Resveratrolul Din Vin

8/10/2019 Resveratrolul Din Vin

1/32

Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentara

Program de studii: Ingineria Produselor Alimentare

ndrumator: Studeni:

Moldovanu Ramona

Prof.univ.dr.Leahu Ana Pleca Mihaela

Strugariu Cristina

Metoda rapida HPLC pentru determinarea


2/32

resveratrolului de vin

Definitia data vinului de ficiul !nternational al "iei si "inului este urmatoarea:#Bautura obtinuta pe calea fermentarii spirtoase integrale sau partiale a mustului de

struguri$.

P%rile com&onente

ale strugurilor i

'oa'elor

( fa% de greutatea

strugurelui

( fa% de greutatea

'oa'elor

Ciorchini )*+ *

Pieli% ,)*,+ , *--

Mie ,)*,+ /0*,1

Semine ,)*,+ 2*3

Principalele soiuri de vin cultivate

Soiurile no'ile &entru vinuri al'e: 4eteasca regala5 4eteasca al'a5 Riesling italian5

Aligot65 Pinot gris5 Muscat ttonel5 7amaioasa romaneasca5 8rasa de Cotnari5 Chardonna95

Sauvignon5 7raminerro.

Soiurile no'ile &entru vinuri rosii: Merlot5 4eteasca neagra5 a'easca neagra5 Ca'ernet

Sauvignon5 Pinot noir5 Cadarca5 urgund mare5 usuioaca de ohotin si alte soiuri.

Arealele viticole din Romania ;ncadrate ;n onele viticole 5 C! si C!! si cu&rind : /

regiuni viticole


3/32

)33333333333333


4/32


5/32

Fig2.Schema tehnologic de obinere a vinurilor roii

Com&onenii chimici &rinci&ali ai strugurilor sunt:

A&a este com&onenta &rinci&al% din &unct de vedere cantitativ5 a mustului5 ocu&>nd ;n

medie +1*/1( din masa sa.

? 8lucidele sunt re&reentate de gluco% i fructo%5 care se acumulea% ;n 'o' fiind

formate &rin fotosinte%.C>nd strugurii sunt co&i ;n totalitate se acumulea% o cantitate

ma@im% de glucide ;n 'o'5 ce difer% de la un soi la altul. n unele soiuri se g%sesc i cantit%i

mici de aharo% i &entoani.

? Aciii organici se g%sesc li'eri i su' form% de s%ruri de Ca i . Acidul tartric se

g%sete in &ro&orii de 1512 ... 15-) g ( i su' forma de 'itartrat de &otasiu 15= ... 15/(5

&recum i tartrat de calciu. Acidul tartric e s&ecific mustului i vinului i e &reent mai mult

Ciorcini!escovin"#ro$die

Vin ro%u superior &in ro%u curent

Filtrare

Cleire

Pritocire

Maturare

Formare

&in nou

!erminarea fermenta'iei

&in depres"

Presare

&in (avac)o%tin"

Fermentarea pe *o%tin"

Mustuial"

+dro*ire#e,*ro*onire

(ecep'ie

Struguri ro%iiS-.

ro$diiec'ionate

055555555555555


6/32

;n strugurii veri av>nd gust acru ier'os5. Pe m%sur% ce coacerea se realiea% acidul tartric

arde &rin &rocesul de res&iraie.

? Su'stanele aotoase se g%sesc ;n must su' form% de al'umoe5 &e&tone5 &e&tide5

aminoacii5 amide5 s%ruri amoniacale i aotai. Aminoaciii5 amidele i s%rurile amoniacale

sunt asimilate de droBdii la fermentarea mustului.

? Su'stanele &ectice se g%sesc ;n cantit%i mari ;n &ieli% i semine i au &ro&rietatea

de a reine su'stane coloidale.

? Pigmenii sunt localiai ;n &ieli% astfel:

roii : antociane

veri : clorofil%

gal'eni : caroten i @antofil%

gal'eni*'runi : flavone

? Su'stanele tanante sunt &reente ;n semine i ciorchini5 acestea ;n contact cu mustul

;n caul ;n care au fost dro'ite ;n tim&ul &res%rii im&rim% un gust astringent.

? Su'stanele de arom% sunt localiate ;n &ieli% i ;n ona &eriferic% a mieului i

&entru diferitele soiuri de struguri &redomin% gru&uri diferite de su'stane aromate.

