REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR · 6 Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2012 3. Proprietate...

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti

REVISTAFORUMUL JUDECÃTORILORRevistã trimestrialã de atitudine ºi studii juridice

Nr. 1/2012

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o

2 Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2012

Tehnoredactare: Ameluþa ViºanCoperta: Ionuþ Militaru

Angelica Mãlãescu

Copyright © 2012Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.)

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate pentru Editura Universitarã ºiAsociaþia Forumul Judecãtorilor din România

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

IMPORTANT

Revista Forumul Judecãtorilor apare trimestrial si se difuzeazãnumai pe bazã de abonament.

Preþul unui exemplar este 30 lei, în acest preþ fiind incluse ºi cheltuielilede difuzare, iar costul unui abonament anual este de 100 lei (4 numere).

Toþi cei interesaþi în a contracta un abonament o pot face prin una dinurmãtoare modalitãþi:

- direct la sediul editurii din Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 27-33, Bloc Unic,Scara B, Etaj 4, Apartament 38, Sector 1, Bucureºti

- prin mandat poºtal sau ordin de plata în contul Editura Universitarãnr. RO58RNCB0285004668690001 deschis la Banca Comercialã Românã– Sucursala Unic

- prin telefon/fax la numerele 021-315.32.47, 021-319.67.27- prin e-mail la adresa [email protected].

ISSN 2065-8745

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/20658745

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o

Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2012 3

REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR

Director:jud. Dragoº Cãlin,

Curtea de Apel Bucureºti

Redactor-ºef:jud. Ionuþ Militaru,

Tribunalul Bucureºti

Redactor-ºef adjunct:jud. Roxana Lãcãtuºu,

Tribunalul Bucureºti

Colegiul de redacþie:jud. Paula-Andrada Coþovanu,

Consiliul Superior al Magistraturii –Inspecþia Judiciarã

jud. Ana-Maria Lucia Zaharia,Judecãtoria Sect. 5 Bucureºti

jud. Florin Mihãiþã,Judecãtoria Sect. 4 Bucureºti

jud. dr. Gabriel Caian,M.A.E. - Direcþia Agentul Guver-namental pentru Curtea Europeanãa Drepturilor Omului

Ilhan Ibram, consultant parlamentar,Camera Deputaþilor, Direcþia AfaceriEuropene

jud. Petricã Ghergheºanu,Judecãtoria Sect. 4 Bucureºti

jud. Alexandra Neagu,M.A.E. - Direcþia Agentul Guver-namental pentru Curtea Europeanãa Drepturilor Omului

auditor de justiþie Carla Anghelescu,Institutul Naþional al Magistraturii

auditor de justiþie Victor Constantinescu,Institutul Naþional al Magistraturii

Colegiul ºtiinþific:jud. Diana Bulancea,

Curtea de Apel Bucureºtiprof. univ. dr. Mihai ªandru,

Academia Românãjur. Mihai Banu,

Revista Românã de DreptComunitar

Ruben Murdanaigum,solicitor, Rubens SolicitorsLochgilphead, Marea Britanie

lector univ. dr. Anamaria Groza,judecãtor, Judecãtoria Strehaia

prof. univ. dr. Jaime Octávio CardonaFerreira, Universitatea Lusíada dinLisabona, Fost Preºedinte al CurþiiSupreme de Justiþie din Portugalia,Preºedinte al Consiliului Jude-cãtorilor de Pace din Portugalia

Colaboratori:

jud. Ciprian Coadã,Curtea de Apel Craiova

jud. Oana Ignat, Judecãtoria Iaºijud. Simona Kovacs, Judecatoria Târgu

Secuiescjud. Lucian Cosmin Manoloiu,

Judecãtoria SlatinaGabriela Calbureanu, consilier juridic,

S.C. Romgaz S.A. MediaºJudge Alex Kozinski, Chief Judge of the

United States Court of Appeals forthe Nine Circuit

Manjola Bejleri, preºedintele AsociaþieiJudecãtorilor Albanezi

Ion Guzun, coordonator de programe,Centrul de Resurse Juridice dinMoldova

Corector:Cosmina Chevorchian

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Lista principalelor abrevieri

C. Ap. Curtea de ApelC.E. Comunitãþile EuropeneCEDO Curtea Europeanã a Drepturilor OmuluiCJCE Curtea de Justiþie a Comunitãþilor EuropeneCJUE Curtea de Justiþie a Uniunii EuropeneConvenþia Convenþia Europeanã a Drepturilor OmuluiC.S.M. Consiliul Superior al MagistraturiiDalloz Recueil le DallozDec. civ., pen. Decizia civilã, penalãD.N.A. Direcþia Naþionalã AnticorupþieD.I.I.C.O.T. Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de

Criminalitate Organizatã ºi TerorismI.N.M. Institutul Naþional al Magistraturiiînch. încheiereaÎ.C.C.J. Înalta Curte de Casaþie ºi JustiþieJ.O.U.E. Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJud. JudecãtoriaM.J.L.C. Ministerul Justiþiei ºi Libertãþilor CetãþeneºtiM. Of. Monitorul Oficial al României, Partea In.a./ n.n. nota autorului / nota noastrã (urmatã de

iniþialele autorului)n.t. nota traducãtoruluiO.N.U. Organizaþia Naþiunilor UniteS. civ., pen., com., cont. adm. Secþia civilã, penalã, comercialã, de

contencios administrativsent. civ., pen. Sentinþa civilã, penalãsubl. ns. Sublinierea noastrã (a autorului)TFP Tribunalul Funcþiei Publice al Uniuniunii

EuropeneTPI Tribunalul de Primã Instanþã al Comunitãþilor

EuropeneTrib. TribunalulTUE Tratatul privind Uniunea EuropeanãTCE Tratatul instituind Comunitatea EuropeanãUE Uniunea Europeanã

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Cuprins

EDITORIAL - Punte peste secole ........... 11

Constantin N. Brãiloiu - Circulara dom-nului ministru al Justiþiei cãtre procuroriiTribunalelor ºi Curþilor dincoace de Milcovuºi cãtre Presidenþii Tribunalelor ºi Curþilorde dincolo de Milcovu [republicare dinGazetta Judiciarã nr. 49 din 10 februarie1862] ....................................................... 11

ATITUDINI

Miguel Schor – Despre dialogul con-stituþional ºi supremaþia judiciarã ............ 14

Norman Dorsen – Recrutarea judecãtorilorCurþii Supreme a SUA justices ............... 28

Eli Wald – Ar trebui ca judecãtorii sã-icontroleze pe avocaþi? Should JudgesRegulate Lawyers? ................................. 39

Eric Miller – A judeca cu rea-credinþã ... 63

Frederick Schauer – Este important sã fiiimportant? Evaluarea procesului deselecþie a cauzelor Curþii Supreme [articolîn lb. englezã] .......................................... 126

Jaime Octávio Cardona Ferreira – Scurtãreflecþie cu privire la Justiþia Restorativã2011 în lumina legislaþiei portugheze ..... 133

STUDII JURIDICE

Victor Constantinescu - Regularitateaactului de sesizare ºi legalitatea sesizãriiinstanþei. Distincþii. Orientãri jurispru-denþiale. Noul Cod de procedurã penalã 139

Gabriel Caian - Drepturile omului ºiterorismul ................................................ 147

Victor Constantinescu - Citirea decla-raþiilor date în timpul urmãririi penale ºidreptul acuzatului de a interoga martoriiacuzãrii. Cauza Al-Khawaja ºi Taheryîmpotriva Regatului Unit ......................... 157

Giovanna Di Bartolo – Rolul medieriifamiliale în conflictele transfrontaliere cu

referire specialã la Regulamentul de laBruxelles din 2003 ºi la Convenþiile de laHaga din 1980 ºi 1996 ............................ 166

JURISPRUDENÞÃ

Din jurisprudenþa recentã a Curþii Europenea Drepturilor Omului: ............................ 173

1. Cauza Tãnãsoaicã împotriva României,decizia de inadmisibilitate din 13.12.2011– Obligaþia jurnaliºtilor în cazul publicãriiinformaþiilor obþinute de la terþe persoane(cu notã de Carla Anghelescu) ............... 173

2. Cauza Þehanciuc împotriva României –Suspendarea automatã din funcþie lamomentul trimiterii în judecatã nu încalcãprezumþia de nevinovãþie (cu notã de VictorConstantinescu) ...................................... 176

3. Reducerea salariilor cu 25% prin Legeanr. 118/2010 este compatibilã cu art. 1 dinProtocolul nr. 1 adiþional la Convenþie -decizia de inadmisibilitate în cauzele FeliciaMihãieº ºi Adrian Gavril Senteº c. României(cu notã de Dragoº Cãlin) ....................... 180

Din jurisprudenþa recentã a Curþii de Justiþiea Uniunii Europene: .............................. 190

1. Proprietate intelectualã. Societateinformaþionalã. Instanþele judecãtoreºti potobliga furnizorii de servicii online sãînceteze, dar ºi sã previnã încãlcãri aledreptului de proprietate intelectualãsãvârºite prin intermediul pieþei gestionatede cãtre aceºtia ...................................... 190

2. Excluderea rãspunderii statului pentruprejudiciile cauzate particularilor ca urmarea încãlcãrii dreptului Uniunii, atunci cândaceastã încãlcare este consecinþainterpretãrii regulilor de drept, aprecieriiîmprejurãrilor de fapt ºi a probelor de cãtreo instanþã de ultim grad de jurisdicþie estecontrarã dreptului Uniunii Europene. Limi-tarea rãspunderii statului pentru prejudiciilecauzate particularilor de instanþele de ultimgrad de jurisdicþie, în aplicarea dreptuluiUniunii, la cazurile de dol ºi culpã gravãeste contrarã dreptului Uniunii Europene 194

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


3. Proprietate intelectualã. Comunicareapublicã a unei opere presupune comu-nicarea cãtre un public care nu este prezentîn locul de provenienþã a comunicãrii, cuexcluderea oricãrei comunicãri a unei opererealizate direct, fãcutã într-un loc deschispublicului, prin orice modalitate publicã deexecuþie ori de prezentare directã a operei 199

4. Transport aerian. Noþiunea de “anulare”a unui zbor se aplicã inclusiv în cazul uneiaeronave care a decolat, dar care, indi-ferent de motiv, nu a ajuns la aeroportul dedestinaþie. În situaþia unui zbor anulat,pasagerii au dreptul la acoperirea preju-diciului moral pe care l-au suferit ............ 203

