REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR - Editura Universitara · Revista Forumul Judecãtorilor – Nr....

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti

REVISTAFORUMUL JUDECÃTORILORRevistã semestrialã de atitudine ºi studii juridice

Nr. 2/2016

2 Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 2/2016

Tehnoredactare: Ameluþa ViºanCoperta: Ionuþ Militaru

Angelica Mãlãescu

Copyright © 2016Editura UniversitarãEditor: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusã de ConsiliulNaþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) încategoria editurilor de prestigiu recunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate pentru Editura Universitarã ºiAsociaþia Forumul Judecãtorilor din România

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

IMPORTANT

Revista Forumul Judecãtorilor apare semestrial si se difuzeazãnumai pe bazã de abonament.

Preþul unui exemplar este 50 lei, în acest preþ fiind incluse ºi cheltuielilede difuzare, iar costul unui abonament anual este de 100 lei (2 numere).

Toþi cei interesaþi în a contracta un abonament o pot face prin una dinurmãtoare modalitãþi:

- direct la sediul editurii din Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 27-33, Bloc Unic,Scara B, Etaj 4, Apartament 38, Sector 1, Bucureºti

- prin mandat poºtal sau ordin de plata în contul Editura Universitarãnr. RO58RNCB0285004668690001 deschis la Banca Comercialã Românã– Sucursala Unic

- prin telefon/fax la numerele 021-315.32.47, 021-319.67.27- prin e-mail la adresa [email protected].

Revistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionale

ISSN 2065-8745

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/20658745

Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 2/2016 3

REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR

Director:jud. Dragoº Cãlin,

Curtea de Apel Bucureºti

Redactor-ºef:jud. Ionuþ Militaru,

Curtea de Apel Bucureºti

Redactor-ºef adjunct:jud. Roxana Cãlin,

Tribunalul Bucureºti

Colegiul de redacþie:jud. Paula-Andrada Coþovanu,

Consiliul Superior al Magistraturii –Inspecþia Judiciarã

jud. Ana-Maria Lucia Zaharia,Curtea de Apel Bucureºti

jud. Florin Mihãiþã,Judecãtoria Sect. 4, Bucureºti

jud. dr. Gabriel Caian,Ministerul Afacerilor Externe

jud. Alexandra Ghergheºanu,Curtea de Apel Iaºi

jud. Carla Anghelescu,Tribunalul Bucureºti

jud. Victor Constantinescu,Judecãtoria Sect. 6, Bucureºti

jud. Vasile Bozeºan,Tribunalul Teleorman

jud. Claudiu Drãguºin, Judecãtoria Sect.4, Bucureºti

jud. Cristinel Ghigheci, Curtea de ApelBraºov

jud. Ioana-Maria Cîmpean, JudecãtoriaTimiºoara

Colegiul ºtiinþific:prof. univ. dr. Mihai ªandru,

Academia Românãjur. Mihai Banu,

Revista Românã de Drept EuropeanRuben Murdanaigum,

solicitor, Rubens Solicitors, Notariesand Estate Agents Lochgilphead,Marea Britanie

lector univ. dr. Anamaria Groza,judecãtor, Judecãtoria Craiova

prof. univ. dr. Jaime Octávio CardonaFerreira, Universitatea Lusíada dinLisabona, Fost Preºedinte al CurþiiSupreme de Justiþie din Portugalia,Preºedinte al Consiliului Jude-cãtorilor de Pace din Portugalia

Colaboratori principali:Judge Alex Kozinski,

United States Court of Appeals forthe Nine Circuit

jud. Mihaela Amoos Piguet,Tribunal du canton de Vaud,Lausanne, Elveþia

Avv. Monica Adriana Marinescu,Ordine degli Avvocati di Roma, Italia

jud. Simona Kovács,Judecãtoria Târgu Secuiesc

Ion Guzun, coordonator de programe,Centrul de Resurse Juridice dinMoldova

jud. Ivan Georgiev,Tribunalul Regional Sofia, Bulgaria

jud. Veronica Gavriº Todinca, JudecãtoriaSighetu Marmaþiei

Ioana Alexandra Precup, student,Facultatea de ªtiinþe Economice,Juridice ºi Administrative, Univer-sitatea Petru Maior Tg. Mureº

Redactor: Monica Stoian


Lista principalelor abrevieri

C. Ap. Curtea de ApelC.E. Comunitãþile EuropeneCEDO Curtea Europeanã a Drepturilor OmuluiCJCE Curtea de Justiþie a Comunitãþilor EuropeneCJUE Curtea de Justiþie a Uniunii EuropeneConvenþia Convenþia Europeanã a Drepturilor OmuluiC.S.M. Consiliul Superior al MagistraturiiDalloz Recueil le DallozDec. civ., pen. Decizia civilã, penalãD.N.A. Direcþia Naþionalã AnticorupþieD.I.I.C.O.T. Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de

Criminalitate Organizatã ºi TerorismI.N.M. Institutul Naþional al Magistraturiiînch. încheiereaÎ.C.C.J. Înalta Curte de Casaþie ºi JustiþieJ.O.U.E. Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJud. JudecãtoriaM.J.L.C. Ministerul Justiþiei ºi Libertãþilor CetãþeneºtiM. Of. Monitorul Oficial al României, Partea In.a./ n.n. nota autorului / nota noastrã (urmatã de

iniþialele autorului)n.t. nota traducãtoruluiO.N.U. Organizaþia Naþiunilor UniteS. civ., pen., com., cont. adm. Secþia civilã, penalã, comercialã, de

contencios administrativsent. civ., pen. Sentinþa civilã, penalãsubl. ns. Sublinierea noastrã (a autorului)TFP Tribunalul Funcþiei Publice al Uniuniunii

EuropeneTPI Tribunalul de Primã Instanþã al Comunitãþilor

EuropeneTrib. TribunalulTUE Tratatul privind Uniunea EuropeanãTCE Tratatul instituind Comunitatea EuropeanãUE Uniunea Europeanã


Cuprins

INTERVIURI – Dreptul Uniunii Europene ºitribunalele constituþionale ale statelormembre ................................................... 15Interviuri cu Oliver Dörr, FranciscoPereira Coutinho, Janne Salminen ..... 15

ATITUDINI

Cristinel Ghigheci - În ce constãimparþialitatea judecãtorului? .................. 25

Donald P. Judges - Who do They ThinkThey Are? [articol în lb. englezã] ............ 35

Rebecca D. Gill, Rafael Oganesyan - TheIdeal Judge: How Implicit Bias ShapesAssessment of State Judges [articol în lb.englezã] .................................................. 75

Asociaþia Forumul Judecãtorilor dinRomânia - White Paper - Necesitateaeliminãrii din legislaþie a categorieipersonalului de specialitate juridicã asimilatjudecãtorilor ºi procurorilor ..................... 99