? "itaminele se g%sesc ;n must 2*= mgl m%rind valoarea dietetic% i alimentar% a

mustului i vinului.

? nimele se g%sesc mai mult ;n must5 interesul fiind ;ndre&tat s&re eno@ida%5 cea

care cataliea% &rocesele de o@idare5 ;n afar% de aceasta se mai g%sesc i invertaa5

glucosidaa i li&ae.

? Su'stana radioactiv% &reent% ;n must i vin este &otasiul5 ;ns% &uterea radioactiv%

este mic%.

olile i defectele vinurilor

oli ale vinurilor:? 4loarea vinurilor

? etire vinurilor

? orire vinurilor

? %loire vinurilor

? oala ;ntoarcerii vinurilor

? Am%reala vinurilor

? 4ermentaia malolactic%

366666666666666


7/32

Defectele vinurilor

? Casarea 'run%

? Casarea feric% neagr%

? Casarea cu&roas%

? 8ust i miros de hidrogen sulfurat

? 8ustul i mirosul de mucegai

Am%reala vinului este &rovocat% de Bacillus amaracrylus deterior>nd &ro&riet%ile

organole&tice5 astfel c% vinul devine amar5 &reint% un miros iritant de acii volatili5 ca&%t% o

culoare ;nchis%5 'run%. Aceast% 'oal% intervine la vinuri roii ;nvechite ;n sticle i la vinuri

nematurate i nesulfitate la tim&. Se &oate &reveni &rin &itrociri regulate5 &rin sulfitare S2 E

-11mgl i &rin coriBarea acidit%ii. Aceast% 'oal% se &oate trata &rin &asteuriare5 filtrare5

cleire cu gelatin%5 &rin coriBarea taninului i &rin cu&aBare la consum.

8ustul i mirosul de mucegai se ;nt>lnesc la vinurile &%strate ;n vase muceg%ite. Pentru

;nde&%rtarea acestor defecte5 vinurile se tratea% &rin administrarea de 'io@id de sulf ;n doe

de =1*01 mgl de vin sau &rin tratarea vinurilor cu f%in% de mutar al'5 nedegradat sau cu ulei

de vaselin%.

Control tehnic de calitate al vinului

As&ectul5 lim&eimea i culoarea vinului

Limp e,imeaeste o condiie de 'a% a vinurilor finite evoluante. A&recierea ei

tre'uie s% se fac% at>t la lumin% trans&arent%5 c>t i ;n lumin% reflectat%5 ae>nd &aharul cu

vin ;ntre ochii &rivitorului i sursa de lumin%. n caurile deose'it de im&ortante lim&eimea

se a&recia% ;n locuri ;ntunecoase5 ae>nd &ro'a de vin ;n dre&tul unei l%m&i electrice. Pe un

fond ;ntunecat se &ot o'serva cele mai mici defecte de lim&eime.

Pentru caracteriarea gradului de lim&eime se utiliea% o scar% determeni.Conform acestei sc%ri un vin &oate fi : lim&ede cristalin5 lim&ede cu luciu5 foarte

lim&ede5 suficent de lim&ede5 &uin lim&ede.

Mirosul vinului se e@aminea% ;n sco&ul a&recierii aromei sau 'uchetului5 &recum i

a &reenei unor mirosuri str%ine.

Prin aroma unui vin se ;nelege un com&le@ de diferite mirosuri5 din care unele

&rovin din struguri5 i altele se formea% ;n tim&ul fermentaiei. Se disting ti&uri de arom% :

arom% &rimar%5 cu miros s&ecific de fruct5 ce &rovine din struguri i este caracteristica soiuluiFarom% secundar%5 aroma ce se su&ra&une &este cea &rimar% ca efect al fementaiei alcoolice.

+77777777777777


8/32

Aadar5 aroma indic% mirosul unui vin t>n%r. uchetul este un amestec de arome

com&le@e caracteristice vinului maturiat ;n 'utoaie i ;nvechit ;n sticl%.

Resveratrolul5 antio@idantul din vinul rosu

G "inul rosu este &romovat inca din cele mai vechi tim&uri dre&t un medicament 'un

&entru organism in general si &entru a&aratul cardiovascular in s&ecial. Cercetatorii au

incercat sa verifice aceasta i&otea si au &us in evidenta un com&us numit resveratrol des&re

care se crede ca este res&onsa'il de efectele 'enefice ale vinului rosu.

