie.

Astfel, în data de 15 martie 2011,salariaţii poştali din cadrul CNPR şi O.J.R.P.

Mureş „au dat o lecţie” de istorie poştalăclasei a IV-a a Gimnaziului Şcolar „LiviuRebreanu”.

21 martie – Ziua mondială acopiilor cu Sindrom Down

Cu ocazia Zilei mondiale a copiilor cusindrom Down, subunităţi poştale aparţi -nând de Oficiul Judeţean Reţea PoştalăCovasna au organizat o acţiune de informa -re a clienţilor ce le-au trecut pragul.

Tot cu ocazia acestei zile, în data de 28martie, reprezentanţi ai Oficiului JudeţeanReţea Poştală Covasna au participat la sărbă -toarea copiilor cu sindrom Down şi au oferitcadouri micuţilor, constând în jocuri educa -tive, cărţi de colorat şi dulciuri, din baniistrânşi de la salariaţii subunităţilor poştale.

Cupa regională la fotbal apoştaşilor

În data de 30 aprilie 2011, poştaşii din 5judeţe ale CRRP Braşov s-au întrecut la ceade-a IV-a ediţie a Cupei regionale la fotbal,primele trei fiind organizate doar în cadrulOJRP Mureş. La această ediţie s-au înscrisechipe şi din Braşov, Sibiu, Alba şi Harghita.


Plantăm pentru România

Prin intermediul campaniei „Plantămpentru România” Poşta Română a continuatactivităţile de împădurire demarate în anul2009. Ideea acestui proiect a plecat de ladorinţa de a planta un număr de arboriechivalent cu numărul celor distruşi pentruhârtia consumată anual de Companie.

Astfel, în data de 13 mai 2011, angajaţi aiOficiului Judeţean Reţea Poştală Covasnaîmpreună cu salariaţii Direcţiei SilviceCovasna au reuşit să planteze un număr de250 puieţi, în pădurea de lângă comunaOjdula.

cursuri de „Istoria Poştei” pentruelevii şcolilor 5 şi 15 din Braşov

Vineri, 06 mai 2011, au avut loc la Şcoalanr. 5 şi Şcoala nr. 15 din Braşov cursuridespre „Istoria Poştei”, beneficiarii acestorafiind elevii de clasa a IV-a.

C.N. Poşta Română S.A. a continuatproiectul iniţiat de Direcţia Regională de

Poştă Braşov în anul 2009, printr-o campaniecu caracter educativ, derulată pe parcursulanului şcolar 2010-2011, prin care a susţinutîn şcoli o serie de cursuri legate de istoriaPoştei Române.

Dincolo de prezentarea tradiţiilor şi aistoricului Poştei, cursul vizează familiariza -rea copiilor cu transmiterea de mesaje princorespondenţă, completarea şi expediereaunei scrisori. Prin acest proiect, PoştaRomână şi-a propus să îi aducă pe elevi maiaproape de ceea ce înseamnă comunicareatradiţională şi genul epistolar, încercând săsporească dorinţa acestora de a relaţionaprin intermediul corespondenţei şi de a ledezvolta pasiunea pentru filatelie.

„tărâmul minunilor” – ediţia a VI-a

1 şi 2 iunie 2011 au fost două ziledesprinse din poveste în Piaţa Sfatului dinBraşov. Cea de a VI-a ediţie a evenimentului„Tărâmul Minunilor” organizat de PoştaRomână, Grupul de Presă „TransilvaniaExpres” şi Asociaţia „Viva la Musica” cusprĳinul Primăriei Braşov şi al Inspecto -ratului Şcolar Judeţean Braşov, le-a oferitmicuţilor distracţie, muzică şi multă voiebună. Scena din Piaţa Sfatului a fost tottimpul plină, peste 1000 de copii evoluândîn spectacolul maraton. Fiecare copil aprimit un cadou din partea organizatorilorşi a sponsorilor.

Clasa a IV-a C – Şcoala Generală nr. 5 Braşov,Institutor: Dicu Mariana



Să fii poştaş pentru o zi

În data de 1 iunie 2011, în CetateaMedievală a oraşului, Oficiul Judeţean dePoştă Mureş a organizat evenimentul „Să fiipoştaş pentru o zi”, cu ocazia ZileiInternaţionale a Copilului.

Pe scena amenajată în cetate au urcat unnumăr de aproximativ 300 de copii însoţiţide cadre didactice, prezentându-şi fiecareprogramul artistic pregătit special pentruaceastă ocazie. Astfel, 28 de copii s-au între -cut distribuind corespondenţă, ziare şi re -viste spectatorilor mureşeni prezenţi încetate. Bineînţeles geanta de poştaş a fost pemăsura lor, dar erau foarte mândri şi bucu -roşi că toţi au reuşit să se întoarcă din cursădupă ce au distibuit tot ce aveau în geantă.

cărţile poştale îţi arată lumeaCompania Naţională Poşta Română S.A.

a organizat, cu sprĳinul MinisteruluiEducaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportu -lui, în perioada 1 iunie – 9 octombrie 2011,concursul naţional „Cărţile poştale îţi aratălumea”, concurs care s-a adresat tinerilor cuvârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani. Acestconcurs, organizat la iniţiativa DRP Centru,a presupus colecţionarea a cât mai multorcărţi poştale primite de către copii, în timpulvacanţei de vară (cu data poştei cuprinsă înperioada 1 iunie – 12 septembrie) şi a avutca obiectiv stimularea copiilor de a utiliza,ca mĳloc de comunicare, corespondenţaclasică şi de a-i ajuta pe aceştia să cunoască

lumea prin intermediul imaginilor de pecărţile poştale.

Dotarea celui de al doilealaborator de biologie în cadrulcampaniei „Descoperă natura”

Vineri, 10 iunie 2011, la Şcoala Generalănr. 2 din Luduş, judeţul Mureş, a avut locdotarea celui de-al doilea laborator debiologie în cadrul campaniei „Descoperănatura” organizată de Centrul RegionalReţea Poştală Braşov.

Prin această campanie, în oficiile poştaledin judeţele Alba, Braşov, Covasna,Harghita, Mureş şi Sibiu se comercializeazăpixuri biodegradabile, inscripţionate culogo-ul campaniei „Descoperă natura”, lapreţul de 2,5 lei din care 1 leu este destinatdotării laboratoarelor de biologie din şcolilejudeţelor participante.

Marşul Factorilor Poştali –faza regională

Echipa O.J.R.P. Sibiu


Centrul Regional Reţea Poştală Braşov aorganizat sâmbătă, 28 mai 2011, înlocalitatea Sâmbăta de Sus, faza regională acompetiţiei profesional-sportive MarşulFactorilor Poştali, la care au participatangajaţi ai Poştei Române din judeţele Alba,Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.La linia de start a competiţiei s-au aliniat întotal 36 poştaşi, câştigători ai etapelorjudeţene, din care 18 fete, care au mărşăluitpe distanţa de 3000 metri şi 18 băieţi, care auparcurs un traseu de 7000 metri.

Marşul Factorilor Poştali –faza naţională

Staţiunea Poiana Braşov a găzduitsâmbătă, 18 iunie 2011, faza naţională aconcursului profesional sportiv „MarşulFactorilor Poştali” – ediţia XXXV.

La linia de start a competiţiei s-au aliniatîn total 54 de poştaşi: 27 femei şi 27 bărbaţi.

La deschiderea oficială au participat şiinvitaţii speciali Director General - DumitruDaniel Neagoe, Director Executiv - MioaraPribescu, Director Sucursala Reţea Poştală -Victor Şimon, Secretar de Stat MCSI - MariusFecioru, Primarul Municipiului Braşov -George Scripcaru precum şi PreşedinteleFSPC - Matei Brătianu.

Festivalul medieval Sighişoara 2011

În perioada 27 și 31 iulie 2011, a avut locla Sighisoara, cel mai mare festival medievaldin România. Având în vedere notorietateaevenimentului, Poșta Română a hotărât ca

Oficiul Poștal Sighișoara 1 să fie deschis și înzilele de sâmbătă și duminică, asigurândpractic accesul turiștilor la serviciile poștalepe toată durata de desfășurare a festivalului.

În afară de serviciile poștale obișnuite,Oficiul Poștal Sighișoara 1 a oferit turiștilorși câteva surprize filatelice. Astfel, corespon -denţa prezentată la oficiul poștal a fostobliterată în fiecare zi cu câte o ștampilăspecială dedicată festivalului. În total au fostutilizate 5 ștampile speciale. De asemenea,Muzeul Naţional Filatelic a expus pe duratafestivalului, în incinta Oficiului PoștalSighișoara 1, două colecţii filatelice care auaparţinut unor nume cunoscute ale filatelieiromânești.

Expoziţie filatelică înOficiul Poştal Braşov 1

În perioada 5 - 13 august 2011, la OficiulPoştal Braşov 1, în sala publicului, s-a pututadmira o expoziţie filatelică organizată deMuzeul Naţional Filatelic în cadrul căreia aufost prezentate două colecţii intitulate„Personalităţi ale culturii, artei şi ştiinţeiromâneşti” şi „Autoportretul în picturauniversală”.

Festivalul de datini şiobiceiuri al Văii Mureşului

Deschiderea oficială a celei de-a VII-aediţii a festivalului, organizat de către Aso -ciaţia Comunităţilor Mureş – Călimani încolaborare cu Instituţia Prefectului judeţuluiMureş şi Consiliul Judeţean Mureş a avutloc sâmbătă, 9 iulie, orele 13.00, în Răstoliţa,„La Alei”.



Poşta Română, reprezentată de OJRPMureş, a participat la acest festival cu unstand mai deosebit amenajat şi anume cu unghişeu mobil. Ghişeul mobil a fost atracţiacopiilor la festival.

9 octombrie - ZiuaMondială a Poştei

Compania Naţională Poşta Română S.A.a sărbătorit, în anul 2011, 9 octombrie - ZiuaMondială a Poştei, în Municipiul Braşov.

Astfel, în incinta O.P. Braşov 1, un grupde copii de clasă primară au intrat în lumeaPoştei, desluşind tainele traseului pe care îlparcurge o scrisoare de la expeditor până ladestinatar şi au admirat expoziţia filatelică,pusă la dispoziţie de Muzeul NaţionalFilatelic din Bucureşti, intitulată „Scrisoareade la expeditor la destinatar”.

Evenimentul a continuat cu decernarea„Premiileor anuale Ion B. Georgescu” –premii tradiţionale ale C.N. Poşta RomânăS.A., premiile sportivilor participanţi laBalcaniada „Marşul factorilor Poştali” –ediţia 2011, din Fyrom – RepublicaMacedonia, unde echipa României a ocupat

primele locuri şi, nu în ultimul rând,premiile câştigătorilor concursului „Cărţilepoştale îţi arată lumea”.

De asemenea, în cadrul festivităţii s-alansat cea de-a 41-a ediţie a ConcursuluiEpistolar, ce se desfăşoară sub egida UniuniiPoştale Universale (UPU), agenţie aOrganizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Incursiune în lumea poşteila Cugir

Oficiul Poştal Cugir a organizat, cuocazia zilei de 9 Octombrie – Ziua Mondialăa Poştei 2011, o oră de opţional cu tema„Incursiune în lumea poştei” cu elevii claseia V a din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 3din Cugir.

„Bucuriile crăciunului” – concursdestinat copiilor şi nepoţilorsalariaţilor poştali

Concursul intitulat „Bucuriile Crăciu -nului” a constat în trimiterea unei scrisori încare copiii cu vârsta de până la 10 ani să nespună ce înseamnă pentru ei, an de an,Crăciunul.

În urma tragerii la sorţi au fost acordateun număr de 70 de premii, constând înproduse de papetărie şi dulciuri, în valoarede 100 lei/premiu. Acestea au fost înmânateîn cadru festiv la sediul DRP Centru în datade 19 decem brie pentru copiii şi nepoţiipoştaşilor din judeţul Braşov şi în datele de20 şi 21 decembrie în restul judeţelor aparţi -nătoare DRP Centru.


Concursul epistolar, ajuns la cea de-a 41-a ediţie, a fost lansat în data de 9octombrie 2011, cu ocazia Zilei Mondiale aPoştei. Concursul are tema: „Scrie o scrisoareunui atlet ori unei persoane din lumea sportuluipe care o admiri, în care să-i explici ce înseamnăpentru tine Jocurile Olimpice”.

Faza judeţeanăDesemnarea câştigătorilor fazei judeţene

a avut loc la sfârşitul lunii februarie în toatejudeţele aparţinătoare DRP Centru. Înjudeţul Sibiu, gazda festivităţii de premierea fost, anul acesta, Şcoala Generală nr. 25,care a participat cu peste 30 de scrisori.Câştigătoarele fazei judeţene sunt:

1. Denisa Frăţean – clasa a-VI-a2. Felip Bettina- clasa a-VI-a3. Albu Anca – clasa aV-a.La ceremonia de desemnare a câştigă -

torilor au participat reprezentanţii OficiuluiJudeţean de Poştă Sibiu, cadre didactice dela Şcoala Generală nr. 25 şi 23 de elevi dinclasa a-II-a care s-au remarcat prin partici -parea la acest concurs.

Mulţumim pe această cale pentruinteresul acordat acestui concurs şi felicitămprofesorii şi elevii de la Şcolile nr. 21 şi 25din Sibiu, „Hermann Oberth” din Mediaş,Colegiul naţional „Gheorghe Lazăr”, Şcoalacu cls. I-VIII Avrig care au răspuns invitaţieinoastre.

Faza regionalăPremierea copiilor câştigători la con -

cursul epistolar faza regională a avut loc îndata de 12.03.2012, la sediul Direcţiei Regio -nale de Poştă Centru din Braşov.

Câştigătorii fazei regionale au fost:Locul I: IGNAT REBECA, Colegiul

Naţional “Lucian Blaga”, Sebeş

Locul II: PRUNACHE EDUARD, ŞcoalaGenerală nr. 25, Braşov

Locul III: TOHANEAN ROBERT, Şcoala„Mihail Sadoveanu”, Întorsura Buzăului.

La acest eveniment au participat copiiicâştigători însoţiţi de directorii şcolilor lacare aceştia învaţă precum şi reprezentanţiiInspectoratului Şcolar Judeţean Braşov.

Câştigătorul locului I se va califica laetapa naţională a Concursului epistolar.

Scrisoarea care ocupă locul întâi, însoţităde traducerea în limba franceză sau engleză,va fi transmisă Biroului Internaţional alUniunii Poştale Universale până la 30 aprilie2012. După centralizarea lucrărilor primitede la administraţiile poştale, acestea vor fitrimise la UNESCO - organismul care vadesemna câştigătorii la nivel mondial.

Până la data de 9 octombrie 2012, celemai bune trei lucrări vor primi din parteaBiroului Internaţional al Uniunii PoştaleUniversale medaliile de aur, argint şi bronz,iar următoarelor cinci clasate li se vor acordamenţiuni speciale. Compoziţia care va ocupalocul I va fi publicată în revista „UnionPostale”.

Redăm mai jos scrisoarea căştigătoare laconcursul epistolar faza regională.

EvenimenteCOnCuRSul EPIStOlAR

ediţia 41


Stimate atlet,

Gândindu-mă la ființa umană şi lacomplexitatea acesteia, am descoperit înmine însumi, ca în orice om, o minune, unmiracol: creierul. Dacă cineva nu crede înmiracole sau în minuni, atunci nu crede înpropria lui persoană. Fiindcă în noigăzduieşte cel mai complex sistem delegături, contacte, transmisii, „pârghii şiscripeți”, care funcționează cu o vitezăinfinită şi fără a fi conectat la vreunalimentator. Suntem o minune prin faptulcă perfecțiunea din noi este „selectată”,astfel încât să funcționeze întreaga viață, iaraceasta într-adevăr este un miracol.

Dar la fiecare dintre noi creierul prezintăun miracol diferit. Pentru unii, acest miracoleste o capacitate uimitoare de a stocainformații auditive, vizuale, numită„memorie”. Şi e uimitor cum poatefuncționa în acelaşi sistem complex în carela alții se remarcă un uimitor talent pentrupictură. Sau acesta poate fi înlocuit de o voceextraordinară ori de un talent uimitorpentru compoziții.

Şi sportul este manifestarea unei minuni.Mai mult, aici e vizibilă conexiuneaextraordi nară între „nucleul” coordonării şia părților „executoare”. Privind un atlet,spre exemplu, putem vedea cum prin efort şisacrificiu, de fiecare zi, el îşi „şlefuieşte”minunea ce se găseşte ascunsă în ființa luişi putem totodată urmări acomodareatuturor organelor, de la cele mai mari şiimportante la cele mai mici, spre fugă. Şiacest lucru nu e mai mult sau mai puțindecât un miracol.

Comunicarea strâns unită a celui care dăcomanda şi a organelor ce execută e aşa deevidentă aici, la sportivi, încât a determinatîntreaga omenire să valorifice aceste daruri,să le aprecieze, să le stimuleze şi să lepremieze, născându-se astfel JocurileOlimpice. Dragul meu atlet, dacă nu ajungisă ai cele mai bune rezultate ce-ți suntîngăduite de ființa ta, atunci ai făcut cea maimare greşeală de a te apuca de sport. Fiicorect! Participă la Jocurile Olimpice cusentimentul măreț de a fi făcut una din celemai bune realizări! Fii încrezător, dar nuîncrezut! Cred că ştii sentimentul de a fi înfața unei provocări. Foloseşte miracolul dintine la cel mai înalt grad, performează! Nuexistă „nu pot” atâta timp cât creierulfuncționează bine în complexitatea lui şiatâta timp cât ai găsit ceea ce poți face maibine. Ţine minte că cei mai buni sunt doaraceia care au „şlefuit” mai mult şi care audescoperit cu adevărat talentul din ei. Ţinecont de asta!

Una din problemele principale aleJocurilor Olimpice este dopajul. Eu nu amde gând să-ți vorbesc despre asta. Cred că ştiitu mai bine decât mine. Dar tot raportat lamiracol, asta ar însemna să te desconsideri.Înseamnă că încrederea în tine însuți vrea săstingă miracolul ce e în tine, reducându-l laceva normal ce nu poate depăşi neajunsurile.A încerca să ajuți ceva ce e prin el o minuneînseamnă a stinge, câte puțin minunea. E caşi când întețeşti un foc cu paie: ard mai tare,dar sting focul mai repede. Cred că ai înțeles.

Mi-aş dori ca prin sport şi JocurileOlimpice să scadă violența în lume. Pânăacum nu a fost aşa. Dacă privim în urmă


Evenimenteobservăm că în ciuda a ceea ce Coubertin asperat, Jocurile Olimpice nu au adus paceatotală în lume. De fapt, putem afla că treiOlimpiade au fost anulate din cauzarăzboaielor: una din cauza Primului RăzboiMondial şi două din cauza celui de-al DoileaRăzboi Mondial. Dar eu cred că se poate.Competițiile nu trebuie să fie bazate perivalitate, ci pe dorința perfecționării de sine.Din idealurile lui Coubertin prezentate înjurământul Olimpiadei: „Cel mai importantlucru la Jocurile Olimpice nu e să câştigi, cisă lupți bine”, putem observa că se facereferirea indirectă şi la dopaj, dar putem săextindem aceste frumoase cuvinte şi pe planmondial, dându-le puțin altă însemnătate şidescoperind că nu domnia şi suveranitateasunt importante, ci felul în care fiecarerațiune ştie să mențină pacea, dar şiechilibrul şi statornicia internă. Națiunilenu ar trebui să fie aşa dornice de a cuceri iarşi iar, ci ar trebui să mențină bine ce e îninterior, ca să creeze o națiune puternică îneconomia internă şi, astfel, să devină „ceamai bună” fără să se fi impus, ci datorită„calităților”. Iar acest lucru putem să-lînvățăm cel mai bine de la Jocurile Olimpice.Sportivii „domină” prin performanțelereuşite cu „interiorul”; cei ce au reuşit celmai bine să-şi coordoneze mişcările ajung infrunte. E destul de simplu, nu?

