REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR - editurauniversitara.ro · numirea judecãtorilor în funcþii de...

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti

REVISTAFORUMUL JUDECÃTORILORRevistã semestrialã de atitudine ºi studii juridice

Nr. 1/2017

2 Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2017

Tehnoredactare: Ameluþa ViºanCoperta: Ionuþ Militaru

Angelica Mãlãescu

Copyright © 2017Editura UniversitarãEditor: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusã de ConsiliulNaþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) încategoria editurilor de prestigiu recunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate pentru Editura Universitarã ºiAsociaþia Forumul Judecãtorilor din România

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

IMPORTANT

Revista Forumul Judecãtorilor apare semestrial si se difuzeazãnumai pe bazã de abonament.

Preþul unui exemplar este 50 lei, în acest preþ fiind incluse ºi cheltuielilede difuzare, iar costul unui abonament anual este de 100 lei (2 numere).

Toþi cei interesaþi în a contracta un abonament o pot face prin una dinurmãtoare modalitãþi:

- direct la sediul editurii din Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 27-33, Bloc Unic,Scara B, Etaj 4, Apartament 38, Sector 1, Bucureºti

- prin mandat poºtal sau ordin de plata în contul Editura Universitarãnr. RO58RNCB0285004668690001 deschis la Banca Comercialã Românã– Sucursala Unic

- prin telefon/fax la numerele 021-315.32.47, 021-319.67.27- prin e-mail la adresa [email protected].

Revistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionaleRevistã indexatã în bazele de date internaþionale

ISSN 2065-8745

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/20658745

Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2017 3

REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR

Director:jud. Dragoº Cãlin,

Curtea de Apel Bucureºti

Redactor-ºef:jud. Ionuþ Militaru,

Curtea de Apel Bucureºti

Redactor-ºef adjunct:jud. Roxana Cãlin,

Tribunalul Bucureºti

Colegiul de redacþie:jud. Paula-Andrada Coþovanu,

Consiliul Superior al Magistraturii –Inspecþia Judiciarã

jud. Ana-Maria Lucia Zaharia,Curtea de Apel Bucureºti

jud. Florin Mihãiþã,Judecãtoria Sect. 4, Bucureºti

jud. dr. Gabriel Caian,Ministerul Afacerilor Externe

jud. Alexandra Ghergheºanu,Curtea de Apel Iaºi

jud. Carla Anghelescu,Tribunalul Bucureºti

jud. Victor Constantinescu,Judecãtoria Sect. 6, Bucureºti

jud. Vasile Bozeºan,Tribunalul Teleorman

jud. Claudiu Drãguºin, Judecãtoria Sect.4, Bucureºti

jud. Cristinel Ghigheci, Curtea de ApelBraºov

jud. Ioana-Maria Cîmpean, JudecãtoriaTimiºoara

Colegiul ºtiinþific:prof. univ. dr. Mihai ªandru,

Academia Românãjur. Mihai Banu,

Revista Românã de Drept EuropeanRuben Murdanaigum,

solicitor, Rubens Solicitors, Notariesand Estate Agents Lochgilphead,Marea Britanie

lector univ. dr. Anamaria Groza,judecãtor, Judecãtoria Craiova

prof. univ. dr. Jaime Octávio CardonaFerreira, Universitatea Lusíada dinLisabona, Fost Preºedinte al CurþiiSupreme de Justiþie din Portugalia,Preºedinte al Consiliului Jude-cãtorilor de Pace din Portugalia

Colaboratori principali:Judge Alex Kozinski,

United States Court of Appeals forthe Nine Circuit

jud. Mihaela Amoos Piguet,Tribunal du canton de Vaud,Lausanne, Elveþia

Avv. Monica Adriana Marinescu,Ordine degli Avvocati di Roma, Italia

jud. Simona Kovács,Judecãtoria Târgu Secuiesc

Ion Guzun, coordonator de programe,Centrul de Resurse Juridice dinMoldova

jud. Ivan Georgiev,Tribunalul Regional Sofia, Bulgaria

jud. Veronica Gavriº Todinca, JudecãtoriaSighetu Marmaþiei

Ioana Alexandra Precup, student,Facultatea de ªtiinþe Economice,Juridice ºi Administrative, Univer-sitatea Petru Maior Tg. Mureº

Redactor: Monica Stoian


Lista principalelor abrevieri

C. Ap. Curtea de ApelC.E. Comunitãþile EuropeneCEDO Curtea Europeanã a Drepturilor OmuluiCJCE Curtea de Justiþie a Comunitãþilor EuropeneCJUE Curtea de Justiþie a Uniunii EuropeneConvenþia Convenþia Europeanã a Drepturilor OmuluiC.S.M. Consiliul Superior al MagistraturiiDalloz Recueil le DallozDec. civ., pen. Decizia civilã, penalãD.N.A. Direcþia Naþionalã AnticorupþieD.I.I.C.O.T. Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de

Criminalitate Organizatã ºi TerorismI.N.M. Institutul Naþional al Magistraturiiînch. încheiereaÎ.C.C.J. Înalta Curte de Casaþie ºi JustiþieJ.O.U.E. Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJud. JudecãtoriaM.J.L.C. Ministerul Justiþiei ºi Libertãþilor CetãþeneºtiM. Of. Monitorul Oficial al României, Partea In.a./ n.n. nota autorului / nota noastrã (urmatã de

iniþialele autorului)n.t. nota traducãtoruluiO.N.U. Organizaþia Naþiunilor UniteS. civ., pen., com., cont. adm. Secþia civilã, penalã, comercialã, de

contencios administrativsent. civ., pen. Sentinþa civilã, penalãsubl. ns. Sublinierea noastrã (a autorului)TFP Tribunalul Funcþiei Publice al Uniuniunii

EuropeneTPI Tribunalul de Primã Instanþã al Comunitãþilor

EuropeneTrib. TribunalulTUE Tratatul privind Uniunea EuropeanãTCE Tratatul instituind Comunitatea EuropeanãUE Uniunea Europeanã


Cuprins

INTERVIURI – Despre justiþie ºi judecãtori 15

Interviuri cu domnii Jean de Codt,Preºedintele Curþii de Casaþie din Belgia,Péter Darák, Preºedintele Curia (CurteaSupremã de Justiþie) din Ungaria, ºiRimvydas Norkus, Preºedintele CurþiiSupreme de Justiþie din Lituania, ºi doamnaEwa Wojtaszek-Mik, profesor la Institutulde drept civil din cadrul Universitãþii dinVarºovia .................................................. 15

ATITUDINI

Judith Gibson - Social Media ºi “noualume” electronicã a judecãtorilor [articol înlimba englezã] ......................................... 26

Barry Sullivan - Doar ascultând: principiulcontradictorialitãþii dezbaterilor ºi viaþamoralã a judecãtorilor [articol în limbaenglezã] .................................................. 39

Richard Lorren Jolly - Judecãtorii încalitate de politicieni: Tensiunea puternicãa alegerilor judiciare în secolul XXI [articolîn limba englezã] ..................................... 87