Asociaþia Forumul Judecãtorilor dinRomânia - White Paper - Diurnele încasateîn sistemul judiciar. Necesitate sau risipãbugetarã? ................................................ 112

Chestionar privind statutul magistraþilor- detaºarea la alte instituþii, promovarea,reglementarea remunerãrii, aplicareaunui cod deontologic ºi rãspunderea(Finlanda, Suedia, Germania, Letonia,Polonia, Ungaria, Croaþia, Estonia, Cipru,Portugalia, Marea Britanie) ..................... 119

STUDII JURIDICE

Enric Fossas Espadaler - Legislador yderecho fundamental al juez legal [articolîn lb. spaniolã] ......................................... 176

Cristinel Ghigheci - Garanþiile unui procesechitabil conferite de art. 6 par. 1 dinConvenþie, în cauzele împotriva României(II) ............................................................ 203

Cristinel Ghigheci - Garanþiile conferitesuspectului sau inculpatului de art. 6 par. 3din Convenþie, în cauzele împotrivaRomâniei ................................................. 234

JURISPRUDENÞÃ

Din jurisprudenþa recentã a Curþii Europenea Drepturilor Omului ............................. 269

1. Cauza Schipani ºi alþii c. Italiei. Obligaþiainstanþei de a analiza ºi de a-ºi motivarefuzul de a efectua o trimitere preliminarãla Curtea de Justiþie a Uniunii Europene.Încãlcarea art. 6 par. 1 din Convenþie(prezentare de Dragoº Cãlin) ................. 269

2. Eliberarea din funcþie ca urmare arefuzului acordãrii autorizaþiei de acces lainformaþii clasificate. Imposibilitateacontestãrii în faþa unei instanþe a acestuirefuz. Încãlcarea art. 6 din Convenþie.Hotãrârea CEDO în cauza Miryana Petrovac. Bulgariei (prezentare ºi notã de RãzvanAnghel) .................................................... 275

3. Limitele imunitãþii de jurisdicþie a statelorîn materia conflictelor de muncã. Încãlcareadreptului de acces la o instanþã prinrecunoaºterea necondiþionatã a acesteiimunitãþi. Hotãrârea pronunþatã de CEDOîn cauza Radunovic ºi alþii c. Muntenegrului(prezentare ºi notã de Rãzvan Anghel) .. 281

4. Decizia de inadmisibilitate pronunþatã deCurtea Europeanã a Drepturilor Omului la8 noiembrie 2016 în cauza Zeynep Mercanc. Turciei (prezentare ºi notã de DragoºCãlin) ....................................................... 288

Din jurisprudenþa recentã a Curþii deJustiþie a Uniunii Europene ................. 293

1. Mandat european de arestare.Computarea detenþiei executate în statulmembru de executare. Noþiunea de“detenþie” din cuprinsul articolului 26alineatul (1) din Decizia cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privindmandatul european de arestare ºiprocedurile de predare între statelemembre ................................................... 293

2. Extrãdare cãtre un stat terþ a unuiresortisant al unui alt stat membru care ºi-aexercitat dreptul la liberã circulaþie.


Restricþie privind libera circulaþie acetãþenilor europeni. Justificare a restricþieiîntemeiatã pe prevenirea impunitãþii.Proporþionalitate ºi mãsuri alternative ..... 296

3. Acþiune în anularea cãsãtoriei introdusãde un terþ dupã decesul unuia dintre soþi.Competenþa instanþelor din statul membrupe teritoriul cãruia se aflã reºedinþa”reclamantului” ........................................ 300

4. Art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI.Interpretarea unei norme naþionale dinstatul de executare care prevede oreducere a pedepsei privative de libertateca urmare a muncii prestate de persoanacondamnatã în cursul detenþiei sale în statulemitent, reducere care nu este permisã dedreptul statului emitent (selecþii deAnamaria Groza) ..................................... 302

Din jurisprudenþa recentã în materiaorganizãrii judecãtoreºti ºi a statutuluimagistraþilor .......................................... 306

1. Punct de vedere emis de PlenulConsiliului Superior al Magistraturii cuprivire la „compatibilitatea funcþiei dejudecãtor cu cea de investitor la bursã”,comunicat Ministerului Justiþiei, ca organcu iniþiativã legislativã. Lipsa naturii juridicea unui act administrativ. .......................... 306

2. Deºi, din considerente de oportunitate,poate fi refuzatã acordarea concediului deodihnã pe perioada vacanþei judecãtoreºti,dreptul judecãtorului la concediu nu poatefi atins în substanþa sa, ceea ce înseamnãcã exercitarea acestuia ar urma sã se facãîn alte perioade, în cursul anului judecã-toresc, fapt de naturã sã atragã perturbareasemnificativã a activitãþii instanþei. .......... 310

3. Concursul de promovare în funcþia dejudecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie. Proba interviului. Instanþa dejudecatã nu se poate substitui unei comisiide examen sau de concurs în dreptul sãude apreciere consacrat prin lege sauregulament, neputând proceda la acor-darea unui alt punctaj decât cel stabilit decomisia de concurs, în speþã, de PlenulConsiliului Superior al Magistraturii. ....... 313

4. Respectarea ºi realizarea dreptuluirecunoscut de lege în favoarea contesta-torului de a-ºi continua activitatea de

procuror în condiþiile art.51 alin.(1) dinLegea nr.303/2004, la data încetãriimandatului funcþiei de conducere. .......... 316

5. Menþionarea în anumite evidenþeinformatice (ECRIS) a redactãrilor penumele judecãtorului preºedinte de completîn loc de menþionarea în dreptul asistentuluijudiciar care a redactat hotãrârea, explicatãde împrejurarea cã programul informatic nua permis o vreme o altfel de evidenþã(limitare a tehnicii), nu este de naturã a creao situaþie discriminatorie, cât timp dinanaliza întregii evidenþe (scriptice) ainstanþei respective rezultã care a fost înrealitate activitatea reclamantei .............. 321

6. Dispoziþiile art.54 alin.(1) teza întâi dinLegea nr.317/2004 sunt constituþionale înmãsura în care persoana aleasã pentruocuparea unui loc vacant îºi exercitãcalitatea de membru al Consiliului Superioral Magistraturii pentru restul de mandatrãmas pânã la expirarea termenului de 6ani. .......................................................... 331

7. Refuzul Consiliului Superior alMagistraturii de a propune eliberarea unuijudecãtor din funcþie. Controlul de legalitateal deciziilor de pensionare se exercitã dupão procedurã specialã, refuzul fiind nelegal,câtã vreme s-a formulat în pofida unui actvalabil prin care judecãtorul a fostpensionat. ............................................... 351

8. Legiuitorul nu a reglementat ca, laînscrierea la un concurs/examen pentruocuparea unei funcþii de conducere, deprocuror militar, candidatul la funcþiarespectivã trebuie sã aibã calitatea demilitar/ofiþer activ la data înscrierii. ......... 367