Dacă vrem să privim altfel, să urmărimprimul jurământ ce a fost spus la JocurileOlimpice: „Vom lua parte la JocurileOlimpice într-un spirit de cavalerism pentruonoarea țării noastre şi pentru gloriasportului”. Dacă țările ar vrea să luptepentru supremație, ar trebui să o facă prin

performanțe, unele dintre acestea putând fiîn sport. Astfel, fiecare reprezentant al țăriisale se va simți obligat să fie corect, să nutrişeze şi să se pregătească foarte bine, ştiindcă pe „umerii lui” stă onoarea țării. Deci,folosind miracolul, țările ar putea trăi înpace.

Participă la Jocurile Olimpice şi fii celmai bun! Asta e ce-ți doresc. Ce-aş mai vreapentru tine ar fi să-ți vezi numele gravat peunul din zidurile stadionului principal undeau avut loc Jocurile, la fel ca şi campionii. Săfii unul dintre ei. Crede-mă, e greu! Dar nuimposibil, în tine e un miracol! Respectăflacăra Olimpică, dacă vei avea ocazia să ovezi că aceea e o stea pentru tine, eareprezintă victoria. Flacăra este aprinsă laOlympia şi este purtată spre oraşul gazdă,de atleți. E o onoare. Aşa că nu o trata cuindiferență dacă o vei purta vreodată. E maimult decât un simbol.

Acum, la final, nu ştiu ce ar mai trebuisă-ți mai zic sau cum ai primit scrisoareamea. Eu am văzut doar unul din miracolelece le avem în noi, unul din talente. Eu l-amdescris. Tu îl simți în tine. Deci consideră unmiracol pus în tine. Valorifică-l! Ştii tu maibine cum.

„Citius, Altius, Fortius” (mai repede, mai sus, mai puternic)!

Cu stimă, un amator

Elev: Ignat Rebeca, Clasa a VIII-a AColegiul Naţional „Lucian Blaga”,

Sebeş, str. Călugăreni, nr. 49, judeţul Alba


Oficiile Postale se prezinta,

)

Oficiul Poştal Mediaş 1 funcţionează într-o clădire aflată în apropierea GăriiMediaş, împreună cu OPRM şi OPDCMediaş, fiind cel mai mare oficiu dinmunicipiu.

În luna decembrie 2011 Oficiul Mediaş 1a fost renovat şi modernizat după standar -dele europene, pentru a putea oferi toatecondiţiile necesare desfăşurării unei maibune activităţi de poştă în relaţia cu cetăţeniimunicipiului Mediaş.

Tot acest efort material şi uman a fostposibil datorită domnului director DRPCentru, Olimpiu Nicolae Constantin şi dom -nului director OJP Sibiu, Lucian Gaidarji,cărora întreg colectivul oficiului le aducmulţumiri.

În cadrul oficiului îşi desfăşoară activi -tatea un colectiv tânăr, format din 13persoane, pregătite pentru a îndeplini toatecerinţele populaţiei din municipiul Mediaş

în domeniul poştei. Componenţa colectivului este următoa -

rea: Cornelia Căpîlnean – diriginte, EnikoMan – oficiant superior, Parlea Marioara –casier, Roşca Dorina, Tudoran Adriana,Boariu Elena Mihaela, Popescu Claudia,Frietzenhengst Simina, Boiesan ElenaCornelia, Cismas Marioara, Boar Cristina,Paturan Delia, Matei Mariana – oficiante.

Din numărul total de salariate, şase auabsolvit instituţii de învăţământ superior îndiverse domenii: economie, finanţe-bănci,administraţie publică, drept.

Din centrul Transilvaniei, colectivulOficiului Poştal Mediaş 1 transmite tuturorpoştaşilor din ţară multă sănătate şi fericire,căldură în suflet şi putere pentru a trece cubine peste greutăţile atât profesionale cât şicele de zi cu zi.

Cornelia CĂpÎlNeaNDiriginte OP Mediaş 1

Oficiul Poştal Mediaş 1


Despre noi

Implementarea Sistemului de Manage -ment al Calităţii în cadrul Companiei Națio -nale „Poșta Română” S.A., în conformitate cuSR EN ISO 9001:2008, conferă încredereutilizatorilor serviciilor în constanța calitățiiserviciilor furnizate de către C.N.P.R.,devenind un factor decisiv de creştere acompetitivității şi credibilității companiei.

Începând cu data de 1 februarie 2010,Compania Naţională „Poşta Română“ S.A. aobţinut certificarea pentru domeniile deactivitate „Activități poştale executate subobligativitatea serviciului universal. Alteactivități poştale şi de curierat“. C.N. „PoştaRomână“ S.A. a implementat şi menţine înprezent un Sistem de Management alCalităţii care îndeplineşte cerinţele Standar -dului SR EN ISO 9001:2008.

Astfel, în perioada 25 – 26 ianuarie 2012la Direcţia Regională de Poștă Centru,Direcţia Regională de Poștă București șiDirecţia Regională de Poștă Sud Muntenia s-a derulat etapa de audit anual intern,precum şi etapa contractuală: audit extern desupraveghere anual (S2) a Organismului deCertificare „SIMTEX”.

Menţinerea „Certificării calității”, realizatăprin auditul de supraveghere S2 pentrucertificarea existenţei și a conformităţiiSistemului de Management al Calităţii cucerinţele SR EN ISO 9001:2008, reprezintăpentru Compania Naţională „PoștaRomână” S.A. un important moment deconfirmare a nivelului calitativ al serviciilorprestate de întreg personalul Companiei.Calitatea serviciilor, managementului care,în fapt, influenţează calitatea celorlalteservicii și procese ale Companiei, reprezintăun factor decisiv în importanţa activităţiioricărei societăţi prezente pe piaţa româ -nească, a cărei dinamică este în continuădezvoltare, în condiţiile economiei de piaţăactuale. Această calitate contribuie, direct sau

indirect, la mărirea cifrei de afaceri, lapăstrarea poziţiei de piaţă, cucerirea a noinișe de piaţă, îmbunătăţirea imaginii PoșteiRomâne, creșterea încrederii clienţilor și afurnizorilor în serviciile și produsele oferitede Poșta Română.

În timpul derulării procesului de auditintern și extern de calitate, atât echipele deauditori interni de calitate ai C.N.P.R., cât șiauditorii externi ai firmei de certificare auconstatat din discuţiile cu personalulintervievat atât din Direcţiile Regionale dePoștă, cât și personalul din cadrul OficiilorJudeţene/Zonale de sector de Poștă și alOficiilor Poștale că, cel puțin 2 dintreprincipiile care stau la baza Sistemului deManagement al Calității dintre cele opt principiipromovate de seria standardelor ISO 9001:2008au fost atinse cu excelenţă, respectiv:

1. Leadership (persoane proactive, careconduc prin exemplul propriu) – PoștaRomână are manageri, șefi de comparti -mente care „... stabilesc obiectivele și direcția deorganizare. Ei crează și mențin climatul internîn care oamenii pot deveni pe deplin implicați înrealizarea obiectivelor organizației”.

2. Implicarea personalului (atragereaoamenilor) - „Oamenii la toate nivelurile suntesența organizației, iar implicarea lor deplinăpermite utilizarea abilităților lor în beneficiulcompaniei”.

În concluzie, colegii noștri au trecut încăo dată cu brio acest examen, fiind conștienţide importanţa acestui proces, de menţinereași de îmbunătăţirea continuă a Sistemului deManagement al Calităţii.

În acest context, subliniem efectele/bene -ficiile certificării/implementării Sistemuluide Management al Calităţii, la nivelulC.N.P.R.

1. Asigură transferul cunoștinţeloracumulate în timp și în spaţiu.

2. Dezvoltă implicarea și contribuţia

Sistemul de management al calităţii al c.n.P.r.,conform cerinţelor Sr en ISo 9001:2008


întregului personal la generarea de calitateși orientarea pe procese pentru îndeplinireapoliticii şi obiectivelor calităţii.

3. Dezvoltă cultura organizaţiei, favori -zând valorificarea creativităţii angajaţilorreflectată în creşterea capabilităţii acestora şiimplicit a Companiei.

4. Asigură reducerea costurilor „non-calităţii”, prin limitarea risipei de resurse șiprin evitarea erorilor în locul corectării lor.

5. Furnizează instrumente puternice demanagement (auditul intern şi analizaefectuată de management).

6. Dezvoltă la fiecare angajat mentalitateaautoevaluării, cu efecte benefice privind îm -bunătăţirea continuă şi im -plicit prosperitatea compa-niei.

7. Promovează imagineaorganizaţiei în raport cuclienţii săi.

8. Creează un limbajcomun compatibil cupartenerii la nivel naţional şiinterna ţional.

9. Asigură eligibilitateacompaniei în domeniireglementate.

10. Asigură creştereacompetitivităţii pe piaţă şiimplicit a volumuluiprofitului, îmbunătăţeşterelaţiile cu mediul bancar şide asigurări.

Aplicarea standardelorfiind voluntară, perspectivaconcurenţei, din ce în ce maiacerbă, cerinţele pieţei,posibilitatea creşteriiîncrederii clienţilor auconvins managerii de azi denecesitatea implementăriiSistemelor de Managementşi de necesitatea obţineriicertificatelor deconformitate potrivit stan -darddelor internaţionale.

Astfel, în cursul acestui

an Serviciul Calitate C.N.P.R. și-a propus ca,împreună cu voi, colegii noștri, să maiobţinem două certificate: SR ISO/CEI27001:2006, pentru Sistemul de Managemental Securităţii Informaţiei și SR EN ISO14001:2005, pentru Sistemul de Managementde Mediu.

Ce ziceţi, mergem înainte împreună ca șipână acum, ca o mare familie? Familianoastră de la serviciu, familia POȘTAROMÂNĂ.

Monica CrĂCiuNelResponsabil cu Managementul Calităţii

C.N.P.R.


Copil de postas, ,

Dansez cu inima curată


Dansul este cea mai frumoasă artă,pentru că el nu e tradus prin abstractizareavieţii, el este viaţa însăşi, dacă ne gândim căprin dans ne putem exprima liberi, fărăconstrângeri. Nu are limite, nu are bariere,pur şi simplu se simte şi se exprimă.

Şi pentru această „artă” avem copiiproveniţi din rândul colegilor noştri. Estevorba de Călin Ioan, fiul lui lui Ioan Soareşi al Nicoletei Maria.

Călin s-a născut într-o zi însorită de vară,la data de 25.07.1997 în Braşov.

Pasiunea pentru dans a început de la ovârstă destul de fragedă, atunci când alţicopii nu renunţaseră la jocurile inocente alecopilăriei, adică la vârsta de 7 ani. La vremeaaceea copilul nu realiza la ce muncă asiduăse va înhăma, la câte jocuri frumoase,specifice vârstei, va trebui să renunţe pentrua-şi împlini visul.

Întreagul lui parcurs, de atunci şi până înprezent, a fost încununat de reuşite şiîmpliniri sportive, dar şi de dezamăgiri şigreutăţi. Ca orice sport de performanţănecesită foarte mult timp investit, precum şicosturi substanţiale pentru pregătire, atât cuantrenorul de la club, cât şi cu alţi antrenoristrăini.

Încă de la primele competiţii la care a luatparte, au început să vină şi rezultatele, iarulterior cariera lui sportivă a urmat o curbăascendentă, ajungând prin foarte multămuncă, seriozitate, perseverenţă şi ambiţie laperformanţe frumoase, obţinând numeroaselocuri pe podium, la competiţii naţionale, lacare a participat în perioada 2008-2012.

Dar cea mai frumoasă realizare este că, înparalel cu viaţa sportivă şi la şcoalărezultatele obţinute au fost cele mai bune,fiind an de an premiant.

Acum este în clasa a VIII a la Şcoala nr.27 din Braşov, iar programul şcolar estefoarte încărcat, pentru că trebuie să dedicemult timp pentru pregătirea examenelor,

motiv pentru care se află într-o pauzăcompetiţională. După intrarea la liceu sperăsă reînceapă pregătirea pentru competiţii, săgăsească aşa cum poate doar el, resurselefizice necesare, pentru un nou pas îndevenirea lui ca dansator profesionist, acestafiind ultimul an în care mai poate concura lacategoria juniori. Începând cu anul 2013 vadansa la categoria tineret, unde concurenţaeste mult mai mare, ceea ce determină şi maimultă pregătire şi mai multe ore petrecuteîn sala de antrenament.

În paralel cu programele de pregătirecompetiţională, Călin, alături de partenerasa Iulia Ungureanu, au prezentat momentedemonstrative de dans sportiv, la nume -roase evenimente mondene la care au fostinvitaţi. De fiecare dată au încântat asistenţacu frumuseţea unică a acestui sport, cuîmbinarea perfectă dintre muzică, artă,mişcare, sensibilitate, rafinament, eleganţă,toate contribuind la un întreg perfect, carete lasă mut de uimire.

Ca orice copil, în afară de dans este atrasşi de alte activităţi cum ar fi şahul, tenisul demasă, înotul, patinajul, dar şi de excursiilealături de colegi şi prieteni.

Întrebat ce îşi doreşte să devină în viaţăa zâmbit şi ne-a răspuns citând: „Idealul esteo stea călăuzitoare, care îţi luminează caleaspre lucruri frumoase, fericite”, crede căaceastă stea îl va călăuzi şi pe el să descoperetainele acestui sport, care a dat un sensfrumos vieţii lui, visul de a valsa pe cele maiprestigioase scene ale lumii.

Mai mândri şi fericiţi decât Călin suntpărinţii săi, care i-au fost tot timpul alături,l-au sprĳinit şi încurajat, iar el le mulţumeştezilnic prin rezultatele obţinute.

Felicitări, Căline, drumul vieţii să-ţi fiepresărat numai cu flori ale succesului, norocatât în viaţa sportivă, cât şi în viaţapersonală!

Dana puMNea


Hobby

Continuăm să vă prezentăm hooby-urilesalariaţii poştali cu Andras Tibor, inspectorde exploatare în cadrul O.J.P. Harghita,născut în Miercurea Ciuc în 08.11.1962,salariat al Poştei Română din mai 1985, deaproape 27 ani.

Când şi ce ți-a trezit interesul pentrumuzică?

Mama avea o voce foarte frumoasă, tataştia să cânte la acordeon, atât cât să seacompanieze singur la petrecerile de familie.Când aveam cinci ani, părinţii m-au dus laregretatul profesor şi compozitor Gal Arpad,sub a cărui îndrumare am început să învăţsă cânt la acordeon. Când eu aveam 7 ani, înanul 1969, s-a înfiinţat în Miercurea Ciucprima şcoală cu clase I-VIII cu profil demuzică. M-am înscris şi acolo am început săînvăţ vioara. Prima satisfacţie ca violonistam avut-o pe scena Casei de cultură dinMiercurea Ciuc, cu eterna „Baladă” a luiCiprian Porumbescu, pe care am învăţat-osub îndrumarea regretatului profesorMüller Ferencz.

Am teminat Liceul Pedagogic la TârguMureş, aşa cum se numea de fapt atunciLiceul de muzică şi arte plastice, deoarece pevremea comunismului aşa se făcea unifor -mizarea învăţământului, pentru crearea

omului nou, „multilateral dezvoltat”. Singu -rul regret în viaţă este că n-am reuşit să-micontinui studiile la Conservator. Era foartegreu să intri acolo, erau doar patru locuri laConservatorul Gheorghe Dima din Cluj, iarcandidaţi 120!

Ce fel de muzică îți place să cânți şi la câteinstrumente?

Aşa cum v-am spus am început cuacordeonul la vârsta de 5 ani, la 7 ani amînceput să învăţ vioara, iar din clasa a V-a afost obligatoriu să învăţăm un al doileainstrument – pianul. Îmi place tot ce estemuzică, fie ea simfonică, uşoară, folclorică,dar subliniez că toate acestea trebuie să fiemuzică autentică, nu altceva...

Muzica este pentru mine un hobby, careeventual mă ajută la traiul de zi cu zi, daracest lucru este o altă temă. Dacă muzica setransformă într-o formă de existenţă, atunciîn muzică se nasc mutaţii, rezultând altegenuri, cum ar fi, de exemplu, manelele.

Folclorul ocupă un loc important în muzicata?

Da. Cu toate că în şcoală am fost îndru -maţi mai ales către muzica simfonică, peparcursul timpului mi-am dat seama că laoriginea ei se află totuşi, folclorul. Toţi mariicompozitori ai lumii s-au inspirat din folclor.Aici putem vorbi de Brahms, Liszt, Bartok,Enescu, Porumbescu, etc. Am convingereacă nu există ceva mai frumos decât folclorulautentic, dar care, din păcate, în zilelenoastre se pierde într-un ritm accelerat.

Poate motivat de acest lucru am începutsă activez, din anul 2002, în ansamblulfolcloric „Bojzas” din comuna Cozmeni,înfiinţat la îndemnul nemĳlocit al prima -rului din comună, domnul Bodo David.Încercăm astfel să păstrăm, împreună cucopiii, cât mai vii tradiţiile strămoşilor, învă -ţând dansuri şi cântece de pe tot cuprinsulTransilvaniei. Cu această formaţie am fostinvitaţi în mai multe oraşe din Europa, cumar fi: Zakopane, Pultusk şi Otmuchov din

„nu există ceva mai frumos decât folclorul autentic”


Polonia, Isasyeg, Kozarmisleny, Harkany,Gyula şi Mehkerek din Ungaria, nemaivor -bind de festivalul minorităţilor din Europa,organizat la Cluj, unde suntem prezenţi înfiecare an.

Cum îți alegi repertoriul? Depinde pentru cine cânt. Nu poţi să

cânţi muzică simfonică la nuntă... Dar euîncerc mereu să comunic ceva valorosoamenilor.

„Femeia, eterna poveste...”, îți plac melodiilede dragoste din repertoriul românesc şiinternațional din perioada interbelică?

Aşa cum v-am spus, îmi place tot ce estemuzică bună, dar îndeosebi îmi placemuzica anilor ’70-’80. Am o deosebităadmiraţie pentru formaţiile Phoenix dinRomânia, Omega, Illes, LGT, EDDA, Piramisetc. din Ungaria. Totodată mi-au plăcutmuzica folclorică şi romanţele cântate deIoana Radu, cântecele de pahar ale lui GicăPetrescu şi alţii.

Ce te atrage la această muzică de odinioară? În primul rând muzica, apoi textul

melodiilor. Mă consider norocos că m-amnăscut la confluenţa a două culturi.