Asociaþia Forumul Judecãtorilor dinRomânia - White Paper - Suprapopulareacarceralã. Inoportunitatea amnistiei ºi agraþierii .................................................... 100

The Romanian Judges’ ForumAssociation - Observaþii privind proiecteleordonanþelor de urgenþã ale Guvernuluiprivind graþierea colectivã ºi modificãrileCodului penal ºi ale Codului de procedurãpenalã. Mãsuri cu risc ridicat de reducerea capacitãþii instituþionale de a luptaîmpotriva corupþiei ºi a criminalitãþiigenerale în România ............................... 106

STUDII JURIDICE

Raluca Enescu, Thomas Scheffer -Executarea sentinþelor în cadrul audierilorîn tribunalele coroanei engleze: Moralizareaîn procesele penale [articol în limbaenglezã] .................................................. 112

Jarosl/aw Turl/ukowski - Justiþia admi-nistrativã în Polonia [articol în limbaenglezã] .................................................. 123

JURISPRUDENÞÃ

Din jurisprudenþa recentã a Curþii Europenea Drepturilor Omului ............................. 148

1. Aplicabilitatea art. 6 din Convenþie înprivinþa cererilor de suspendare a executãriisilite, în special sub aspectul scutirii /reducerii / eºalonãrii sumelor stabilite cutitlu de cauþiune - decizia de inadmisibilitateîn cauza S.C. Eco Invest S.R.L. ºi IlieBolmadar c. României (prezentare deClaudiu Drãguºin) ................................... 148

2. Modificarea condiþiilor legale de acordarea pensiei de invaliditate. Împrejurãrile încare se poate reþine încãlcarea art.1 dinPrimul Protocol adiþional la Convenþie.Hotãrârea pronunþatã de Marea Camerã încauza Béláné Nagy c. Ungariei (prezentareºi notã de Rãzvan Anghel) ...................... 156

3. Contestaþie împotriva unei decizii deconcediere. Încãlcarea dreptului de accesla instanþã prin efectul combinat aljurisprudenþei neunitare privind calitateaprocesualã pasivã ºi instituirea unui termende formulare a contestaþiei. Hotãrârea dincauza Chakalova-Ilieva c. Bulgariei(prezentare ºi notã de Rãzvan Anghel) .. 171

Din jurisprudenþa recentã a Curþii deJustiþie a Uniunii Europene ................. 179

1. Cooperare poliþieneascã ºi judiciarã înmaterie penalã. Decizia-cadru 2002/584/JAI. Mandat european de arestare. Articolul23. Termenul pentru predarea persoaneicãutate. Posibilitatea de a conveni de maimulte ori asupra unei noi date a predãrii.Rezistenþa persoanei cãutate la predareasa. Forþã majorã. (Hotãrârea CJUE din 25ianuarie 2017, cauza C640/15, Vilkas). .. 179

2. Spaþiul de libertate, securitate ºi justiþie.Azil. Directiva 2004/83/CE. Standardeminime referitoare la condiþiile pe caretrebuie sã le îndeplineascã resortisanþiiþãrilor terþe sau apatrizii pentru a puteabeneficia de statutul de refugiat. Articolul12 alineatul (2) litera (c) ºi articolul 12alineatul (3). Excludere de la recunoaºterea


statutului de refugiat. Noþiunea «actecontrare scopurilor ºi principiilorOrganizaþiei Naþiunilor Unite». Conþinut.Membru de conducere al unei organizaþiiteroriste. Condamnare penalã pentruparticiparea la activitãþile unui grup terorist.Examinare individualã. (Hotãrârea CJUEdin 31 ianuarie 2017, cauza C573/14,Commissaire général aux réfugiés et auxapatrides împotriva Mostafa Lounani). ... 181

3. Cooperare judiciarã în materie civilã.Regulamentul (CE) nr. 805/2004. Titluexecutoriu european pentru creanþelenecontestate. Condiþiile certificãrii ca titluexecutoriu european. Noþiunea «instanþãjudecãtoreascã». Notar care a adoptat oordonanþã de executare în temeiul unui«înscris constatator al creanþei». Actautentic. (Hotãrârea CJUE din 9 martie2017, cauza C484/15, Ibrica Zulfikarpašicîmpotriva Slaven Gajer). (selecþii deAnamaria Groza) ..................................... 184

4. Timpul de lucru al judecãtorilor.Efectuarea serviciului de permanenþã.Inexistenþa unei remuneraþii. Invocareadiscriminãrii. Inadmisibilitate (OrdonanþaCJUE din 4 mai 2017 pronunþatã în cauzaC-653/16, procedura Jitka Svobodová c.Èeská republika – Okresní soud v Náchodì)(prezentare ºi notã de Rãzvan Anghel) .. 187

Din jurisprudenþa recentã în materiaorganizãrii judecãtoreºti ºi a statutuluimagistraþilor .......................................... 196

1. În situaþia în care Secþia pentru judecãtorisau procurori constatã cã temeiul ce adeterminat suspendarea din funcþie amagistratului nu mai subzistã, trebuiedispusã prin aceeaºi hotãrâre ºi repunereamagistratului în situaþia anterioarã, inclusivsub aspectul acordãrii beneficiuluidrepturilor pretinse – drepturile bãneºti decare a fost lipsit ºi recunoaºterea vechimiiîn magistraturã pentru perioada aferentãsuspendãrii .............................................. 196

2. Caracterul reprezentativ al mandatuluide membru al Consiliului Superior alMagistraturii are în vedere persoanele careîºi desfãºoarã în mod efectiv activitatea dejudecãtor sau procuror, atât în ceea cepriveºte participarea lor la adunãrilegenerale ale judecãtorilor, respectiv aleprocurorilor, cât ºi în privinþa posibilitãþii de

a candida pentru a fi ales membru alConsiliului Superior al Magistraturii. Oconsecinþã fireascã a acestor prevederilegale este aceea cã judecãtorii ºi procuroriidetaºaþi la alte instituþii decât instanþe sauparchete nu pot participa la alegereamembrilor Consiliului Superior alMagistraturii. ........................................... 204

3. Magistraþii nu sunt funcþionari publici, însensul Legii nr.188/1999 privind Statutulfuncþionarilor publici. Statutul acestorarezultã din legislaþia specialã, edictatã înconcretizarea normelor constituþionale careacordã magistraþilor o poziþie deosebitã înansamblul diverselor categorii de personal,caracterizatã prin garanþii conferite învederea asigurãrii independenþei ºiimparþialitãþii acestora, necesarã înfãptuiriijustiþiei, ca activitate fundamentalã într-unstat de drept. ........................................... 214

4. Conform dispoziþiilor art. 48 alin.(9) dinLegea nr.303/2004 privind statutuljudecãtorilor ºi procurorilor, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,numirea judecãtorilor în funcþii deconducere se face pe o perioadã de 3 ani,cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã,de Consiliul Superior al Magistraturii, lapropunerea preºedintelui instanþei. Încondiþiile în care cel de-al doilea mandatde preºedinte de secþie a încetat, acestanu mai poate fi reînnoit nici ca urmare aînfiinþãrii unei noi secþii prin comasarea adouã foste secþii, în vederea înlãturãriidiscrepanþelor existente la nivelulîncãrcãturii acestora. .............................. 220