9. Atât timp cât nu existã o soluþie definitivãcu privire la încãlcarea Codului deontologicpe aspectele încheiate, depunctarea unuimagistrat la evaluarea activitãþii profe-sionale la acest criteriu este nelegalã.Comisia de evaluare nu se poate substituicompetenþelor Consiliului Superior alMagistraturii în aprecierea încãlcãriiCodului deontologic. ............................... 372

10. Gestionarea resurselor umane însistemul judiciar, prin ocuparea posturilorvacante raportat la raþiunile ºi necesitãþilesistemului judiciar, reprezintã atributulexclusiv al intimatului Consiliul Superior alMagistraturii. Instanþa de judecatã nu are


abilitarea legalã de a dispune, în mod direct,la cererea unui magistrat, transferulacestuia de la o instanþã sau parchet la oaltã instanþã/parchet. .............................. 379

11. Activitatea magistratului nu poate fiprivitã rigid ca fiind aferentã timpului demuncã efectiv lucrat. A accepta o astfel deinterpretare echivaleazã cu negarea însãºia statutului ºi specificului funcþiei demagistrat. Judecãtorii nu beneficiazã deplata orelor suplimentare, în condiþiile încare programul invocat, de opt ore, estedeseori depãºit, fie din pricina volumului demuncã, fie activitãþii specifice în diverse

materii, în special în cea penalã. (selecþiide Dragoº Cãlin ºi Paula-AndradaCoþovanu) ............................................... 383

PREZENTÃRI

Volumul ”Grefa veselã” - Supliment alRevistei Forumul Judecãtorilor, EdituraUniversitarã Bucureºti, 2016, ISBN978-606-28-0268-4 ................................. 392

GREFA VESELÃ

Opinie separatã în versuri a judecãtoruluiJed S. Rakoff, U.S.D.J., în cauza Shylockv. Antonio ................................................ 394


Contents

INTERVIEWS - European Union Law andConstitutional Courts of the Member States 15Interviews with Oliver Dörr, FranciscoPereira Coutinho, Janne Salminen ..... 15 ATTITUDES Cristinel Ghigheci - The judge’s impartiality,what is it constituted of? ......................... 25 Donald P. Judges - Who do They ThinkThey Are? [Article in English] .................. 35 Rebecca D. Gill, Rafael Oganesyan - TheIdeal Judge: How Implicit Bias ShapesAssessment of State Judges [Article inEnglish] ................................................... 75 Romanian Judges’ Forum Association- White Paper - The need to eliminate thecategory of specialized personnelassimilated to judges and prosecutors, fromthe positive legislation ............................. 99 Romanian Judges’ Forum Association- White Paper - Per diem collected by thejudiciary. Need or budget waste? ........... 112 Questionnaire on the status ofmagistrates - secondment to otherinstitutions, career advancement,remuneration regulation, implementationof a code of ethics and legalresponsibility (Finland, Sweden, Germany,Latvia, Poland, Hungary, Croatia, Estonia,Cyprus, Portugal, UK) ............................. 119 LEGAL STUDIES Enric Fossas Espadaler - Legislator andfundamental rights judge [Article in Spanish] 176 Cristinel Ghigheci - Guarantees of a fairtrial conferred by art. 6 par. 1 of the Conventionin cases against Romania (II) ................. 203 Cristinel Ghigheci - Guarantees conferredby Art. 6 par. 3 of the Convention tosuspects or defendants in cases againstRomania .................................................. 234

CASE-LAW Recent case law of the European Courtof Human Rights ................................... 269 1. The case Schipani and Others v. Italy.The obligation of the court to analyse andgive reasons for refusing to ask the Courtof Justice of the European Union for apreliminary ruling. Violation of art. 6 par. 1of the Convention (presentation by DragosCalin) ....................................................... 269 2. Dismissal due to the refusal of thecompetent authority to grant the employeean authorization of access to classifiedinformation. Impossibility to challenge therefusal before a court. Violation of art. 6 ofthe Convention. ECHR judgment in CaseMiryana Petrova v. Bulgaria (Presentationand note by Razvan Anghel) ................... 275 3. The limits of immunities of jurisdiction ofStates in matters of labour disputes.Violation of right of access to a court byunconditional recognition of such immunity.Judgment of the ECtHR in Case Radunovicand Others v. Montenegro (Presentationand note by Razvan Anghel) ................... 281 4. Decision of inadmissibility rendered bythe European Court of Human Rights on 8November 2016 in case of Zeynep Mercanv. Turkey (Presentation and note by DragosCalin) ....................................................... 288 Recent case law of the Court of Justiceof the European Union ......................... 293 1. European arrest warrant. Computationof detention served in the Member Statewhere the sentence was rendered. Thenotion of ‘detention’ in Article 26 (1) of theCouncil Framework Decision 2002/584/JHA of 13 June 2002 on the Europeanarrest warrant and the surrenderprocedures between Member States ...... 293 2. Extradition to a third-country State of athird-country nationals of another MemberState who has exercised his right to free


movement. Restriction of the free move-ment of European citizens. Justification ofthe restriction based on preventingimpunity. Proportionality and alternativemeasures ................................................ 296 3. Action for marriage annulment broughtbefore the court by a third party after thedeath of a spouse. Jurisdiction of the courtsof the Member State in which the “applicant”resides .................................................... 300 4. Art. 17 of the Framework Decision 2008/909/JHA. Interpretation of a national lawclause of the executing Member Statewhich allows the reduction of detentionestablished by a prison sentence as a resultof work performed by the convicted personduring his detention in the issuing MemberState, the reduction not being allowedunder the law of the issuing State(Selections by Anamaria Groza) ............. 302 Of recent case law in the field of thejudiciary and the status of Magistrates 306 1. Point of view issued by the SuperiorCouncil of Magistracy on the “compatibilitywith the office of judges who are stockmarket investors”, communicated to theMinistry of Justice, as an institution withlegislative initiative. Lack of legal nature ofan administrative act ............................... 306 2. Although, for reasons of opportunity, itmay be allowed to refuse to grant the leaveduring the judicial recess, the judge’s rightto leave cannot be prejudiced in itssubstance, which means that the leave willbe granted in different periods of the judicialyear, when it is unlikely to attract significantdisturbance of the activity of the court. ... 310 3. Competition procedures for careeradvancement as judge at High Court ofCassation and Justice. Interview procedure.The court cannot substitute the competitioncommission, in its right of discretionaryanalysis established by law or regulationand may not change the scoring grantedby the competition commission, in casu, theSuperior Council of Magistracy. .............. 313 4. Compliance and realization of the rightrecognized by law in favour of the appellant