5. Persoana care se considerã lezatã prinpublicarea unor informaþii pe un site inter-net, accesibil în mai multe state membre,poate sesiza, cu o acþiune în despãgubire,instanþele de la locul de stabilire a editoruluiinformaþiilor sau de la centrul intereselorsale, solicitând întregul prejudiciu creat.Totodatã, aceastã persoanã poateintroduce o acþiune în despãgubire în faþainstanþelor din statele membre pe teritoriulcãrora site-ul internet a fost accesibil, cazîn care nu va putea obþine decât acoperireaprejudiciului produs în acele state membre[...] ........................................................... 205

6. Politica socialã. O diferenþã de tratamentîntre o persoanã care este angajatã, inclu-siv în cadrul funcþiei publice, cu contractde muncã pe perioadã determinatã ºi o altãpersoanã care este angajatã cu contractde muncã pe perioadã nedeterminatã nuse poate justifica doar prin durata contrac-tului de muncã a celei dintâi persoane. Odiferenþã de tratament între cele douãcategorii de persoane se poate fundamentadoar pe analiza concretã a atribuþiilor carele-au revenit, în cursul raporturilor demuncã ..................................................... 208

Din jurisprudenþa recentã în materiaorganizãrii judecãtoreºti ºi a statutuluimagistraþilor: ......................................... 211

1. Înscrierea, în vederea participãrii la unconcurs de promovare, cu opþiunea„promovãrii efective” se poate realiza doarîn condiþiile în care existã, la momentulînscrierii, posturi vacante alocate la in-stanþa, respectiv la parchetul pentru carese opteazã prin înscrierea la concurs ..... 211

2. Condiþii de participare la concurs depromovare. Discriminare inexistentã. Deºijudecãtorii militari sunt independenþi ºiinamovibili ºi au drepturile ºi obligaþiileprevãzute de Statutul magistratului, totuºi,pentru încadrarea ca judecãtor militar estenecesarã dobândirea calitãþii de ofiþer activîn cadrul M.Ap.N., iar promovarea se poateface numai în cadrul instanþelor militare .. 214

3. Rãspundere disciplinarã. Prescripþiarãspunderii disciplinare împiedicã o analizãpe fond, sub aspectul existenþei/inexistenþeifaptelor sesizate, a urmãrilor acestora ºi aaltor elemente relevante în stabilirea exis-tenþei/inexistenþei vinovãþiei persoanelor cuprivire la care s-au desfãºurat verificãrileprealabile/cercetarea disciplinarã ........... 218

4. Formator I.N.M. Calitatea de judecãtorºi de procuror, membru ales al C.S.M. estecompatibilã cu funcþia de formator în cadrulI.N.M., activitate ce poate fi desfãºuratãfãrã a fi necesarã detaºarea ................... 224

5. Indemnizaþia pentru maternitate secalculeazã ºi se plãteºte de cãtre fiecareangajator pentru persoanele asigurate însistemul de asigurãri de sãnãtate ce îºi audomiciliul sau reºedinþa în România, ºi caredesfãºoarã activitatea la mai mulþi anga-jatori, pe bazã de contract individual demuncã sau în baza raportului de serviciu[…] .......................................................... 227

PREZENTÃRI

Quelle justice pour la France? 31personnalités répondent aux pré-occupations des Français, ÉditionsL’Harmattan, Paris, 2012 ...................... 233

GREFA VESELÃ

Ordonanþele Curþii de Justiþie a UniuniiEuropene (Camera a ºasea) din 14decembrie 2011 în cauzele Victor Cozman(C-462/11), Corpul Naþional al Poliþiºtilor(C-434/11) ºi Boncea ºi Budan ºi alþii(C-483/11 ºi C-484/11) ........................... 235

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Contents

BRIDGE OVER CENTURIES ................. 11

Constantin N. Brãiloiu - Circular of theMinister of Justice to the prosecutors ofTribunals and Courts close to the riverMilcovu and to the Presidents of Tribunalsand Courts beyond the river Milcovu [reprintof Judicial Gazette no. 49 of 10 February1862] ....................................................... 11

ATTITUDES

Miguel Schor – Constitutional Dialogueand Judicial Supremacy .......................... 14

Norman Dorsen - The selection of U.S.Supreme Court justices .......................... 28

Eli Wald - Should Judges RegulateLawyers? ................................................. 39

Eric Miller - Judging in Bad Faith .......... 63

Frederick Schauer - Is it Important to beImportant? Evaluating the Supreme Court’sCase-Selection Process ......................... 126

Jaime Octávio Cardona Ferreira – BriefReflection about Restorative Justice 2011in Light of the Portuguese Legislation ..... 133

LEGAL STUDIES

Victor Constantinescu - The legalityof the act to initiate the proceedings beforethe court. Criteria. Guidelines of thecase-law. The New Code of CriminalProcedure. .............................................. 139

Gabriel Caian - Human Rights andTerrorism................................................. 147

Victor Constantinescu – Admissibility ofstatements made during the criminalproceedings and the right of the indictedperson to question witnesses against him.Case Al-Khawaja and Tahery v. UnitedKingdom .................................................. 157

Giovanna Di Bartolo - The role of Mediation in Cross-Border disputed in

family matters with special reference to theBrussels Regulation of 2003 and theHague Conventions of 1980 and 1996 ... 166

CASE-LAW

Recent case-law of the European Courtof Human Rights: .................................. 173

1. Case of Tãnãsoaicã v. Romania,Decision on Admissibility of 13.12.2011 –The Obligation for Journalists PublishingInformation Obtained from Third Parties(note by Carla Anghelescu) .................... 173

2. Þehanciuc v. Romania - AutomaticSuspension from the Function of a Personwho is Sent before the Court does notViolate the Presumption of Innocence (noteby Victor Constantinescu) ....................... 176

3. The 25% salary cut under the Lawno. 118/2010 is Compatible with Art. 1 ofthe First Additional Protocol to theConvention - the Decision on Admissibilityin the of Cases Mihãieº Felicia and AdrianGabriel Senteº v. Romania (note byDragos Calin) .......................................... 180

Recent case-law of the Court of Justice ofthe European Union: ............................. 190

1. Intellectual property. The InformationSociety. The courts may require onlineproviders to stop and to prevent violationsof intellectual property rights committed bythe market managed by them ................. 190

2. Exclusion of State liability for damagecaused to individuals in breach of EU law,where that breach is the result of inter-preting the rules of law, assessing thefacts and evidence by a court of lastinstance is contrary to EU law. Limitation ofLiability for damage caused to indivi-duals by the state courts of last instance,the application of Union law, in casesof willful and serious misconduct is contraryto EU law ................................................. 194

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


3. Intellectual property. Public commu-nication of a work involves communicationto an audience that is not present inthe place of communication, without anycommunication of a work made directly,made in a place open to the public,through any form of performance or directpresentation of the work ......................... 199

4. Aviation. Definition of “cancellation” ofa flight including applies to an aircraft thattook off, but for whatever reason, did notreach the destination airport. In case ofa canceled flight, passengers are entitledto covermoral damages that they suffered. 203

5. Person who is affected by publication ofinformation on a website accessible inseveral Member States can act, anaction for damages, courts at the placeof the publisher or the information center ofhis, asking all of the damage created.However, this person may bring anaction for damages in the courts ofMember States in which the websitewas accessible, in which case he could notobtain only cover damage caused in thoseMember States. Providers of electroniccommerce can not be applied, in prin-ciple, when they operate in other Mem-ber States than fixing more stringentthan those resulting from the substantivelaw of the State of establishment ............ 205

6. Social policy. A difference in treatmentbetween a person who is employed,including the civil service, withfixed-termemployment contract and anotherperson who is employed on indefiniteemployment contract can be justifiedonly by the duration of labor first person. Adifference in treatment between thetwo categories of persons can substantiateonly specific analysis of the tasks theyhave returned during the service ............ 208

Recent case-law in matters of judicialorganization and status of judges: ..... 211

1. Registration for participation in apromotional contest, with the option of the“promoting effective” can be achieved onlyif there is, at the time of registration,vacancies allocated to the court, namely atthe public prosecutor which is chosen byentering the contest ................................ 211

2. Conditions of the contest promotion.Lack of discrimination. Although militaryjudges are independent and irremovableand they have the rights and obligationsunder the Statute of the magistrate,however, to become a military judge it isrequired the quality of active officerin the Ministry of Defence and promotioncan be done only in military courts ........ 214

3. Disciplinary. Prescription of the disci-plinary liability prevents the analysis insubstance, in terms of existence /nonexistence of the facts, in terms of theirconsequences and other relevant factorsin determining the existence / non existenceof guilt of the people who were subjects ofthe prior conduct / disciplinary ................ 218

4. Trainer at The National Institute ofMagistracy. The quality of judgesand prosecutors, elected as member ofthe CSM is compatible with the positionof trainer for the National Institute ofMagistracy. This activity can be performedwithout the need for deployment ............. 224

5. Maternity allowance is calculated andpaid by each employer to persons who areincluded in the health insurance systemthat domicile or residence in Romania,persons which operates in more than oneemployer, under individual employmentcontract or under service report. Fornon-pecuniary damage suffered by thedeed of the employer to not pay maternityallowance, the applicant is held to prove thepercentage, according art.1169 of the CivilCode ....................................................... 227

PRESENTATIONS

Quelle justice pour la France? 31personnalités répondent aux préoccu-pations des Français, ÉditionsL’Harmattan, Paris, 2012 ...................... 233

FUNNY REGISTRY

Orders of the Court of Justice of theEuropean Union (Sixth Chamber) of 14December 2011 Victor Cozman case(C 462/11), the National Police Corps(C 434/11) and Budan Boncea and others(C 483/11 and C 484/11) ........................ 235

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Sommaire

À LA RECHERCHE DU TEMPS PERDU 11

Constantin N. Brãiloiu - Circulaire duMinistre de la Justice adressée aux procureurs des Tribunaux et des Coursau-delà de la Rivière Milcovu et auxprésidents des Tribunaux et des Cours dece côté de la Rivière Milcovu [réédition dela Gazette de la Magistrature no. 49 du10 Février 1862] ...................................... 11

ATTITUDES

Miguel Schor – Dialogue constitutionnelet la suprématie judiciaire ....................... 14

Norman Dorsen – La sélection desjuges de la Cour Suprême des États-Unis ......................................................... 28

Eli Wald – Est-ce que les juges devraientréglementer les avocats? ........................ 39

Eric Miller – Juger de mauvaise foi ....... 63

Frederick Schauer – Est-il importantd’être important? Évaluation du processusde sélection des affaires de la CourSuprême ................................................ 126

Jaime Octávio Cardona Ferreira – Brèveréflexion sur la Justice Réparatrice de 2011au regard de la législation portugaise ..... 133

ETUDES JURIDIQUES

Victor Constantinescu - La régularité etla légalité de l’acte de saisie. Distinctions.Directions jurisprudentielles. Le nouveauCode de procédure pénale ..................... 139