5. Acordarea sau nu a concediului deodihnã pentru judecãtori în anumiteintervale de timp este deopotrivãcondiþionatã de opþiunile acestora ºi defuncþionarea în bune condiþii a instanþelor.În acest context, marja de apreciere aconducãtorului instanþei priveºte numaiordinea de efectuare a concediilor ºisuccesiunea acestora, neputându-setransforma în regulã excepþia care conferãconducerii instanþei posibilitatea de aaproba concediul de odihnã în altã perioadãdecât aceea a vacanþei judecãtoreºti. .... 224

6. În raport cu natura motivelor care conducla eliberarea din funcþia de judecãtor sauprocuror, conform art.65 alin.(1) din Legeanr.303/2004, eliberarea din funcþie ca


urmare a demisiei se circumscrie motivelorneimputabile de încetare a activitãþii, în timpce intervenirea condamnãrii definitivepentru unele infracþiuni se înscrie încategoria motivelor imputabile. ............... 230

7. Propriul drept de apreciere ºi consi-derentele de oportunitate pe care le are învedere Consiliul Superior al Magistraturiiîn activitatea sa de gestionare a resurselorumane trebuie sã se manifeste într-o marjãcare sã asigure un just echilibru întreinteresul public ºi drepturile subiective sauinteresele legitime private ale contes-tatorului. .................................................. 233

8. Alegeri pentru CSM. Procedura dedesemnare a candidatului din partea tribu-nalelor. Dispoziþiile legale ºi regulamentaregaranteazã confidenþialitatea votului, însãmodalitatea în care acestea sunt satisfãcuteeste la latitudinea fiecãrui votant, întrucâtprerogativele unui drept se exercitãindividual. (selecþii de Dragoº Cãlin ºiPaula-Andrada Coþovanu) ...................... 239

PREZENTÃRI

1. Volumul “Dreptul de proprietate. Hotãrâriale Curþii Europene a Drepturilor Omuluipronunþate în cauzele împotriva României”,Editura Universitarã, Bucureºti, 2017, ISBN978-606-28-0269-1 ................................. 249

2. Volumul “Dreptul la un proces echitabil.Aspecte civile. Hotãrâri ale Curþii Europenea Drepturilor Omului pronunþate în cauzeleîmpotriva României”, Editura Universitarã,Bucureºti, 2017, ISBN 978-606-28-0272-1,2 vol. ....................................................... 249

GREFA VESELÃ

Cerere prin care reclamanta solicitãTribunalului Uniunii Europene condam-narea mai multor autoritãþi naþionaleromâne pentru pretinse fapte de naturãpenalã ºi, totodatã, repararea prejudiciuluide un milion de euro pe care reclamantapretinde cã l-a suferit .............................. 252


Contents

INTERVIEWS - About justice and judges 15

Interviews with Mr. Jean de Codt,President of the Court of Cassation ofBelgium, Mr. Péter Darák, President ofCuria (Supreme court) of Hungary, Mr.Rimvydas Norkus, President of theSupreme Court of Justice of Lithuania, andMrs. Ewa Wojtaszek-Mik, Professor at theCivil Law Institute of the University ofWarsaw ................................................... 15

ATTITUDES

Judith Gibson - Social Media and theElectronic “New World” of Judges [Articlein English] ............................................... 26

Barry Sullivan - Just Listening: The EqualHearing Principle and the Moral Life ofJudges [Article in English] ....................... 39

Richard Lorren Jolly - Judges asPoliticians: the Enduring Tension of JudicialElections in the Twenty-First Century[Article in English] ................................... 87

The Romanian Judges’ ForumAssociation - White Paper – Prisonsoverpopulation. The inopportunity ofamnesty and pardon ............................... 100

The Romanian Judges’ ForumAssociation - Observations regarding theprojects of Emergency GovernmentOrdinances concerning the collectivepardon and the amendments of the CriminalCode and the Procedural Criminal Code.Measures with high risk of reducing theinstitutional capability to fight againstcorruption and general criminality inRomania .................................................. 106

LEGAL STUDIES

Raluca Enescu, Thomas Scheffer -Sentencing Hearings in English CrownCourts: Moralization in Criminal Trials[Article in English] ................................... 112

Jarosl/aw Turl/ukowski - AdministrativeJustice in Poland [Article in English] ....... 123

JURISPRUDENCE

Of recent case law of the European Courtof Human Rights ................................... 148

1. The applicability of art. (6) of theConvention with regard to applications forsuspension of enforcement, in particularwith regard to the exemption / reduction /rescheduling of bail - the decision ofinadmissibility in the case S.C. Eco InvestS.R.L. And Ilie Bolmadar v. Romania(presentation by Claudiu Drãguºin) ........ 148

2. Changing the legal conditions for grantingthe invalidity pension. Circumstances inwhich violation of Article 1 of the FirstAdditional Protocol to the Convention maybe held. Judgment delivered by the GrandChamber in the case of Béláné Nagy v.Hungary (presentation and note by RãzvanAnghel) .................................................... 156

3. Appeal against a decision to dismiss.Violation of the right of access to the courtby the combined effect of non-uniform case-law on passive status and the establishmentof a time-limit for formulating the challenge.Judgment in Chakalova-Ilieva v. Bulgaria(presentation and note by Rãzvan Anghel) 171

Of recent case law of the Court of Justiceof the European Union ......................... 179

1. Police and judicial cooperation in criminalmatters. Framework Decision 2002/584/JAI. European arrest warrant. Article 23.The term for the surrender of the wantedperson. Possibility to agree several timeson a new date of surrender. Resistance ofthe person wanted to surrender. Majorforce. (CJEU judgment of 25 January 2017,Case C 640/15, Vilkas) ...........................