Care sunt interpreții tăi preferați? Ca dirĳor îl admir pe Sergiu Celibidache,

ca solist vocal l-am îndrăgit pe LucianoPavarotti, iar ca violonist Yehudi Mehuninmi-a fost model.

Care este cel mai frumos loc din lume pentrutine?

Există locuri frumoase în această lume,pe care le-am văzut sau am de gând să levăd, dar nicăieri nu-i ca acasă, deşi câteodatătemperaturile de minus 300 C şi zăpada pânăla brâu îţi taie elanul...

Familia ta îți este alături şi te sprĳină?Da, în cea mai mare parte a timpului.Talent, ambiție, optimism. Sunt calități care

te caracterizează. De multe ori pentru tine ziuaare 25 de ore? Ştiu că munceşti cu pasiune.Pentru efortul pe care îl faci simți că eştirăsplătit?

Este o senzaţie extraordinară să fiirăsplătit pentru munca ta, dar există lucruriîn viaţă pe care le faci fără să te gândeşti la

răsplată. Consider că, dacă în viaţă tot cefaci, faci doar pentru bani, ai trăit degeaba .

Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primitvreodată?

„Învaţă tinere, deoarece nu-i sigur că poţisupravieţui doar din muzică”!

Crezi în destin?Destinul ţi-l faci singur, dar trebuie să ai

şi noroc în viaţă, să fii la locul şi timpulpotrivit. Cred că există Dumnezeu şi căacesta nu bate cu parul...

Ce proiecte ai pentru viitor?Proiecte sunt multe, dar pentru toate îmi

trebuie timp, sănătate şi înţelegerea celor dinjur.

Ce este fericirea pentru tine?Să faci ceea ce-ţi place, să avem cu toţii

sănătate, iar cei de care suntem legaţi înviaţă prin legături de sânge, să te iubească şisă te înţeleagă, iar la locul de muncă să fiearmonie şi mai puţin stres. Am avut noroculde a învăţa o meserie, pe lângă cea de muzi -cian, aceea de poştaş, meserie, care mi-aadus satisfacţii deosebite de-a lungul anilor.

Atunci cînd ai un strop de timp liber, ce-țiplace cel mai mult să faci?

Timp liber? Ce-i aia? Dacă ai putea, ce moment de aur din viața ta

ai închide într-o sticlă fermecată?Asemenea momente sunt multe: clasa a

V-a, scena Casei de cultură, naşterea copiilor(am doi băieţi şi o fată), decembrie '89,apogeul carierei mele şi anume anii 2008-2011.

Care este cea mai urâtă amin tire din viața ta? Despre asta mai bine n-aş vorbi, că s-ar

putea să supăr pe cineva...La ce visezi?Să pot cânta la vioară şi la aniversarea de

99 de ani! Lăsând gluma la o parte mi-aşdori ca fiecare dintre copiii mei să serealizeze în viaţă şi să am nepoţi şistrănepoţi.

Ce urezi cititorilor revistei noastre? Sănătate şi putere de muncă, deoarece cu

acestea două se pot muta munţii din loc.

Marinela petriŞOr


Posta Romana va ofera,

) ) )

^

„MoneyPost – transfer în valută” este unserviciu oferit de Compania Naţională PoştaRomână S.A. la nivelul subunităţilor poştaleintegrate în reţeaua VPN (Virtual PrivateNetwork). Caracteristici:

l este un serviciu electronic prin care serealizează transferul unor sume în valută(EURO), numai în numerar, între persoanefizice, rezidente şi nerezidente;

l serviciul presupune o înţelegereprealabilă între expeditor şi destinatar, princare expeditorul anunţă destinatarul că„MoneyPost – transfer în valută” prezentateste disponibil la plată şi că, pentruîncasarea acestuia, destinatarul trebuie săcunoască în mod obligatoriu, următoareleelemente de indentificare:

- numărul de prezentare al„MoneyPost – transfer în valută” (13caractere); - numele şi prenumele expeditorului;- suma expediată;- localitatea de expediţie.

l este destinat publicului numai laghişeele subunităţilor poştale integrate înreţeaua VPN

l sumele expediate prin serviciul„MoneyPost – transfer în valută” suntlimitate la valoarea de 5.000 EURO;

l sumele se depun în valută (EURO),plata către destinatar efectuându-se înaceeaşi monedă;

l atât la depunerea sumei care urmeazăsa fie transferată, cât şi la achitarea acesteia,expeditorul şi destinatarul trebuie săprezinte un act de legitimare valabil;

l sumele transferate în valută se depunfără fracţiuni de monedă metalică şi trebuiesă fie multiplu de 5 EURO;

l sumele transferate prin „MoneyPost –transfer în valută” sunt disponibile la platăîn subunităţile poştale integrate în reţeaua

VPN în maxim 1 oră, în funcţie de ora la carese efectuează prezentarea şi programul delucru al subunităţilor poştale la care seadresează destinatarul;

l destinatarul unui „MoneyPost –transfer în valută” se poate prezenta pentruîncasarea sumei la oricare subunitate poştalăintegrată în reţeaua VPN, indiferent de loculîn care îşi are domiciliul, cu respectareacondiţiilor de efectuare a serviciului;

l serviciul este disponibil doar peteritoriul României.

Condiţii pentru prestarea serviciului:

- la prezentarea unui „MoneyPost –transfer în valută”, expeditorul trebuie săprezinte salariatului poştal, în modobligatoriu, actul de legitimare;

- actele de legitimare valabile laprezentarea, respectiv achitarea unui„MoneyPost – transfer în valută” sunturmătoarele:

a) pentru cetăţenii români:- carte de identitate (CI) sau buletin de

identitate (BI) eliberat de autorităţileromâne;

- carte de identitate provizorie eliberatăde autorităţile române;

- paşaport diplomatic, de serviciu,simplu, emis de autorităţile române;

b) pentru cetăţenii străini:- paşaport eliberat de alte state;- document naţional de identitate pentru

cetăţenii Uniunii Europene (carte deidentitate) sau paşaport;

- cartea de rezidenţă temporară/cartea derezidenţă permanentă pentru cetăţeanulstrăin, membru de familie al unui cetăţeanromân, căruia i s-a acordat un drept deşedere temporară sau i s-a acordat dreptulde şedere permanentă.

„moneyPoSt – tranSFer în Valută”


RCA asigurarea de răspundere civilă auto pentru daune produse terţilor.Această asigurare este obligatorie şi permite posesorilor de autovehicule

înmatriculate în România să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă caurmare a pagubelor produse terţilor în urma accidentelor. Se pot încheia poliţe deasigurare emise de următoarele societăţi de asigurare: Astra, Asirom, Omniasig şiCarpatica.

AFL asigurarea facultativă a locuinţei pentru riscurile de incendiu, altecalamităţi naturale (furtună, vĳelie, grin dină, ninsori abundente, greutatea

stra tului de zăpadă), cădere de corpuri străine, inundaţie din orice cauză, van -dalism, furt. Se pot încheia poliţe de asigurare emise de următoarele societăţi deasigurare: Astra, Carpatica, BCR Asig.

Dacă există poliţa de asigurare facul tativă a locuinţei care prevede şi riscurileprevăzute de PAD, asigurarea PAD nu mai trebuie încheiată.

TRAVEL asigurarea medicală de călătorie în străinătate acoperă cheltuielileocazionate de costu rile intervenţiilor medicale în caz de accident

sau îmbolnăvire pe teritoriul altor state. Se pot încheia poliţe de asigurare emise deurmătoarele societăţi de asigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig şi Carpatica.

Poliţe de asigurare prin oficiilepoştale informatizate

În conformitate cu strategia Companiei NaţionalePoşta Română de dezvoltare a portofoliului de serviciifinanciare pe segmentul de asigurări şi creşterea niveluluide venituri obţinute din acest segment, în 495 de oficiipoştale informatizate de pe întreg teritoriul ţării se potîncheia următoarele tipuri de poliţe de asigurare:

Emiterea poliţelor de asigurare se face electronic la ghişeele din cadrul oficiilorpoştale desemnate pentru această activitate. Achitarea poliţelor de asigurare serealizează cu numerar. Detalii pe www.posta-romana.ro.

Muzeul National Filatelic,


Pe 24 aprilie se împlinesc 140 de ani de lanaşterea pictorului gălăţean Nicolae Mantu,ale cărui opere pot fi admirate în colecţiileMuzeului de Arte Vizuale din Galaţi. Născutîntr-o familie ce cultiva arta, era al doilea fiual lui Stavrus şi al Evanthiei Mantu.

Talentul său, descoperit la o vârstăfragedă, a fost cizelat în cadrul Şcolii deBelle-Arte din Bucureşti (1890-1894), unde abeneficiat de îndrumarea profesorului şi

pictorului George Demetrescu Mirea.Debutează cu desenele sale satirice cuorientare socială, sub semnătura Nini sauMat, în paginile unor ziare ale vremiiprecum „Adevărul“, „Adevărul literar”,„Dimineaţa” (editate de Constantin Mille),„Belgia Orientului” „Moftul român“ (editatde I.L. Caragiale), „Moş Teacă“ (editat deAnton Bacalbaşa), „Zeflemeaua“ şi„Furnica“ (editate de George Ranetti) şi în

„Implicările artei în conturarea istoriei poştale”

1 Corneliu Stoica, Revista de Grafica Satirica, http://caricaturi-dum-dum.blogspot.com/search/label/N.%20Mantu

„Să fii cinstit față de ține însuți, cinstit față de semenii tăi, cinstit față demuncă şi mai ales cinstit față de artă. Pentru că onestitatea artistică este cel mai

prețios bun în artă”.Nicolae Mantu

Fig 1. „Poştalion”, Nicolae Mantu, secolul al XX-lea


2 http://www.moftulroman.ro/mofturi-vechi/pictorul-nicolae-mantu-a-facut-grafica-satirica-pentru-qmoftul-romanq3 http://bvau.ro/manifestari/2011/0400/mantu_nicolae.pdf

paginile multor alte ziare din perioadaanilor 1894-1900.1

Studiile din ţară le-a desăvârşit pestehotare, la München, unde a urmat cursurileAcademiei de Arte Frumoase şi s-aspecializat în pictură animalieră alături deprofesorul Heinrich von Zügel, obţinândnumeroase distincţii şi diplome printre carese numără „Marea Medalie de Argint“ şi„Diploma pentru atelierul de compoziţie“.

Începând cu 1911, a participat la expo -ziţiile organizate de Societatea „Tinerimeaartistică“, iar în 1913 s-a stabilit definitiv laGalaţi. În timpul Primului Război Mondiala fost prezent pe front, desenele sale,reprezentând scene de luptă, ilustrau ziarul„România, organ al apărării naţionale“.

Nicolae Mantu are o activitate profesio -nală intensă: participă la „Expoziţia retro -spectivă a artiştilor români, pictori şisculptori din ultimii 50 de ani” (1927), cola -borează cu ilustraţii la „Revista ştiinţelorveterinare”, revista „Carpaţii”, „Revistavânătorilor” (1929), expune la SalonulAteneului Român (Bucureşti, 1935), iniţiazăprima expoziţie colectivă la Galaţi (1948),participă la expoziţia anuală de stat a artelorplastice de la Bucureşti (1954) şi organizeazăo expoziţie personală retrospectivă laMuzeul de Artă din Galaţi (1956).2

Urmând linia revistelor şi în ton cumaterialele publicate, Mantu, înzestrat cu unexcepţional simţ al observaţiei, satirizeazămonarhia, „loveşte” cu incisivă ironiedemagogia patriotardă, cosmopolitismul înlucrările sale de grafică publicistică. Înacelaşi timp el îşi manifestă compasiuneapentru oamenii simpli, este atent lasuferinţele ostaşilor din armată, evidenţiazăsărăcia şi lipsurile în care se zbăteautruditorii ogoarelor.3

Lucrările artistului aflate în patrimoniulMuzeului Naţional Filatelic, „Poştalionul” şi„Poştaşul”, sunt definitorii pentru stilulacestuia dar şi pentru atmosfera specificăperioadei interbelice. Păstrează o anumitătentă academistă, sunt o creaţie unitară, cudominante specifice artei moderne româ -neşti. Tema celor două picturi decupeazămomente din activitatea poştei la începutulsecolului al XX-lea. Coloristica folosită estesumbră, rece, şi transmite privitoruluisentimente de tristeţe, deprimare. Deşipredomină tonurile de gri, apar şi contrastede culoare (alb-negru) pentru a focalizaatenţia asupra imaginii centrale a tablou -rilor. Acestea au dimensiunile de 64,5X56,5cm şi respectiv 67,5X51 cm, sunt semnate deartist şi au fost donate muzeului de cătreDirecţia Regională de Poştă Galaţi.

Prima compoziţie, „Poştalion”, prezintăun poştaş, îmbrăcat în uniformă, într-otrăsură de poştă trasă de un cal. Sunt redateîn detaliu calul, roata cu spiţe şi zăbrelepoştalionului, iar fizionomia omului esteuşor schiţată, fiind greu de descifrat. Înrealizarea lucrării pictorul foloseşte tonurilede gri pentru a reda cerul, griuri colorate(combinaţii de culori precum galben, verde,albastru, brun deschis) pentru redareapeisajului, brun închis pentru trăsură, griînchis pentru a scoate în evidenţă uniformapersonajului, albul în executarea calului şidouă pete de negru în colţul stâng altabloului pentru schiţarea celor două păsări.Pare un peisaj dezolant, „populat” doar depoştaş, cal şi cele două păsări. La primavedere, lucrarea „Poştalion” pare o com -poziţie statică, dar este sugerată mişcareaprin redarea calului în galop şi a păsărilor înzbor. Toate aceste elemente enumerate întonuri de gri ne duc cu gândul la iarnă.



În cel de-al doilea tablou Nicolae Mantuconturează în prim-plan un poştaş înuniformă care duce corespondenţa, înfundal sunt redate geamuri şi case. Tonurilede gri, zăpada de la geamuri, fulgii de nea şimantaua poştaşului ridicată de vântsubliniază ideea de viscol. Aici artistulfoloseşte tuşe groase pentru executareaansamblului, iar tuşele subţiri sunt aplicatepentru redarea detaliilor de arhitectură şi

conturarea personajului.Aceste creaţii plastice sunt susţinute de o

compoziţie şi un desen bine structurate, deo tehnică picturală sedimentată, toateacestea justificând interesul trezit de arta saşi în zilele noastre, în rândul celor care-icunosc opera.

Cristina GruesCuMuzeograf

Muzeul Naţional Filatelic

Fig 2. „Poştaşul”, Nicolae Mantu, secolul al XX-lea

BiBliOGraFie:1. Stoica, Corneliu, Pictorul Nicolae Mantu, Editura Alma Print, Galaţi, 20052. http://www.moftulroman.ro/mofturi-vechi/pictorul-nicolae-mantu-a-facut-grafica-satirica-pentru-qmoftul-romanq3. http://bvau.ro/manifestari/2011/0400/mantu_nicolae.pdf


Noi emisiuni filatelice

Anul 2012 are o importanţă deosebităpentru România şi pentru teatrul românesc,fiind desemnat anul Caragiale, datoritădublei aniversări: 160 de la naşterea şi 100de ani de la moartea marelui dramaturgromân, de al cărui nume se leagă comediiromâneşti ce nu şi-au pierdut din actualitate,nici măcar la peste un secol de la apariţia lor.

Înscriindu-se în cadrul unui ampluproiect dedicat comemorării marelui drama -turg, nuvelist, pamfletar şi ziarist, Romfi -latelia se alătură, prin specificul activităţiisale, manifestărilor menite să ne aminteascăde însemnătatea lui Ion Luca Caragialepentru literatura românească.

Astfel, emisiunea de mărci poştale „2012– Anul caragiale”, alcătuită dintr-un singurtimbru, cu valoarea nominală de 5 lei,prezintă portretul foto al dramaturgului, la

care se adaugă o coliţă dantelată, ilustrândfragmente ale ansamblului „Caragialiana”.

Alături de timbru şi coliţă, emisiunea maicuprinde un plic prima zi şi o carte maximă.La toate acestea se adaugă şi albumulfilatelic realizat într-un tiraj de 600 deexemplare (nu merotat cu roşu de la 001 la600), echipat cu minicoala specială de 8timbre (2 timbre tête-bêche) cu o vinietă şimanşetă ilustrată tema tic, însoţită de pliculprima zi, echipat cu timbrul din coliţă şiobliterat cu ştampila prima zi, care esteaplicată şi în clar, cu folio aur.

Începând cu ziua de luni, 30 ianuarie2012, emisiunea de mărci poştale „2012 –Anul caragiale”, poate fi achiziţionată de latoate magazinele Romfilatelia din Bucureştişi din ţară.

2012 – anul caragiale în românia


Scrisori de altadata...( (

de Prof. dr. Vasile Oltean

Drumurile Unirii românilor au trecutîntotdeauna prin Braşov, pe aceleaşi arterepe care le cunoştea Mihai Viteazul, unindu-ipe români după „pohta ce-a pohtit” sau lecunoşteau luptătorii unionişti care adunaula un loc doar Principatele Moldova şi Mun -tenia până la realizarea Unirii celei Mari,Braşovul situându-se la întâlnirea drumu -rilor care duceau spre Moldova şi Muntenia,iar personalităţile care se aflau în vâltoareaacestor evenimente au devenit simboluripopulare.

Sărbătorind la 24 ianuarie Unirea Princi -patelor, găsim prilej de popas sufletescpentru a răsfoi în Şcheii Braşovului, înbogata arhivă a Bisericii Sf. Nicolae, paginiledocumentelor acoperite de colbul istoriei,deslușind simboluri brașovene generate deaceste evenimente.

Prezenţa lui Al.I. Cuza la Brașov este unadin multiplele mărturii care au oferit în timpspectacolul bucuriei unioniste. Un primpopas al viitorului domn al Principatelor îlaflăm în condiţiile revoluţiei pașoptiste,când împreună cu „mai mulţi domni” veniţide pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, suntgăzduiţi de braşoveni. O placă comemora -tivă de pe str. Poarta Şchei nr. 3, imortalizea -ză acest eveniment consemnând că „aici afost sediul Casinei Române, unde cu ocaziaevenimentului revoluţiei din 1848 aupoposit personalităţi de frunte ale vieţiiculturale şi sociale din Ţara Românească şiMoldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo,Ion Eliade Rădulescu, Cristian Tell, Gheor -ghe Magheru... ş.a., între ei şi AlexandruIoan Cuza, care, împreună cu ceilalţi invitaţiparticipa la „un prânz de cereașe” de mai, îngrădina protopopului Bonifatie Pitiş dinŞchei, unde se năștea imnul „Deşteaptă-teRomâne” prin prelucrarea cântecului „Dinsânul maicii mele” de către dascălul și

psaltul bisericii Sf. Nicolae, GeorgeUcenescu, pe versurile întocmite cu aceastăocazie de poetul Andrei Mureşianu. Înaceeași lună, Cuza este martor şi colaboratorla editarea, tot la Brașov, a celor douădocumente, devenite platforme revoluţiona -re: „În numele Moldovei, a omenirii şi a luiDumnezeu” şi „Prințipurile noastre pentrureformarea patriei”, ambele formulate șiredactate de Vasile Alecsandri împreună curevoluţionarii moldoveni și munteni pre -zenţi la Brașov. În această efervescenţă,poetul muntean Eliade Rădulescu editeazăla Braşov „Expatriatul”, un cotidian deputernică trăire unionistă.