Gabriel Caian – Les droits de l’homme etle terrorisme ............................................ 147

Victor Constantinescu - La lecturedes dépositions faites au cours de l’en-quête pénale et le droit de l’accuséd‘interroger ou faire interroger les témoins àcharge et à décharge. L‘affaire Al-Khawajaet Tahery c Royaume-Uni ...................... 157

Giovanna Di Bartolo - Le rôle de lamédiation familiale dans les conflitstransfrontaliers, avec une référence

particulière au Règlement no 2201/2003 etles Conventions de La Haye de 1980 et1996 ........................................................ 166

JURISPRUDENCE

La jurisprudence récente de la CourEuropéenne des Droits de l’Homme: .. 173

1. L‘affaire Tãnãsoaicã c. Roumanie,décision d’irrecevabilité du 13.12.2011 –Les obligations des journalistes pour lapublication des informations obtenuesauprès de tierces parties (note parCarla Anghelescu) ................................. 173

2. L‘affaire Þehanciuc c. Roumanie - Lasuspension automatique d‘un fonctionnairede ses fonctions quand il est renvoyéen jugement ne viole pas la présomptiond’innocence (note par VictorConstantinescu) ..................................... 176

3. Le réduction du salaire de 25% par laLoi no. 118/2010 est compatible avecl’art. 1 du Protocole no 1 additionnel à laConvention - la décision d’irrecevabilitédans l‘affaire Mihãieº Felicia et AdrianGabriel Sentes c. Roumanie (note parDragoº Cãlin) .......................................... 180

De la jurisprudence récente de la Cour dejustice de l’Union européenne: ........... 190

1. La propriété intellectuelle. La sociétéinformationnelle. Les tribunaux peuventexiger aux fournisseurs en ligne d’arrêteret de prévenir les violations des droits depropriété intellectuelle commises par lebiais du marché géré par eux ................. 190

2. L‘exclusion de la responsabilité del’État pour les dommages causés auxparticuliers en violation de la législation del’UE, où cette violation est le résultatde l’interprétation des règles de droit,l’appréciation des faits et des preuvespar un tribunal de dernière instance estcontraire au droit communautaire. Lalimitation de responsabilité pour lesdommages causés aux particuliers parles tribunaux de l’État de dernière instancequi appliquent la législation de l’Union, auxcas de faute intentionnelle et grave, estcontraire au droit communautaire .......... 194

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


3. La propriété intellectuelle. La commu-nication publique d’une œuvre implique lacommunication à un public qui n’est pasprésent dans le lieu de communication,sans aucune communication d’uneœuvre faite directement, dans un lieuouvert au public, par le biais de toute formede réalisation ou de présentation directe del’œuvre .................................................... 199

4. Transport aérien. La définition de“l’annulation” d’un vol s’applique aussi à unaéronef qui a décollé, mais pour une raisonquelconque, n’a pas atteint l’aéroport dedestination. Dans le cas d’un vol annulé, lespassagers ont droit à des dommages-intérêts pour le préjudice moral qu’ils ontsubi ......................................................... 203

5. La personne qui est affectée par lapublication d’informations sur un site Webaccessible dans plusieurs États mem-bres peut intenter une action en domma-ges-intérêts devant les tribunaux del’endroit de l’éditeur des informations ou ducentre de ses intérêts, en demandant tousles dommages subis. Toutefois, cettepersonne peut intenter une action endommages-intérêts devant les tribunauxdes États membres dans lesquels lesite était accessible, auquel cas elle nepeut obtenir que les dommages causésdans les États membres ......................... 205

6. La politique sociale. Une différence detraitement entre une personne qui estemployée, y compris la fonction publique,avec un contrat de travail à duréedéterminée et une autre personne qui estemployée à contrat à durée indéterminéene peut être justifiée que par la durée ducontrat de travail de la première personne.Une différence de traitement entre lesdeux catégories de personnes peut êtrejustifiée seulement par l’analyse spécifiquedes tâches assignées au service ............ 208

De la jurisprudence récente en matièred’organisation judiciaire et le statut desjuges: ..................................................... 211

1. L‘inscription pour la participation à unconcours de promotion, avec l’option de«promotion effective» peut être admiseseulement s’il y a, au moment del’inscription, des postes vacants affectésaux tribunaux ou aux parquets choisis ... 211

2. Conditions du concours de promotion.Manque de discrimination. Bien que lesjuges militaires sont indépendants etinamovibles et ils ont les droits et obliga-tions en vertu du Statut du magis-trat, cependant, pour devenir juge militaireil est nécessaire d‘avoir la qualité d‘officieractif dans le Ministère de la Défense et lapromotion peut se faire seulement dans lestribunaux militaires .................................. 214

3. Responsabilité disciplinaire. La prescrip-tion de la responsabilité disciplinaireempêche l’analyse en substance, entermes d’existence / inexistence desfaits, en termes de leurs conséquences etd’autres facteurs pertinents pour déter-miner l’existence / inexistence de la culpa-bilité des personnes qui étaient les sujetsde l‘enquête préalable / disciplinaire ....... 218

4. Formateur ENM. La qualité de juge etde procureur, élu membre du C.S.M. estcompatible avec la fonction de formateur àl’ENM, l’activité peut être réalisée sans lanécessité du détachement ...................... 224

5. L’allocation de maternité est calculée etversée par chaque employeur à despersonnes qui sont inclus dans le systèmed’assurance de santé, qui ont le domicile oula résidence en Roumanie, qui travaillentpour plusieurs employeurs en vertu decontrat du travail individuel ou du rapportde service ................................................ 227

PRÉSENTATIONS

Quelle justice pour la France? 31personnalités répondent aux préoccu-pations des Français, Éditions L’Harmattan,Paris, 2012 ............................................. 233

LE GREFFE JOYEUX

Ordonnances de la Cour de Justice del’Union Européenne (sixième chambre) du14 décembre 2011 dans les affairesCozman Victor (C 462/11), le CorpsNational de Police (C 434/11) et BudanBoncea et d’autres (C 483/11 et C 484/11) 235

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


EDITORIAL

Punte peste secoleCirculara domnului ministru al Justiþiei cãtre procurorii Tribunalelor ºi

Curþilor dincoace de Milcovu ºi cãtre Presidenþii Tribunalelor ºi Curþilor dedincolo de Milcovu

[republicare din Gazetta Judiciarã nr. 49 din 10 februarie 1862]

Domnule!Mãria-sa Domnitorulu mi-a încredinþat

Ministerul Justiþiei al ambelor Principateconstituite astãdi într-un singur stat alRomuniei.

Datoriele sunt foarte mari ºi simþu toatãgravitatea lor, însã ca sã le pociu împlinitrebue se fiu susþinutu de D.V. ºi se vefecu cunoscute principele ce trebue se veconducã.

Dorescu, Domnule, ca D.V. împreunãcu toþi foncþionarii Tribunalului unde vãafflaþi se fiþi pãtrunºi în adânculu inimii deresponsabilitatea ce aveþi fiã care în parte

ºi toþi în corpu. Astã-di se manifestã onemulþumire generalã în þearã contrajudecãtoriloru ºi mulþimea reclamaþiunelorcu care Ministeriul Justiþiei se vede împo-vãrat pe toate dilele dovedesce o deplo-rabilã perdere de autoritate a judecãtorilorîn faþa justiþiabililor, ceea ce face cã justiþiãeste ameniþatã de desconsiderare.

Aceastã stare de lucruri este o simpto-mã foarte periculoase ºi trebue sã ne silimcu toþii a înlãtura printr-o attitudine demnãºi prin sollicitudinea noastrã pentru toateinteresele legitime pusse de legi subocrotirea Justiþiei.

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Ceea-ce a contribuit la rãul de care seplângu toþi este cã în aprinderea luptelorupolitice la care assistãmu ºi amu luatuparte de mai mulþi anni, n-am sciut se neferim în destul de a a mesteca Justiþia cupolitica; aceastã slãbiciune moralã acontribuit într-acelaºi timp a slãbi legãturileºi încrederea mutualã ce trebue tot-daunase essiste între Justiþiabili ºi autoritãþileJudiciarii.

Dacã este, Domnule, în societate omissiune sacrã care trebue se descepteºi se întreþie pe totu minutul o îngrijire ºi oneodihnã legitimã în inima unui omu, apoieste aceea de a ajunge þi a împlini custrictitate ºi durere de inimã datoriele atâtude grele ºi delicate ale judecãtoruluichiemat prin posiþiunea sa a fi în contactjurnalieru cu oameni de toate classele ºide toate stãrile ºi a pronuncia assupraonoarei, siguranþei ºi averei loru.

O missiune atãt de gravã ºi tot de odatã atâtu de frumoasã cere de laJudecãtori o mare limpedealã de minte,o desbrãcare totalã de patimi ºi deaffecþiuni, cere mai-nainte de toate uncaracter integru ºi independent.

Nu mai puþin, domnul meu, judecãtoruleste datoru a îngriji se assigure liniºteapublicã în mãssura ce-i este acordatã ºiimpussã de lege. La assemineaîmprejurãri este necesitate de o mare tãriãde caracter ºi de o liniºte de spirit ºi maimare.

Mai pressus însã de toate, reclam dela D.V. bunã credintã ºi sinceritate, cãcitoate aceste principii salutarii sunt deºerteºi fãrã efect când lipsescu acestea.

D.V. în particulariu sunteþi însãrcinaþimai cu ossebire a se pãdi legile ºi a seassigura liniºtea publicã ºi spre acestusfîrºit este neapãrat ca pe lãngã calitãþilede mai sus se desfãºuraºi o activitate ºio energie pe tot minutul.

Acestea sunt, Domnule, principiilecare dorescu se ve conducã în esser-ciþiulu foncþiunei ce ve este încredinþatãºi sunt siguru cã voi vedea foarte curãnd

effectele salutarii ce ele sunt menite aproduce, cãci v-o declaru d-acum, cã voiufi sever ºi implacabile ºi cã voi cere îndatãde la Mãria-sa depãrtarea din foncþiune aori cãrui foncþionar ce s-ar încerca sãpãºeascã pe o cale rãtãcitã; tot d-odatãvoiu crede de a mea datorie de a deossebiºi de a recomanda spre înaintare pe toþiaceia carii, pãtrunºi de datoriele lor, s-arface demni d-o assemenea resplatã.

Ve invit, Domnule, a comunica aceastãcircularã complectului în audienþa publicã.

Priimiþi Domnule încredinþareaconsideraþii mele.