G Resveratrolul este un com&us &reent in cantitati mari in coaBa strugurilor negrii si un

ingredient al multor &roduse naturiste destinate tratarii unor 'oli de sange5 inima sau ficat.

G Aceasta su'stanta a intrat in atentia cercetatorilor de cativa ani5 dre&t o &osi'ila

e@&licatie a incidentei scaute a 'olilor cardiovasculare in randul franceilor5 care au diete

relativ 'ogate in grasimi5 dar care sunt renumiti &entru consumul ridicat de vin.

G Astai resveratrolul este &romovat si considerat de cercetatori un &uternic agent

antio@idant5 anticancerigen si un fitoestrogen

!m&ortana resveratrolului deriv% din trei domenii de interes

G oenologic E este un nou com&us fenolic5 &rovenit din struguri5 care &artici&a la

culoare5 la caracterul gustativ5 la invechirea vinului5 intervine in reactiile de o@idare5

interactioneaa cu &roteinele5 etc.

G fito&atologic * miBloc de &rotectie im&otriva organismelor fito&atogene &rin stimularea

a&ararii naturale a &lanteiF

G farmacologic E face &arte din com&usii cu &ro&rietati antio@idante sau ca&tatori de

radicali li'eri in organismF &rotector im&otriva 'olilor cardiovasculareF &ro&rietatichimio&reventive im&otriva canceruluiF &revine inflamatiile asociate cu artrita si

reumatismulF creste cantitatea de colesterol #'unHIJDLK si scade &e cel # rauHILDLK.

G Resveratrolul Itrans)505=*trihidro@istil'enK este o fitoale@ina asociata cu reistenta

vitei de vie la &utregaiul cenusiu i este &rodus de 'oa'ele de struguri su' influenta radiatiilor

". Sintea resveratrolului a fost localiata in &ielita 'o'ului5 ceea ce indica ca reistenta

&rinci&ala a strugurilor la atacul de &utregai are loc la acest nivel I!"!# R$%1&&'( Ciclul

infectiei i devoltariiBotrytis cinereea este redat in fig 2

/88888888888888


9/32

G Du&a infectia strugurilor in floare ciu&erca &atogena ramane agatata de &lanta5 in stare

latenta5 o &erioada lunga de tim& I din iunie &ana in se&tem'rieK si se devolta du&a coacerea

strugurilor.

Fig. ). Ciclul infectiei i devoltariiBotrytis cinereea

,99999999999999


10/32

-11010101010101010101010101010


11/32

4enomenul de latenta5 tim&ul in care ciu&erca inceteaa devoltarea sa5 nu a fost

e@&licata. Devoltarea ei este favoriata de anumiti factori e@terni: umiditatea5 tem&eratura5

tesuturile moarte5 leiunile &lantelor5 lumina5 etc.

Studiile au evidentiat anumite reactii &e care le &roduce ciu&erca musafir. !&otea

acumularii ra&ide a com&usilor antifungici E resveratrol5 resveratrol trans* de* hidrodimer i N

* viniferina E in vita de vie du&a infectia cu otr9tis cinereea5 a fost &usa &e seama latentei

acesteia.

iosintea stil'enilor5 flavonoiilor i taninurilor5 decurge din meta'olismul secundar al

aminoaciilor E meta'oliarea L* fenilalaninei in acid cumaric.

Calea de 'iosintea a flavonoiilor la care &artici&a fenilalanina$ un aminoacid

aflat in cantitati mari in toate tesuturile in &reenta enimei stil'ensintaa

sufera o deviere cu formare de resveratrol Ifig.=K

4ig.=. Ciclul de sinte% al resveratrolului

--1111111111111111111111111111


12/32

Sursele de resveratrol

G Resveratrolul se gaseste in struguri5 vin5 must de struguri5 fructe afine din s&ecia

I"accinumK5 mure5 si merisorul Icran'errieK

G Continutul de resveratrol in strugurii rosii variaa de originea geografica si e@&unerea

la infectii de fungi. n im&ortant factor in continutul de resveratrol consta in tim&ul de

fermentare:

G "inul al' si rose contine mai &utin resveratrol

G "inul rosu contine mai mult resveratrol

Desi este &reent si in &lante &recum eucali&tul5 molid5 sau alimente ca dudele si

alunele5 cea mai a'undenta sursa naturala de resveratrol o re&reinta strugurii5 in s&ecial

soiurile destinate o'tinerii vinului. Su'stanta se gaseste in radacini5 ramuri5 seminte5 dar mai

ales in coaBa 'oa'elor care contine 01 E -11 micrograme la gram.