Cuza cunoaște atunci şi eforturile braşo -venilor şi toate demersurile făcute de aceştiacătre autorităţi pentru înfiinţarea Gimna -ziului. Ca urmare, după urcarea pe tron, înurma memoriului făcut de braşoveni (pro -topopul Ion Popazu, ziaristul și profesorulGeorge Bariţiu ş.a.), Cuza încuviinţeazăanual dania de 18.500 lei din parteaMoldovei şi 15.750 din partea Munteniei(total 500 galbeni), în baza cărora Gimnaziulîşi completează cursurile la 8 clase, devenind„Gimnaziu superior” recunoscut de autori -tăţi în 13 octombrie 1860. PrezentândDomnitorului memoriul brașovenilor, IonMaiorescu (căsătorit la Braşov în 1837 cusora protopopului Ioan Popazu) ţinea săadauge: „Recomandându-vă cu toată călduraaceastă petițiune, subscrisul își ia libertatea de avă ruga ca să nu perdeți din vedere că Braşovul,după poziția sa geografică și prin comerciullevantin susținut de secoli prin negustoriiromâni de acolo, a fost totdeauna punctul princare s-a menținut oarecari raporturi de unireîntre românii din Transilvania și între Principateşi că literatura română și-a luat anceputul său înBraşov, de unde cam pe la anul 1560 încoace dintipografia diaconului Coresie s-au răspândit prinPrincipate cele dintâi cărți tipărite în limbaromână”. Se mai păstrează şi azi în Şchei

unirea Principatelor - alexandru Ioan cuza și Braşovul


stampa reprezentând imaginea gimnaziului,realizată de Ion Maoiescu la Viena doar în500 de exemplare şi prezentată PrincipeluiCuza, alături de memoriul amintit. Sute dedocumente aflate tot aici redau implicaţiilepe care le-a avut această subvenţie în viaţaspirituală a Brașovului. Gestul lui Cuzacontinua o tradiţie familiară şcheienilor, carefuseseră sprijiniţi de domnii de peste munţiprin impresioante privilegii, mărturie fiindcele peste 80 de hrisoave domneşti aflate înarhiva bisericii din Şcheii Braşovului.

În memoria evenimentelor de atunci,anul acesta, în 24 ianuarie în Piaţa Unirii dinȘcheii Brașovului a avut loc un ceremonialreligios, urmat de festivităţi dedicate UniriiPrincipatelor, la care au participat autorită -ţile locale, precum și Junii Brașoveni, carealătură Horei unirii și Hora Junilor, costu -maţi cu tradiţionalele lor haine sărbătorești,iar în cadrul muzeului Primei ŞcoliRomâneşti există o sală dedicată evenimen -tului: „Cartea – factor de unitate naţională”,unde anual se desfășoară un simpoziondedicat evenimentului.

xAducem în atenţia dumneavoastră o

scrisoare inedită a obștei românilor dinȘchei, emisă și predată de Ion Maiorescudomnitorului Al. Ioan Cuza, în urma căreiadomnul Moldovei oferă anual pentruGimnaziul ,,Andrei Șaguna” din Brașovsuma de 500 galbeni.

Prea Onorate Doamne,

Plecatu subscrișii Epitropi ai Bisericiiortodoxe cu hramulu Sf. Nicolae și Efori aișcoalelor românești din Brasiovu, credincioși fiiai Religiei apărată cu atâtea jertfe în cursuluseculiloru de toată românimea știindu pe de oparte că școala condusă ca o fiică a Bisericei, escutulu celu mai apărătoriu, nu numai aluReligiei strămoșești, ci și alu tuturor așezămin -teloru și obiceiuriloru naționale, eară pe de alta,văzându cu durere că între neamurile conlocui -toare, între care s(pre) e(xemplu) neamulusasilor, în număru de abia 180.000 are patrugimnazii mari cu câte 8 clase și unulu micu cu 4clase, numai noi românii de legea ortodoxă, înnumăru de 2 milioane, nici în Ardealu, nici întoată Monarhia n-avemu nici un gimnasiumăcaru de 4 clase, amu cugetatu că nu avemulucra în contra intențiuniloru celoru pietoase alefundatoriloru și înzestrătorilor acestei Biserici,dacă cu banii ce au prisositu de la cheltuelelecurente ale bisericei vomu conribui la întemeereași susținerea unui gimnaziu micu și așia cuajutorulu lui D-zeu și sprijinitu de mai mulținegustori coreligionari brașioveni, amu deschisula 1850 aici în Brasiovu unu gimnasiuromânescu cu 4 clase și 6 profesori, asecurânduleafa profesoriloru pe terminu de 10 anni șicheltuindu pentru clădirea edificiului gimnasialu180.000 sfanți.

Cuza şi Liceul Şaguna


Scrisori de altadata...( (


Cu sfârșitulu anului scolasticu 1860termenul se împlinește, negoțiatorii binefăcători,zguduiți în stările loru prin cea din urmă crisăcomercială, nu mai potu contribui, izvoarelebisericei suntu desecate astfelu, dacă D-zeu, caren-a părăsitu niciodată până în sfârșitu pe bisericași poporulu său, nu ne va tramite de aiureaajutorulu, acestu gimnasiu va căta se se inchidăspre cea mai mare daună sufletească și trupeascăa românimei de aici.

În această strâmtorare, plecații subsciși,aducându-și aminte că biserica ortodoxă de aici,de câte ori în cursul timpurilor celor grele secerca de necazuri, afla totdeauna ocrotire șimângăere la libertatea ce plină de evlavie aDomnilor Ţieriloru Românești, glorioși antece -sori ai Măriei Tale, s-apropie în toată smereniacu aceasta de Tronul Măriei Tale și Te roagă sănu lași să cadă acestu gimnaziu, unicu pentruromânii ortodocși în toată Austria și să-lusprijiniți cu dorincia tradițională a Domniloruromâni, orânduindu unu ajutoriu anualu petemeiulu daniei făcute la 1595 de către întrufericire pomenitulu Aaronu V(oevo)d, DomnuluMoldoviei, ctitorulu peste biserici, cumu maichiaru se poate vedea din alăturatulu chrisovu,

cu atâta mai vârtosu, că slujitorii bisericei Sf.Nicolae au implinitu fără precurmare, împli -nescu și voru implini și în viitoriu cu sfințeniedatoriile ce le impune legatulu, făcându pome -nirile și serbându ctitorii cu mari cheltuieli întoți anii, după toată cuviinția cerută deorânduelile legei noastre, fără ca biserica încursulu de 78 ani, adecă de la 1781 îmcoace,pentru împrejurări grele, se mai fi încasatumăcaru o para din legatele fundatoriului ei.

Prea Înalte Doamne! cei 400 de școlariromâni înscriși pe totu anulu în cataloageleacestei școli, care altumintrelea caută, sau săpărăsească școala risipindu-se pe acasă, ori sămeargă la alta, unde să asculte învățătura într-olimbă ce nu o înțelegu, de la niște învățători, caresuntu străini de dânșii și cu legea și cu nația șide multe ori persecutori deliberați ai românului,acei 400 școlari români, o repetămu, vorubinecuvânta numele Alessandru Cuza I pentruajutoriulu ce Vă veți milostivi alu face lasingurulu izvoru alu luminării loru.

Ai Măriei TaleBrasiovu 25 Dechemvrie 859

Prea plecatu servi.(urmează semnăturile)



În timpul celui de al Doilea RăzboiMondial atât viaţa de zi cu zi cât șiactivitatea profesională a poștașilor dinRomânia erau supuse unei duble presiuni.Pe de o parte, alături de întreaga populaţiea ţării, poștașii aveau de îndurat diverseprivaţiuni, specifice rigorilor unei perioadede război, salariile devenind din ce în ce maimici iar lipsurile din ce în ce mai mari. Pe dealtă parte, pe plan profesional, activitateatelegrafică, poștală și telefonică era de oimportanţă majoră pentru un stat aflat înrăzboi. În acest sens administraţia centralăP.T.T. a luat măsuri speciale, impunând sala -riaţilor un Statut al personalului P.T.T. cumulte prevederi restrictive ce urmărea insta -urarea unei discipline corespunzătoare nece -sităţilor momentului. Conform acestuiStatut, personalul P.T.T. putea fi concentratla locul de muncă, intrând astfel subincidenţa legislaţiei militare pe timp derăzboi. Se cunosc cazuri când unii angajaţiai Poștei, nemulţumiţi de condiţiile de trai șide cele de la serviciu, au ameninţat cu între -ruperea lucrului. Diriginţii oficiilor poștaleau sem nalat cazurile comenduirii militarelocale, care i-a mobilizat pe loc pe poștașiinemul ţumiţi, schimbându-le uniforma depoștaș cu cea de militar. În mod clandestin,printre angajaţii Poștei circulau fluturași

care aveau scopul de a mobiliza salariaţiicontra Statutului P.T.T. Astfel de fluturași,depistaţi de agenţii Serviciului Special deInformaţii (S.S.I.), condus de faimosul EugenCristescu, se găsesc astăzi în ArhiveleNaţionale ale Românei, în fondul dedocumente al Președinţiei Consiliului deMiniștri – S.S.I. (vezi foto).

După 23 august 1944 s-au schimbatmulte lucruri în România, dar situaţia ma -terială a funcţionarilor P.T.T. nu s-a îmbună -tăţit. În Arhiva S.S.I. se găsește un memoriual poștașilor brașoveni din care rezultăiminenţa declanșării unei greve generată decondiţiile grele de viaţă și muncă. Redămalăturat documentul integral.

După cum se poate vedea din cuprinsulmemoriului protestul salariaţilor P.T.T. eracondus de sindicate, care aderaseră la Con -federaţia Generală a Muncii din România,organ central al mișcării sindicale dinRomânia, înfiinţat în ianuarie 1945 șicontrolat de comuniști. Partidele de stânga,care formau Frontul Naţional Democratic,încercau să se impună în rândul funcţio -narilor P.T.T. fie prin intermediul sindica -telor, așa cum făceau comuniștii, fie directcum era cazul social-democraţilor. Astfel,dintr-un alt document din arhiva S.S.I. aflămcă printr-o stranie coincidenţă, tot la 17

septembrie 1945 aavut loc în salaLibertatea din stradaAcademiei adunareamembrilor partidu -lui social-democratdin P.T.T., la Bucu -rești. Au parti cipatpeste 100 de oameni.

În cuvântarea sa,un oarecare Damian,de la AteliereleP.T.T., a arătat că celmai presant dezide -

Statutul P.t.t. din anul 1945


rat al celor de la Poștă este obţinereaStatutului P.T.T. Responsabilul politic de laOficiul București II, I. Roman, a explicatmodul de organizare și funcţionare aBiroului Politic în cadrul Oficiului PoștalBucurești II.

Treptat, influenţa social-democrată în

rândurile poștașilor a fost înlocuită cu ceacomunistă și odată cu penetrarea acestora înP.T.T. problemele sindicatelor din Poștă s-autopit în uriașul creuzet comunist, cu rezul -tatele binecunoscute de după 1948.

Cristian andrei sCĂiCeaNu

MeMOriuSalariații P.T.T. din orașul și Județul Brașov, urmare a hotărârilor luate în Adunarea Generală

din 17 Sept. 1945:Având în vedere că absolut toți funcționarii P.T.T. sunt într-o stare materială imposibilă

pentru a face față cu salariile lor scumpetei care pe zi ce trece devine mai excesivă, din care cauzămajoritatea lor prezintă semne distincte de subalimentare, în urma serviciului greu ce au deexecutat atât ziua cât și noaptea, fapt ce se poate constata prin procesele-verbale adresate de medicioficiali,

Ţinând seama că lupta pentru elaborarea legii reparatorii și pentru rezolvarea situației lor dintoate punctele de vedere, a pornit încă din luna Octombrie 1944, când s-a constituit Comisia destudii în scopul realizării acestei legi, adică a Statutului Personalului P.T.T.,

Ţinând seamă de faptul că după trecerea unui an de așteptare în care timp s-au întocmit perând circa 9 proiecte ale acestui statut, care pe rând au fost sistematic modificate și întârziate îndauna întregului corp P.T.T., adevărat muncitor, iar după trecerea acestui an legea care este gataîncă nu apare, din care cauză absolut toți funcționarii P.T.T. au ajuns într-o stare de necomparatcu față de toate celelalte categorii de funcționari și muncitori,

Exprimând doleanțele generale ale funcționarilor și muncitorilor P.T.T. afirmate de toțidelegații Sindicatelor P.T.T. din țară cu ocazia Congresului Uniunii Sindicatelor P.T.T. ținut laBucurești, hotărăște:

1. Dacă la termenul de 27 Septembrie 1945 nu se aplică tabelele de salarizare prevăzute denoul Statut P.T.T. vor trece la o acțiune de protest care să poată merge până la eventuala declararea unei greve pasive cu următoarele excepții:

a) Pe timpul eventualei greve pasive vor asigura pe deplin orice comunicație telegrafică,telefonică și poștală a Casei Majestății Sale Regelui;

b) Vor asigura pe deplin orice fel de comunicație telegrafică, telefonică și poștală care cade încadrul prevederilor Convenției de Armistițiu;

c) Vor asigura pe deplin comunicațiile telegrafice, telefonice și poștale ale Armatei Române;d) Idem ale Corpurilor Diplomatice și ale Misiunilor Străine din țară;e) Idem ale autorităților civile care au de executat ordine telegrafice, telefonice și poștale în

cadrul Convenției de Armistițiu.2. Nu se va executa nici un fel de serviciu telegrafic, telefonice și poștal pentru particulari și

pentru instituția P.T.T., cu excepția celor prevăzute la aliniatul 1 punctul e).3. Dacă rezultatele acestei greve pasive vor întârzia, peste 3 zile întregul corp P.T.T. este

hotărât să declare grevă activă.Toate hotărârile noastre vor fi în prealabil supuse Confederației Generale a Muncii din

România, cu contactul Comisiei locale a Sindicatelor P.T.T.Urmează 123 de semnături.


Publicatii postale, ,

Începând cu acest număr vom prezentapublicaţiile din trecut ce au avut titlul deorgane de presă oficiale ale Poştei Române.Cu ajutorul acestei călătorii în timp vomobserva şi vom retrăi emoţiile, bucuriile darşi problemele prin care au trecut colegiinoştri de demult. Veţi putea afla astfel cămulte din problemele cu care ei se confrun -tau sunt şi problemele de care noi, peste ani,ne lovim astăzi. Acest lucru se datoreazăspecificului activităţii poştale şi necesităţiisale de a fi într-o permanentă adaptare la osocietate aflată în permanentă schimbare.

Vom începe călătoria noastră alături deprimul număr din „Buletinul telegrapho –Postale” tipărit la „Imprimeria Statului”începând cu 1 februarie 1870. Sediul acestuijurnal oficial era situat în Bucureşti, pestrada Doamnei la nr. 17. Publicaţia eradestinată să apară în zilele de 1 şi 15 alefiecărei luni şi era coordonată de redactorulTh. N. Augustin. Deşi era vorba de presăspecifică serviciului poştal, ea putea fiachiziţionată şi de către particulari (unabonament anual costa 20 lei). Iniţial tirajula fost fixat la 600 de exemplare şi se preve -dea distribuirea în mod gratuit oficiilorpoştale din ţară, ministerelor, autorităţilorjudecătoreşti precum şi altor publicaţii dinţară sau din străinătate, în schimbul publica -ţiilor editate de acestea.

Din sumarul acestui prim număr tipăritîn doar 16 pagini spicuim: Scopul înființăriiacestui organ, Decrete domneşti, Rapoarte aleMinistrului de Interne, Ordine de serviciu,Deschiderea oficiului Kilia, Personal, etc.

Tabloul epocii este util cercetării trecu -tului prin secţiunile dedicate înaintărilor îngrad, transferurilor, confirmărilor în funcţie,a demisiilor sau a oricăror mişcări de per -sonal din corpul telegrafo-poştal precum şia admiterilor, a sancţiunilor şi a altor măsuriaplicate corpului elevilor acestui serviciu.

Astfel facem cunoştinţă cu mai vechiinoştri colegi dar şi cu „parfumul lingvistic”specific epocii: „În urma esamenului depusŭ,şi însuşindŭ qualitățile cerute prin publicațiuneaînserată în Monitorul Official No. 256 din 1869.DD. Radeşiu Dionissie, Constantinescu George.Cutzarida I. Achil şi Constantinescu Alecsan -dru, cu ordinul No. 13.144 s’aŭ admisŭ în corpŭca elevi supranumerarĭ, pe diua de 1 Decembrestil vechiŭ, şi s’aŭ ataşat pentru a studiaserviciul la officiulŭ Telegrafic Bucurescĭ”, „Înurma raportuluĭ Officiuluĭ Chilia cu No. 15, cuordinul No. 291 D. Bouroşu Alecsandru estenumitŭ şefŭ de cantonierĭ, pentru îngrĳirealiniilorŭ acelui officiu. Acésta cu începere de la 1Ianuariŭ stil vechiŭ 1870” sau „În urmaraportuluĭ Officiuluĭ Ismail cu No. 10, cuordinul No. 546, s’a aprobat angajarea luĭ VasilieCondru şi Ioan Neculau, în qualitate decantonierĭ a 40 leĭ pe lună. Iar vechiuluĭcantonierŭ Neculai Radu, I s’a aprobatŭ totŭacest salariŭ. Acesta cu începere de la 1 Ianuariŭstil vechiŭ 1870”.

Greutăţile logistice ale serviciului pot fiîntrevăzute şi din următorul citat: „Pentruserviciulu postal, fiind necesitate a se aprovisiona90 sacĭ de pele cu etiquetele lor şi 150 sacĭ depînză, s’a decis a se ține licitațiune prin ofertesigilate, în dioa de 5 Februariu viitor s.v. încamera directoruluĭ general, cere va fi deschisăde la orele 11 diminéța pêně la 3 după amédă, şiîn care timp se pot depune ofertele.

Saciĭ sunt a se face după diferitele modelurice vor fi presintate la licitație. Termenul pentruconfecționarea lor va fi de uă lună de la datacontractuluĭ, etc.”

Momentul reapariţiei acestei publicaţiitelegrafo-poştale nu este unul întâmplător.Deşi trecuseră puţini ani de când poştele dinMoldova şi din Ţara Românească fuseserăunite (1862), alăturarea serviciului telegraficîn 1864, importanţa economică, socială şistrategică a serviciului crescuse foarte mult,

BuletInul telegraPho – PoStalenr. 1 - 1 Februarie 1870


fapt recu noscut de numeroşi oameni politicişi de cultură ai vremii. Nu trebuiesc uitateefor turile perseverente ale autorităţilorromâne întreprinse în vederea înlăturăriiserviciilor poştale străine de pe teritoriulromânesc – moment de cotitură în istoriaRomâniei.