2. Area of freedom, security and justice.Asylum. Directive 2004/83 / EC. Minimumstandards on the conditions to be met bythird-country nationals or stateless personsin order to qualify for refugee status. Article12 (2) (c) and Article 12 (3). Exclusion from


recognition of refugee status. The conceptof ‘acts contrary to the purposes andprinciples of the United Nations’. Content.Leading member of a terrorist organization.Criminal conviction for participation in theactivities of a terrorist group. Individualexamination. (Case CJUE of 31 January2017, Case C 573/14, Commissaire généralaux réfugiés et aux apatrides v MostafaLounani) .................................................. 181

3. Judicial cooperation in civil matters.Council Regulation (EC) 805/2004.European Enforcement Order foruncontested claims. Certification conditionsas a European Enforcement Order. Thenotion of ‘court’. Notary who has adoptedan enforcement order on the basis of a‘document establishing the claim’. Authenticact. (CJUE judgment of 9 March 2017,Case C 484/15, Ibrica Zulfikarpašic vSlaven Gajer) (selections by AnamariaGroza) ..................................................... 184

4. Judges’ working time. Performing thepermanent service. No remuneration.Invoking discrimination. Inadmissibility(CJEU ruling of 4 May 2017 in Case C-653/16, procedure Jitka Svobodová v CzechRepublic - Okresní soud v Náchodì)(presentation and note by Rãzvan Anghel) 187

Of recent case law in the field of thejudiciary and magistrates status ......... 196

1. If the Section for judges or prosecutorsfinds that the ground that led to thesuspension of the magistrate ceases toexist, the magistrate should be ordered bythe same decision in the previous situation,including the granting of the benefit of thealleged rights - the salary rights which hewas deprived and recognition of seniorityin the magistracy for the period ofsuspension .............................................. 196

2. The representative character of themandate of a member of the SuperiorCouncil of Magistracy refers to the personswho actually carry out the activity of judgeor prosecutor, both regarding theirparticipation in the general assemblies ofthe judges, respectively of the prosecutors,

as well as regarding the possibility of to runfor election to the Superior Council ofMagistracy. A natural consequence of theselegal provisions is that judges andprosecutors seconded to institutions otherthan courts or prosecutor’s offices may notparticipate in the election of members ofthe Superior Council of Magistracy ......... 204

3. Magistrates are not civil servants withinthe meaning of Law no. 188/1999 on theCivil Servants’ Statute. Their statute is theresult of the special legislation, issued inthe implementation of the constitutionalnorms, which gives the magistrates aspecial position in the various categoriesof staff, characterized by guaranteesgranted to ensure their independence andimpartiality, necessary for the achievementof justice as a fundamental activity in a stateof law ....................................................... 214

4. According to the provisions of art. 48paragraph (9) of the Law no. 303/2004 onthe status of judges and prosecutors,republished, with the subsequentamendments and completions, theappointment of judges to managementpositions is done for a period of 3 years,with the possibility of reappointing once bySuperior Council of Magistracy, at theproposal of the court president. As thesecond term of mandate of the presidenthas ceased, it can no longer be renewedas a result of the establishment of a newsection by merging two former sections inorder to remove the existing discrepanciesin the level of their load ........................... 220

5. Whether or not to give holiday leave tojudges at certain time intervals is alsoconditioned by their choices and by theproper functioning of the courts. In thatcontext, the margin of appreciation of thecourt leader concerns only the order ofleave and their succession and can not, asa rule, make the exception which gives thecourt’s authority the opportunity to approvethe holiday leave in a period other than thatof the holiday ........................................... 224

6. With regard to the nature of the reasonsleading to dismissal as a judge orprosecutor, according to art. 65 paragraph(1) of the Law no. 303/2004, dismissalfollowing resignation is circumscribed to thenon-imputable reasons for termination of


the activity, while the final conviction forsome offenses falls within the category ofimputable motives. .................................. 230

7. Its own right of appreciation and theconsideration of the opportunity that theSuperior Council of Magistracy has in itshuman resources management work mustmanifest itself in a margin that ensures afair balance between public interest andsubjective rights or legitimate privateinterests of the contestant ....................... 233

8. Elections for Superior Council ofMagistracy. Procedure for designating thecandidate from the tribunals. The legal andregulatory provisions guarantee theconfidentiality of the vote, but the mannerin which they are satisfied is at thediscretion of each voter, as the prerogativesof a right are exercised individually(selections by Dragoº Cãlin and PaulaAndrada Coþovanu) ................................. 239

PRESENTATIONS................................................................

1. Volume “ Ownership. Judgments of theEuropean Court of Human Rights in Casesagainst Romania”, University PublishingHouse, Bucharest, 2017, ISBN 978-606-28-0269-1. .................................................... 249

2. Volume “Right to a fair trial. Civil aspects.Judgments of the European Court ofHuman Rights in Cases against Romania“,University Publishing House, Bucharest,2017, ISBN 978-606-28-0272-1, 2 vol. ... 249

HAPPY REGISTRY

Application by which the applicant requeststhe European Court of First Instance tocondemn several Romanian nationalauthorities for alleged criminal offensesand, at the same time, to compensate theone million euro damage the applicantclaims to have suffered ........................... 252


Sommaire

INTERVIEWS – Sur la justice et les juges 15

Interviews avec M. Jean de Codt,Président de la Cour de Cassation deBelgique, M. Péter Darák, Président deCuria (Cour Suprême de Justice) enHongrie, M. Rimvydas Norkus, Présidentde la Cour Suprême de Justice de Lituanie,et Mme Ewa Wojtaszek-Mik, professeurà l’Institut de Droit civil de l’Université deVarsovie .................................................. 15

ATTITUDES

Judith Gibson - Les médias sociaux et le«Nouveau monde» électronique des juges[article en Anglais] ................................... 26

Barry Sullivan - Juste Ecoute: Le principede l’égalité d‘audience et la vie morale desjuges [article en Anglais] ........................ 39

Richard Lorren Jolly - Les juges en tantque politiciens: la tension durable desélections judiciaires au XXIe siècle [articleen Anglais] .............................................. 87

L‘Association Forum des Juges deRoumanie - Livre blanc - La surpopulationcarcérale. L‘inopportunité de l‘amnistie etdu pardon ................................................ 100

L‘Association Forum des Juges deRoumanie - Observations sur les projetsd’ordonnances gouvernementalesd’urgence concernant la grâce collective etles modifications du Code pénal et du Codepénal de procédure. Mesures à risque élevéde réduction de la capacité institutionnellede lutte contre la corruption et la criminalitégénérale en Roumanie [article en Anglais] 106

ETUDES JURIDIQUES

Raluca Enescu, Thomas Scheffer -Audiences en matière de détermination dela peine dans les Tribunaux de la CouronneAnglaise: la moralisation dans les procèscriminels [article en Anglais] ................... 112

Jarosl/aw Turl/ukowski - La justiceadministrative en Pologne [article enAnglais] ................................................... 123

JURISPRUDENCE

La jurisprudence récente de la CourEuropéenne des Droits de l’Homme: .. 148

1. Sur l’applicabilité de l’art. 6 de laConvention en ce qui concerne lesdemandes de suspension de l’exécutionforcée, notamment en matièred’exonération / réduction / rééchelonne-ment des sommes établies commecautionnement – la décision d’irrecevabilitédans l’affaire SC Eco Invest SRL et IlieBolmadar c. Roumanie (présentation parClaudiu Drãguºin) ................................... 148

2. Modification des conditions légales pourl’octroi de la pension d’invalidité. Lescirconstances qui peuvent conduire à uneviolation de l’article 1 du Premier Protocoleadditionnel à la Convention. L’arrêt deGrande Chambre dans l’affaire BélánéNagy c. Hongrie (présentation et note parRãzvan Anghel) ...................................... 156

3. Appel contre une décision delicenciement. Violation du droit d’accès àun tribunal par l’effet combiné de lajurisprudence divergente sur la qualitéprocessuelle passive et de l’établissementd’un délai de formulation de l’appel.Décision dans l’affaire Chakalova-Ilieva c.Bulgarie (présentation et note par RãzvanAnghel) .................................................... 171