to continue the work of the prosecutor underArticle 51.(1) of Law no. 303/2004, the dateof termination of office managementtool. ......................................................... 316 5. Mentioning in some computer records(ECRIS) of the name of the president ofthe panel of judges as editor of the judicialdecision rendered, instead of mentioningthe name of the judicial assistant whoactually edited the judgment, with theargument that the software did not allowfor a period of time such a record (technicallimitation), it is not likely to create adiscriminatory situation, since by analysingthe entire hard copy records of the court,the real activity of the applicant may beestablished .............................................. 321 6. The provisions of article 54 para. (1) firstsentence of Law no. 317/2004 isconstitutional insofar as the person chosento fill a vacancy shall exercise membershipof the Superior Council of Magistracy forthe remaining term left until the expirationof the six years mandate. ........................ 331 7. Refusal of the Superior Council ofMagistracy to allow the decision of a judgeto retire. Review of the legality of retirementdecisions is done according to a specialprocedure, the refusal of the SuperiorCouncil of Magistracy being unlawful aslong as it was issued despite a valid act ofretirement of the judge. ........................... 351 8. The legislature had not impose thecondition that, for a registration toparticipate in a contest/examination foroccupying a management position in theranking of military prosecutors, thecandidate needs to be an active officer atthe time of registration. ........................... 367 9. As long as a final solution regarding theviolation of the Code of Ethics was notrendered, downgrading a magistrate in theprocedure of professional evaluation byusing such a criterion is unlawful. Theevaluation commission is not a substitutefor the Superior Council of Magistracy andcannot analyse the Code of Ethicsviolations. ................................................ 372 10. Human resource management in thejudiciary by filling vacancies based onreasons and needs of the judiciary, is the


exclusive attribute of the respondentSuperior Council of Magistracy. The courthas no legal empowerment to dispose,directly, at the request of the magistrate,its transfer from one court to another courtor from one prosecutor’s office to anotherprosecutor’s office. .................................. 379 11. Activity of the magistrate cannot beregarded rigidly as related to measuring theactual time spent working. To accept suchan interpretation is to deny the very statusand specifics of the magistrate. Judges donot have overtime pay, as their workinghours often exceed normal legal program

of eight hours, either due to excessiveworkload or due to specific activity invarious subjects, particularly in criminalinvestigation. ........................................... 383

PRESENTATIONS

Volume “Happy Registry”, UniversityPublishing House, Bucharest, 2016, ISBN978-606-28-0268-4 ................................. 392

HAPPY REGISTRY

Shylock v. Antonio on Appeal“Opinion” by Jed S. Rakoff , U.S.D.J. ..... 394


Sommaire

INTERVIEWS – Droit de l’UnionEuropéenne et les cours constitutionnellesdes États membres ................................. 15Interviews avec Oliver Dörr, FranciscoPereira Coutinho, Janne Salminen ..... 15

ATTITUDES

Cristinel Ghigheci - Qu’est ce c‘estl’impartialité du juge? .............................. 25

Donald P. Judges - Qui pensent-ils qu’ilssont? [article en Anglais] ......................... 35

Rebecca D. Gill, Rafael Oganesyan - TheIdeal Judge: How Implicit Bias ShapesAssessment of State Judges [article enAnglais] ................................................... 75

L‘Association «Le Forum des juges deRoumanie» - Livre blanc - La nécessitéd’une législation visant à éliminer lacatégorie de personnel spécialisé assimiléaux juges et procureurs .......................... 99

L‘Association «Le Forum des juges deRoumanie» - Livre blanc - Les indemnitésjournalières recueillies dans le systèmejudiciaire. Besoin ou gaspillage de budget?112

Questionnaire sur le statut desmagistrats - détachement auprèsd’autres institutions, la promotion, laréglementation de la rémunération, lamise en œuvre d’un Code déontologiqueet la responsabilité (Finlande, Suède,Allemagne, Lettonie, Pologne, Hongrie,Croatie, Estonie, Chypre, Portugal,Royaume-Uni) ......................................... 119

ETUDES JURIDIQUES

Enric Fossas Espadaler - Législateur etdroit fondamental pour le juge légal [articleen Espagnol] ........................................... 176

Cristinel Ghigheci - Les garanties d’unprocès équitable conférés par l’article 6 par.1 de la Convention Européenne des Droitsde l’Homme dans les affaires contre laRoumanie (II) .......................................... 203

Cristinel Ghigheci - Les garantiesaccordées au suspect ou à l‘inculpé parl’article 6 par. 2 de la Convention

Européenne des Droits de l’Homme dansles affaires contre la Roumanie .............. 234

JURISPRUDENCE

La jurisprudence récente de la CourEuropéenne des Droits de l’Homme: .. 269

1. L’affaire Schipani et autres c. Italie.L’obligation de l‘instance d’analyser et dedonner des raisons pour refuser de porterun renvoi à la Cour de justice de l’Unioneuropéenne. Violation de l’art. 6 par. 1 dela Convention (présentation par DragosCalin) ....................................................... 269

2. Licenciement en raison du refusd’accorder l’autorisation d’accéder à desinformations classifiées. L‘impossibilité decontester le refus devant un tribunal.Violation de l’art. 6 de la Convention. L‘arrêtde la CEDH dans l’affaire Miryana Petrovac. Bulgarie (présentation et note parRazvan Anghel) ...................................... 275

3. Les limites des immunités juridictio-nnelles des États en matière de conflits detravail. Violation du droit d’accès à untribunal par la reconnaissance inconditio-nnelle de cette immunité. L‘arrêt de laCEDH dans l’affaire Radunovic et autresc. Monténégro (présentation et note parRazvan Anghel) ...................................... 281

4. La décision d’irrecevabilité rendue parla Cour Européenne des Droits de l’Hommele 8 Novembre 2016 dans l’affaire ZeynepMercan c. Turquie (présentation et note parDragos Calin) .......................................... 288

La jurisprudence récente de la Cour deJustice de l’Union Européenne: .......... 293

1. Le mandat d’arrêt européen. Lacomputation de la détention dans l’Étatmembre d’exécution. La notion de«détention» de l’article 26 (1) de laDécision-cadre 2002/584/JAI du Conseil du13 Juin 2002 relative au mandat d’arrêteuropéen et aux procédures de remiseentre États membres .............................. 293


2. L’extradition vers un pays tiers d’unressortissant d’un autre État membre qui aexercé son droit à la libre circulation.Restriction à la libre circulation des citoyenseuropéens. Justification de la restrictionbasée sur la prévention de l’impunité.Proportionnalité et mesures alternatives 296

3. Recours en annulation du mariageexercé par un tiers après la mort d’unconjoint. Compétence des juridictions del’État membre dans lequel le “demandeur”a sa résidence ......................................... 300

4. L‘art. 17 de la Décision-cadre 2008/909/JAI. Interprétation d’une norme juridiquenationale de l’État d’exécution qui prévoitune réductio de la peine de prison en raisondu travail effectué par le condamné pendantsa détention dans l’État d’émission, réductioqui n‘est pas autorisée par la loi de l’Étatd’émission (sélections par AnamariaGroza) ..................................................... 302

La jurisprudence récente en matièred’organisation judiciaire et le statut desjuges: ..................................................... 306