Ministrul Justiþiei,Constantin N. Brãiloiu

Nota redacþiei:Constantin N. Brãiloiu (nãscut la 3

octombrie 1809, Craiova, decedat la 19 iunie1889, Bucureºti) a fost un jurist ºi om politicconservator, preºedinte al AdunãriiDeputaþilor (18 februarie-3 mai 1876).Descendent al unei vechi familii din Oltenia,începe ºcoala la Sibiu ºi continuã cu studiide litere ºi drept la Geneva ºi Paris. Intrã înmagistraturã, fiind procuror (1834), apoiprofesor de drept penal (1837) ºi procuror pelângã Tribunalul comercial (1840). Îºi începeactivitatea politicã în perioada prepaºoptista,fiind membru al Adunãrii Obºteºti a ÞãriiRomâneºti în timpul domniei lui Gheorghe F.Bibescu (1842—1848). Dupã Revoluþie ocupadiferite funcþii: director al Eforiei Scalelor subcãimãcãmia lui C. Cantacuzino (1848),membru în comisia pentru dezrobirea þiganilorîn timpul domniei lui Barbu ªtirbei (1849-1856)ºi în comisia care prezintã Domnului proiectulde reorganizare a învãþãmântului 1851. Din1859, în timpul domniei lui A.I. Cuza, estepreºedinte al Curþii de Comerþ (1859),membru în Comisia Centralã de la Focºani ºiministru al Justiþiei în guvernul ÞãriiRomâneºti (30 aprilie-12 mai 1861), pãstrândportofoliul ºi în primul guvern unic al României(22 ianuarie-7 iunie 1862). Trece in tabãrasusþinãtorilor principelui strãin, semnând unact prin care se obliga “sã susþine prin toatemijloacele alegerea unui principe strãin” în caz

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


de vacanþã a tronului. Dupã alegerea lui CarolI ºi instaurarea monarhiei constituþionale, esteales succesiv deputat ºi senator. Primar alCapitalei în iunie-august 1873. Desfãºoarã obogatã activitate publicisticã, fiind redactor la“Album ºtiinþific ºi literar” (Bucureºti),„Conservatorul progresist” (Bucureºti), undea fost ºi director, „Revista Dunãrii” (Bucureºti).A lãsat câteva lucrãri, între care ”Pravilni-

ceasca condicã a domnului Alecsandru IoanIpsilante V.V.” (1841), ”Legiuirile civile ale ÞãriiRomaneºti cuprinzând legiuirea domnului I.G.Caragea coordonatã cu dispoziþiile civile aleRegulamentului Organic, adnotate ºiclasificate” (1854), ”Condica de Comerþ a ÞãriiRomâneºti” (1858), ”Revizuirea Constituþiei”(1879). A se vedea, pentru detalii, http://biografii.famouswhy.ro/constantin_brailoiu/ .

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Rezumat:Lucrarea autorului prezintã un subiect juridic universal, respectiv modul în care

instanþele constituþionale îºi exercitã jurisdicþia ºi interacþioneazã cu puterea legislativã.Prezentând în antitezã sistemul nord-american ºi cel canadian, autorul analizeazãcum instanþele supreme din cele douã þãri invalideazã legile ºi care sunt mecanismeleprin care puterea legislativã poate rãspunde acestor invalidãri.

Abstract:The paper elaborates on a universal legal topic, namely, the way constitutional

courts exercise their jurisdiction and interact with the legislative branch. In the antithesisof the north-American and Canadian legal system, the author analyses the methodsused by Supreme Courts in both states to invalidate statutes and legislative’s branchmechanisms that can be used to respond to the invalidations.

Keywords: constitutionality of laws, constitutional control authority, the legislativerole of Constitutional Courts, the declaration of unconstitutionality

ATITUDINI

Dialogul constituþional ºisupremaþia judiciarã

Miguel Schor*

1. Introducere

Geneza acestei lucrãri rezidã într-oobservaþie ºi, în acelaºi timp, într-un

puzzle. Observaþia este cã teoreticienii cuo gândire empiricã din Statele Unite ºiCanada subliniazã cã ideea controluluijudiciar este cel mai bine înþeleasã atuncicând exemplificã dialogul constituþional,nu supremaþia judiciarã. Ideea dialoguluicorespunde unei îngrijorãri recurente,conform cãreia, controlul judiciar este o

instituþie deviantã ademocraþiei. Dacãactorii politici ar purtaun dialog cu in-stanþele asupra sen-sului constituþiei,atunci argumentulconform cãruia con-trolul judiciar esteanti-democratic îºi pierde din forþã.

Puzzle-ul este cã dialogul ar trebui sãfuncþioneze diferit în Canada faþã de

1* Miguel Schor, Profesor invitat ºi Director alCentrului de Drept Constituþional, Drake UniversitySchool of Law, 2010 – 2011 ºi profesor de drept,Suffolk University Law School. Aº vrea sã lemulþumesc lui Barry Friedman, Stephen Garbaum,Mark Kende, David Law ºi Mark Tushnet pentru

comentariile lor pe marginea unei versiuneanterioare a acestei lucrãri. Creatã pentru PrincetionConstitutional Law Schmooze, 3 – 4 Decembrie2010. Draft-ul dateazã din 23 Decembrie 2010.Comentariile sunt bine venite [email protected].

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Statele Unite. Limbajul folosit în Carta dedrepturi ºi libertãþi a Canadei demon-streazã o teamã faþã de puterea exercitatãde Curtea Supremã a Statelor Uniteavând în vedere cã unele dispoziþii funda-mentale ale Cartei cautã sã pãstrezeputerea legislativã ca interpretator alconstituþiei. Deºi deciziile judiciare pot fiobiect al contestãrii sau dialogului politicatât în Canada cât ºi în Statele Unite,politicienii din Canada au o paletã maiîntinsã de mecanisme pe care le potfolosi, spre deosebire de Statele Unite.

Dacã doctrinarii doresc sã înþeleagãexperienþa constituþionalã Americanã,trebuie sã observe atent Canada. În niciun sistem politic din lume nu au intervenitschimbãri constituþionale cu o asemeneaînþelegere a sistemului din Statelor Uniteca în Canada1. Aceastã þarã reprezintãun exemplu rar de ºtiinþã constituþionalãsusþinutã. În particular, discuþia care acondus la adoptarea Cartei, aratã cãactori importanþi au învãþat din experienþaAmericii din era Lochner (n.n. autorul sereferã la cauza Lochner c. Statului NewYork soluþionatã de Curtea Supremã deJustiþie a Statelor Unite în 1905 prin cares-a statuat cã libertatea contractualã esteo garanþie implicitã a dreptului la un procesechitabil conþinutã în Amendamentul al14-lea din Constituþia Statelor Unite) încare s-a dovedit cã instanþele preaputernice pot submina democraþia2. DeºiCanada ºi Statele Unite au ambele legiscrise cu privire la drepturile fundamentaleºi controlului jurisdicþional, cele douã statesunt diferite prin puterile formale deþinutede cãtre Curþile Supreme pentru a faceca deciziile lor sã fie hotãrâtoare. Dacãam face o înºiruire a tuturor curþilor consti-tuþionale din lume având ca spectruposibilitatea actorilor politici de a contesta

controlul jurisdicþional, Curtea Supremãa Statelor Unite apare ca fiind mai insen-sibilã la dialog decât Curtea Supremã aCanadei. Aceastã lucrare analizeazãdacã aceste diferenþe formale suntconcretizate în realitatea politicã ºi dacãexistã un beneficiu al democraþiei pentruslãbirea controlului jurisdicþional.

Aceastã lucrare analizeazã dialogulconstituþional prin compararea unuisistem constituþional care (aproape)consolideazã supremaþia jurisdicþionalã –Statele Unite – cu un sistem constituþionalcare încearcã sã concilieze rolul puteriijudiciare ºi a celei legislative în interpre-tarea constituþionalã – Canada. Argu-mentaþia este împãrþitã în trei pãrþi.

A doua parte realizeazã un examencritic al teoriei dialogului constituþional înCanada ºi în Statele Unite. Teoria dialo-gului în Statele Unite se concentreazãasupra reacþiilor actorilor societãþii ladeciziile judiciare, în timp ce dialogulcanadian subliniazã reacþiile legislativuluifaþã de controlul judiciar. Întrebarea estede ce dialogul a urmat o cale diferitã înCanada decât în Statele Unite.

Cea de a treia parte analizeazãaceastã întrebare. Curtea Supremã aStatelor Unite se bucurã de o autonomiemai mare în interpretarea Constituþieidecât Curtea Supremã a Canadei. Politicaconstituþionalã, nu textul constituþional, aconturat în mod decisiv mecanismeledisponibile actorilor politici pentru arãspunde deciziilor judiciare atât înCanada cât ºi în Statele Unite.

A patra parte argumenteazã cã slãbi-rea supremaþiei judiciare, cum s-aîntâmplat în Canada, este un beneficiupentru democraþie. Sisteme constituþio-nale care împuternicesc puterea legiui-toare de a participa la controlul jurisdic-

1 Partea a II-a infra. A se vedea Peter H. Russel,Constitutional Odyssey: Can Canadians becomea sovereign people? (ed. a III-a 2004).

2 Canada nu este singurul sistem politic care a

luat ca exemplu negativ cauza Lochner. A se vedeaMiguel Schor, The strange case of Marbury andLochner in the Constitutional imagination, 87 Tex.L. Rev. 1463 (2009)

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


þional favorizeazã încrederea între parti-dele politice adversare; pe de altã parte,supremaþia judiciarã favorizeazã opolarizare politicã.

2. Teoria dialogului constituþionalDoctrina dialogului se întemeiazã pe

o definiþie comun acceptatã, dar mai puþinobiºnuitã a dialogului. Dialogul nu estedefinit ca fiind o conversaþie între instanþe,cetãþeni ºi demnitarii aleºi3. În schimb,dialogul este conceptualizat prin modulîn care actorii sociali ºi politici rãspundexerciþiului puterii judiciare. Din momentce doctrina dialogului pleacã de laprezumþia cã instanþele stabilesc agendaconstituþionalã, nu cautã sã detronezeinstanþele din centrul interpretativ aluniversului constituþional. Întrebarea pusãde doctrina dialogului este cum potinstanþele ºi partenerii politici juniori sãse confrunte în interpretarea constitu-þionalã.