La jurisprudence récente de la Cour deJustice de l’Union Européenne: .......... 179

1. La coopération policière et judiciaire enmatière pénale. Décision-cadre 2002/584/JAI. Mandat d’arrêt européen. Article 23.Délais pour la remise de la personnerecherchée. Possibilité de convenir àplusieurs reprises sur une nouvelle date deremise. La résistance de l’individurecherché à sa remise. La force majeure.(CJUE, Arrêt du 25 Janvier, 2017, l’affaireC-640/15, Vilkas). ................................... 179

2. Espace de liberté, sécurité et justice.Asile. La directive 2004/83/CE. Les


standards minimaux pour les conditions quidoivent être respectés par les ressor-tissants des pays tierces ou apatrides entant que bénéficiaires du statut de réfugié.Article 12 para. (2) lit. (c) et de l’article 12para. (3). L’exclusion du statut de réfugié.La notion de «actes contraires aux buts etaux principes des Nations Unies». Contenu.Membre d’une organisation terroriste.Condamnation pénale pour la participationà un groupe terroriste. Examen individuel.(CJUE, Arrêt du 31 Janvier, 2017, l’affaireC-573/14, Commissaire général auxréfugiés et apatrides contre MostafaLounani). ................................................. 181

3. Coopération judiciaire en matière civile.Règlement (CE) no. 805/2004. Titreexécutoire européen pour les créancesincontestées. Les conditions de lacertification en tant que titre exécutoireeuropéen. Le concept de «tribunal».Notaire qui a adopté une ordonnanceexécutoire en vertu d’un «inscrit reconnai-ssant la créance». Acte authentique (CJUE,Arrêt du 9 Mars, 2017, l’affaire C-484/15,Ibrica Zulfikarpašic contre Slaven Gajer).(sélections par Anamaria Groza) ............ 184

4. Le temps de travail des juges. Rendreservice permanent. Défaut de paiement.Discrimination invoquée. Inadmissibilité(Ordonnance CJUE de 4 mai 2017 dansl’affaire C-653/16, procédure JitkaSvobodová c. Èeská republika – Okresnísoud v Náchodì) (présentation et note parRãzvan Anghel) ...................................... 187

La jurisprudence récente en matièred’organisation judiciaire et le statut desjuges: ..................................................... 196

1. Si la Section des juges ou des procureursde CSM a constaté que la cause de lasuspension du magistrat a cessé d’exister,il faut disposer par le même jugement lerétablissement de la situation antérieure dumagistrat, y compris accorder les droitsrevendiqués – droits financières dont ilfaisait défaut et la reconnaissance del’ancienneté en magistrature dans lapériode de la suspension ........................ 196

2. La représentativité du mandat d’unmembre du Conseil Supérieur de laMagistrature concerne les personnes

exerçant de fait l’activité de juge ou deprocureur, tant en ce qui concerne leurparticipation aux assemblées généralesdes juges ou des procureurs, et aussi lapossibilité d‘être élues en tant que membresdu Conseil Supérieur de la magistrature.La conséquence évidente de cettedisposition est que les juges et lesprocureurs détachés des institutions autresque les tribunaux ou les bureaux desprocureurs ne peuvent pas participer àl’élection des membres du ConseilSupérieur de la Magistrature. ................. 204

3. Les juges ne sont pas des fonctionnaires,au sens de la Loi n° 188/1999 sur le statutdes fonctionnaires. Leur statut en résultede la législation spéciale, la législationadoptée dans le respect des dispositionsconstitutionnelles qui donnent aux jugesune position particulière dans toutes lesdifférentes catégories de personnel,caractérisé par les garanties données pourassurer leur indépendance et l’impartialitérequise de la justice, comme une activitéfondamentale dans un Etat de droit. ....... 214

4. En vertu des dispositions de l’art. 48 par.(9) de la Loi n° 303/2004 sur le statut desjuges et des procureurs, republié, dans saversion modifiée et complétée, lanomination des juges à des postes dedirection pour une période de trois ans,avec possibilité d‘ extension une fois, parle Conseil Supérieur de la magistrature, àla proposition du président du tribunal. Étantdonné que le deuxième mandat en tant queprésident de section a cessé, il ne peut êtrerenouvelé ni après la mise en place d’unenouvelle section en fusionnant deuxanciennes sections, afin d’éliminer lesdisparités de leur cargaison. ................... 220

5. L’octroi ou non du congé aux juges danscertains intervalles est à la fois leur optionet du bon fonctionnement des tribunaux.Dans ce contexte, la décision du présidentdu tribunal concerne l‘ordre des congés,pas la possibilité d‘imposer une autrepériode que celle des vacances judiciaires.224

6. Par rapport à la nature des raisons quiont conduit à la libération du poste de jugeou de procureur, conformément à l’article


65 par. (1) de la Loi n° 303/2004, suite à ladémission, ce sont des raisons nonimputables à la cessation d’activité, maisla condamnation définitive pour certainesinfractions est un motif imputable. .......... 230

7. Le droit d’appréciation et lesconsidérations d’opportunité envisagéespar le Conseil Supérieur de la Magistraturedans son travail de gestion des ressourceshumaines doivent être exercées dans uneplage qui assure un juste équilibre entrel’intérêt public et les droits ou intérêtslégitimes privés. ...................................... 233

8. Les élections pour CSM. La procédurede nomination des candidats des tribunaux.Les dispositions légales et réglementairesgarantissent le secret du vote, mais la façondont ils sont satisfaits est à chaque électeur,parce que les pouvoirs d’un droit sontexercés individuellement. (sélections parDragoº Cãlin et Paula-Andrada Coþovanu) 239

PRÉSENTATIONS

1. Le volume “ Le droit de propriété. Arrêtsde la Cour Européenne des Droits del’Homme dans les affaires contre laRoumanie”, Maison d’édition Universitaire,Bucarest, 2017, ISBN 978-606-28-0269-1 249

2. Le volume “Le droit à un procèséquitable. Aspects civils. Arrêts de la CourEuropéenne des Droits de l’Homme dansles affaires contre la Roumanie”, Maisond’édition Universitaire, Bucarest, 2017,ISBN 978-606-28-0272-1, 2 vol. ............. 249

LE GREFFE JOYEUX

Requête par laquelle la requérantedemande au Tribunal de l‘UnionEuropéenne la condamnation de plusieursautorités nationales roumaines pour desprésumées infractions pénales et, aussi,une indemnisation d’un million d’euros à larequérante ............................................... 252


INTERVIURI

Despre justiþie ºi judecãtori

Domnul Jean de Codt s-a nãscut laIxelles, la 28 decembrie 1955. A absolvitFacultatea de Drept a UniversitãþiiCatolice din Louvain, începându-ºicariera în sistemul judiciar în anul 1983.A fost, pe rând, procuror stagiar laparchetul de pe lângã Tribunalul Tournai,procuror adjunct la parchetul de pe lângãTribunalul Bruxelles ºi procuror generaladjunct la parchetul de pe lângã Curteade Apel Bruxelles, de unde a fost numitjudecãtor la Curtea de Casaþie la 5 iunie1997. Specializat în materie penalã, aactivat în cadrul secþiei penale, fiind ºipreºedinte al acesteia. Este preºedinteal instanþei supreme din Belgia din 23noiembrie 2013. De asemenea, predã lamai multe universitãþi ºi ºcoli regionale,fiind ºi vicepreºedinte al Curþii de JustiþieBenelux ºi preºedinte al Camereifranceze a Consiliului naþional disciplinardin cadrul Consiliului Judiciar.