1. Point de vue publié par le ConseilSupérieur de la Magistrature sur la„compatibilité avec la fonction de juge del’investisseur du marché boursier”,communiqué au Ministère de la Justice, entant qu’organe avec initiative législative.Manque de nature juridique d’un acteadministratif. ............................................ 306

2. Bien que, pour des raisons d’opportunité,on peut refuser d‘accorder le congépendant les vacances judiciaires, le droitde juge au congé ne peut pas être atteintdans sa substance, ce qui signifie que sonexercice serait fait dans d’autres périodes,au cours de l‘année judiciaire, ce qui estsusceptible d’attirer une perturbationimportante du travail des tribunaux. ........ 310

3. Concours de promotion en tant que jugeà la Haute Cour de Cassation et de Justice.L‘étape de l‘ interview. L‘instance ne peutpas remplacer une commission deconcours pour exercer son droitd‘appréciation prévu par la loi ou leréglement et ne peut pas procéder àl’attribution d’une autre notation que celleétablie par la commission de concours,c‘est à dire le Conseil Supérieur de laMagistrature. ........................................... 313

4. Le respect et la réalisation du droitreconnu par la loi en faveur du requérant àpoursuivre son activité comme procureuren vertu de l’article 51 (1) de la Loi n° 303/2004, dès la cessation du mandat de lafonction de direction. ............................... 316

5. La mention en certains dossiersinformatiques (ECRIS) du nom dujuge-président en tant que rédacteur au lieude mentionner l’assistant judiciaire qui arédigé le jugement, expliquée par le fait quele logiciel n’a pas permis à un certain tempsun autre enregistrement (limitation de latechnique), ne crée pas une situation dediscrimination, car, en analysant l‘évidenceentière (scriptée) du tribunal, on peuteffectivement ètablir la charge de travail dela requérante ........................................... 321

6. Les dispositions de l’article 54 par. (1),première thèse, de la Loi no. 317/2004 sontconstitutionnelles dans la mesure où lapersonne choisie exerce le mandat demembre du Conseil Supérieur de laMagistrature pour la durée restante jusqu’àl‘expiration du terme de six ans. ............. 331

7. Refus du Conseil Supérieur de laMagistrature de proposer l‘élibération d’unjuge de ses fonctions. Le contrôle delégalité des décisions de retraite est exercédans une procédure spéciale et le refus estillégal quand il est rendu malgré un actevalide par lequel le juge a pris sa retraite. 351

8. Le législateur n’a pas réglementé, pourl’inscription à un concours / examen pouroccuper une fonction de direction deprocureur militaire, que le candidat ait laqualité de militaire / officier actif au jour del’inscription. ............................................. 367

9. Tant qu’il n‘y a pas une solution finaleen ce qui concerne la violation du Codedéontologique, le déclassement d’un magi-strat pour ce critère d’évaluation profe-ssionnelle est illégal. La commissiond’évaluation ne remplace pas la compé-tence d’évaluation du Conseil Supérieur dela Magistrature en ce qui concerne le Codedéontologique. ........................................ 372

10. La gestion des ressources humainesdans le système judiciaire, en remplissantles postes vacants, pour des raisons et desbesoins de la magistrature, est l’attribut


exclusif du Conseil Supérieur de laMagistrature. Le tribunal n’a pas l‘attributionjuridique de disposer, directement, à lademande du magistrat, le transfert d’untribunal / parquet à une / un autre. ......... 379

11. L‘activité du magistrat ne peut pas êtrevue d‘une manière rigide, limitée au tempsde travail effectivement travaillé. Accepterune telle interprétation c‘est nier le statutmême et les spécificités de la fonction demagistrat. Les juges ne bénéficient pasd‘heures supplémentaires, bien que leprogramme invoqué, de huit heures, estsouvent dépassé, soit à cause de la chargede travail ou d‘une activité spécifique dans

diverses matières, en particulier dansl’enquête pénale. (sélections par DragoºCãlin et Paula-Andrada Coþovanu) ......... 383

PRÉSENTATIONS

Le volume „Le Greffe Joyeux” - Supplémentde la Revue le Forum des Juges, Maisond’édition Universitaire, Bucarest, 2016,ISBN 978-606-28-0268-4 ........................ 392

LE GREFFE JOYEUX

L‘opinion dissidente du juge Jed S. Rakoff,U.S.D.J., écrite en vers, dans l’affaireShylock v. Antonio .................................. 393


Oliver Dörr

Oliver Dörr a urmat studii la Facultateade Drept a Freie Universität Berlin(1983-1988) ºi la London School ofEconomics (1988-1989), precum ºi opregãtire juridicã pe lângã instanþe(1989-1992). A obþinut titlul de doctor laFreie Universität Berlin în anul 1995,coordonator - prof. dr. AlbrechtRandelzhofer. A fost colaborator ºtiinþifical Institutului pentru drept internaþionalpublic, drept european ºi sisteme de dreptstrãine la Freie Universität Berlin, catedraprof. dr. Albrecht Randelzhofer(1989-1996), asistent ºtiinþific la FreieUniversität Berlin, Facultatea de ªtiinþeJuridice (1997-2002), profesor universitar(drept internaþional public ºi european) diniulie 2002, iar din aprilie 2004 este titularal Catedrei de drept internaþional public,drept european, drept public ºi dreptcomparat al Universitãþii din Osnabrück,unde a îndeplinit ºi funcþiile de decan(2009-2010) ºi prodecan (2010-2011).Profesor invitat la Universitatea„Andrássy” din Budapesta ºi Univer-sitatea „Kardinal-Stefan-Wyszynsk” dinVarºovia. Este director adjunct alCentrului de Excelenþã în Studii Europene„Jean Monnet” al Universitãþii dinOsnabrück.

1. Care esteforma cea maiadecvatã de re-ceptare a dreptu-lui Uniunii Euro-pene în ordineajuridicã a statelormembre? Mo-nismul, dualis-mul sau pluralis-mul juridic?

Nu cred cãexistã forma „cea mai adecvatã” dereceptare. Încorporarea la nivel naþionala dreptului UE este determinatã din punctde vedere juridic de anumite norme aleînsuºi dreptului UE, pe baza efectului utilal acestuia în ordinea juridicã internã astatelor membre. În temeiul dreptului UE,principii precum al supremaþiei, efectuluidirect, transpunerii adecvate ºi aplicãriiefective trebuie respectate, indiferent careeste modelul folosit pentru a explicarelaþia dintre dreptul intern ºi internaþional(supranaþional). Spre exemplu, directiva,ca instrument juridic prevãzut de art. 288paragraful al treilea TFUE ºi practicileconcrete derivate din aceste dispoziþii, ºianume faptul cã, de obicei, dispoziþiileunei directive sunt transpuse în legislaþianaþionalã printr-un act oficial emis delegiuitorul naþional, pot fi uºor explicateprin conceptul de dualism juridic. Pe de

INTERVIURI

Dreptul Uniunii Europene ºitribunalele constituþionale

ale statelor membreInterviuri cu Oliver Dörr, Francisco Pereira Coutinho, Janne

Salminen


altã parte, efectul direct al unui regula-ment care se aplicã direct de cãtreautoritãþile ºi instanþele naþionale, fãrãintermedierea niciunui act de dreptnaþional, pare a fi mai mult o construcþiemonistã. Astfel, efectul intern al dreptuluiUE în ansamblul sãu poate, în opinia mea,sã nu fie explicat în mod satisfãcãtornumai de unul dintre concepteletradiþionale.