Vom continua în numărul următor călă -

toria noastră în trecutul corpului telegrafo-poştal analizând buletinele păstrate ca prinminune în oficiile poştale din ţară şiconservate în prezent la Muzeul NaţionalFilatelic.

sorian uYYMuzeograf

Muzeul Naţional Filatelic

Destine care au schimbat lumea


Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie1818 ca fiu de ţărani iobagi, din satulCuciulata. În acea perioadă satul era subexploatarea feudală a grofului Mikes, adomnului Boier şi a fiscului. Adevăratul luinume a fost Aron Pumnea, dar el s-a semnat:Pumne, Pumnu, iar la final Arune Pumnul.

La vârsta de 14 ani începe şcoala laOdorheiul Secuiesc; se presupune că grofulMikes, observând inteligenţa lui, îl trimite lao şcoală ungurească deşi existau şi şcoli înlimba română la Ohaba, lângă Făgăraş şi laBlaj. După patru ani de şcoală la Odorhei îşicontinuă studiile mai întâi la Blaj (1836), apoila Cluj. Făcând parte dintr-o familie deoameni liberi, la şcoală era susţinut pesocoteala părinţilor (P.V. Hanes, Ştiri despreA.Pumnul, Convorbiri Literare, aprilie 1933).

În 1843 este numit profesor de filosofie laBlaj şi în acelaşi an este trimis ca bursier laViena spre a-şi desăvârşi studiile de filosofieşi teologie. Cei trei ani petrecuţi la Viena aufost hotărâtori pentru formarea intelectualăa marelui cărturar. În 1846 revine la Blaj undeîşi reia activitatea ca profesor, devenindcolaborator apropiat lui Cipariu, alături decare va redacta ziarul „Organul luminării,gazetă bisericească, politică şi literară” în1847, iar în 1848 „Învăţătorul poporului”.

La 1848 se află în vârtejul luptelor, jucândun rol important alături de capii revoluţiei:Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu şi A.T.Laurean. La 1 aprilie s-au întâlnit la Blaj cucei de la Târgu-Mureş: Avram Iancu, Al.Papiu Ilarian, Samoil Poruţ şi Fl. Micus. Laaceastă întâlnire s-a impus ideea uneiadunări a poporului. După plecarea celor dela Tg. Mureş, A. Pumnul va redacta oproclamaţie prin care cheamă poporulromân din Transilvania să se adune la Blaj,prin delegaţii din toate satele, în duminicaTomii din 18/30 aprilie. Din păcate aceastăproclamaţie nu s-a tipărit, iar adunarea nus-a ţinut fiind neautorizată de Dieta ţării saude împărat. S-au păstrat doar copii scrise deelevi şi studenţi din Blaj sub îndrumarea luiA. Pumnul, care apoi au fost răspândite înmulte sate din Transilvania. Datorită acestuifapt, A. Pumnul va fi dat în urmărire pentrua fi arestat pe motivul că a instigat ţăranii larevoltă, de aceea nu va participa nici laMarea Adunare de la Blaj din 3/15 mai. Laaceastă adunare a fost ales în comitetulpermanent de la Sibiu, alcătuit din 25 demembri, încredinţându-i-se funcţia de„concepist”. Comitetul îl avea ca preşedintepe mitropolitul Andrei Şaguna, iar ca vice-preşedinte pe Simion Bărnuţiu.

AROn PuMnul (1818-1866)

„Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tareTe plânge-n tânguire şi locul tău natal...”

Mihai Eminescu – „La mormântul lui Aron Pumnul”


Conflictele dintre revoluţionarii românişi autorităţile maghiare capătă amploare;locuinţa lui A. Pumnul din Blaj estedevastată, iar biblioteca cu toate manu -scrisele, cărţile şi documentele au fost arsesau distruse.

Aron Pumnul se refugiază mai întâi însatul natal, Cuciulata, unde este arestat, darîn drum spre Făgăraş reuşeşte să scape.Preotul din localitatea Copăcel, P. Bănuţ,tatăl lui A.P. Bănuţ, îl ajută să treacă munţiiîn Muntenia — ţara mântuirii tuturorrăzvră tiţilor din Ardeal. Ajunge pe jos laBucureşti unde este numit de guvernulprovizoriu: „spiritul costituţiunii şi princi -piilor de libertate”. Aici este arestat de ruşi,dar reuşeşte să scape iarăşi. Urmărit şiîndurând primejdii ajunge să treacă Prutulîn Bucovina la sfârşitul lui noiembrie stabi -lindu-se la Cernăuţi — locul de odihnă alpribegiei şi al vieţii veşnice.

G. Sion în lucrarea „Proză” ni-l descrie peAron Pumnul ajuns la Cernăuţi: „un omîmbrăcat în zdrenţe, negru la faţă, pletos, cuopinci în picioare şi cu o pălărie maremocănească în cap...” (pag. 289). Pentru ceidin Cernăuţi, venirea lui Aron Pumnul a fostun eveniment important care a lăsat urme înistorie. În curând el a ajuns popular şi iubitde toţi în urma conferinţelor literare desprelimba şi originile naţiunii române. Societatearomânească l-a răsplătit cu daruri şi aju -toare, iar la 22 februarie 1849 este numitprofesor de limba şi literatura română la cea

dintâi catedră de acest fel înfiinţată înBucovina, în cadrul liceului german dinCernăuţi.

Cu toate că în anul 1860 Aron Pumnul afost chemat în ţară oferindu-i-se catedra laUniversitatea din Iaşi, acesta refuză diniubire şi ataşament faţă de elevii săi. Dintreaceştia este demn de amintit marele poetMIHAI EMINESCU, cel care i-a fostbibliotecar şi a plâns aşa de duios moarteadascălului însufleţit, amintind şi de locul luide naştere.

Aron Pumnul n-a rămas numai dascălulde catedră, el a colaborat la gazeta„Bucovina”, împărtăşind din sufletul săucald mândrie românească în acest colţ depământ, aşa de ameninţat şi atunci ca şi azicu deznaţionalizarea.

De la profesorul Aron Pumnul ne-aurămas şi câteva cărţi: „Lepturariul,Neatârnarea limbii româneşti” (1850) şi„Formarea cuvintelor româneşti” (1859).

Boala care a pus stăpânire pe trupulneputincios şi slăbit în anii grei ai pribegieia făcut ca în ziua de 24 ianuarie 1866 să sestingă din viaţă la numai 48 de ani cel cares-a dovedit a fi un bun luptător pentrudrepturile românilor.

Pentru satul Cuciulata şi locuitorii luiAron Pumnul rămâne o personalitatemarcantă şi poate cea mai importantă, iarColecţia muzeografică şi Şcoala generală îipoartă numele cu cinste şi mândrie.

preot Mircea COMŞa

BiBliOGraFie

G. Bariţiu, Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, vol.I, Inspectoratul pentrucultură, Braşov, 1993.

S. Dragomir, Studii şi documente privitoare la revoluția românilor din Transilvania în anii1848-1849, vol.V, 1940

D. Macrea, Aron Pumnul – la 150 de ani de la naştere, Editura Academiei R.S.R.,Bucureşti, 1968

G. Sion, Suvenire contemporane, Casa tipografică, Bucureşti, 1888


Traditii si obiceiuri, ,


Institutul Polonez din Bucureşti, MuzeulNaţional de Etnografie din Varşovia şiMuzeul Naţional al Ţăranului Român văinvită să vizitaţi expoziţia Chopin îndrăgostit.

Expoziţia prezintă legăturile dintremuzica tradiţională şi muzica lui FryderykChopin şi conţine lucrări ale artiştilor dindiferite părţi ale lumii – tradiţii care par să-lfi inspirat pe compozitorul polonez. AdamCzyżewski, cel care a creat conceptul acesteiexpoziţii, a colaborat cu specialişti de laInstitutul de Artă din cadrul AcademieiPoloneze de Ştiinţă, printre care Ewa Dahlig-Turek sau Maria Pomianowska (careconduce ansamblul „Zespół Polski”), eaînsăşi compozitor şi multiinstrumentist carepopularizează în străinătate muzica luiChopin. Printre obiectele prezentate înexpoziţie se află instrumentele folosite înepocă, în zona rurală din regiunea Mazovia.Unele dintre ele, precum ţambalul, basul şicimpoiul sunt încă folosite în muzicapopulară poloneză. Altele, precum suka dinBiłgoraj şi Mielec sau vioara din Płock nu ausupravieţuit până astăzi, dar au fostreconstituite după surse iconografice sau înbaza descoperirilor arheologice, fiind pre -zente în cadrul expoziţiei.

O parte importantă a expoziţiei estededicată fonogramelor care înfăţişeazăportretul muzical al artiştilor din Mazovia,care au învăţat să cânte ascultându-şimaeştrii, interpretând repertoriul ani larând.

Înregistrările de arhivă, care suntprezentate în cadrul expoziţiei, provin de laInstitutul de Artă din cadrul AcademieiPoloneze de Ştiinţă. Culegerea şi colectareamaterialelor sonore ale muzicii tradiţionale

poloneze a debutat încă din perioadainterbelică, cele mai multe dintre înregistrărifiind distruse în timpul celui de-al doilearăzboi mondial. Datorită eforturilor depusede Jadwiga şi Marian Sobieski, arhivele aufost reconstituite. Între 1950 şi 1954, întimpul unei acţiuni privind culegerea defolclor muzical (Akcja Zbierania FolkloruMuzycznego), au fost înregistrate 46.000 defonograme, multe dintre ele fiind şi astăzifolosite de către companiile de înregistrări,pentru producerea de noi discuri. Mulţu -mită înregistrării muzicienilor născuţi în adoua parte a secolului al XIX-lea şi în primaparte a secolului XX, avem posibilitatea de aexplora sunetul epocii lui Fryderyk Chopin.

Chopin nu a fost influenţat doar demuzica mazoviană sau poloneză în general.De aceea, instrumente mult mai exotice,precum santor, kemancze şi saranga pot fivăzute în expoziţie.

Janusz Prusinowski Trio înseamnă, de fapt,patru discipoli şi continuatori ai muzicie -nilor de la sat, în acelaşi timp o formaţieavangardistă cu un „sound” şi un limbaj alimprovizaţiei caracteristice. Îmbină muzicacu dansul, arhaicul cu modernul. Stilul uşorrecognoscibil al Trio-ului încearcă să facăcunoscute cele mai importante elemente alemuzicii rurale din centrul Poloniei. Demon -strează că muzica tradiţională a satuluipolonez poate fi un punct de referinţăpentru multe genuri: prin melodicitatea şitempo-ul rubato se apropie de Chopin,improvizaţiile o fac să semene cu blues-ul şijazz-ul, prin coloristică duce cu gândul lamuzica contemporană, prin expresivitateaduce cu rock-ul.

Intrarea este liberă.

Chopin îndragostit)


Traditii si obiceiuri, ,

Ţesături cu destinaţie practică, ţolurile,au cunoscut o mare răspândire în sudulTransilvaniei, mai ales în zonele în care păs -toritul a reprezentat principala ocupaţie alocuitorilor. Ţesătură specifică pentru zonelereci, de deal şi de munte, ţolul, era folosit capiesă de îmbrăcăminte, fiind caracteristicăportului pastoral din Mărginimea Sibiului,pentru acoperit patul sau pentru învelit.

Ţolurile fac parte din categoria ţesăturilorîncadrilate, decorul în carouri fiind obţinutprin încrucişarea firelor de urzeală şi bătealădiferit colorate. Acest mod de ornamentare,caracteristic pentru ţoluri, prin care secreează un decor uniform pe toată suprafaţaţesăturii, le oferă un aspect discret şi sobru,plin de eleganţă. Culoarea este de obiceiculoarea naturală a lânii, alb şi negru saumaro, uneori fiind adăugate şi fire din lânăde culoare roşie.

Ţesătura din lână era lucrată de femei, îngospodărie, tehnica de lucru fiind simplă,cea a ţesutului în patru iţe, în războiorizontal, folosită mai ales pentru pieselegroase, care apoi erau date la piuă sau lavâltoare. Ţolurile folosite pentru acoperitpatul şi pentru învelit, de dimensiuni maimari, erau confecţionate din trei-patru foicusute între ele, iar cele utilizate caîmbrăcăminte pe timp de ploaie doar dindouă foi. Ţesătura destinată confecţionăriiţolurilor era dată la piuă pentru a devenirezistentă, elastică şi impermeabilă. În timpce în alte zone, foile de ţol erau date maiîntâi la piuă şi abia apoi erau cusute între ele,în Mărginimea Sibiului ele erau date la piuăgata cusute. Timp de 24 de ore ţesăturileerau bătute cu ciocane mari de lemn, pesteele turnându-se apă; erau scoase şi împă -turite din nou, la anumite intervale de timp.

Ţoale, ţoluri, ţolica de nuntă...

Ţol, Mărginimea Sibiului, sec.XXColecția Muzeului Național al Ţăranului Român


După ce erau prelucrate astfel, se întindeaula soare să se usuce (fie pe acoperişul pivei,fie în curte). Datul la piuă asigura ţesăturilordin lână o mai mare durabilitate dar şi unaspect deosebit, ţesătura devenind deasă,impermeabilă, uniformă ca aspect şilucioasă. Ţolurile se ţeseau odată la doi-treiani şi erau folosite o perioadă îndelungatăde timp. Atunci când se uzau şi nu maiputeau fi folosite în casă erau utilizatepentru acoperit caii, mai ales pe vreme rea.

O ţolică specială, ţolica cusută, erafolosită în ritualul nunţii în satele dinMărginimea Sibiului. Asemănătoare catextură cu ţolul, ţolica avea rolul de a găticaii chemătorilor la nuntă precum şi calulmirelui. Alteori mai putea fi folosită şi

pentru acoperirea căru -ţei sau a saniei.

Ţesută în carouri, albşi negru, se deosebea deţolurile simple printr-obroderie policromă, re -alizată cu motive vege -tale mărunte, fie petoată suprafaţa, fie doarla unul din capete,decorul fiind completatde un rând de ciucurilungi, coloraţi în roşu şialbastru. La Tilişca, ţo -lica de nuntă având totcâmpul brodat cu florişi ciucuri multicolori lacapete, nu putea sălipsească din zestreafetelor. Ţolica era lucratăspecial de mireasă şidăruită mirelui, în ziuanunţii, fiind folosităpentru acoperirea ca -lului, iar apoi păstratăca obiect de preţ, maiales că unele piesepoartă semnătura şidata la care au fostlucrate.

adriana ispasMuzeograf

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Ţolică pentru calul mirelui, Mărginimea Sibiului, sec.XXColecția Muzeului Național al Ţăranului Român

Detaliu de cusătură


La plimbare prin...

Comuna Lupşa se află în judeţul Alba, peDN 75, la 9 km de Baia de Arieş şi la 95 kmde Alba Iulia. În centrul acestei comune,turistul interesat de tradiţiile şi folclorullocurilor poate vizita Muzeul Etnografic„Pamfil Albu”, unul dintre cele mai mari şiinteresante muzee de acest gen dinRomânia.

Etnografie şi istorieÎnfiinţat în anul 1952 prin eforturile

învăţătorului Pamfil Albu, muzeul estegăzduit într-o clădire construită în 1872, cuparterul din piatră şi etajul din lemn.

Muzeul din Lupşa are ca bază de pornireo singură colecţie de obiecte de artăpopulară şi de unelte folosite în gospodăriilelocalnicilor, pe care a creat-o pe lângă şcoală,imediat după Marea Unire, Sebastian Ciapa– socrul lui Pamfil Albu. Sebastian Ciapa afost un intelectual cu o vastă cultură şi unmare patriot.

Preluând colecţia socrului său, tânărulînvăţător Pamfil Albu a amenajat, în anul1937, într-o încăpere de lângă clasa unde

preda, la şcoala „din deal”, un mic muzeuşcolar.

După demersuri insistente la organele destat locale şi centrale, în anul 1950 învăţă -torul şcolii elementare de şapte ani Lupşa aprimit, pentru înfiinţarea unui adevăratmuzeu, localul vechi al şcolii primare dincentrul comunei, cu 11 încăperi, clădiredatând din anul 1870, edificată de bisericaortodoxă pentru şcoală, la etaj, şi casa paro -hială, la parter, unde mai târziu a funcţionatşi postul de jandarmi. Acest local are ovaloare arhitecturală deosebită, fiind obiectde patrimoniu.

Astfel, în anul 1952, cu ajutorul MuzeuluiEtnografic al Transilvaniei, se înfiinţeazăMuzeul Etnografic din Lupşa. ProfesorulPamfil Albu îşi continuă activitatea deîmbogăţire a patrimoniului muzeal, reuşindsă strângă aproximativ 8.107 piese, multedintre ele având importanţă naţională, toatefiind mărturii despre viaţa moţilor.

Colecţii rare în muzeuletnografic „Pamfil Albu“

Între obiectele de o valoaredeosebită, unele fiind chiarunicat, amintim de gujbe saugândile (lanţuri de lemn),colecţia de spegmnarite(mosoare pentru firul de fuior),piepteni din piele de arici,fereastră cu obloc şi cu burdufsau camnită. Muzeul deţine oimportantă colecţie de haine,cărţi rare din secolele XVII-XVIII, icoane pe lemn şi pe sticlădin secolele XVIII-XIX,minereuri, numismatică şi obogată colecţie de obiecte şi

Muzeul Etnografic „Pamfil Albu” -i s tor ia v ie a v ieţ i i moţi lor


judetul Alba,piese istorice locale, care urmăresc evoluţiamoţilor de-a lungul timpului, începând cuComuna Primitivă. Se pot admira aici untopor-ciocan din gresie şlefuită din Neoliticşi două greutăţi pentru fus sau pentrurăzboi din piatră şlefuită, din perioada deînceput a Epocii Bronzului. Tot din aceastăepocă provine şi un topor-lance cu toartădin bronz cu câteva nervuri longitudinale.

Ca orice muzeu etnografic, Muzeul dela Lupşa oglindeşte istoria moţilor şimodul de viaţă al locuitorilor din aceastăzonă, surprinzând obiceiurile şi ocupaţiiletradiţionale precum creşterea animalelor,agricultura şi prelucrarea lemnului,industria casnică textilă, extragerea şiprelucrarea aurului.

Trecut şi prezentÎnvăţătorul Pamfil Albu a avut şapte

copii, însă cea care urma să preţuiască şi săpună în valoare moştenirea primită estefiica sa Monica Rotaru.

Aceasta le arată cu mândrie celor carevin în vizită obiectele strânse de tatăl său,insistând asupra unora care îi sunt maidragi. De exemplu, nişte vârfuri de săgeţicare ar putea trece neobservate, dar caresunt dintre cele cu care locuitorii din Lupşaau aprovizionat oastea lui Horea.

Are, totuşi, un regret. Renumitul steagcu care localnicii au fost la Alba Iulia, laMarea Unire şi care era una dintremândriile muzeului a fost luat la MuzeulNaţional din Bucureşti. Steagul i-aaparţinut bunicului său, tatăl lui PamfilAlbu, care a făcut parte din delegaţia de la1918.

Trece, însă, mai departe şi se opreşteasupra acelui mic penar din lemn sculptatcu multă fineţe, cu modele tradiţionale, deun meşter local, obiectul care a dus lanaşterea celui mai complex şi mai frumosmuzeu etnografic din Apuseni.

lioara MareŞ

Bibliografie: Lupşa – aur şi oameni, Antologie monografică, Editura Pastel, Braşov, 2006


Armonie

Spaţiul verde este un loc de relaxare şi petre -cere a timpului liber, iar dacă sunteţi un adept alfilozofiei Feng Shui, veţi găsi câteva metode de avă adapta şi grădina la aceste principii.