1. Ce mãsuri consideraþi oportunepentru consolidarea independenþeijustiþiei ºi câºtigarea încrederiicetãþenilor? Ar trebui ca judecãtorii ºiprocurorii sã aibã consilii judiciarediferite?

Justiþia trebuie sã fie instituitã ca fiinduna dintre cele trei puteri ale statului. Întreacestea, Constituþia nu trebuie sã stabi-leascã vreo ierarhie.

Numirea ºi promovarea judecãtorilorºi a procurorilor trebuie sã fie încredinþatãunui organism non-politic, reprezentativ

atât pentru magistraturã, cât ºi pentrusocietatea civilã, capabil sã selectezecandidaþi pe baza unor criterii obiective.Un Consiliu Superior al Justiþiei indepen-dent de guvern, parlament ºi de autori-tatea judiciarã, pare o soluþie bunã înacest sens. Eu cred cã atât judecãtorii,cât ºi procurorii trebuie sã fie numiþi ºipromovaþi de acelaºi organism. Inde-pendenþa judecãtorilor ºi a procurorilortrebuie sã fie consacratã în Constituþie.

Este necesar sã se elimine implicareaobligatorie a Parlamentului pentru ridica-rea imunitãþii unui parlamentar, în cazulîn care existã indicii serioase de vinovãþieîn legãturã cu sãvârºirea unei infracþiuni.Ar trebui sã se vegheze, ori de câte orieste posibil, ca investigaþia derulatã deun judecãtor de instrucþie sã nu se poatãbloca printr-un filtru de admisibilitatederivat dintr-o lege care impune secretemilitare sau de stat.

Interviu cu domnul Jean de Codt, Preºedintele Curþii de Casaþiedin Belgia

Foto: http://www.levif.be


Dacã transferãm instanþelor gestio-narea resurselor proprii, aºa cum este lamodã acum în Europa, ar trebui sã neasigurãm cã aceste mijloace nu iau formaunei anvelope închise iar transferul demanagement nu este însoþit de o presiunemanagerialã, forþând judecãtorii sã seconcentreze asupra performanþei ºi aeficienþei în detrimentul aspectelor calita-tive. Tutela asupra utilizãrii corespun-zãtoare a banilor publici trebuie sã apar-þinã Parlamentului sau Curþii de Conturi,iar nu Executivului. Acesta din urmã nutrebuie sã-ºi numeascã reprezentanþii înorganismele de gestionare a instanþelor.

Funcþionarea magistraturii ºi a perso-nalului auxiliar ar trebui sã fie stabilite înmod transparent prin lege, iar nu deExecutiv, Inspectoratul Finanþelor sau deadministraþie. Trebuie sã existe o cale deatac în cazul în care Executivul a încãlcatlegea prin faptul cã nu a îndeplinit cadrulimpus de aceasta. Inamovibilitatea jude-cãtorului este un principiu care trebuie sãfie respectat cu stricteþe. Sã nu poatã fimutat, în niciun caz, un judecãtor fãrãconsimþãmântul sãu.

Disciplina magistraþilor trebuie sã fieasiguratã de organismele disciplinarestabilite în cadrul sistemului judiciar, iarnu în afara acestora. Documentareajuridicã a instanþelor trebuie sã fie asigu-ratã fãrã întrerupere. Remunerarea ºipensiile magistraþilor trebuie sã fie regle-mentate printr-o lege care se aplicã numaiacestora ºi care ia în considerare naturaconstituþionalã a puterii judecãtoreºti.

2. Care ar trebui sã fie rolul unuiministru al justiþiei, membru al guver-nului (ºi solidar cu deciziile luate de

guvern)? Care ar fi mãsurile adecvatecare trebuie luate pentru o „definitivã”separaþie între puterile politice ºijudiciare? Este o utopie?

Evoluþia justiþiei cãtre o recunoaºteredeplinã a statutului sãu de putereconstituitã, egalã cu celelalte douã puteri,face ca rolul ministrului justiþiei sã prezinteo importanþã din ce în ce mai redusã.Acesta nu mai asigurã nici conducerea,nici disciplina sau numirea magistraþilor,nici promovarea sau formarea acestora,nici asistenþa juridicã internaþionalã.Consecinþa logicã a acestei evoluþii estedispariþia Ministerului Justiþiei ºi înlocuireasa cu Secretariatul de Stat pentru punereaîn executare a hotãrârilor judecãtoreºti.

3. Sunteþi de acord cu ideea de afilma ºi difuza procesele judiciare?

Nu, absolut nu. Când strada intrã însala de judecatã, justiþia iese de acolo,aºa se spune. De asemenea, ºtim cãprezenþa observatorului schimbã mediulde observat. Þinerea unor procese subpresiunea camerelor de luat vederi ºi amicrofoanelor nu cred cã este utilã liniºtiiºi demnitãþii ºedinþelor de judecatã. Estesuficient cã publicitatea obiºnuitã aacestora sã fie garantatã.

4. În opinia dumneavoastrã, jude-cãtorul ideal existã deja sau poateexista?

Este dificil sã rãspund la aceastãîntrebare. Cred cã printre membrii Con-siliului Europei, noi am atins un nivelridicat de calitate în cadrul sistemuluijudiciar. Se pare, la fel de clar, cã putemprogresa permanent.


Domnul Péter Darák a absolvitFacultatea de Drept a Universitãþii JanusPannonius Pécs, fiind doctor în drept alaceleiaºi universitãþi. A activat ca procurorla Parchetul din Zalaegerszeg (1990),judecãtor la Judecãtoria din Zalaegerszeg(din anul 1991), apoi a fost numit jude-cãtor la Curtea Supremã, în cadrul Secþieide contencios administrativ (2000). Dinanul 2012, este preºedinte al Curþii Su-preme de Justiþie din Ungaria. Înde-plineºte funcþii didactice la Facultatea deDrept din cadrul Universitãþii PázmányPéter ºi la Facultatea de Drept din cadrulUniversitãþii Eötvös Loránd. Este autor alunui numãr impresionant de studiiºtiinþifice, publicate în Ungaria, Austria,Germania.

1. Ce mãsuri consideraþi oportunepentru consolidarea independenþeijustiþiei ºi câºtigarea încrederiicetãþenilor? Ar trebui ca judecãtorii ºiprocurorii sã aibã consilii judiciarediferite?