2. Într-o logicã de sisteme,coexistenþa dintre ordinea juridicãinternã ºi ordinea juridicã externã estesau nu este una concurentã? Cum sepot respecta supremaþiile, atât aConstituþiei în dreptul intern, cât ºi ceaspecificã ordinii juridice a UniuniiEuropene?

Ca o consecinþã a integrãrii dreptuluiUE în dreptul naþional, ordinea juridicã afiecãrui stat membru trebuie sã abordezedouã supremaþii juridice coexistente, unaîn temeiul dreptului constituþional, iarcealaltã în temeiul dreptului UE.Deoarece ambele sisteme juridice, dedrept constituþional ºi de drept al UE, potpretinde în mod legitim ca deciziadefinitivã cu privire la legitimitatea ºivaliditatea propriilor acte juridice sãaparþinã fiecãruia dintre ele, între-pãtrunderea lor în cadrul ordinii juridice aUE conduce, în mod necesar, la o aporiade naturã juridicã. Dreptul naþional alstatelor membre UE acceptã, în principiu,supremaþia dreptului UE, inclusiv cuprivire la actele ºi normele constituþionaleale statului, dar îºi ºi rezervã dreptul de astabili anumite limite ale acesteisupremaþii, rezultate din suveranitateastatelor ºi din unele elemente funda-mentale ale ordinii constituþionale naþio-nale. Acest lucru ar putea conduce inextremo la situaþii în care un act al UE(legislativ, executiv sau judecãtoresc),chiar dacã este perfect legal ºi valabil dinperspectiva dreptului UE, depãºeºteaceste limite din perspectiva dreptuluiconstituþional naþional, astfel încât

aplicarea sa în ordinea juridicã naþionalãar fi neconstituþionalã. Ambele evaluãriale aceluiaºi act juridic, conformitatea sacu dreptul UE ºi neconstituþionalitatea saîn raport cu dreptul naþional, pot fi legitimeºi adecvate ºi lege artis – de aici aporiamenþionatã.

În astfel de cazuri, impasul instituþionalpoate fi, eventual, evitat prin luarea înserios a separãrii puterilor judiciare,respectiv prin analizarea competenþelorjudiciare – ºi a limitelor lor – ale Curþii deJustiþie a Uniunii Europene, ºi, respectiv,ale curþilor constituþionale naþionale.Astfel, protecþia elementelor de bazã aleconstituþiei naþionale este, în mod firesc,în sarcina curþii naþionale, în timp ce, înesenþã, revine CJUE sã se pronunþeasupra compatibilitãþii unui act al UE cuatribuþiile Uniunii. În practicã, concurenþasupremaþiei UE ºi a celei constituþionaleva fi, în mod normal, rezolvatã în funcþiede natura actului UE în cauzã. Dacã estenecesarã aplicarea sau integrareaacesteia în dreptul intern (spre exemplu,în cazul directivei), curtea constituþionalãnaþionalã va fi în mãsurã sã facã capropria analizã sã prevaleze, în timp cepunctul de vedere al CJUE poate fi decisivîn cazul în care actul atacat trebuie pur ºisimplu pus în aplicare la nivel european.

3. Credeþi cã supremaþia absolutãºi necondiþionatã a dreptului UniuniiEuropene a influenþat în mod decisivjurisprudenþa tribunalelor constitu-þionale ale statelor membre? Trebuiesã existe condiþii pentru utilizareanormelor de drept al Uniunii Europeneºi a jurisprudenþei CJUE de tribunaleleconstituþionale?

Deoarece nu existã o supremaþieabsolutã ºi necondiþionatã a dreptului UErecunoscutã de curþile constituþionale,aceasta nu ar fi putut, ca atare, sã fiinfluenþat jurisprudenþa celor din urmã. Înopinia mea, curþile constituþionale alestatelor membre au recunoscut, înprincipiu, doctrina supremaþiei dreptului


UE ºi au tratat-o ca parte integrantã adreptului naþional (cu rezervele descrisela întrebarea nr. 2), astfel subînþele-gându-se cã jurisprudenþa constituþionalãîn materia ordinii juridice interne esteîntr-un fel influenþatã de dreptul UE ºi desupremaþia sa în raport cu dreptulnaþional. Aceastã influenþã este deosebitde puternicã în cazul în care fie dreptulconstituþional în sine sau punerea sa înaplicare este contrarã normelor dreptuluiUE (spre exemplu, interzicerea discri-minãrii pe motiv de cetãþenie sau naþiona-litate), sau în cazul în care o anumitãnormã de drept constituþional determinãca o normã determinatã a dreptului UEsã dobândeascã un caracter obligatoriu(cum ar fi, în cazul Constituþiei Germaniei,normele privind alegerile locale saudreptul la o instanþã constituitã prin lege).În aceste douã situaþii, curtea constitu-þionalã este obligatã sã aplice dreptul UEîn domeniul sãu judiciar de competenþã,în primul caz, ca o chestiune legatã dedreptul UE, iar în al doilea caz, ca ochestiune legatã de dreptul constituþionalnaþional.

4. Declararea unor acte de dreptprimar al Uniunii Europene ca fiindcontrarii constituþiilor naþionaleafecteazã supremaþia dreptului UniuniiEuropene sau poate fi permisã uneori,spre exemplu, prin prisma respectãriidrepturilor fundamentale ale omului?Ar trebui reconsideratã, într-un ase-menea context, doctrina rãspunderiistatului pentru încãlcarea dreptuluiUniunii Europene?

Astfel cum s-a explicat la întrebareanr. 2, supremaþia dreptului UE este, defapt, recunoscutã de constituþiile naþionaleale statelor membre ºi de curþile lorconstituþionale, cu anumite rezerve totuºi,care sunt aplicabile în cazuri extreme –astfel, conceptul de supremaþie nu este,ca atare, afectat de jurisprudenþa curþilorconstituþionale naþionale. Dacã, totuºi,într-un caz excepþional, curtea constitu-

þionalã ar decide sã anuleze o dispoziþiea dreptului UE din motive care þin dedreptul constituþional naþional (spreexemplu, pentru a evita o încãlcare adrepturilor fundamentale interne), acestlucru ar conduce – ca o reflectare a aporieidescrise întrebarea nr. 2 – la o încãlcarea dreptului UE de cãtre statul membru încauzã, putându-se aplica astfel regulaFrancovich privind rãspunderea statului.