Grădina ar trebui să fie în armonie cu întreagacasă, deci dacă în casă ai un Feng Shui bun,trebuie să-l ai şi în grădină şi invers.

În primul rând trebuie să ştim că potenţialulde energie este redat cu ajutorul celor 5 elementecare ne influnţează viaţa în mod pozitiv:

l metalul este cea mai des întâlnită soluţie,pentru că el se găseşte în toate formele. Cupru,argint, aur şi bronz sunt câteva variaţii ale ele -mentului metal. Folosirea metalului încurajeazătot felul de idei creative;

l apa simbolizează averea, abundenţa şiprosperitatea. Ea trebuie să se afle în faţa casei şinu în spatele acesteia, deoarece sprĳinul şistabilitatea voastră vor avea de suferit, iar oportu -nităţile financiare nu vor putea fi fructificate într-un mod adecvat. Atunci când este folosită îngradină, apa trebuie să fie clară şi, dacă se poate,curgătoare. De asemenea, trebuie şi să fie înpermanenţă curată;

l focul este simbolul bucuriei şi poate fireprezentat prin lămpi şi surse de lumină,culorile de bază fiind roşu, violet şi purpuriu;

l lemnul este simbolul curajului, al puterii şial încrederii. În grădină poate fi regăsit înmobilierul specific acesteia;

l pământul aduce linişte, siguranţă şistatornicie, iar culorile acestuia - galben, porto -caliu şi maro - pot fi admirate sub formaaccesoriilor dreptunghiulare sau plate.

Prezentăm mai jos câteva elemente de caretrebuie să ţineţi cont atunci când vă hotărâţi săamenajaţi o grădină:

ü pentru protecţie, intimitate şi sprĳin, înpartea din spate a grădinii plantaţi copaci maiînalţi şi arbuşti care au o creştere rapidă;

ü trebuie avut grĳă ca pomii să nu fie plantaţiprea aproape de casă, deoarece ei conţin foartemultă energie yin şi pot opri energia yang care artrebui să intre în casă;

ü copacii ale căror frunze rămân înverzite tottimpul anului sunt consideraţi mai buni dinpunct de vedere Feng Shui decât ceilalţi, deoarecefrunzele verzi simbolizează prosperitate şiabundenţa, iar pe de altă parte, crengile desfrun -zite pot genera Shar;

ü pentru îmbunătăţirea semnificativă arelaţiilor cu iubitul sau iubita, în zona de sud-vesta grădinii trebuie asigurată lumina; aceastapresupune că în această zonă plantele vor fi mairare pentru ca lumina soarelui să ajungă uşor.Amplasarea unor felinare este benefică;

ü deoarece statuetele de mici dimensiunireprezintă un simbol al grădinii Feng Shui, eletrebuie plasate în extremităţile grădinii. Ele pot fidin piatră, teracotă sau metal;

ü plantele şi florile trebuie alese în modînţelept, în funcţie de tipul de sol, lumina şicondiţiile climatice ale grădinii;

ü plasaţi pietre ornamentale şi ghivece dinteracotă pentru energia Pământului în sud-vest şinord-est. Plantaţiile de viţă de vie sunt foarteYang şi pot marca ariile de şedere şi frontiereledin grădină;

ü curţile mici şi terasele pot beneficia de unChi suplimentar benefic, adus de plantele agăţă -toare, iar rocile pot echilibra balanţa dintreenergiile Yin şi Yang;

ü o regulă esenţială care se aplică tuturorplantelor şi florilor este ca acestea să fie perfectsănătoase. La cel mai mic semn de îmbolnăviretrebuie tratate sau înlocuite pe loc;

ü culorile puternice sunt un atu important,mai ales în cazul plantelor armonizate celor 5elemente Feng Shui: plante în armonie cu lemnul(anthurium), plante în armonie cu focul (floarea-soarelui, margareta), plante în armonie cu pă -mântul (clematitele), plante în armonie cumetalul (iarba grasă), plante în armonie cu apa(ochiul-boului).

Multe flori, respectiv plante, simbolizeazăfericirea şi pot fi folosite cu succes pentru a atrageun Feng Shui bun. Vă prezentăm câteva exemple:

Crizantemele galbene sunt foarte apreciate şirespectate în cultura chineză şi în cea niponă,galbenul fiind o culoare bună, asociată toamneişi liniştii, păcii, relaxării. Pentru a atrage energiilepozitive, crizantemele trebuie aşezate în grădinăsau în jardiniera din faţa ferestrei pe perioadaverii.

Bujorul este văzut de chinezi ca regele florilor,o floare a bogăţiei şi a onoarei, o floare Yang şiesenţa primăverii. Toate culorile sunt consideratenorocoase, dar culoarea roşie este cea mainorocoasă pentru familiile cu fete care îşi cautăpartener. Pentru a atrage relaţiile, căsătoriile sau

Grădina Feng Shui


romantismul în casă, bujorul trebuie plantat încolţul de sud-vest al grădinii.

Magnolia, în special magnolia albă, este unsimbol al purităţii. O singură magnolie plantatăîn partea din faţă a grădinii aduce fericire şiprosperitate casei. Cei care aleg să planteze omagnolie în partea din spate a grădinii vor aveaparte de o creştere rapidă şi sigură a averii.

Narcisa reprezintă dragostea ascunsă şimodestă şi este considerată un simbol alsensibilităţii. Chiar dacă este o floare delicată, sepretează foarte bine pe soluri sărăcăcioase.

Philodendron scandens (planta-bogăţiei) sedezvoltă cel mai bine în zonele din grădinăbogate în apă, dar poate fi utilizată şi ca plantă deinterior. Iubeşte umbra şi nu-i prieşte luminaputernică. În mod normal, frunzele sale suntmici; dacă şi-au mărit diametrul foarte mult,planta a devenit parazită şi nu vă mai aduce unFeng Shui bun.

Floarea de prun semnifică puritatea, iar prunuleste apreciat pentru parfumul său şi reprezintăun important simbol al longevităţii, datorităfaptului că, cjiar şi atunci când copacul aîmbătrânit, el mai înfloreşte încă. Dacă vă doriţiun prun în grădină, plantaţi-l undeva în spatelecasei, ideal în sectorul nordic.

Ce plante trebuie evitate, deoarece auconotaţii negative şi aduc un Feng Shui prost:

• plante cu ţepi, spini şi/sau cu frunze subţirişi ascuţite, cum ar fi cactuşii ţepoşi, arbuştii detrandafir şi yucca;

• plantele a căror creştere a fost împiedicatăîn mod artificial, cum sunt bonsaii. Bonsaiul estecel mai nefavorabil în ceea ce priveşte norocul deavere;

• plantele cu crengile plecate în jos şi care dauo impresie de tristeţe, cum ar fi salcia-plângă -toare.

Aceste plante nu au ce căuta într-o locuinţăsau grădină Feng Shui, dar, dacă totuşi vă placfoarte mult, trebuie să ţineţi cont de următoarele:

Cactuşii țepoşi trebuie poziţionaţi în aşa felîncât să pară mai curând că păzesc casa, decât căreprezintă o ameninţare pentru ea (ţepii lorreprezintă tot atâtea săgeţi ce emană energieostilă).

Tufele de trandafiri trebuie plantate puţin maideparte de casă, astfel încât să dea senzaţia că oprotejează. În acest fel, semnificaţia lor se poatetransforma într-una favorabilă, mai ales căpetalele de trandafir au de obicei culori Yang.

Bonsaii ar trebui ţinuţi în afara casei, eventualîntr-o seră separată, aşa încât să nu fie asociaţi cucorpul principal al locuinţei. Ei nu trebuie dispuşiîn niciun caz la intrarea în casă sau pe lângăpoartă, pentru că sugerează stagnarea, o energieciuntită şi împiedicată să se dezvolte.

Ca o concluzie, grădina Feng Shui este acel spațiuverde în care cele cinci elemente – foc, apă, lemn,pământ şi metal – formează un echilibru armonios. Deaceea ne simțim foarte bine în acest loc şi simțimliniştea şi relaxarea de care avem nevoie.

Dorina CaNJa


Familia: CycadaceaeÎnălţime: 1.2 mDiametru: 70-90cmExpunere: lumină indirectă Udare: medie

Coltul verde,

DescriereSpeciile din genul Cycas se disting prin

eleganţa frunzelor asemănătoare celor depalmier, cu care planta este deseori confun -dată. Sunt plante primitive neschimbate,păstrându-şi aspectul încă din vremuripreistorice, din perioada Mezozoică, acummai mult de 150 de milioane de ani. Astăziexistă în jur de 10 specii de cycade. Forma şitextura sa unică o fac o plantă foarte cautatăatât pentru arta peisageră (acolo undecondiţiile de climă o permit), cât mai ales caplantă de interior.

Cycas sunt plante dioice, adică au florilede sex masculin şi feminin pe plante diferite.Planta femelă poartă un fel de ciucurei, iarcea barbatească nişte conuri solzoase. Plantaadultă prezintă un trunchi cilindric, gros,cucicatrici cu resturi ale frunzelor îmbătrâniteşi uscate. Frunzele colorate strălucitor, foartelungi şi frumos arcuite, sunt compuse dinnumeroase foliole, la randul lor alungite şiascuţite, cu aşezare penată. Durata de viaţăa unei frunze este de mai mulţi ani.

Îngrĳire şi cultivareFaptul că are o rată a creşterii foarte

scăzută (de mai puţin de 3 cm pe an) face caspecimenele de interior să rămână în acelaşighiveci pe termen mai lung. ReplantaţiCycas numai o dată la 3-4 ani, când rădăci -nile vor umple complet ghiveciul. Efectuaţireplantarea primăvara şi folosiţi un compostbine drenat deoarece apa nu trebuie săstagneze între rădăcini.

Frunzele tinere apar toate odată, într-unmodel circular şi sunt foarte fragile timp decâteva săptămâni. Nu le deranjaţi şi nutransplantaţi planta când are frunze noi, ci

oferiţi-i condiţii bune de lumină; luminaredusă va face ca frunzele să crească foartelungi, iar lumina puternică le face să ramânămici.

Vara planta poate suporta temperaturichiar până la 42oC. Temperatura optimă esteîntre 24-30oC. Udaţi planta frecvent, darmoderat, iar pentru a oferi plantei elemen -tele nutritive necesare, la fiecare 6-8 săptă -mâni administraţi-i un îngrăşământ lichid înapă. Din iunie până în septembrie menţineţi-o la loc deschis, dar la adăpost de soareleputernic.

Toamna şi iarna udaţi-o atât cât sămenţineţi substratul umed şi asiguraţi otemperatură cuprinsă între 15-18oC. Dacătemperatura scade sub 15oC udaţi-o maipuţin. Temperaturile foarte scăzute potîngheţa frunzele, care devin gălbui saumaro. În acest caz, înlăturaţi frunzeleafectate şi încurajaţi apariţia altor frunzeprimăvara. Dacă temperaturile scad sub -11oC planta poate muri, dar dacă trunchiulşi coroana de frunze rămân tari, lemnoase,atunci sunt şanse ca planta să îşi revină.Dacă trunchiul a devenit moale, atunci nu semai poate face nimic.

lumina. În mediul natural, Cycas creşteîn plin soare, dar se adaptează foarte bine lazone umbrite, locuri cu lumină puternicăsau în care primesc câteva ore de soaredirect dimineaţa şi seara.

Substratul trebuie să fie bine drenat şibogat în humus, deşi aceste plante cresc bineîn orice tip de sol. Fie că îl plantaţi îngrădină, fie în ghiveci, aveţi grĳă să fie puţindeasupra nivelului pământului şi nu faceţiun şant în jurul lui, pentru că nu îi place apacare se adună la baza trunchiului. Preferă săstea în pământ mai uscat decât ud.

Cycas

apa. Această componentă depinde decantitatea de lumină disponibilă. Dacăplanta este în ghiveci, nu o udaţi decâtatunci când pământul este aproape uscat.Dacă primeşte soare direct dimineaţa şi/saudupă-amiaza sau dacă temperaturile suntcrescute, trebuie udată cel puţin o dată pesăptămână. Plantele crescute în condiţii delumină redusă şi temperaturi scăzute trebuieudate numai la câteva săptămâni. Dacă esteafară, se udă numai când pământul esteuscat, dar nu trebuie menţinut mereu ud.Planta bine înrădăcinată supravieţuieşte cuuşurinţă secetei.

Înmulţirea. Se face prin seminţe sau prinbutaşi. Se recomandă înmulţirea prin butaşideoarece cea prin seminţe este mai anevo -ioasă datorită timpului îndelungat necesargerminării.

Butaşii care cresc la baza truchiului suntexcelenţi pentru a o înmulţi. Planta poate fimultiplicată pe toată durata anului. Plantaţilăstarii într-un compost fertil şi menţineţi-lla 24-27oC. Se plantează în pământ uşordrenabil sau un amestec nisipos în aşa felîncât jumătate dintrunchi să fie deasu -pra nivelului soluluişi se udă bine. Pânăla următoarea udarelăsaţi pământul sădevină aproape us -cat. Cel mai bine e săplasaţi ghivecele într-o zonă umbrită (a -fară) sau bine lumi-nată (în casă). Încet-încet, rădăcinile vorîncepe să se for mezeşi primele frunze vorapărea câteva lunimai târziu. Cândapar frunzele aplicaţişi o doză potrivită defer tilizator şi udaţicând pământul eaproape uscat. Lasaţirădăcinile să se dez -

volte complet în ghiveci înainte de atransplanta planta.

specii. Cycas revoluta originară dinIndonezia şi Japonia; Cycas circinalisseamănă cu Cycas Revoluta dar are frunzelemai netede şi mai graţioase şi este originarădin India şi Madagascar; Dion edule –originară din Mexic; Encephalartos şiMacrozamia originare din Africa de Sud şirespectiv Australia.

Boli şi dăunătoriPete brune: Nu aţi udat suficient planta în

timpul verii sau aţi ţinut-o la frig în timpuliernii

Îngălbenirea frunzelor bătrâne: Aţi udat saufertilizat excesiv planta.

Îngălbenirea frunzelor tinere: fertilizareexcesivă sau pământ de slabă calitate. Odatăce frunzele au devenit gălbui sau maronii eletrebuie rupte de pe plantă.

Afidele şi coşenilele: Folosiţi un produs dincomerţ pentru a le îndepărta, pe care să îlaplicaţi conform instrucţiunilor de peambalaj.


Gabriela BOtiCi

Acum câţiva ani m-am aşezat pe scaun şinu m-am mai putut ridica. Aşa a început. Decând eram copil am observat că un şold eraun pic mai teşit, lungimea la craciipantalonilor nu era egală, pantofii nu setoceau la fel, iar mai târziu mă durea în punctfix la unul dintre şolduri după ce conduceammaşina. Am apelat la un practi cant Ymeihoşi am simţit pe propria piele beneficiilemetodei. Aşa am hotărât să învăţ şi eu ca săpot veni în ajutorul celor interesaţi. Deci aşaînceput. Între timp am câştigat experienţă,am lucrat cu copii şi adolescenţi, rezultatelefiind remarcabile. Am devenit din ce în cemai entuziasmată de metodă şi de beneficiileei. Platfus, scolioze incipiente, picioare în X,mers defec tuos sunt simptome care seameliorează considerabil sau chiar se revinela norma litate. YUMEIHO® este o metodăterapeutică bazată pe acţiuni manualeefectuate asupra întregului corp uman învederea păstrării sau ameliorării stării desănătate; cuprinde circa 100 de manevre carese efectuează asupra întregului corp.

Este cunoscută şi sub denumirea de„Metoda de îndreptare a coxalelor, masaj şipresopunctură” sau „Masaj special OrientalSaionji”, însă denumirea originală esteTERAPIA YUMEIHO®.

Tehnicile şi procedeele speciale de masajprecum şi celelalte aplicaţii terapeuticemanuale incluse în practica Yumeiho derivădin elemente ale medicinei tradiţionalechineze şi japoneze, cum ar fi practicaancestrală Zheng Ti Fa (aplicaţii terapeuticemanuale practicate în cadrul cunoscuteimănăstiri SHAOLIN). Parte din acestemetode terapeutice au fost aduse în Japoniaîn anul 1948 de către maestrul japonezSHUICHI OHNO HIDEGATSU.

Domnul doctor MASAYUKI SAIONJI,elev al maestrului OHNO, a studiat peste 20de ani diverse practici terapeutice tradiţio -nale extrem orientale. Aşa s-a născut

TERAPIA YUMEIHO®, maestrul Masayukifiind considerat fondatorul acesteia.

TERAPIA YUMEIHO® este răspândită lanivel mondial prin intermediul InstitutuluiInternaţional de Medicină PreventivăPractică din Tokyo – Japonia.

La ora actuală terapia YUMEIHO® sepractică în peste 30 de ţări, în cadrul a diversecentre medicale, cabinete private, clinici,centre de recuperare medicală sau instituţiide cercetare medicală în care experienţaclinică şi investigaţiile efectuate prin metodeştiinţifice au dovedit complexi tatea şi multi -tudinea efectelor benefice ale terapiei.Aceasta constă în aplicarea metodi că a unuiansamblu complex de procedee manuale şiexerciţii fizice în scopul restabilirii echilibru -lui funcţional al organismului uman, astfelfiind eliminate sau ameliorate o gamă variatăde tulburări care pot genera atât îmbolnăviriacute, cât şi suferinţe cronice.

Deşi este o metodă concepută pentru a fiaplicată preponderent în scop preventiv senumeşte totuşi terapie Yumeiho deoareceţelul principal al acesteia este tratarea saudiminuarea cauzelor tulburărilor funcţiona -le care, în timp, pot genera suferinţe cronice.De asemenea, Terapia Yumeiho poate fiaplicată şi în scopul prevenirii sau încetiniriievoluţiei suferinţelor deja prezente.

Principiile teoretice care stau la bazaacestei terapii sunt următoarele:

• Există o strânsă interdependenţă întrestarea de sănătate a coloanei vertebrale şi ceaa întregului corp uman.

• Poziţia dominantă a centrului de greu -tate al corpului poate influenţa starea desănătate în mod direct prin solicitări anor -male ale articulaţiilor, muşchilor etc., şi indi -rect prin tulburările induse la nivelul coloaneivertebrale – cifoze, scolioze, hiper/hipolordoze, artroză vertebrală, discopatii, etc.

• Starea articulaţiilor centurii pelviene(sacro-iliacă, coxo-femurală) afectează

Sanatate( (

ianuarie - martie 201252

Profilaxia, ameliorarea sau vindecarea scoliozei la copii prin Terapia YUMEIHO


coloana vertebrală şi poziţionarea dominan -tă a centrului de greutate al corpului. Astfel,pe lângă suferinţa prezentă la nivelul cen -turii pelviene se vor induce şi tulburărifuncţionale la nivelul întregului organism.Aceste tulburări funcţionale generează, întimp, suferinţe cronice ale aparatului loco -motor, inclusiv îmbolnăviri grave ale orga -nelor interne, sistemului nervos şi apara-tului circulator.