Doctrina dialogului în Statele Uniteeste în mod special minoritarã ºi criticã,

din moment ce încrederea în doctrinasupremaþiei judiciare este adâncîmpãmântenitã în constituþionalismulamerican4. Doctrina dialogului în StateleUnite are douã abordãri în stabilireaempiricã a modalitãþilor democratice deîmbunãtãþire deciziilor Curþii: unasubliniazã importanþa mecanismelor exante, cum ar fi numirile în funcþiile judiciareºi cealaltã reliefeazã factorii ex post, cumar fi rãspunsurile politice date deciziilorjudiciare. Cei care se bazeazã pe numiripretind cã opiniile Curþii nu pot devia preamult de la obiectivele strategice ale eliteidominante politic5. Cei care se bazeazãpe explicaþiile ex post susþin cã în rolulsãu de actor strategic, Curtea Supremãtrebuie sã þinã cont de preferinþelecelorlalþi actori dacã doreºte sã obþinãcooperarea lor în implementarea deci-ziilor6 sau dacã vrea ca miºcãrile socialesã formeze prezumþiile implicite careinspirã deciziile judiciare7.

În esenþã, numirile ºi contestareastandardelor sunt douã dintre opþiunile pecare actorii politici le au la dispoziþiepentru influenþarea Curþii. Din moment cenumirile pentru Curtea Supremã audevenit câmpul de luptã al grupurilor deinterese8, doctrina dialogului se bazeazãîn mare parte pe mecanisme conflictualepentru a submina supremaþia judiciarã.Întrebarea este dacã dialogul poate fistructurat în aºa manierã încât sã poatãfavoriza cooperarea în locul conflictului.Canada poate fi privitã ca un scenariu.Canada, scrie Mark Tushnet, prezintã

3 Sanford Levnison, Courts as participants in„Dialogue”: A view from American States (2010)

4 Larry D. Kramer, The people Themselves:Popular constitutionalism and judicial review227-248 (2004); Lou Fisher, Judicial Supremacy:How did this far-fetched claim originate? (SSRNAug 11,2010)

5 Robert A. Dahl, Decision-making in aDemocracy: The supreme Court as a NationalPolicy-Maker, publicat în Judicial Review and theSupreme Court 105 (Leonard W. Levy ed., 1967)

6 Lee Epstein & Jack Knight, The ChoicesJustices Make (1988).

7 Barry Friedman, The will of the People: Howpublic Opinion has influenced the Supreme Courtand shaped the meaning of the Constitution (2009);Robert Post & Reva Siegel, Roe Rage: DemocraticConstitutionalism Backlash, 42 Harv. C.R. – C.L.L. Rev. 373 (2007).

8 Miguel Schor, Judicial Review and AmericanConstitutionalism Exceptionalism, 46 Osgoode HallL.J. 535, 549 – 50 (2008).

Slãbirea supremaþiei judiciare,cum s-a întâmplat în Canada,

este un beneficiu pentrudemocraþie. Sistemeconstituþionale care

împuternicesc puterea legiuitoarede a participa la controluljurisdicþional favorizeazã

încrederea între partidele politiceadversare; pe de altã parte,

supremaþia judiciarã favorizeazão polarizare politicã.

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


unul dintre exemplele „rare” de „inovaþie”constituþionalã9. A constituþionalizatdrepturi în 1982 dar a cãutat sã evitepericolele supremaþiei judiciareexemplificate de Curtea Supremã aStatelor Unite.

Carta a cãutat sã atenueze putereaCurþii Supreme Canadiene prin douãinovaþii care au rezultat din cunoaºtereaconstituþionalã.

Prima inovaþie este art. 1 al Cartei careprevede cã drepturile pot fi limitate prinlege10. Premierii provinciali care s-au opusCartei au refuzat o redactare în stilulamerican al „Bill of Rights” cãreia îi lipseaulimitãrile explicite. Ei susþineau cã uncontrol judiciar ar fi fost „nedemocratic” ºi„influenþat de valori personale” alejudecãtorilor11. Articolul 1 a fost adoptatºi pus la începutul Cartei pentru a domoliaceste critici.

A doua inovaþie este articolul 33„Clauza cu toate acestea”, care permiteputerii legislative sã încalce temporaranumite drepturi din Cartã12. Premieriicare s-au opus Cartei au insistat asuprapãstrãrii „clauzei cu toate acestea” pentrua sprijini adoptarea Clauzei. AllanBlakeney, unul dintre premierii provincialicare a jucat un rol esenþial în creareaclauzei, a fost „în mod determinant influ-enþat de încercarea lui Franklin Rooseveltde a promulga pachetul legislativ New

Deal ºi controlul judiciar în StateleUnite”13. El era de pãrere cã realizareacompromisului în favoarea puteriilegislative în ceea ce priveºte drepturilereprezenta o virtute ºi cã aceastã clauzãera, prin urmare, o bunã guvernare.

Având în vedere aceastã istorie, nueste surprinzãtor cã doctrina constitu-þionalã în Canada s-a preocupat cu între-barea în ce mãsurã Carta a „americanizat”Constituþia Canadei14. Susþinãtorii doc-trinei dialogului au argumentat cã înCanada controlul judiciar funcþioneazãdiferit faþa de Statele Unite pentru cãputerea legislativã poate sã adopte legicare sã rãspundã deciziilor constitu-þionale15. Criticii doctrinei dialogului, pe dealtã parte, susþin cã atât Curtea Supremãa Statelor Unite cât ºi Curtea Supremã aCanadei se bucurã de supremaþiejudiciarã, din moment ce „clauza cu toateacestea” a devenit politic ºi normativ dificilde aplicat. Din punct de vedere politic,problema este cã instanþa supremãCanadianã ºi-a fãcut aliaþi politici puternicicare, bineînþeles, militeazã împotrivaanulãrii legislative a victoriilor judiciare.Normativ, apãrãtorii Curþii SupremeCanadiene considerã cã este o tensiuneireconciliabilã între supremaþia legislativãºi cea judiciarã.

În timp ce doctrina dialogului ne oferão imagine destul de fidelã despre cum

9 Mark Tushnet, Dialogic Judicial Review, 61Ark. L. Rev. 205 (2009)

10 Articolul 1 statueazã: „Carta Canadianã deDrepturi ºi Libertãþi garanteazã drepturile ºilibertãþile fundamentale, care pot fi limitate numaiîn limitele rezonabile care pot fi justificate într-osocietate democraticã”.

11 Janet Hiebert, The evolution of the LimitationClause, 28 Osgood Hall L J. 103, 109 n. 22 (1990).

12 Art. 33 alin. 1 prevede cã „Parlamentul sauputerea legislativã a unei provincii poate declaraîntr-un Act al Parlamentului sau a legislativului,dupã caz, cã o dispoziþie sau întreg actul poateintra în vigoare fãrã a þine seama de o dispoziþieinclusã în art. 2, 7 sau 15 din aceastã Cartã”. Oastfel de declaraþie este valabilã 5 ani (cu excepþia

cazului când un termen mai scurt este precizat ) ºipoate fi reînnoitã.

13 Janet L. Hiebert, Compromise and theNotwithstanding Clause: Why the DominantNarrative Distorts our Understanding, publicatã înContested Constitutionalism: Reflections on theCanadian Charter of Rights and Freedoms 107, 112(James B. Kelly & Christopher Manfredi eds., 2009).

14 A se vedea Contested Constitutionalism:Reflections on the Canadian Charter of Rights andFreedoms 107, 112 (James B. Kelly & ChristopherManfredi eds., 2009); Symposium, CharterDialogue: Ten Years Later, 45 Osgoode HAll L.L. 1(2007).

15 Peter W. Hoog et. al., Charter DialogueRevisited – Or „Much Ado about Metaphors”, 45Osgoode Hall L.J. 1 (2007).

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


actorii din mediul social ºi politic contestãdeciziile judiciare, ea se sprijinã pefundamente teoretice discutabile. Normecum ar fi dialogul constituþional ºi supre-maþia judiciarã nu sunt înscrise într-o con-stituþie formalã. Mai degrabã, ele impreg-neazã aºteptãrile ºi cunoºtinþele nescriseale societãþii. Constituþia nescrisã repre-zintã un exemplu pentru executiv ºiasigurã contextul necesar contestãriipolitice16. Aceste norme sunt la fel deinvizibile pe cât sunt de necontestate17,dar ele nu au format dintotdeauna o partedin ordinea constituþionalã a unei naþiuni.Întrebãrile cheie sunt, prin urmare, cumau apãrut asemenea norme18 ºi de cedoctrina dialogului a urmat o cale diferitãîn Canada decât în Statele Unite. Parteaa III-a ne oferã o trecere în revistã amodului în care politica constituþionalã înStatele Unite ºi Canada a modelat creareadialogului constituþional. Dialogulfuncþioneazã diferit în Canada faþã deStatele Unite dar nici o prevedere scrisãîn niciuna dintre constituþii nu ar puteacredita acest rezultat. Statele Unite ar fiputut avea o Curte Supremã mai slabãdecât cea pe care o au acum; CurteaSupremã a Canadei ar fi putut deveni lafel de puternicã ca instanþa supremãamericanã.

3. Politica constituþionalã ºi apariþiadoctrinei dialogului

Aceastã lucrare problematizeazã ceeace apare ca fiind de domeniul evidenþei

în privinþa motivului pentru care dialogulfuncþioneazã diferit în Canada faþã deStatele Unite.” Carta a împrumutat ideeadrepturilor constituþionalizate de la StateleUnite ºi a cãutat sã stabileascã un altechilibru între demnitarii aleºi ºi judecãtoriîn interpretarea drepturilor. Prin urmare,textul constituþiei Canadei ºi Statelor Uniteconstruiesc în mod diferit conflictul întreinstanþe, cetãþenii ºi demnitarii aleºi.Doctrinarii disputã în mod aprins dacãaceste diferenþe conteazã19. Aceastãlucrare susþine cã politica constituþionalã,nu arhitectura constituþionalã, a marcat înmod fundamental controlul jurisdicþionalatât în Canada cât ºi în Statele Unite.

Instituþiile sunt terenul unde au locluptele politice pentru determinarea formeiconstituþiei. Supremaþia judiciarã este uncontingent al ordinii constituþionaleamericane, nu un element necesar.Încercãrile de a suprima puterile Curþii aufost curmate definitiv în anii 1930.Controlul jurisdicþional din Canada ar fiputut evolua într-o supremaþie judiciarã,chiar dacã puterea politicã aremecanisme relativ mai puternice pentrua contesta deciziile judiciare. Convenþiapoliticã care a fost realizatã împotrivautilizãrii art. 33 reprezintã un pas în sensulsupremaþiei judiciare. Totuºi, relaþia dintreinstanþei ºi demnitarii aleºi este mai puþinconflictualã în Canada decât în StateleUnite datoritã adaptãrilor politice care auavut loc în urma Cartei. Puterea legislativãa rãspuns apariþiei controlului jurisdicþionalprin instituþionalizarea verificãrii legilor

16 Karl N. Llewellyn, The Constitution as anInstitution, 34 Colum. L. Rev. 1 (1934)

17 Kim Lane Scheppele, When InvisibleConstitutions Become Visible: A Meditation onUnconstitutional Constitution Amendaments (withUrgent Reference to Hungary) (2010).