Aceastã regulã implicã adaptareacircumstanþelor la orice cauzã datã, dinmoment ce impune ca încãlcarearespectivã a dreptului UE sã fi fost„suficient de gravã”, situaþie care, înconformitate cu jurisprudenþa Curþii, seproduce dacã autoritatea statului „aignorat în mod vãdit ºi grav limitele puteriisale de apreciere”. S-ar putea considera,într-adevãr, cã o astfel de încãlcare gravãnu este prezentã în cazul în care o curteconstituþionalã a apreciat cã trebuie sãsalvgardeze elementele esenþiale aleordinii sale juridice constituþionale ºi, înacest scop, a trebuit sã anuleze oprevedere a dreptului UE. Cu toateacestea, în scopul de a evita ca dreptulUniunii sã devinã excesiv de dependentde concepte juridice naþionale(pierzându-ºi, astfel, autonomia saesenþialã, în calitate de ordine juridicãinternaþionalã), aceastã excepþie de larãspunderea statului ar putea fi acceptatãnumai cu douã condiþii: în primul rând,curtea constituþionalã ar trebui sã expliceîn mod clar cã încãlcarea dreptului UE afost, într-adevãr, rezultatul legitim alaporiei descrise la întrebarea nr. 2, cazîn care conflictul juridic în cauzã privealimitele stabilite de constituþiile naþionaleprivind încorporarea dreptului UE ºiprivind supremaþia sa în raport cu dreptulnaþional. În al doilea rând, trebuie sã sestabileascã în mod clar cã acea curteconstituþionalã a respectat competenþeleCJUE ºi astfel ar trebui, în orice caz, sãintroducã o cerere având ca obiectpronunþarea unei hotãrâri preliminare întemeiul art. 267 TFUE ºi sã ia în


considerare faptul cã este de competenþaexclusivã a CJUE sã stabileascã dacãautoritãþile Uniunii acþioneazã în limiteleatribuþiilor Uniunii.

5. Judecãtorul constituþionalnaþional este, în principiu, egal celuieuropean? Putem vorbi despre ointerpretare realã a dreptului primar alUniunii Europene efectuatã detribunalele constituþionale ale statelormembre?

În principiu, judecãtorul constituþionalse aflã pe o poziþie de egalitate cujudecãtorul european, în sensul în careambii se gãsesc pe cea mai înaltã treaptãdin domeniul lor judiciar. Coexistenþa lorca judecãtori (sau curþi) de cel mai înaltrang este consecinþa fireascã aconcurenþei supremaþiilor descrisã laîntrebarea nr. 2. ªi, într-adevãr, în mãsuraîn care curþile constituþionale suntcompetente în domeniul lor pentru adecide cu privire la probleme care þin dedreptul Uniunii (a se vedea întrebareanr. 3), ele au, de asemenea, competenþade a interpreta dispoziþiile relevante aledreptului Uniunii, având în vedere cã nupoate exista o aplicare a normelor dedrept fãrã interpretarea aferentã. Deºi ocurte constituþionalã este, obligatoriu, oinstanþã supremã, competenþa sa deinterpretare este limitatã totuºi decerinþele procedurale ale art. 267paragraful al treilea TFUE: sub rezervacâtorva excepþii foarte limitate, curteaconstituþionalã ar trebui mai întâi, în oricecauzã cu care este sesizatã, sã transmitã

Curþii Europene [de Justiþie] o cerere depronunþare a unei hotãrâri preliminareavând ca obiect problema respectivã(respectiv întrebarea privind interpre-tarea). Dacã aceastã cerinþã esteîndeplinitã ºi curtea constituþionalãacþioneazã în limitele competenþelor saletrasate în temeiul dreptului naþional, s-arputea considera interpretarea realizatã deaceasta a dreptului UE ca fiind o„interpretare autenticã”.

6. Existã un numãr în creºtere detribunale constituþionale care auadresat întrebãri preliminare CJUE.Putem vorbi despre extrema ratio saudespre un instrument obiºnuit decooperare? În fapt, existã ierarhie,confruntare sau purã cooperare întreCJUE ºi tribunalele constituþionale?

Astfel cum s-a precizat mai înainte, nuexistã o ierarhie naturalã sau instituþionalãîntre curþile constituþionale ºi CJUE, ciambele categorii funcþioneazã ca instanþesupreme în cadrul propriilor sistemejuridice. Aceste sisteme sunt inter-conectate din punct de vedere juridic,ceea ce conduce la coexistenþa instan-þelor supreme descrisã mai devreme. Caun instrument oficial de cooperare dintreacestea, tratatele prevãd proceduratrimiterii preliminare la art. 267 TFUE.Dacã acest instrument este utilizat ºi dacãconcurenþa supremaþiilor este tratatãîntr-un spirit de cooperare sau confrun-tare, nu reprezintã o chestiune de drept,ci de politicã juridicã sau, sã spunem aºa,de curtoazie a instanþelor.

Francisco Pereira Coutinho

Francisco Pereira Coutinho esteabsolvent ºi doctor în drept al Facultãþiide drept, Universidade Nova de Lisboa.Predã în prezent dreptul constituþional,dreptul internaþional ºi dreptul UniuniiEuropene la Instituto Superior deCiencias Sociais e Políticas ºi laFacultatea de drept, Univeridade Nova de

Lisboa. Este,de asemenea,consilier încadrul Insti-tutului Diplo-matic portu-ghez (InstitutoDiplomático).


1. Care este forma cea mai adecvatãde receptare a dreptului UniuniiEuropene în ordinea juridicã a statelormembre? Monismul, dualismul saupluralismul juridic?

Unii autori susþin cã diferitele modeleobservate pentru receptarea judiciarã adreptului Uniunii Europene în toate statelemembre ar putea fi explicate prindiversitatea culturilor juridice (Maher,1994:238) (Mare, 1999:233) (Claes,2006:261), respectiv influenþa concepþiilordualiste în unele state membre (Bebr1981:682) sau existenþa unei curþiconstituþionale ºi/sau a unor mecanismede control constituþional. State membrecu tradiþii dualiste, precum Germania sauBelgia, nu au dovedit totuºi o receptaremai dificilã a principiilor efectului directsau supremaþiei în comparaþie cu statelemembre cu sisteme de tip monist, cumeste Franþa (Alter, 1998:231,232). Maimult decât atât, nu a fost decisivãexistenþa unei curþi constituþionale. CurteaConstituþionalã italianã a luptat mulþi anipentru a accepta competenþa instanþelorde a lãsa neaplicat dreptul naþional încazul în care prevederile sale veneau înconflict cu dreptul Uniunii Europene1.Tribunalul Constituþional Federal dinGermania a recunoscut aceastã compe-tenþã în anul 19712. Pentru motivele demai sus ºi, cu excepþia cazului puþinprobabil al unei recunoaºteri constitu-þionale necondiþionate atât a supremaþieidreptului UE, cât ºi a autoritãþii Curþii deJustiþie a Uniunii Europene, este foartedificilã – ºi mai ales lipsitã de relevanþã,având în vedere natura constituþionalã aordinii juridice a UE – determinarea celuimai adecvat mecanism pentru încorpo-

rarea în legislaþia internã a dreptuluiUniunii.