• Asimetriile oaselor coxale (ale bazinu -lui) respectiv anomaliile de poziţie alecentrului de greutate pot induce modificărivizibile la nivelul întregului organism: faţaasimetrică, membrele inferioare şi superioa -re asimetrice, torace asimetric, suferinţe careapar dominant pe o parte a corpului, etc.

A întocmi un grupaj de indicaţii medicaleadresate masajului, manipulărilor osteoarti -culare, punctoterapiei, gimnasticii, respectiva tuturor tehnicilor şi procedeelor incluse înterapia Yumeiho® (şi a metodelor terapeuticesimilare) – cum se obişnuieşte în alte dome -nii ale fizioterapiei – este o tentativă şi omisiune aparent facilă, dar totodată dificilăşi, paradoxal, inutilă şi absurdă. De ce?Pentru că indicaţiile acestor aplicaţii tera -peutice sunt nenumărate. Chiar dacă dorimsă încercăm o clasificare a acestora, riscăm

să ne expunem criticii, datorită hazarduluişi omisiunilor. Prezentăm o expunereaproximativă a acestor indicaţii, cu scopulde a reduce la minimum ignorarea saunecunoaşterea lor.

Tulburari de statică şi dinamică ale apa -ratului locomotor cum ar fi: asimetrii debazin, cifoze, scolioze, hiperlordoze şi com -binaţii şi complicaţii ale acestora (cifosco -lioze, etc.); distribuţia necorespunzătoare agreutăţii corpului la nivelul bazinului,respectiv la nivelul membrelor inferioare(prevenirea patologiei induse de acestetulburări sau ameliorarea patologiei pre -zente); rigiditate musculo-articulară, laxitateligamentară; tulburări de mers, echilibru,statică, datorate cauzelor mai sus menţio -nate şi a complicaţiilor induse, etc. Acesteasunt doar o parte a acestor indicaţii cureferire în mod special la copii şi tineri.

Abordarea se va face preponderent înplan profilactic. Adică se vor corecta aceletulburări (anomalii) funcţionale care creazădisconfort sau care, pe termen lung, potinduce stări patologice.

Cristina COValicoaching&yumeiho, consiliere&psihoterapie,

aromoterapie&gemoterapie

înai

nte

după

Note preluate după Sorin Iga – Preşedinte SRY (Societatea Română de Yumeiho)


Farmacia naturii

Ritualuri străvechiPuţini arbori sunt atât de iubiţi de

români, precum salcia. Este primul copacvestitor de primăvară, prin mugurii săipufoşi, apoi primul care înfrunzeşte şi, înfine, printre ultimii care îşi pierd veşmântulverde, toamna târziu. Etnologii au desco -perit zeci de ritualuri şi credinţe străvechilegate primăvara de sălcii. Ritualuri defertilitate, de protecţie a vitelor şi a semă -năturilor. Dar mai ales ritualuri de dragoste:fetelor de măritat le lăsau flăcăii la poartămâţisori de salcie, ca să le mângâie şi să leîmblânzească sufletul. Chiar şi icoaneleîmpodobite cu ramuri de salcie, purtate decredincioşi la slujba de Florii, ca să aducănoroc şi belşug în casă. Cât despre aplicaţiilemedicinale ale salciei, mai ales cele deprimăvară, s-ar putea scrie biblioteci. Întoate zonele ţării, fiertura era administratăcontra năduşelii (astmului) şi a frigurilor(malariei). În Banat şi în Ţara Năsăudului, sedădea contra rastului (inflamaţia splinei). ÎnNordul Moldovei, la mănăstiri, cu fierturi deramuri tinere de salcie erau alinate sufe -rinţele celor cu oftică (tuberculoză pulmo -nară) sau cu aprindere la plămâni (pne-umonie). Scoarţa de salcie măcinată le eradată copiilor ca să nu facă pântecăraie(toxiinfecţie alimentară). Băile cu salcie sefăceau când era vremea umedă sau cu vânt,pentru a preveni şi trata durerile articulare.Toate bolile care se agravau la vânt erauconsiderate ca fiind o specialitate a salciei,ale cărei ramuri flexibile, mereu trium -fătoare în lupta cu vântul, i-au inspirat pevindecătorii populari.

RecoltareaPrimăvara, devreme, se culeg florile de

salcie, adică acei mâţişori complet deschişi,de culoare verde-alburie, cu un miros fin,abia simţit. Florile de salcie se desprind de

pe ramuri, se usucă la umbră, imediat dupărecoltare, în strat subţire, depozitându-seapoi în pungi de hârtie. În luna aprilie, cândseva începe să circule, se recoltează şi scoarţade salcie. În acest scop, se taie doar crengiletinere, care se vor regenera uluitor de rapid,salcia fiind campioană absolută în acest sens.Se taie, aşadar, lujerii tineri, de 1-2 ani, de pecare se curăţă scoarţa cu ajutorul unuibriceag, punându-se apoi la uscat, în strat de3-4 centimetri grosime. Când scoarţa îşipierde complet elasticitatea şi devinecasantă, procesul de uscare s-a încheiat şi sepune la păstrare, în săculeţi de pânză.

Preparate din salcieFiertura de scoarţă de salcie. Se pun două

linguriţe de pulbere de scoarţa de salcie într-un pahar de apă şi se lasă la maceratvreme de 6-8 ore, la temperatura camerei,după care se strecoară. Extractul obţinut se

P r i m ă v a r a s ă l c i i l o r

Farmacia naturii


pune deoparte, iar planta rămasă dupăfiltrare se fierbe vreme de cinci minute, cu250 ml de apă, după care se lasă să serăcească. În final, se combină cele douăextracte, iar preparatul obţinut se vaadministra pe parcursul unei zile.

Infuzia combinată de mâţişori de salcie.Cum arată şi numele, se combină extracţiala rece cu cea la cald, conservându-se astfelprincipiile active. Mod de preparare: 2-3linguriţe de flori de salcie mărunţite se lasăla înmuiat într-o jumătate de cana de apă, deseara până dimineaţa, când se filtrează;maceratul se pune deoparte, iar pulberearămasă se opăreşte cu încă o jumătate decană de apă fierbinte, 20 minute, după carese lasă la răcit şi se filtrează; se combină celedouă extracte. Doza - 3 căni pe zi, băuteînainte de masă cu un sfert de oră.

Pulberea de scoarţa de salcie. Scoarţa desalcie se macină fin, cu râşniţă de cafea, sause mărunţeşte în piua, după care se cerneprin sită pentru făină albă. Pulberearezultată se păstrează într-un borcan desticlă închis ermetic. În general, pulberea descoarţa de salcie nu se ţine mai mult de 30zile, deoarece prin oxidare tinde să-şi piardăproprietăţile terapeutice. Se administrează ojumătate de linguriţă rasă de pulbere (cca. 2grame), de 3-6 ori pe zi, pe nemâncate.Praful se ţine sub limbă vreme de câtevaminute, după care se înghite cu apă.

Extractul de scoarţă de salcie. Este genulde remediu pe care este bine să îl aveţi înorice moment la îndemână, fiind de oeficienţă rară, contra febrei, inflamaţiei şi adurerii. Extractul se obţine industrial la rece,prin dizolvarea principiilor active ale salciei,într-o soluţie alcoolică, care apoi seconcentrează prin uşcare. Se obţine unprodus ca un praf fin, cenuşiu, extrem deconcentrat. De regulă, se iau 3-6 capsule a400-500 mg de extract de salcie pe zi, în curede 30 de zile, urmate de 15 zile de pauză.

Tratamente interne* Meteosensibilitate - se bea dimineaţa şi

seara câte o cană cu infuzie combinată demâţişori de salcie, pe stomacul gol.

* Răcelile şi gripa - remediul sigur încazul acestor afecţiuni este extractul desalcie, administrat sub formă de capsule,câte 3-6 pe zi. Salcia scade sau eliminădurerile de cap şi musculare, măreşteimunitatea şi ajută organismul să luptecontra infecţiei şi, nu în ultimul rând,elimină stările de confuzie mentală şi desomnolenţă, care adesea însoţesc răcelilesevere. Pe timpul tratamentului cu salcie, serecomandă, în mod special, consumul masivde lichide, câte 2,5 litri pe zi.

* Febra - extractul de salcie are efectefebrifuge mai uşoare decât aspirina desinteză, în schimb, nu are acţiunile adverse(în special asupra stomacului şi a vaselor desânge) ale medicamentului de sinteză. Se iaucâte 200 mg de extract de salcie, o dată la 1-2 ore, pentru scăderea febrei, dar doar atuncicând aceasta depăşeşte 38,5 grade Celsius.

* Durerile de cap - salicilaţii din scoarţăde salcie sunt un remediu anti-durere maibun decat aspirina de sinteză. Pentrucalmarea durerii de cap produsă de curenţiide aer rece, de viroze, de oboseală etc., serecomandă administrarea fierturii de scoarţăde salcie, câte 500 ml pe zi, dar nu mai multde 1800 mg zilnic.

* Durerile menstruale - intern, se iaextract de salcie (600-800 mg zilnic), iar peabdomenul inferior se pun comprese caldecu fiertură de scoarţă de salcie. Luată intern,salcia reduce durerile din zona bazinului şidin cea lombară, reduce starea deiritabilitate psihică şi elimină durerile de capspecifice menstrelor. Aplicată extern, subforma compreselor calde, fiertura de salcieelimină spasmele uterine şi favorizeazăoprirea hemoragiei (prin conţinutul detaninuri).

* Guta, valori ridicate ale ureei în sânge -se face o cură cu fiertură de salcie, din carese beau 500-750 ml zilnic, între mese, pe o


perioadă de trei săptămâni. Salcia are unintens efect depurativ, determinândmobilizarea ureei si a altor substanţe înexces din ţesuturi şi eliminarea lor prinurină şi prin transpiraţie.

* Diaree, toxiinfecţie alimentară - seadministrează pulberea de scoarţă de salcie,câte 3-6 linguriţe pe zi, pe stomacul gol.Scoarţa de salcie este un puternic antiseptic,taninurile sale precipitând în intestin cubacteriile şi inactivându-le. De asemenea,scoarţa de salcie are efect absorbant, ajutândla refacerea consistenţei normale ascaunelor.

* Tendinite, bursite - inflamaţiiletendoanelor şi ale bursei sinoviale sunttratate cu succes cu extract de scoarţă desalcie. Se ţin cure, cu o durată de 2-4săptămâni, timp în care se iau câte 800 mgde extract de salcie zilnic, pe stomacul gol.Acelaşi tratament este valabil şi pentrutratarea durerilor musculare, inclusiv a

durerilor musculare produse de supraefort(febră musculară).

* Adjuvant in hipertensiune - seadministrează 800 mg de extract de salciezilnic, în cure de câte 6 săptămani, urmatede alte două săptămâni de pauză. Scoarţa desalcie are efect vaso-dilatator, scăzândpresiunea sanguină, iar în acelaşi timpprotejează, prin acţiunea sa antioxidantă,vasele de sânge împotriva formării dedepuneri de grăsime şi de colesterol (careapar frecvent la hipertensivi).

Precauţii şi contraindicaţiiTratamentul cu salcie este contraindicat

persoanelor sensibile la aspirină, precum şifemeilor însărcinate sau care alaptează.Extractul de salcie se va administra cuprudenţă în cazul tulburărilor de coagularea sângelui, afecţiunilor renale şi hepaticesevere, ulcerului gastro-duodenal.

www.formula-as.ro


Psihologie

Ne putem întreba pe bună dreptate de la cevârstă este util să consultăm psihologulspecializat în dezvoltarea infantilă timpurie.Este ştiut că, dacă intervenţia sa se sprijină peinstrumente elaborate pentru psihodiagnozadezvoltării infantile, acestea sunt din ce în cemai precise odată cu înaintarea în vârstă astfelcă, începând cu 5 ½ - 6 ani, diagnosticulfuncţiilor cognitive majore – inteligenţa şimemoria – este foarte precis, prezentând omare stabilitate în timp. Vârstele din ce în cemai mici sunt din ce în ce mai greu abordabilepsihometric, cu rezultate care prezintă o marevariabilitate temporală, am zice invers propor -ţională cu factorul vârstă. Şi totuşi, se ştie căşansa de recuperare a deficitelor de dezvoltareeste cu atât mai mare cu cât măsurile suntinstituite mai de timpuriu, dată fiind plasticita -tea funcţională ridicată a sistemului nervos aacestor vârste. Deci, deşi imprecisă, instabilă şisincretică, diagnoza psihologică timpurie areun rol major în recuperarea deficitelor dedezvoltare, aşa că ea ar trebui instituită cât maitimpuriu posibil. Dar cât de timpuriu, totuşi?Am putea spune că încă de la naştere, iar dacăam fi extrem de scrupuloşi şi în acord cu ceeace se petrece actualmente în lumea civilizată,chiar dinainte de naştere.

Aşadar, ce caută psihologul în zona mater -nologiei şi a neonatologiei (fenomenologiamedico-psihologică din jurul perioadei denaştere)? Nu este mai de dorit ca prezenţa luisă fie una consistentă în zonele dinamice aledezvoltării infantile timpurii, unde el să acordeo asistenţă calificată în problemele de normali -tate/anormalitate, ale tulburărilor specifice şinespecifice privitoare la evoluţia infantilă? Nuar trebui lăsată maternologia în grija exclusivăa specialiştilor care sunt cu adevărat vioaraîntâi în acest domeniu, adică obstetricienii,ginecologii şi, bineînţeles, moaşele? Eu însumiîmi datorez viaţa unei moaşe bune, şi nu unuipsiholog bun! Şi totuşi, cele mai mari douăconstrucţii psihologice din toate timpurile,teoria psihogenetică a elveţianului Piaget şipsihanaliza austriacului Freud îşi duc premi -

sele teoriilor până la punctul zero al vieţiiindividuale care este momentul naşterii.Pentru Freud, mama este primul Eu al copilu -lui, dar, în măsura în care ea opune rezistenţăunora dintre trebuinţele elementare ale fătului,ea este şi primul său Altul. Oliţa cu treabamare este primul „cadou” pe care copilul îlface adultului, deoarece este prima constrân -gere la care el se supune benevol de dragulaltcuiva. Sub raport afectiv întreaga dezvoltareafectivă a copilului este condiţionată desecuritatea emoţional-afectivă pe care fătul oresimte în relaţia sa cu adultul, în special cumama. Actul hrănirii produce în mod secun -dar fenomenul de introiecţie şi de identificarecu adultul semnificativ, produce deschidereacătre dezvoltarea ulterioară a Eului propriu.De unde şi rolul special pe care îl are situaţiade hrănire şi importanţa deosebită a alăpta -tului pentru crearea comuniunii afective amamei cu puiuţul ei. Împreună cu mai toţipsihanaliştii Freud vorbeşte despre nevroza deseparaţie, generată de înţărcare (în fapt primulsevraj din viaţă, care devine astfel un prototipal abţinerilor de tot felul la care suntemconstrânşi ulterior), eveniment care contrazicedorinţa inconştientă a copilului de a fuziona cumama sa. La început am fost doar unul, ziceaşi poetul Nichita Stănescu...

Există câteva experienţe naturale caredemonstrează că, la vârste mici, dezvoltareaafectivă o precede pe cea cognitivă şi o faceposibilă. Astfel, fenomenul de hospitalism şide avitaminoză afectivă, frecvent întâlnite înlocurile unde sunt instituţionalizaţi copii(orfelinate sau leagăne de copii) indică un faptincontestabil: unde iubire nu este, nicidezvoltare cognitivă normală nu este...

Poate cel mai tulburător fenomen de lascara unei întregi vieţi umane este chiarnaşterea care, după acelaşi Sigmund Freud,reprezintă ieşirea din paradisul intrauterin şiasumarea unei vieţi în nume propriu. La Freudanxietatea de intensitate maximă este numităangoasă, etimonul său nefiind germaniculangst, ci latinescul angustie (strâmtoare). A te

PSIHOlOGul şi nEOnAtOlOGIA


naşte înseamnă a traversa o strâmtoare, cutoate riscurile de rigoare, căci există oprobabilitate însemnată să nu o faci la termensau să nu o faci bine, adică să nu vii încă de lanaştere cum trebuie pe această lume. De aceeadatorăm atât de mult celor care stau de veghela capătul dinspre început al vieţii noastre,ginecologi, obstetricieni sau moaşe. Dar poateşi psihologi, deghizaţi parţial în fiecare dintrecategoriile anterior menţionate, sau chiarpsihologi-psihologi care se specializează peaceastă zonă a dezvoltării umane, luând însarcină tot ce s-ar putea petrece rău pentru acompromite o naştere normală: fata/femeiapoate duce sarcina greu, poate să nu fiepregătită să devină mamă sau să nu o doreascăprea mult, sau chiar deloc. În consecinţăcopilul poate veni pe lume – şi faptul este maifrecvent decât ne putem imagina – într-unmoment nepotrivit, când nu este nici aşteptatşi nici dorit. Din bucuria şi împlinirea unuidestin, copilul poate fi incidentul supărătorcare tulbură echilibrul uneia sau mai multorvieţi. Ne putem imagina, odată cu poeta AnaBlandiana, o cruciadă a copiilor nenăscuţi saucare au fost născuţi împotriva voinţei mamelorlor, printr-un decret care transforma maternita -tea într-o obligaţie strict demografică şi atât.

În rezumat, psihologul calificat poate asistaviitoarea naştere încă dinainte ca ea să seproducă, pregătind cu atenţie mama pentruceea ce ar putea fi evenimentul suprem şidistinctiv al vieţii ei, prin care condiţia sa defemeie este răscumpărată de toate relele pecare destinul i le-a impus. Căci doar ea singură,femeia, poate da viaţă, fiind elementul delegătură care asigură continuitatea umană pepământ. Psihologul ar putea ajuta la oimplicare mai activă şi mai profundă a tatăluiîn acest proces, printr-o resuscitare mai activăa atât de atrofiatului său sentiment patern, careare mai puţin o bază instinctuală, cât mai multuna narcisică. Psihologul ar putea militapentru un mediu spitalicesc mai bogat afectivşi senzorial, pentru ca el să devină mai directcomparabil cu cel din familie. Amneziainfantilă nu acoperă integral mica copilărie, iartraumele neonatale par să ne urmărească pe totparcursul vieţii, după cum dovedeşte hipnoza

regresivă. Psihologul ar putea să ajute catego -riile mai speciale de mame, şi anume pe celecu riscuri şi vulnerabilităţi crescute sau pe celecomplet nepregătite să intre în rolul de mamă,să accepte cu bucurie acest rol şi implicitmisterul creaţiei.

„Cică să mai naşti părinţi!” spunea unadolescent hâtru despre propiii săi părinţi. „Techinui, îi naşti, îi creşti, şi când ajung mari îţifac numai necazuri!” Avea foarte multădreptate căci ei, copiii, sunt cei care ne fac penoi părinţi. Psihologul din zona dezvoltăriiinfantile timpurii ar putea să ajute semnificativla accelerarea şi normalizarea acestui proces,ca şi la reducerea panicilor şi a perspectiveicatastrofice care chinuie mai ales cupluriletinere, aflate la primul lor copil. I-ar putea deciajuta pe genitori să depăşească spaimele şiperfecţionismul obsesiv al începutului pentrua intra rapid şi normal în rolul de părinţi.