18 Hernardo de Soto, El Otro Sendero (1989)despre apariþia normelor informale. A se vedea JeanMcLean, Constitutional Conventions (2010) (careargumenteazã cã o convenþie constituþionalã apareîn momente de crizã).

19 A se compara Gardbaum, New Common-wealth Model of Constitutionalism, 8 I.J. Const. L.167 (2010) cu Tushnet, supra nota nr. 11

20 James B. Kelly, Governing With the Charter:Legislative and Judicial Activism and Framers‘Intent (2005). Seminþele acestei practici au fostplantate atunci când Canada a adoptat o lege adrepturilor în 1960. A se vedea Janet L. Hiebert,New Constitutional Ideas: Can Parlamentary Mo-dels Resist Judicial Dominance When InterpretingRights?, 82 Tex L. Rev. 1963, 1969 – 70 (2004)

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


pentru compatibilitatea cu Carta20,mãsurã care a facilitat o relaþie decooperare între instanþe ºi reprezentanþi.

Pentru a determina dacã instanþele sebucurã de supremaþie judiciarã, va trebuisã cercetãm curentul principal al politiciiconstituþionale care inspirã izvorulconstituþional nescris. Când instanþeleîncep exercitarea controlului jurisdicþional,deplaseazã relaþiile de putere existente.Cum reþinea ºi Keith Whittington, „Putereade a spune ceea ce însemnã Constituþia– nu cea de a refuza aplicarea legiloraflate în conflict cu Constituþia – a fostistoric pusã la grea încercare ºi a ridicatcele mai interesante întrebãri despreteoria ºi practica dreptului constituþional”21.Problemele fundamentale sunt (a) cumrãspund actorii politici creºterii puteriijudiciare ºi (b) cum schimbã aceste bãtãliicunoaºterea noastrã asupra puteriijudiciare.

În timp ce controlul judiciar a fostexercitat în Statele Unite încã din primelezile ale Republicii, puterea Curþii Supremea crescut dramatic dupã adoptarea celuide-al Paisprezecelea Amendament. Ungrup de lobby pentru sistemul legal esteun factor determinat pentru puterea decare se bucurã instanþele de a pãstraneschimbate22 deciziile judiciare ºi poatecã nici o democraþie nu a mai avut o curtecare sã se bucure de aliaþi aºa de influenþiprecum a avut Curtea Supremã a StatelorUnite între anii 1870 ºi 1930. Societãþileau trecut prin transformãri fundamentaleîn ultima parte a secolului 19. Organizaþii

dezvoltate, „birocratice ºi având unmanagement profesional” au devenitregula23. Noii manageri profesionali auformat reþele ºi au condus o campanie delitigii strategice pentru a obstrucþionareglementãri nedorite. Curtea a rãspunsprin invalidarea a numeroase proiecte delege.24

Strategia Curþii favorabilã mediului deafaceri a generat reacþii din parteaProgresiºtilor25. Politicieni importanþi aicurentului progresiv, cum ar TheodoreRoosevelt ºi Robert La Follette, aususþinut cã deciziile Curþii Supreme artrebui sã fie cenzurate de cãtre puteripopulare26. Aceastã era a condus la„schimbarea modului de gândire alteoreticienilor în legãturã cu instanþele”prin încercarea doctrinarilor realiºti „de aschimba concepþia societãþii desprejurisprudenþã27”. Critica realistã a ajutat lacrearea criticii publice la adresa Curþii, dinmoment ce aceasta din urmã nu mai eravãzutã ca o instituþie lipsitã de ideologii.

Bãtãlia dintre Curtea Supremã ºi criticiiprogresiºti a atins punctul culminant întimpul preºedinþiei lui Franklin Roosevelt.În primele luni ale anului 1936,Washington a devenit un „mare ºi grãbitcongres constituþional” având în vedere„cã legiuitorii au creat un val de proiectede lege – adunate, mai mult de o sutã –având ca scop fie sã mãreascã puterileCongresului fie sã limiteze pe cele aleCurþii, sau chiar amândouã”28. În timp ceaceastã dezbatere publicã avea loc,planul de remaniere al Curþii Supreme se

21 Keith E. Whittington, Political Foundationsof Judicial Supremacy: The Presidency, TheSupreme Court, and Constitutional Leadership inthe United States 7 (2007)

22 Jennifer Widner, Buildin the Rule of Law:Francis Nyalali and the Road to JudicialIndependence in Africa (2001)

23 Charles R. Epp, The Rights Revolution 45 –47 (1998)

24 Friedman, supra nota nr. 7 la 173;Whittington, supra nota 21, la 257, 265

25 William G. Ross, A Muted Fury: Populists,Progressives, And Labour Unions Confront theCourts, 1890 – 1937 (1994); Charles GrovesHaines, The American Doctrine of JudicialSupremacy 314 – 44 (1914)

26 Whittington, supra nota 21, la 258 – 265.27 Howard Gillman, The Constitution Besieged:

The Rise and Demise of Lochner Era Police PowersJurisprudence 195 (1993).

28 Jeff Shesol, Supreme Power: FranklinRoosevelt vs. The Supreme Court 203 (2010).

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


cristaliza în secret. Puterea executivãavea în vedere mai multe amendamente,incluzând ºi acordarea Congresului aputerii de veto legislativ. Dificultãþile createde modificarea Constituþiei au forþatputerea executivã condusã de Rooseveltsã realizeze reforma Curþii atât cât puteafi fãcutã la nivel de lege29. Reforma nu eraun simplu rezultat al calculelor politice; ease unea cu modul nou, realist de percepþiea instanþelor ºi a Constituþiei. Constituþiaera un document viu care putea sãevolueze pentru a face faþã problemelorcreate societãþii de Marea Depresie.Problema, concluzia Roosevelt, era cãjudecãtorii Curþii Supreme refuzau sãinterpreteze constituþia la lumina circum-stanþelor modificate30.

Planul de reformã al Curþii Supremeeste o perioadã criticã în bãtãlia dintreinstanþe ºi demnitarii aleºi asupra puteriiabsolute de a interpreta Constituþia.Perioadele critice sunt momente istoricecând instituþiile devin maleabile ºi existãpotenþialul de a trasa noi cãi în desiºulinstituþiilor existente31. Alegerile fãcute întimpul perioadei critice conduc la„consolidarea instituþiei care va generamecanisme de autoconsolidare ºi care vorpãstra calea aleasã”32. Putem sã înþele-gem mai bine planul de reformã punândîntrebarea ce s-ar fi întâmplat dacã ar fifost adoptat. Roosvelt ar fi putut sã câºtigebãtãlia dacã ar fi discutat sincer cupublicul american despre nevoia de

reducere a supremaþiei judiciare. Poziþiade putere a Curþii s-ar fi atenuat ºi ideeadialogului ar fi câºtigat teren în politicaconstituþionalã americanã. În schimb,Roosevelt a cãutat sã-ºi „vândã” planulde reformã ca o modalitate de a combateproblema vârstei judecãtorilor numiþi laCurtea Supremã. Motivele ascunse alereformei au subminat eforturile demobilizare a sprijinului pentru realizareareformei33. Insuccesul reformei asemnificat cã supremaþia judiciarã se aflãnumai temporar în retragere. Erajurisprudenþei Lochner fusese zdrenþuitãdar puterea din acele timpuri va reveni, lafel cum se va întâmpla ºi cu ideeasupremaþiei judiciare. Tiparul era dejastabilit. Opinia publicã reprezintã limitaexternã a posibilitãþii de manevrã a CurþiiSupreme, dar în cadrul acestei limite,Curtea se bucurã de supremaþie judiciarã.

Experienþa americanã demonstreazãimportanþa examinãrii reacþiilor politicefaþã de expansiunea puterii judiciare.Adoptarea Cartei în anul 1982 a dat posi-bilitatea pentru prima oarã Curþii Supremedin Canada sã impunã respectarea unordrepturi fundamentale constituþionali-zate34. Deºi apariþia Cartei nu a dus la unconflict atât de amplu precum cel în careCurtea Supremã a Statelor Unite a impusrespectarea drepturilor fundamentale înera Lochner, constituþionalizarea dreptu-rilor fundamentale a dus la schimbãri poli-tice importante ºi în Canada35. Conflictul

29 William Leuchtenburg, The Supreme CourtReborn: The Constitutional Revolution in the Ageof Roosevelt 109 – 111 (1995).

30 Franklin D. Roosevelt, Fireside Chat of March9, 1937, înregistrarea audio disponibilã la http://w w w . p r e s i d e n c y . u c s b . e d u /medialist.php?presid=32.

31 Pentru o discuþie pertinentã ºi influentãasupra perioadelor critice a se vedea Ruth BerinsCollier & David Collier, Shaping the Political Arena:Critical Junctures, The Labor Movement andRegime Dynamics in Latin America (1991). Pentruo discuþie asupra anilor 1930 ca fiind un momentcritic constituþional, a se vedea Bruce Ackerman,We The People: Foundations (1991).

32 Giovanni Capoccia & R. Daniel Kelemen, TheStudy of Critical Junctures: Theory, NArrative, andCounterfactuals in Historical Institutionalism, 59World Politics 341, 341 (2007).

33 Shesol, supra nota 28.34 Curtea proteja de mult graniþa dintre guvernul

federal ºi provincii, întemeindu-se pe British NorthAmerica Act din 1867. Jennifer Smith, The Originsof Judicial Review in Canada, 16 Can. J. Pol. Sci.115 (1983). Pe de altã parte, drepturile erauprotejate de cãtre Parlament pânã la adoptareaCartei în 1982.

35 Pentru o privire generalã a se vedeaContested Constitutionalism, supra nota 14.

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


a fost mai redus întrucât exista o nevoieapreciabilã pentru constituþionalizareadrepturilor36. Opinia majoritarã, în sensulcã mecanismele politice au eºuat înapãrarea drepturilor fundamentale, a avutun rol fundamental în adoptarea Cartei37

ºi a atenuat criticile aduse noului rol alCurþii Supreme din Canada. Constitu-þionalizare drepturilor a dus la douãdezvoltãri care se consolidau reciproc: ocreºtere a puterii judiciare, pe mãsurã ceCurtea începea sã completeze omisiunileconstituþiei38 ºi de asemenea, apariþiagrupurilor de interes care cãutau sãagraveze politicile agreate în Constituþie39.Instanþele au nevoie de aliaþi politici dacãdoresc sã exercite o putere însemnatã iargrupurile de interes care se ocupã cumobilizarea legatã de probleme juridicefavorizeazã, în mod evident, supremaþiajudiciarã.