2. Într-o logicã de sisteme,coexistenþa dintre ordinea juridicãinternã ºi ordinea juridicã externã estesau nu este una concurentã? Cum sepot respecta supremaþiile, atât aConstituþiei în dreptul intern, cât ºi ceaspecificã ordinii juridice a UniuniiEuropene?

În cauza InternationaleHandelsgesellschaft, CJCE a declaratsupremaþia dreptului Uniunii Europeneasupra dreptului constituþional naþional3.Curtea de la Luxemburg urmeazã un„monism european”, în care aceasta areîntotdeauna ultimul cuvânt cu privire lasoluþionarea conflictelor dintre dreptulUniunii Europene ºi dreptul naþional(Kumm, 1999:354). Aceastã perspectivãa fost respinsã de tribunaleleconstituþionale naþionale, care nu renunþãaºa-numita kompetenz-kompetenz pentrucontrolarea constituþionalitãþii dreptuluiUniunii Europene4. Aceste poziþii au fostcontestate în ultimele douã deceniiprintr-o perspectivã pluralistã (pentru uniidualistã) asupra integrãrii, la carepersonal ader. Acesta din urmã sebazeazã pe ideea cã Uniunea Europeanãºi ordinile juridice naþionale au diferite„reguli de recunoaºtere” (în sens hartian),fãrã a determina în mod necesar unconflict de norme aplicabile (MacCormick,1993:8, 9), ºi anume dacã instanþele dinambele ordini juridice trebuie sã respecteprincipiile ºi normele comune pe careMiguel Maduro le-a descris ca fiind„dreptul contrapunctual” (Maduro, 2003).

1 Cauza 232/1975, Ministero del commercio conl’estero, hotãrârea din 30 octombrie 1975, ºi cauza170/1984, Granital, hotãrârea din 5 iunie 1985,ambele accesibile la pagina web www.giurcost.org.

2 Cauza2 BvR 225/699.06.1971, “Lu¨tticke”,Entscheidungen des Bundesverfassungsgerichtes,31: 145, nr.3, a).

3 Cauza 11/70, Internationale Handels-gesellschaft, EU:C:1970:114.

4 Cea mai faimoasã cauzã a fost Maastricht aTribunalului Constituþional Federal din Germania (2BvR 2134/92 e 2 BvR 2159/92, Entscheidungendes Bundesverfassungsgerichtes (1993) 89, p.155).


3. Credeþi cã supremaþia absolutãºi necondiþionatã a dreptului UniuniiEuropene a influenþat în mod decisivjurisprudenþa tribunalelor constitu-þionale ale statelor membre? Trebuiesã existe condiþii pentru utilizareanormelor de drept al Uniunii Europeneºi a jurisprudenþei CJUE de tribunaleleconstituþionale?

Integrarea în Uniunea Europeanã sedezvoltã printr-un proces de cooperarecare include mai mulþi actori naþionali ºisupranaþionali, respectiv curþileconstituþionale ºi Curtea de Justiþie aUniunii Europene. Într-adevãr, ordineajuridicã a Uniunii Europene a fost, în maremãsurã, un produs secundar al unuidialog judiciar între judecãtorii naþionaliºi europeni, care presupune, în esenþã, o„negociere” în curs de desfãºurare cuprivire la interpretarea normelor juridice(Alter, 2001:38). Un bun exemplu în acestsens a fost încorporarea în jurisprudenþaCJUE a principiilor fundamentale alesistemelor juridice naþionale, cum ar fiprotecþia drepturilor fundamentale, carea apãrut imediat dupã proclamareasupremaþiei necondiþionate5. Rezultatulacestui proces de îmbogãþire reciprocã afost crearea unor comunitãþi de actorijuridici angajaþi în dezvoltarea unei ordinijuridice „cvasifederale” (Chalmers1997:164).

4. Declararea unor acte de dreptprimar al Uniunii Europene ca fiindcontrarii constituþiilor naþionale afec-teazã supremaþia dreptului UniuniiEuropene sau poate fi permisã uneori,spre exemplu, prin prisma respectãriidrepturilor fundamentale ale omului?Ar trebui reconsideratã, într-un ase-menea context, doctrina rãspunderiistatului pentru încãlcarea dreptuluiUniunii Europene?

Ordinea juridicã a Uniunii Europeneare un sistem foarte sofisticat de protecþiea drepturilor fundamentale, întemeiat peCarta drepturilor fundamentale a UniuniiEuropene, Convenþia europeanã pentruapãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilorfundamentale, precum ºi pe tradiþiileconstituþionale comune ale statelormembre (art. 6 TUE). Asta înseamnã cãtribunalele constituþionale nu pot controlaîn mod unilateral constituþionalitateaactelor de drept al Uniunii Europene. Înschimb, în cazurile în care au gãsit oposibilã încãlcare de dreptul UE asistemului naþional de protecþie adrepturilor fundamentale ale UniuniiEuropene, existã o obligaþie de a efectuao trimitere preliminarã în validitate laCJUE. Având în vedere compatibilitateasistemicã a protecþiei drepturilorfundamentale între Uniune ºi statelemembre, CJUE ar trebui, în principiu, sãconstate nulitatea actului. Numai în cazulpuþin probabil în care CJUE nu înlãturãun act de drept al Uniunii Europene carese abate de la principiile fundamentale alestatului de drept, cum ar fi drepturilefundamentale care decurg din tradiþiileconstituþionale comune, un tribunalconstituþional ar putea, în ultimã instanþã,sã îºi asume o rupturã sistemicã încoerenþa dintre ordinile judiciareeuropene ºi naþionale ºi sã nu aplice actuljuridic al Uniunii Europene în cauzã. Oatare decizie ar deschide totuºi în modinevitabil calea pentru rãspundereastatului ºi pentru o procedurã deconstatare a încãlcãrii dreptului UE.Consideraþiile de mai sus ar putea fifãcute, mutatis mutandis, ºi în ceea cepriveºte chestiunile de competenþã. Deasemenea, în aceste cauze, tribunaleleconstituþionale ar trebui sã ofere o ºansãCJUE sã se pronunþe în aceastã privinþãºi numai în cazul în care aceasta din urmã

5 Cauza 11/70, Internationale Handels-gesellschaft, EU:C:1970:114.

REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR - Editura Universitara · Revista Forumul Judecãtorilor – Nr....

Documents

Transcript of REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR - Editura Universitara · Revista Forumul Judecãtorilor – Nr....