Ca şi concluzie aş menţiona faptul că, dacăla vremea lui Socrate vroia să facă filosofie cuaceeaşi pricepere ca şi mama sa, care era moaşă(de unde şi numele de maieutică = moşire datmetodei sale), psihologul de azi trebuie sătransforme actul naşterii şi al dezvoltăriiinfantile după canoanele unei filosofii a bucu -riei şi implicării responsabile. Obiectivele saletimpurii vor fi potenţarea sentimentelor mater -nale şi paternale încă dinainte de naştere, pre -gătirea psihologică complexă pentru intrarearapidă în rolul de părinţi maturi şi neanxioşi,responsabilizarea mai profundă a taţilor,umanizarea maternităţilor, care ar trebui să fieşi altceva decât „unităţi de producţie”. Şi chiarcompletarea dimensiunii de formare psiho -logică a primilor chemaţi la acest proces,ginecologii şi mamoşii.

Încheiem reproducând câteva fragmentesemnificative din dialogul cu adolescentulhâtru invocat anterior.

„– De eşti trist? l-am întrebat odată.– Cum să nu fiu trist, mi-a răspuns el. Eu

nu am mamă!– Cum aşa, ţi-a murit mama? am întrebat

profund mişcat.– Nu, mi-a răspuns el. Nu mi-a murit, dar

ştii, pe mine m-a născut o bunică!”psiholog aurel ion CliNCiu

Hapuri ardelene

Decorul hibernal, cotropit de albul imaculat alui Gerar, mă predispune la visare. Şi aceastăreverie, trează, de la fereastră îmi răscoleştemirifica lume a îndepărtatelor amintiri, carenicicum nu vor să moară. Caut să le evoc,trunchiat, ca un bătrân care trăieşte din amintiri...

Cu ani mulţi în urmă, când jumătate dincoamă încă nu o aveam ninsă, am dat tiparului opovestioară banală, botezată prozaic „Zăpada,văzută în roz sau în negru.” Morala istorioarei dedemult a rămas aceeaşi şi în înzăpezitele zile deazi: „Ninge, ninge, ninge/ Unul râde altulplânge.” Bănuiţi, fireşte, cine-i cu veselia şichicoteala, în toiul iernii, la căldurica din viluţadintre brazii carpatini şi cine-i cu dârdâitul şibocitul, lângă caloriferul îngheţat de la bloc...

Aflându-mă, cândva, la gerul Bobotezii, pedrumeagul dintre Mănăstirea Sâmbăta şi şoseauanaţională Braşov-Sibiu, m-am întâlnit cu o căruţă...rustico-urbană, de care nu mai sper să zărescvreodată în viaţă. Bivoliţele unui ţăran din Sâmbătade Sus, înjugate la un atelaj-minune, târau dupăele, remorcată de căruţă, o mândreţe de„Mercedes” alb. Boierul de la volanul limuzi neiinvalide sărise de pe carosabilul înzăpezit,dimpreună cu vehiculul, într-un şanţ, semn evident

– zicea ţăranul – că bunul Dumnezeu, cu toaterugăciunile barosanului bucureştean, de lamănăstire, nu îi iertase toate păcatele. Trudnicelebubaline au scos „Mercedesul” pe carosabil şi –cum ziceam – o târau, cu motorul amuţit, spreşosea, în râsetele drumeţilor. Şi după caznele dedouă ceasuri ale ţăranului şi ale bietelor drigane,boier dumnealui, în marea-i generozitate dâmbovi -ţeană, a vrut să răsplătească pe bădiţa, cu o cutiuţăde „Monte Carlo”. Ţăranul a refuzat „darul”, pemotiv că – deşi îl chema Ion Tabacu – nu pusese îngură otrăvitul tabac niciodată în viaţă...

Ei, dar v-aduceţi aminte de... „hapul” dedemult, cu: „Ion Golaşu – traistă goală” dintr-oiarnă îndepărtată? Vestiţii noştri schiori deperformanţă s-au dus atunci la Olimpiada deiarnă de la nordicul Lillehamer norvegian, ca săfacă acolo „marţ” din toată crema schiorilor de pemapamond. Numai că la întoarcerea spre ţară,vameşul de pe aeroportul îndepărtat, puricându-l pe Ion Golaşul – purtătorul de trofee româneşti– n-a dat cu ochii în trăistuţa lui de nicio medalie,nici din metale nobile, nici din bronz. Cotrobăindînsă, cu insistenţă, în trăistuţa românească, adescoperit, vameşul, într-o tivitură, un amărât depurice mioritic, care s-a lăsat capturat şi ucis, pe

Amintiri înzăpezite

meleaguri străine. Şi aşa se face că Ion Golaşu alnostru a purtat cu el traista goală şi la dus şi laîntors, ajutat de o numeroasă delegaţie denesportivi, care s-au „olimpiat” pe spezelegeneroase ale vistieriei româneşti...

Din noianul amintirilor înzăpezite nu putealipsi o altă istorioară, în două reprize, cu guiţatul,între blocurile cartierului braşovean „Astra”, uneiscroafe, de obârşie săceleană, achiziţionată de unnegustor prosper cu domiciliul la bloc. În timp decasapul împungea namila porcină, însân gerândzăpada din jur, domnul Popârlan (aşa-l chema penegustor) a alergat la subsolul blocului, a scos uşade la boxa dumnealui şi gonea cu ea în spinare,ca măcelarul să aibă pe ce să tranşeze pe defunctagrăsană.

Numai că în timp ce scroafa era descompusăîn părţile-i componente locatarii blocului, departe bărbătească, au dat cu... nasurile de undamf de rachiu de căldare, care ieşea din boxafără uşă. Şi cum locatarii ştiau că domnulPopârlan se ocupă cu distilatul alcoolului în baiadumisale şi cu negoţul cu rachiu, au dat atacul,pe beznă, la sticle şi damigene. Şi toate s-ar fisoldat cu bucurie obştească, dacă pe întunericimenu s-ar fi produs evenimente de mare primejdie.Unul dintre setoşi s-a pomenit că una din sticlea... explodat şi l-a umplut cu... bulion în fierbere.Altul s-a adăpat zdravăn dintr-o uiagă cu...

antigel... Aşa se întâmplă, de când lumea! Beautoţi şi plătesc numai doi...

Doamne, şi câte întâmplări primejdioase, darhazoase, am mai închenărat în Gazetă... Amdialogat, la Spitalul judeţean, odinioară, cu doipacienţi, cu tichiuţe de tifon pe capete, dobânditede la brazii năpârliţi, postsărbătoreşti, zvârliţi încapul neferici ţilor, între Revelion şi Sfântu Ion...Am scris apoi rânduri de revoltă despre un pâlcde ţigănci care, în timp ce se îndulceau, lacăldurica din magazinul „Star”, cu „Coca Cola”şi-au trimis bieţii puradei la cerşit pe„Republicii”, desculţi, pe gheţuş. N-am să uitviaţa toată cum o mare bidiganie din Capitală avenit la Braşov, însoţit de distinsa dumisaleconsoartă, ca să-l sărbătorească pe Ionel, frateledumisale. Şi-n timp ce se petreceau, doi amărâţide cerşetori, ca să scape de vremuiala cu viscol,s-au tras la căldurica din „Alfa-Romeo”bucureştean şi au dormit şi ei odată, boiereşte.Nu-i exclus ca distinsa cocie să fie şi acum la...depara zitare dâmboviţeană...

Dar las celelalte amintiri înzăpezite pentrualte ianuarii şi februarii, dacă, bine-înţeles, le voimai apuca. Dacă nu... nu să rămână. Vă las zecevolumaşe cu „hapuri”, aşa încât puteţi să găsiţiacele amintiri, risipite în cărţi, cu condiţia să leachizi ţionaţi.

atila sOCaCiu


Doua maini dibace( ^

Vă prezentăm o serie de noi secrete pecare le puteţi folosi cu încredere în bucătărie:

ü Peștele prăjit nu se mai lipește detigaie, dacă pe lângă ulei punem în tigaiepuţin unt sau câteva rondele de lămâie.

ü Fructele uscate își recapătă forma dacăînainte de a le folosi sunt puse în apă caldăîn care se pune o lingură de drojdie.

ü Dacă pregătiţi orez cu lapte adăugaţizahărul după ce orezul a fiert; adăugat maidevreme îl va întări.

ü Înainte de a pune stafidele sau nucileîn prăjituri daţi-le mai întâi prin făină, astfelse vor încorpora uniform în aluat.

ü Sosurile cu făină stingeţi-le întotdeaunacu puţină apă rece, altfel vor face cocoloașe.

ü Oul este mai uşor de curăţat dacă înapa în care fierbe se adaugă câteva picăturide oţet.

ü Dacă în timpul fierberii supei lichidulscade foarte mult, completaţi cu apă caldă,nu cu apă rece. Apa rece tulbură supa şiîncetineşte procesul de fierbere.

ü Supa va avea o culoare plăcută dacăadăugaţi puţin morcov ras pe răzătoareamică şi călit în puţin ulei.

ü Dacă doriţi să obţineţi un gust deosebitpentru friptura de porc folosiţi muștarul.Luaţi 2-3 linguri de muștar și ungeţi carneachiar înainte de a o băga la cuptor, adăugaţiși alte condimente precum piper, cimbru saufoi de dafin. Combinaţia este savuroasă!

ü Orezul rămâne întreg şi alb dacă seadaugă în apa de fiert o felie de lămâie.

ü Dacă doriţi să obţineţi o supă clară şiaţi uitat să îi luaţi spuma folosiţi următorultruc: adăugaţi un albuş de ou nebătut, acestava coagula resturile de spumă şi o valimpezi.

ü Cremele de ciocolată vor fi mai fine şimai aromate dacă veţi topi ciocolata într-ojumătate de ceaşcă de cafea şi nu în apăcaldă, aşa cum se procedează de obicei.

ü Folosiţi: l Anasonul - la mâncărurile pe bază de

ciuperci şi peşte;l Coriandrul - fripturi şi vânat;l Cuişoarele - sosuri şi prăjituri;l Ghimbirul - frăgezeşte carnea;l Nucşoara - salate şi în mâncăruri cu

carne;l Scorțişoara - sosuri şi prăjituri;l Şofranul - în orez şi la cozonac pentru o

culoare galben-aurie.ü Luaţi o frunză de spanac şi striviţi-o

între degete. Dacă apare must proaspăt spa -nacul poate fi cumpărat. Alegeţi spanacul cufrunzele mai mici, cel cu frunze mari fierbemai greu şi este amar.

ü E bine ca în primele 15 minute după cebăgaţi o prăjitură la cuptor să nu-i deschideţiuşa.

ü Cei mai buni mici ies cei care se frig pegrătarul încins bine, presărat cu sare, iar eisă fie stropiţi cu puţină apă.

ü Pentru a nu încolţi peste iarnă cartofiise păstrează în loc răcoros şi cu câteva merelângă ei.

ü Pentru o varză murată de calitate,gustoasă şi hrănitoare, aveţi în vedereurmătoarele sfaturi din bătrâni:

l puneţi varza la murat în zilele cu lunăplină;

l la 10 kg de varză se pun 1 kg de morcovşi 250-350 gr de sare;

l nu folosiţi vase de aluminiu sau tablăzincată - varza se pune la murat în straturicăpăţâni întregi şi jumătaţi, aşa se păstreazămult mai bine vitaminele;

l se acoperă cu frunze şi o cârpă debumbac, iar deasupra se aşează un platou deceramică cu o greutate deasupra;

l platoul trebuie să fie acoperit de lichid(moare = soluţia salină);

l se ţine la început la o temperatură de18-22 de grade;

l zilnic se înlătură spuma şi se introduce

Sfaturile bunicii în bucătărie


în câteva locuri un beţişor curat pentrueliminarea gazelor;

l procesul de fermentaţie se terminăatunci când moarea este limpede, momentîn care varza se transferă la rece.

ü Icrele păstrate în sare se desărezăastfel: se pun într-un tifon şi se ţin în laptesau în apă rece cam 1 oră. Se storc şi seprepară.

ü Dulceaţa pusă în borcane cu filet sepăstrează pe raft cu gura în jos pentru a fisiguri că nu mucegăieşte.

ü Mirosul lăsat de ceapă pe mâini sau pecuţit se scoate frecând cuţitul cu un morcovcrud, iar mâinile cu cartofi fierţi.

ü Foile de clătite se pot păstra mai multezile proaspete dacă le împăturiţi în patru şile băgaţi la frigider în pungi de plastic.

ü Cumpărătorul trebuie să ştie măcaratât: mierile false nu zaharisesc, în timp cetoate mierile veritabile cristalizează (în afarăde mierea de mană!). În unele cazuri,

cumpărătorul este îmbiat cu miere de feniculori de zmeur când cere miere de salcâm(culorile lor sunt apropiate), iar mierea defloarea-soarelui poate „trece” drept mierepolifloră.

ü Dacă aţi adăugat prea multă sare înciorbă nu disperaţi. Adăugaţi 3-4 cartoficruzi tăiaţi în două şi daţi ciorba în clocot.Sarea va dispărea, iar cartofii îi puteţi utilizala un alt preparat.

ü Carnea pe care doriţi să o pregătiţi lacuptor devine mai fragedă dacă turnaţipeste ea puţin coniac. Carnea care a fostcongelată nu se mai poate recongela, trebuieconsumată imediat.

ü Dacă se întâmplă să cumpăraţi fructecare nu sunt coapte foarte bine puteţi apelala următorul truc: puneţi-le într-o pungă deplastic perforată, astfel încât aerul să circule,şi se vor coace foarte repede.

Marinela petriŞOr

La găseșt i la or ice of ic iu poșta l !Reviste editate de

Cumpără și citește revistele

p. 10

p. 22

p. 57

p. 62

NUMAI

249lei – din 11 august

Director fondator: Mariana Brăescu

106

sănătate

Întrebări interesante

despre alimentație

5 moduri de a-ți

modela corpul p. 16

7 fructe de sezon p. 28

8 secrete ale bunei

dispoziții p. 64

10 reguli pentru

un somn liniștit p. 72

Despre intoxicația alimentară Arderea caloriilor – trucuri Remediu: coada șoricelului

Preț: 2.99 lei

SPECIAL / VARĂ (2) 2011

p. 18

p. 32

p. 56

Întrebări interesante Întrebări interesante Întrebări interesante Mici neplăceri de vară p. 6

Și bărbații au zile critice p. 62

Transpirație excesivă p. 68

Infarctul: strategii ca să-l eviți p. 78

Întrebări interesante Mici neplăceri de vară p. 6




Mici neplăceri de vară p. 6




2,99 lei

Îngrijim cu mult devotamento grădină îmbelșugată

GRĂDINA MEA

Bulldog, borzoi sau komondor – îngrijirea lor

Decoctul de saschiu reglează ritmul cardiac

Modifi carea balconului

Decorațiuni făcute cu migală de tineri

Două plante de vară îndrăgite de cititori

Animale

REMEDII NATURALE

RENOVĂRI

Plante

Meșterul casei

O revistă pentru oameni harnici! Nr. 8/2011

IDEI PENTRU CASĂ, GRĂDINĂ ȘI APARTAMENT

Preț: 2.49 lei


Două plante de vară îndrăgite de cititori

Gustoase aduceri aminte

tema lunii: Rețetele copilăriei

VIORICA SUSANUdespre începuturile

Savoarea de neuitat a bucatelor de la mama

Scrisori despre farmecul

73 rețete

3,99 lei

pentru tine și familia ta

Nr. 2/2011 6,99 lei

Curiozități Teste de cultură generală Umor Integrame Rebusuri Jocuri Teste psihologice Timp liber

699lei

, Nr. 2/2011 6,99 leiintegrame

pentru tine și familia ta

Despre intoxicația alimentară


REVIST TIT RAG AMILIE


I

2,49 lei

INTEGRAMESUDOKUREBUS 38 rețete!

integrame

Înghețată cu trei straturi

Salată cu sos de maioneză

Frigărui de pește și creveți

2,99 lei

6,99 lei2,49 lei2,49 lei

Nr. 8 / 2011 Numai

1,99 RON

Un joc inteligent pentru toată familia!

87careuri SudokuPLUS: 4 Kakuro 4 Killer

NOUîn fi ecare

lună!

4 7 1 5 6 2 9 8 33 2 8 7 4 9 6 1 56 9 5 8 1 3 4 7 25 8 3 1 9 4 7 2 69 4 6 2 7 5 8 3 12 1 7 3 8 6 5 4 97 3 9 4 5 1 2 6 88 5 2 6 3 7 1 9 41 6 4 9 2 8 3 5 7

coperta sudoku_08_11 .indd 1

Reviste editate de


careuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudoku4 Kakuro 4 Kakuro 4 Kakuro 4 Kille 4 Kille 4 Kille

6

4 7

5


careuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudokucareuri Sudoku

4 Kille 4 Kille 4 Kille 4 Kille 4 Killer

NOUîn fi ecare

lună!

8 35

2

4 96 89

8 9 3 5 6 4 2 7 11 2 5 7 3 8 6 4 94 6 7 9 1 2 3 8 59 3 6 2 7 1 4 5 85 7 8 6 4 3 1 9 22 1 4 8 9 5 7 6 36 4 2 1 5 9 8 3 77 5 1 3 8 6 9 2 43 8 9 4 2 7 5 1 6

Nr. 2/2011

171 CAREURI SUDOKUPLUS! 8 KAKURO 8 KILLER

Numai

2,99lei

3 5 4 2

DE VARĂIa-ți porția de careuri în această vacanță!

9

1,99 lei

2,99 lei

Preț: 7,99 lei special7,99 lei

Ai nevoie de:150 g nuci, 275 gmargarină, 250 gzahăr, 2 plicurizahăr vanilat, 1

vârf de cuţit sare, 1 lămâie, 4 ouă,

75 g amidon, 250 gfăină, 2 linguri

praf de copt, 1 kgpere, 50 g

ciocolată demenaj, câte 1lingură unt și

făină pentru tavă

Cum procedezi:Tai nucile mare, cu un cuţit. Freci spumă 250 g margarină cu200 g zahăr, 1 plic de zahăr vanilat, sarea și coaja de lămâierasă. Adaugi treptat ouăle, apoi amidonul cernut. Încorporezicâte puţină făină cernută împreună cu praful de copt, iar lasfârșit pui 100 g nuci tăiate și omogenizezi. Speli perele, le taiîn jumătate și le îndepărtezi caseta cu seminţe. Ungi cu unt șitapetezi cu făină o tavă cu dimensiunile de aproximativ 30x40cm. Torni compoziţia în tavă, iar deasupra așezi felii de pere șipresari nucile, zahărul și zahărul vanilat rămase. Razimargarina rămasă sau o tai în felii subţiri, pe care le repartizezipeste pere. Coci prăjitura în cuptorul preîncălzit, la foc mic spremĳlociu, timp de 30-35 de minute. O scoţi din cuptor, iar dupăce s-a răcit o decorezi cu ciocolata topită la bain-marie.

Rețetă trimisă de revista „Practic în bucătărie”

Cartea de bucate

Prajitura cu pere si nuci20 bucăți | Timp de preparare: 1 oră

,( (

Revista "Poştalionul de Braşov" -Martie 2012

Documents

Transcript of Revista "Poştalionul de Braşov" -Martie 2012