G Resveratrolul face &arte dintr*o clasa de com&usi cu efecte anti'iotice5 com&onente a

sistemului de a&arare a &lantei im&otriva unor 'oli5 in s&ecial a unor infectii fungice. Pentru

ca acestea sunt mai frecvente in climatele mai reci5 strugurii din aceste regiuni au un continut

mai ridicat de resveratrol.

Proprietati

G Puncte de to&ire: 230*233 grade Celsius

G Solu'ilitate in a&a: mai mare de -11Ogml la 20 grade Celsius

G 4ormula chimica C-=J-2)

G Se &reinta su' forma unui &raf al' cu &articule gal'en deschis

G Solu'ilitate in etanol: 01gl

G Masa molara: 22/520G Antio@idant mai &uternic de 01 de ori decat vitamina si C la un loc

G Scade nivelul colesterolului total din sange

G Com'ate osteo&oroa

GAdministrarea de resveratrol creste activitatea de sirtuina IenimaK ce &relungeste viata

cu +1*/1(.

Resveratrol face &arte din clasa de: Polifenoli5

G Su'clasa Stil'ene Itrans*)505=*trih9dro@9stil'eneKG Resveratrol este sintetiat din &*cumaroil CoA si malonil CoA

-21212121212121212121212121212


13/32

GRecunoscut ca antio@idant care ras&unde la: Stres5 infectii de fungi5 si radiatii

ultraviolete I"K

G Resveratrol este solu'il in grasimi5 com&usii a&ar in configuratia trans si cis

Resveratrol

G *ea mai importanta si u+uala forma trans Resveratrol din olygonum cuspidatum

Sieb. et "ucc. contine cantitatea cea mai mare de Resveratrol

Resveratrol este o fitoale,ina-

clasa de anti'iotici &rodusa de unele &lante ca miBloc de a&arare im&otriva infectiei.

G De e@am&lu: Ras&unde la invadarea fungiilor5 !nfectiile cu fungi a&ar mai mult in ona

cu climat rece5 strugurii din ona cu climat rece &oseda o concentratie mai mare de

Resveratrol. S*a o'servat ca mortalitatea cauata de 'olile coronariene este relativ mica in

4ranta5 deose'it la un nivel*relativ inalt5 datorita fumatului si consumului de acii grasi

saturati.

G Aceasta a adus idea5 consumului de vin rosu ca &rotectie la 'olile cardiovasculare.

G Acesti &olifenoli contin antio@idanti5 anti*inflamatori5 si alti &otentiali cu efect anti*

aterogenic.

G n consum moderat este asociat cu reducerea riscului de 'oli cardiovasculare cu 21*

)1(5 &olifenoli din vinul rosu confera aditional o reducere a riscului de cancer si alte

incidente5 &romoveaa curatirea de &laca amiloida la 'oala Alheimer5efect la

osteoartrita5inhi'a la gri&a aviara re&licarea virusul influentei aviare de ti& A.

Reversia fenoti&ului malign cu flavonoii: Polifenoli ca Ceai "erde Su&reme cu5 Acid

lagic5 8C8 * 8alatul de e&igalocatechina5 Quercitina5 @tract din Sam'uri de

Struguri5!soflavone din Pueraria5 !*P3 E !noitol Je@afosfat.

G Resveratrol un &olifenol din gru&a fito*ale@inelor 5*Acetilcisteina5 "itamina C5

"itamina D)8raviola5 !ndol*)*Car'inol5 Diindol9lmethane5chili'ru Jormonal5 Anticancer*nco@in.

G Administrarea de antio@idanti ca factor anticancer determina reversia fenoti&ului

malign &rin inhi'area celulelor de cancer .

G Remisia com&leta de celule de cancer cu: 8ermaniu rganic I8e -)2K.