În primul rând, trebuie sã fie clar pentrucetãþeni cã independenþa puteriijudecãtoreºti are valoarea unui instru-ment: ajutã un judecãtor sã-ºi îndepli-neascã îndatoririle fãrã constrângeri sauinfluenþe nejustificate. Datoria sa esteaceea de a decide asupra fiecãrei cauze,o îndatorire pe care nu o poate evita ºipentru care poartã rãspunderea disci-plinarã ºi civilã. Nu în ultimul rând, trebuiesã rãspundã conºtiinþei sale. ªi un jude-cãtor de bunã credinþã ºi cu înaltã con-ºtiinþã nu ezitã, atunci când este necesar,sã solicite sfaturi de la colegii sãi maivechi în funcþie ºi mai experimentaþi.Acest lucru nu încalcã principiul inde-pendenþei puterii judecãtoreºti, deoarecesarcina de a decide asupra cauzei esteîn mâinile judecãtorului procesului.

Încredereapublicã în sis-temul judiciarpoate fi con-solidatã, înprincipal, prinhotãrâri înte-meiate, clarmotivate ºiînþelese. ÎnUngaria, celmai înalt orga-nism judiciareste Curia(Curtea Su-premã), care este obligatã, între altele,sã asigure coerenþa jurisprudenþei. Prinurmare, este esenþial ca Curia sã consultejudecãtorii ºi alþi profesioniºti din domeniuljuridic din întreaga þarã pentru arecunoaºte chestiunile legale care îiprivesc cel mai mult pe cetãþeni, pentru aafla mai mult despre diferitele rãspunsuriale judecãtorilor la aceste probleme ºi,prin urmare, pentru a oferi alternative. Cutoate acestea, vor funcþiona doar aceleconsultãri în care metodele de cercetareºi consilierii implicaþi corespund cerinþelorde independenþã ºi imparþialitate.

2. Care ar trebui sã fie rolul unuiministru al justiþiei, membru al guver-nului (ºi solidar cu deciziile luate deguvern)?

În opinia mea, un dialog sãnãtos întreputerile separate, care sã respectecompetenþele celeilalte, este bun pentruo societate democraticã. Dialogul dintreputerea judecãtoreascã ºi puterealegislativã este constant: ar trebui ca ointerpretare jurisprudenþialã a legii, dacãnu ar acceptabilã pentru legislativ, sãdetermine adoptarea de acesta a unei noilegi sau sã conducã la modificarea legilor

Interviu cu domnul Péter Darák, Preºedintele Curia (CurteaSupremã de Justiþie) din Ungaria

Foto: http://www.lb.hu


existente. Aceste modificãri vor fi ulteriorinterpretate de instanþe. Acest circuit deinterpretare ºi modificare a legii se poaterelua. Iar dacã o legislativul nu doreºtesã intervinã retrospectiv, acest fenomeneste unul normal. În concluzie, cred cãdeschiderea spre dialogul profesionaleste rolul care se potriveºte cel mai bineunui ministru al justiþiei într-o democraþie.

3. Care ar fi mãsurile adecvate caretrebuie luate pentru o „definitivã”separaþie între puterile politice ºijudiciare? Este o utopie?

Statul de drept, permiþând în acelaºitimp un anumit grad de suprapunere întreputerile executivã ºi legislativã, necesitãstabilitate ºi neutralitate faþã de putereajudecãtoreascã. În consecinþã, influenþapoliticã, la fel ca ºi alte influenþe inadec-vate, ar trebui sã fie ferm exclusã atât întimpul judecãrii cauzelor, cât ºi în aspec-tele de organizare a instanþelor. Spreexemplu, dacã judecãtorii sunt numiþi înfuncþie ca urmare a intervenþiei altei puteri,riscul de influenþã parþialã trebuieechilibrat sistematic, e.g. prin utilizareaconsiliilor judiciare în timpul procedurilor,astfel încât opiniile sau deciziile acestorasã nu poatã fi ignorate.

Cu toate acestea, având în vedereefectele pozitive ale unui dialog sãnãtosîntre puteri, nu susþin separaþia lor rigidã.Principiul democraþiei include ideea cãlegitimitatea tuturor puterilor derivã dinpopor, iar aceastã “origine” comunãcreeazã o rãspundere comunã. Aceastacreeazã ºi îndatorirea de a coopera.

4. Sunteþi de acord cu ideea de afilma ºi difuza procesele judiciare?

Nu pot da un rãspuns general laaceastã întrebare, din douã motive. În

primul rând, principiul ºedinþelor publicede judecatã este restrâns în mai multecazuri, din motive precum obiectul cauzei(spre exemplu, date clasificate), garanþiileprocedurale (spre exemplu, protecþiamartorilor) sau confidenþialitatea pãrþilor.În al doilea rând, avantajele saudezavantajele difuzãrii live din sala dejudecatã depind în mare mãsurã de altetradiþii ºi de cultura juridicã dintr-o þarã.În Ungaria, participarea reporterilor laaudieri care atrag interesul public largeste susþinutã de lege. Experienþa nespune totuºi cã procesele judiciare pot firaportate în mod obiectiv numai dacãinformaþiile nu sunt transmise în vrac - iartransmisiunea în direct este o transmisienefiltratã - ci doar dacã publicul primeºteinformaþii bine structurate asupra unuicaz.

5. În opinia dumneavoastrã, jude-cãtorul ideal existã deja sau poateexista?

Cel mai bun judecãtor s-a nãscut dejade mai multe ori. Nu putem vorbi desprecel mai bun judecãtor într-un sensabsolut, putem vorbi doar despre cel maibun judecãtor dintr-o anumitã erã sauîntr-un anumit caz. ªi se poate întâmplachiar ºi celui mai bun judecãtor dintr-ocauzã ca într-o altã cauzã sã nu ia ceamai bunã decizie posibilã.

Cu toate acestea, putem aveaîncredere în fiecare judecãtor dupã untimp, deoarece, în cursul judecãriicauzelor una dupã alta, evolueazã un felde caracter juridic: o înþelepciune practicãcare combinã cunoºtinþele profesionalecu o înþelegere a naturii umane.


Domnul Rimvydas Norkus s-a nãscutla 17 ianuarie 1979 la Klaipëda. A absolvitFacultatea de Drept a Universitãþii dinVilnius (1996-2001), fiind doctor în dreptdin anul 2005. A activat, între altele, cadirector al Departamentului de CercetãriJuridice al Curþii Supreme de Justiþie dinLituania, consilier al preºedintelui CurþiiSupreme Administrative, director alDepartamentului de jurisprudenþã dincadrul Curþii Supreme Administrative, ºijudecãtor la Curtea de Apel din VilniusEste profesor la Universitatea MykolasRiomeris ºi devine Preºedinte al CurþiiSupreme din Lituania în decembrie 2014.Este autorul a numeroase lucrãriºtiinþifice, publicate în mai multe stateeuropene.