Întrebarea este în ce mãsurã Canadase înscrie în tendinþa numitã de cãtredoctrinari „judicializarea politicii”40. Doctri-narii susþin cã mãrirea globalizatã a puteriijudiciare a erodat autoguvernarea demo-craticã41. Cu toate acestea cel mai impor-tant efect al adoptãrii Cartei nu a fost acelaal retragerii puterii politice din ariile careau devenit constituþionalizate. În loculjudicializãrii politicii, în Canada are locpolitizarea constituþionalismului. Carta atransformat, dar nu a înlocuit Westminster

(adicã, ideea conform cãreia constituþiiletrebuie sã fie amendabile de orientãrilepolitice). Politicienii nu au acceptat în modpasiv puterea judiciarã asupra drepturilorfundamentale, ci au „instituþionalizatverificarea minuþioasã pentru conformitatecu Carta sub controlul Departamentuluide Justiþie”42. Birocraþia, care avea rolulde a „proteja guvernul canadian pierdereacauzelor privind drepturile fundamentale”ºi-a schimbat optica ºi „ºi-a extinsmandatul pentru a promova protecþiadrepturilor omului din faza redactãriiactelor legislative în aºa fel încât sãprotejeze rolul principal al cabinetului înpoliticile publice”43. Controlul înainteapromulgãrii a prevenit apariþia supremaþieijudiciare44. Dialogul funcþioneazã pentrucã puterea legislativã concepe legileavând în vedere ceea ce ar putearãspunde instanþele45 iar acestea din urmãiau rolul de control constituþional înserios46. O relaþie de cooperare a apãrutîntre puterea legislativã ºi Curtea Su-premã a Canadei din moment ce ambeleputeri împart slujba de control al dreptu-rilor fundamentale ºi fiecare dintre ele iaîn serios munca celeilalte47.

4. Este dialogul oportun?

Supremaþia judiciarã este mai adâncînrãdãcinatã în Statele Unite decât în

36 Christopher MacLennan, Towards theCharter: Canadians and the Demand for a NationalBill of Rights, 1929 – 1960 (2003).

37 David Oliver Erdos, Delegating RightsProtection: The Rise of Bills of Rights in theWestminster World (2011).

38 David Robertson, The Judge as a PoliticalTerorist: Contemporany Constitutional Review(2010)

39 F. L. Morton & Rainer Knopf, The CharterRevolution and the Court Party (2000); a se vedeaºi EPP, supra nota 23.

40 Miguel Schor, Mapping Comparative JudicialReview, 7 Wash. U. Global Stud. L. Rev. 257 (2008)

41 Ran Hirschl, Towards Juristocracy: TheOrigins and the Consequences of the NewConstitutionalism (2004)

42 Kelly, supra nota 20, la 3 (2005)43 Id. la 944 Id. la 545 Kent Roach, The Uses and Audiences of

Preambles in Legislation, 47 McGill L.J. 129(2001)(care observã utilizarea preambulurilorlegislative adresate cãtre instanþe)

46 Christopher P. Manfredi, The Life of aMetaphor: Dialogue in the Supreme Court, 1998 –2003, publicat în Constitutionalism in the CharterEra 105 (Grant Huscroft & Ian Brodie eds., 2004)

47 Spre deosebire de Congresul Statelor Unite,care are în vedere opiniile judiciare numai atuncicând existã un pericol real de invalidare judiciarã.A se vedea J. Mitchell Pickerill, ConstitutionalDeliberation in Congress: The Impact of JudicialReview in a Separated System (2004)

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


Canada, dar existã limite democratice aputerii instanþelor în ambele þãri. Teore-ticienii doctrinei dialogului susþin pe bunãdreptate cã este o exagerare argumentulempiric potrivit cãruia supremaþia judiciarãar fi o instituþie democraticã deviantã, darcã dificultãþile privind distrugerea unila-teralã a teoriilor contrare a dus la doctrinadialogului pe un drum greºit. Dialogul ºisupremaþia judiciarã au o coexistenþãtumultoasã în toate democraþiile constitu-þionale. Problema este dacã slãbireaputerii instanþelor ºi împuternicirea puteriilegislative sunt oportune. Aceastã lucraresusþine consolidarea dialogului pentruatenuarea conflictului social.

Totuºi, apãrãtorii supremaþiei judiciaresusþin cã exclusivitatea privind interpre-tarea judiciarã este cheia armoniei so-ciale. De exemplu, Alexander ºi Schauersusþin cã „în cele mai multe cauze estemai importantã stabilirea unei reguli dedrept decât soluþionarea corectã acauzei”48. Ei recunosc cã deºi dispoziþiileechivoce ale Constituþiei sunt susceptibilede interpretãri diferite, este imperiosnecesar ca ceilalþi actori sã respectedeciziile Curþii Supreme ca fiind autoritarepentru cã aceasta contribuie la stabilitateºi la armonia socialã49. Rolul instanþeloreste de a soluþiona în mod definitiv cau-zele ºi de a stabili precedente ºi trebuieaºadar, tratat în acelaºi mod ca textulconstituþional. Alternativa, se tem Ale-xander ºi Schauer, este anarhia institu-þionalã.

Exclusivitatea interpretãrii jurisdicþio-nale se aflã în faþa unui blocaj empiricprofund. În mod empiric, atitudineareprezentanþilor statului ºi a cetãþenilor a

stabilit cã ei nu considerã deciziile CurþiiSupreme ca fiind autoritare. Multe, poatemajoritatea, deciziilor Curþii Supreme suntconsiderate ca fiind autoritare de actoriirelevanþi datoritã faptului cã aceºtia suntde acord cu soluþia sau nu o dezaprobãprea mult. Unde existã o dezaprobareprofundã, actorii relevanþi nu considerãdeciziile Curþii Supreme ca fiind autoritare.

Interpretarea exclusiv jurisdicþionalãridicã o problemã teoreticã importantã,respectiv dacã sensul noþiunii supremaþieijudiciare ar trebui interpretat prin filtrulconstituþiei scrise sau al cutumei constitu-þionale. Susþinãtorii doctrinei supremaþieijudiciare preþuiesc stabilitatea, pentru cãprivesc tãrâmul constituþional prin filtrulconstituþiei scrise. Aceºti susþinãtori setem cã dialogul submineazã stabilitateanecesarã pentru ca o constituþie scrisãreziste în timp. Lucrurile sunt mult schim-bate dacã realizãm o examinare con-textualã a constituþiilor. Durata de exis-tenþã a constituþiilor scrise de la 1789 pânãîn zilele noastre a fost în medie de 19ani50. Constituþiile nu rezistã mult întrucât„devin din ce în ce mai arbitrare din punctde vedere politic ºi desuete din punct devedere funcþional, din moment ce politicaºi societatea se transformã fãrã sã þinãcont de ele”51. Constituþia scrisã a StatelorUnite a supravieþuit pentru mai mult de200 de ani datoritã faptului cã a fostpãstratã de actualitate de cãtre instanþe,de cãtre reprezentanþii aleºi ºi de cãtrecetãþeni. Existã, bineînþeles, destulemotive democratice pentru care cetãþeniirespectã legile cu care nu sunt de acorddar puþine motive atunci când instanþeleactualizeazã Constituþia52. Legitimitatea

48 Larry Alexander & Frederick Schauer,Defending Judicial Supremacy: a Reply, 17 Const.Comm. 455 (2002)

49 Id.50 Zachery Elkins et al., The Endurance of

National Constitutions (2009)

51 Daryl Levinson, Parchment and Politics: Thepositive puzzle of Constitutional Commitment, la _(SSRN 2010)

52 Jeremy Waldron, The core of the CaseAgainst Judicial Review, 115 Yale L. J. 1346 (2006)

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


constituþiei nescrise izvorãºte dinconsimþãmânt53. Dialogul sau dezacordulcu privire la unele interpretãri este,aºadar, liantul necesar pentru meca-nismul constituþiei nescrise.

Mai mult, supremaþia judiciarãaccentueazã conflictul politic pentru cãexclude compromisul. O analogie cumodul de a lua deciziile politice esterevelatoare. Dictatura este definitã caputerea exercitatã de o singurã persoanã,iar democraþia ca puterea exercitatã demai mulþi. Realitatea empiricã este multmai încurcatã decât ar reieºi din teorie.Anumite dictaturi au numeroase cãi princare diferiþi actori au intervenit în condu-cerea statului, în timp ce democraþiile mi-meazã elementele esenþiale ale dicta-turilor în timpul situaþilor de urgenþã54.Dictaturile care rezistã în timp adoptã, îngeneral, elemente esenþiale ale demo-craþiei pentru a face posibil compromisul55.Pe de altã parte, partidele politice devinextrem de instabile atunci când excepþiadevine regulã56. Când puterea preºe-dinþilor aleºi nu este împiedicatã deconstrângerile instituþionale ºi disputeleasupra politicilor reprezintã o scuzã pentruexercitarea puterilor în situaþii de urgenþã,

democraþia funcþioneazã în mare mãsurãca dictatura57. Democraþiile, unde relativpuþini factori de decizie hotãrãsc asupraschimbãrilor politice importante, tind sãaibã „politici exclusiviste, competitive ºicontradictorii”58. „Incluziunea, negociereaºi compromisul”, pe de altã parte, caracte-rizeazã democraþiile care se întemeiazãpe un grad mare de înþelegere59. Înesenþã, democraþiile sãnãtoase se funda-menteazã pe instituþii care favorizeazãcompromisul.

Instanþele pot sã infirme legi statuândcã scopul urmãrit nu este permis sau cãmijlocul ales pentru a ajunge la obiectivullegislativ este neconstituþional. Instanþelesupreme naþionale acþioneazã într-unmod dictatorial ºi faciliteazã un dialogconstituþional polarizat atunci cândinvalideazã legislaþia din cauzã cã scopulurmãrit este nepermis, însã favorizeazãun dialog constituþional constructiv atuncicând invalideazã mijloacele alese deoficialii aleºi pentru a ajunge la un anumitobiectiv60. În timp ce importanþa crescutãa instanþelor supreme naþionale poatejuca un rol important pentru încurajareaîncrederii printre elitele politice ºi înconsecinþã consolidarea democraþiei61,

53 Constituþia nescrisã are, în mod surprinzãtor,trãsãturi similare cu modul de funcþionare alconstituþiilor de dinainte de Revoluþie. Constituþiilevechi erau întemeiate pe consimþãmânt ºi tradiþiistrãvechi. Kramer supra nota 4. Puteau fi schimbateprintr-o „exprimare clarã ºi puternicã a voinþeipopulare”ºi prescripþie. Id. la 15 – 16.