/fectele cardiovasculare:

-)1313131313131313131313131313


14/32

umeroase studii au demonstrat ca vinul5 in s&ecial vinul rosu5 &oate reduce incidenta

'olii coronariene. 4iind un &uternic antio@idant5 resveratrolul inhi'a &ero@idarea li&idelor cu

densitate Boasa ILDLK5 &revine efectul to@ic al LDL*ului o@idat si &roteBeaa celulele.

Se crede ca resveratrolul ofera o &rotectie antio@idanta mai 'una decat vitamina C sau

datorita &ro&rietatilor sale hidrofile si li&ofile. Pe de alta &arte5 resveratrolul este mai &utin

efiecient decat uercitina sau e&icatechina5 ce se gasesc de asemenea in vinul rosu. Datorita

fa&tului ca reduce agregarea &lachetara acesta su'stanta &revine ateroscleroa si &roteBeaa

a&aratul cardiovascular.

/fectele anticancerigene:

Resveratrolul este inca studiat &entru a se sta'ili cum influenteaa evolutia tumorilor

canceroase. Prin efectul sau antio@idant resveratrolul neutralieaa radicalii li'eri ce

denatureaa &roteinele celulare. !n &lus5 oamenii de stiinta au &us in evidenta efecte anti

mutagene ale resveratrolului.

Resveratrol *un &rodus natural activitate citostatica si eficacitate citostatica:

G Resveratrol cu eficacitate citostatica: Mecanismul molecular

G Ca agent citostatic la cancerul de &lamin

G !nhi'a tumorogenea intestinala5

G !n cresterea celulara de cancer 'ucal5

G Reduce inflamatia indusa de colita

G !n studiu &e animale5 s*a o'servat inhi'area cresterii de cancer mamar5 esofag si

cancer intestinal &rin administrarea &e cale orala de Resveratrol

G La &redis&oitia genetica de cancer de colon5 efectul &rin administrarea orala s*a

mi@at

-=1414141414141414141414141414


15/32

-01515151515151515151515151515


16/32

fectele administrarii resveratrolului asu&ra cor&ului so'olanilor

Concentraiile de resveratrolI&%trate5 linia &unctat%K i DM2-2Irom'i5 linia drea&taK

;n &lasm% i esuturi de oarecii care au &rimit o singur% do% de droguri I2=1 mgTg*-K

"alorile difer% semnificativ I& U15105K.

-31616161616161616161616161616


17/32

/&ALUA(/A 0A+ C(-MA!-0(AFICA 1HPLC2 A C-MPUSIL-( #I3

U3/L/ &I3U(I (-MA3/S!I

-+1717171717171717171717171717


18/32

Cateva sute de com&usi chimici diferiti: alcooli su&eriori5 aldehide5 etili esteri ai aciilor

grasi5 cetone5 monoter&ene5 fenoli volatili etc au fost identificati in vinuri. Acesti com&usi au

diferite &ro&riet%ti fiice si chimice5 cum sunt &olaritatea si volatilitatea5 si au domenii de

concentratii de la cateva mgl &ana la mai mult de -11 mgl.

Consideratii generale

Com&onentii din vin &rovin &e mai multe cai:

* com&onenti in stare neschim'ata din struguri Iacid tartric5 acid malic5 acid citric5

su'stante minerale5 anioni si cationi su' forma de acii minerali5 saruriK5

* com&onenti formati in tim&ul fermentatiei alcoolice sau a altor &rocese fermentative

Ialcooli5 acid lactic si acid succinicK5

* com&onenti formati &e 'aa reactiilor dintre su'stantele in stare nascanda sau a celor

e@istente Iesteri5 acetali5 &olifenoliK

HPLC

JPLC E metoda analitica utiliata in sco&ul se&ararii5 identificarii si doarii

su'stantelor organice si anorganice aflate in solutie

AAL!V:

G farmaceutice

G clinice

G to@icologice

G de mediu

G industriale

G alimentare

*alitativ: se&ararea5 determinarea com&onentilor &e 'aa tim&ului de retentieF

*antitativ: cur'a de etalonare * &e domeniul de vala'ilitate al legii Lam'ert eer

Ivariatie liniara a ras&unsului DAD cu concentratiaK

-/1818181818181818181818181818


19/32

-,1919191919191919191919191919


20/32

Clasificarea HPLC functie de natura fa,ei stationare

Cromatografia de adsor'tie :