1. Ce mãsuri consideraþi oportunepentru consolidarea independenþeijustiþiei ºi câºtigarea încrederii cetã-þenilor ? Ar trebui ca judecãtorii ºiprocurorii sã aibã consilii judiciarediferite?

Ultimul deceniu a demonstrat încã odatã cât de fragilã poate fi independenþajustiþiei. Cu ceva timp în urmã, atenþiaglobalã s-a concentrat asupra revizuiriiConstituþiei Ungariei din 2011, uneleprevederi balansând la limita principiilordemocratice. Mai târziu, în iulie 2016,îngrijorarea imensã a fost cauzatã deacþiunile autoritãþilor din Turcia, dupã oloviturã de stat nereuºitã, când mii dejudecãtori ºi procurori turci au fost conce-diaþi sau arestaþi în lipsa unei proceduricare sã permitã un proces echitabil.Evenimentele recente din Polonia -interferenþele autoritãþilor poloneze,inclusiv deciziile care au provocat crizaCurþii Constituþionale, ºi reforma preco-nizatã a Consiliului Naþional al Justiþiei -par sã indice, de asemenea, o ameninþarenu numai pentru statul de drept, ci ºi

pentru sistemul judiciar ºi pentru încre-derea în administrarea justiþiei. Diferiteorganizaþii supranaþionale, inclusivjudiciare, au emis declaraþii ca rãspunsla aceste evoluþii. Opinia publicã, înspecial atitudinea internaþionalã, repre-zintã o armã foarte importantã în apãrareaºi promovarea valorilor democratice recu-noscute universal ºi în sprijinirea celorcare refuzã sã accepte încãlcãri aleprincipiilor fundamentale.

În plus, aº dori sã menþionez ºi alteaspecte între care, cred, consolidareaindependenþei judiciare ºi a încrederiipublice sunt în prezent importante în maremãsurã. În primul rând, reputaþia irepro-ºabilã ºi respectarea eticii judiciare.Societãþile moderne ridicã cerinþe deo-sebit de înalte faþã de reputaþia sistemuluijudiciar, observat ca printr-o lupã. În aldoilea rând, calificarea profesionalãridicatã. Aici mã refer nu doar la o pregã-tire juridicã excelentã, ci ºi la maturitateºi înþelepciune. Cred cã doar un judecãtorcare posedã cunoºtinþe juridice extinseºi se bazeazã pe înþelepciune poate fi ºise poate simþi independent, deoarecepoate sã pronunþe nu doar o hotãrâreoficialã, ci ºi o decizie sensibilã din punctde vedere social. Acest lucru ar însemna

Interviu cu domnul Rimvydas Norkus, Preºedintele CurþiiSupreme de Justiþie din Lituania

Foto: http://g2.dcdn.lt


cã toate cerinþele faþã de candidaþii pentrufuncþii judiciare ºi selecþia judecãtorilor artrebui sã fie deosebit de stricte în acestsens. În al treilea rând, creºterea transpa-renþei judiciare prin intermediul unei largireþele de instrumente de transparenþã ainstanþelor, inclusiv a celor oferite detehnologiile moderne ºi de noile forme decomunicare. Aceastã zonã este aceeacare, în opinia mea, ar putea oferi cel maimare potenþial pentru consolidareaindependenþei ºi a încrederii. Transpa-renþa are ca rezultat o anumitã formã decontrol social, deoarece determinãcetãþeni informaþi prin furnizarea de infor-maþii care permit societãþii sã înþeleagãprocesele, operaþiile, provocãrile ºilimitele judiciare. Transparenþa depãºeºtepercepþiile generalizate care leagãinstanþele de corupþie, favoritism politic ºiineficienþã. Lista instrumentelor de trans-parenþã judiciarã introduse în societãþiledemocratice, deºi variazã de la o þarã laalta, este impresionantã ºi se încadreazãîn douã mari categorii: o categorie -informaþii privind accesul la dosarelecauzelor ºi la proceduri; altã categorie -informaþii despre operaþiunile ºi structurainstanþelor, personalul lor etc.

În ceea ce priveºte a doua parte aîntrebãrii dvs., dacã trebuie sau nu sãexiste consilii judiciare distincte, acestadepinde în cea mai mare parte de tradiþialegalã a unui anumit stat, adicã statutuloferit procurorului ºi parchetului: dacãparchetul face parte din sistemul judiciarsau aparþine executivului ori existã unsistem instituþional separat. ProcuraturaRepublicii Lituania este o instituþie de stat,centralizatã, cu puteri specifice deautoritate. Conform Constituþiei, ea nueste o componentã constitutivã a puteriijudecãtoreºti. Funcþiile procurorului diferãde administrarea justiþiei. Prin urmare, înLituania, judecãtorii ºi procurorii sunttrataþi separat în ceea ce priveºteconsiliile juridice.

2. Care ar trebui sã fie rolul unuiministru al justiþiei, membru alguvernului (ºi solidar cu deciziile luatede guvern)?

În Lituania, relaþia dintre ministruljustiþiei ºi instanþele judecãtoreºti a fostsoluþionatã la nivel constituþional. Într-unadintre cele mai vechi versiuni a Legiiinstanþelor, ministrul justiþiei a primitatribuþii largi în domeniile formãrii,administrãrii ºi întreþinerii instanþelor. Cutoate acestea, în 1999, Curtea Constitu-þionalã a declarat cã acest concept deindependenþã a sistemului judiciar nu eraîn concordanþã cu asemenea competenþeale ministrului justiþiei. Ca urmare ahotãrârii Curþii Constituþionale, chestiunilecare anterior fuseserã atribuite ministruluijustiþiei au fost în mare parte atribuiteautoguvernãrii sistemului judiciar în sine.Multe state europene adoptã aceastãabordare. Cu toate acestea, rolulministrului justiþiei este diferit în diverselesisteme judiciare. Existã sisteme în careministrul justiþiei deþine atribuþii extinse înformarea profesionalã ºi administrareainstanþelor. Evident, în astfel de sistemesunt necesare garanþii suplimentarepentru a respecta independenþa siste-mului judiciar. Existã ºi sisteme în careministrul justiþiei acþioneazã în acelaºitimp ca procuror general. În cadrul uneiastfel de abordãri, parchetul este recu-noscut ca parte integrantã a puteriiexecutive; în consecinþã, nu ar exista niciopolarizare între Guvern ºi parchet, nici cuprivire la rolul ministrului justiþiei ºihotãrârile luate de Guvern.

3. Care ar fi mãsurile adecvate caretrebuie luate pentru o „definitivã”separaþie între puterile politice ºijudiciare? Este o utopie?

Sunt de acord cã, într-o anumitãmãsurã, o astfel de separaþie - “separaþiadefinitivã” - ar trebui vãzutã ca o utopie.Puterile nu pot exista într-o izolarecompletã. Aº oferi câteva exemple care

REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR - editurauniversitara.ro · numirea judecãtorilor în funcþii de...

Documents

Transcript of REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR - editurauniversitara.ro · numirea judecãtorilor în funcþii de...