54 Sanford Levinson & Jack Balkin,Constitutional Dictatorship: Its dangers and itsDesign, Minn. L. Rev. (2010).

55 Liderii regimurilor autoritare cu planuri petermen lung transmit deseori puteri substanþialecãtre instanþe pentru a rezolva disfuncþionalitãþilecare macinã astfel de regimuri. Rule by Law: ThePolitics of Courts in Authoritarian Regimes (TomGinsbrug & Tamir Moustafa eds., 2008). Cea maide succes ºi trainicã dictaturã a secolului 20 a fostîn Mexic sub conducerea Partido RevolucionarioInstitutional. Potrivit spuselor romancierului MarioVargas Llosas, Mexicul era „dictatura perfectã”.Cheia succesului era combinarea dictaturii cu oschimbare regulatã a preºedintelui. Stephen D.

Morris, Political Reformism in Mexico: An overviewof Contemporany Mexican Politics (1995).

56 Miguel Schor, Constitutionalism through theLooking Glass of Latin America, 41 Tex. Int’l L. J. 1(2006)

57 Guillermo O’Donnel, Delegative Democracy¸5 J. Dem. 56 (1994).

58 Arend Lijphart, Patterns of Democracy:Government Forms and Performance in Thirty-SixCountries 2 (1999).

59 Id.60 Curtea Supremã a Statelor Unite, Railway

Express Agency Inc. contra New York, 336 U.S.106, 112 (1949) (J. Jackson, opinie concordantã)(argumentând cã instanþele ar trebui sã seîntemeieze mai degrabã pe dreptul de egalãprotecþie în faþa legii pentru a invalida legi decât peprocesul echitabil substanþial având în vedere cã„astfel nu se împiedicã puterea executivã de a semai ocupa de subiectul aflat în litigiu”).

61 Tom Ginsburg, Judicial Review in NewDemocracies: Constitutional Courts in Asian Cases(2006)

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


poate de asemenea sã adânceascãconflictele dintre elite. Neînþelegerile întreelite ºi polarizarea a jucat un rol crucialîn crizele democratice care au avut loc înEuropa ºi America de Sud în secolul alXX-lea62. Chiar dacã polarizarea elitelornu duce la o crizã democraticã, favori-zeazã apariþia unei patologii democratice.

Nici o decizie din istoria modernã aCurþii Supreme nu ilustreazã mai binepericolele interpretãrii exclusiv judiciare caRoe c. Wade.63 A favorizat dezvoltareaunei politici competitive ºi contradictoriicare a subminat abilitatea sistemuluipolitic de a ajunge la un compromis64.Statuarea esenþialã din cauzã este cãdreptul constituþional la viaþã privatã seopune unei legi care interzice avortul chiardin fazele iniþiale ale sarcinii.

Dreptul la viaþã privatã este un temeiproblematic al deciziei pentru cã lasãfoarte puþin loc de manevrã pentru pute-rea legislativã de a contesta caracterulnormativ al dreptului la avort ca fiind undrept constituþional65. Un temei alternativpentru invalidarea legii contestatã în Roear fi fost protecþia egalã în faþa legii sauambiguitatea, temeiuri care ar fi lãsatproblema moralã netranºatã ºi ar fi dusla o contestare asupra statutului consti-tuþional al dreptului la avort mai puþinpolarizantã ºi la un posibil compromis66.Nu este o întâmplare cã politicile privindavorturile erau mult mai puþin polarizateîn 197367 decât astãzi, dupã trei decenii

de interpretare exclusiv jurisdicþionalãasupra acestei probleme.

Canada ne aratã virtuþile cãii care nua fost urmatã în Statele Unite prin douãmodalitãþi. Primul este legat de modul încare instanþele invalideazã legi. CurteaSupremã a Canadei declarã necon-stituþionale legile prin invalidarea mijloculuiales pentru a atinge un anumit scoplegislativ ºi a fost „extrem de reticentã îna declara chiar acele scopuri ca fiindneconstituþionale”68 atunci când aexercitat puterea de control jurisdicþional.Decizia Curþii Supreme Canadiene privinddreptul la avort, R c. Morgentaler69, estegrãitoare în acest sens. Apãrarea ºi-aîntemeiat argumentul „în mare parte peteoriile constituþionale americane” pentrua susþine „un drept atotcuprinzãtor de a fistãpân pe propria viaþã ºi de a promovaautonomia individualã”70. Curtea a evitatargumentele de fond pentru a declara cãlegea privind incriminarea penalã aavortului este neconstituþionalã ºi s-aîntemeiat în schimb pe argumenteprocedurale. Decizia a statuat cã legeaîn cauzã, care permitea avortul atuncicând un certificat era obþinut de la ocomisie privind avortul terapeutic, eraaplicatã într-un mod inechitabil ºi arbitrardin punct de vedere constituþional. Deciziaa fãcut ca avortul sã nu fie prevãzut delegea penalã dar a lansat o invitaþie puteriilegislative de a rãspunde71. Nici unrãspuns nu a venit însã, pentru cã scena

62 Nancy Bermeo, Ordinary People inExtraordinary Times: The Citizen and theBreakdown of Democracy (2003).

63 410 U.S. 113 (1973).64 N.E.H. Hull & Peter Charles Hoffer, Roe v.

Wade: The Abortion Rights Controversy inAmerican History (2001).

65 Gordon Silverstein, Law’s Allure: How LawShapes, Constrains, Saves, and Kill Politics 119(2009)

66 Id.67 Gerald Rosenberg, The Real World of

Constitutional Rights: The Supreme Court and theImplementation of Abortion Decisions, publicat înContemplating Courts 390 (Lee Epstein rd., 1995).

68 Janet L. Hiebert, The Canadian Charter ofRights and Freedoms, publicat în The OxfordHandbook of Canadian Politics 54, 60 (John C.Courtney & David E. Smith eds. 2010).

69 [1998] 1 S.C.R. 30.70 Id. la par. 871 Alister Browne & Bill Sullivan, Abortion in

Canada, 14 Cambridge J. Healthcare Ethics 287(2005)

72 Thomas Flanagan, The Staying Power of theLegislative Status Quo: Collective Choice inCanada’ Parliament after Morgentaler, 30 Can. J.Pol. Sci. 31 (1997); Leslie F. Goldstein, Constitu-tionalism and policies towards women: Canada andthe United States, 4 Int’L J. Con. L. 294, 299 (2006)

ww

w.ed

itura

univ

ersit

ara.r

o


politicã a fost nefavorabilã unei noirestricþii cu privire la avort.72

Al doilea motiv este referitor la meca-nismele pe care le au actorii politici pentrua rãspunde deciziilor judiciare cu caresunt puternic în contradicþie. Într-unsistem constituþional în care supremaþiajudiciarã este adânc înrãdãcinatã, cei carese opun avortului nu au altceva de fãcutdecât sã încerce sã schimbe compunereaCurþii, aspect care submineazã imagineaacesteia ca fiind un for decizional neutru73.În timp ce Roe nu a subminat legitimitateaCurþii printre cetãþenii de rând74, pãrerileelitelor sunt cele care conteazã atuncicând se analizeazã sãnãtatea uneidemocraþii, iar elitele din Statele Unitesunt polarizate din punct de vederepolitic75. Roe a jucat în mod categoric unrol în a facilita o mobilizare socialã divizatãcare a erodat puterea elitelor de a ajungela un compromis asupra multor probleme.Supremaþia judiciarã favorizeazã polari-zarea pentru cã submineazã putereacetãþenilor ºi a demnitarilor aleºi de arãspunde deciziilor judiciare cu care nusunt de acord. Pe de altã parte, meca-nisme care transferã autoritatea de a luadecizia finalã în privinþa constituþionalitãþiicãtre puterea legislativã, ajutã laameliorarea conflictului politic. Dacã, spreexemplu, Franklin Roosevelt ar fi promul-gat cu succes un amendament care sãpermitã Congresului de a trece pestedeciziile Curþii, scena politicã americanãar fi mult schimbatã, pentru cã acele puteripolitice înfuriate de Roe ºi-ar fi îndreptatatenþia mai degrabã asupra Congresuluidecât asupra Curþii Supreme. Dacãpoziþia politicã opusã avortului ar fost aºade puternicã în Canada ca în Statele

Unite, provincii mai conservatoare ar filustruit „clauza cu toate acestea” pentrua ajunge la un compromis politic pe carenici o instanþa nu poate sã-l creeze sin-gurã. Pe scurt, democraþia nu funcþio-neazã bine atunci când instituþiile îºi potimpune punctele de vedere neverificate.

5. Concluzii

Constituþiile Statelor Unite ºi a Canadeivorbesc despre supremaþia constitu-þionalã, dar nu prevãd cine este interpretulsuprem. Nici dialogul constituþional sausupremaþia judiciarã nu sunt prevãzuteexpres în textul constituþional. Cu toateacestea, Curþile au o serie de avantaje înfaþa puterii legislative pentru a compliniaceastã lacunã constituþionalã. Grupurilede interes care se mobilizeazã referitorla probleme constituþionale, precum ºielitele lumii juridice, preferã, în general,supremaþia judiciarã. Mai mult, instanþelesunt instituþii specializate cu o duratã marede viaþã. Curþile, spre deosebire deputerea legislativã, au puþine alte lucruride fãcut decât sã-ºi exercite autoritateaasupra înþelesului constituþiei ºi îºi potpermite sã piardã un numãr de bãtãlii,pentru a rãmâne concentrate asuprascopului de a exercita autoritatea asuprainterpretãrilor constituþionale. Totuºi, înciuda acestor avantaje, exercitareasupremaþiei judiciare este contestatã decetãþenii obiºnuiþi ºi de demnitarii aleºi.Slujba de a completa lipsurile constituþieieste mult prea importantã pentru a filãsatã înclinaþiilor unui grup aleatoriu defuncþionari care nu au fost aleºi prin vot76.Dialogul constituþional ºi supremaþiajudiciarã sunt contrare din punct de

73 Schor, Judicial Review and AmericanConstitutional Exceptionalism, supra nota 8

74 Samantha Luks & Michael Salomone,Abortion, publicat în Public Opinion andConstitutional Controversy (Nathaniel Persily et al.eds., 2008)

75 Is there a Culture War? A Dialogue on Valuesand American Public Life (E.J. Dionne Jr. & MichaelCromarte eds., 2006)

76 Hans Kelsen, La garantie juridictionelle de laConstitution, 44 Revue du Droit Publique 197 (1928)

REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR · 6 Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2012 3. Proprietate...

Documents

Transcript of REVISTA FORUMUL JUDECÃTORILOR · 6 Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2012 3. Proprietate...