* faa stationara * adsor'ant de ti& silicagel alte um&luturi &e 'aa de silice

* &rinci&iul se&ararii: eta&e re&etate de adsor'tie*desor'tie

* !nteractiuni hidrofo'e Ines&ecificeK * faa inversa

* !nteractiuni &olare Idi&ol*di&olK E faa normala

Cromatografia de schim' ionic :

* su&rafata faei stationare este incarcata ionic5 de semn contrar ionilor analitului

* s&ecifica analitilor ioniciionia'ili

* !nteractiuni ionice

SC I8PCK :

* um&lutura coloanei * &ori cu dimensiuni controlate

* &ro'a este se&arata in functie de marimea ionului solvatat

Clasificarea HPLC functie de polaritatea celor doua fa,e

212020202020202020202020202020


21/32


22/32

Dimensiunea

&articulelor

IOmK

7im&ul de

retentie

IminK

Presiunea

I'arK

0 )1 -,

) -/ /+-50 , +11

Separarea unor compusi aromatici folosind o coloana /ypersil%*' 01,2( ) mm$ 3

4e5/ in pa-

Ben+amida$ alcool ben+ilic$ acetofenona$ ben+oat de metil$ fenetol$ naftalina$

ben+ofenona$ bifenil

Fa+a mobila

com&ati'ila cu elementele instrumentului si cu faa stationara &uritate avansata

com&resi'ilitate si vascoitate scaute li&sita de gae diolvate IaerK E reultatul " si

&ro'leme de com&resi'ilitate

-Benzen,(2)-Monoclorbenzen,(3) Ortodiclorobenzen, (4)-1,2,3 triclorobenzen,(5)-1,3,5triclorobenzen, (6)-1,

Elutie in gradient Elutie izoc

222222222222222222222222222222


23/32

@em&lu de cromatograma

Detectorul cromatografic ideal

Ras&uns inde&endent de com&oiia faei mo'ile5 de'it5 tem&eratura

Sensi'ilitate E &anta cur'ei de cali'rare mare W sensi'ilitate mare

Selectivitatea

Ras&uns ra&id

Vgomot de fond scauton*destructiv &entru &ro'a

Domeniu dinamic liniar mare

Sta'ilitate ;ntr*un tim& ;ndelungat de o&erare

!R ""!S 4luorescenta SM

Ras&uns niversal Selectiv Selectiv Selectiv

Sensi'ilitate 6

micrograme

7

nanograme

)&icograme 1 &icogram

Sensi'ilitate la de'it DA

Sensi'ilitate la

tem&eratura

DA

G Cel mai folosit ti& de detector E cel de a'sor'tie in doemniul L7RA"!L7*

"!V!!L. n astfel de detector5 ca&a'il de inregistrare la lungimi de unda varia'ile &e

un domeniu larg -,1*/11nm5 &otrivit &entru maBoritatea com&usilor.

2)2323232323232323232323232323


24/32

2=2424242424242424242424242424


25/32

MA!/(IAL 4I M/!-#5

Metode de e@tractie* &urificare si de determinare ale resveratrolului

GMetoda de e@tractie*&urificare 'aata &e e@tractia cu solventiF

G Metode de determinare :

Cromatografie &e strat su'tire si JPLCF

!,tracia din struguri se face &rin reflu@area &ielitelor cu metanol5 eva&orarea su' vid a

faei lichide5 reluare cu a&a si e@tractie cu acetat de etil du&a schema:

202525252525252525252525252525


26/32

232626262626262626262626262626


27/32

!,tracia din vin

"inul este eva&orat la X din cantitate in eva&orator su' vid5 &entru inde&artaea

alcoolului. Din vinul dealcooliat5 com&usii fenolici se e@trag cu acetat de etil5 du&a care se

analieaa du&a schema &reentata mai sus. urmator:

Metoda de separare prin HPLC

@tractele o'inute din &relucrarea &ro'elor de struguri i vin au fost inBectate ;n

coloan% de trei ori.

*onditii de lucru -

Coloana * C-/ 201 mm @ =53 mm Fde'it - mlminut

lutie: Sistem gradient Y 2 solventi : A E a&a

2+2727272727272727272727272727


28/32

* a&a acetonitril J2 CJ) C 2:/ IvvK

"olumul inBectat : 21Ol

Metoda de se&arare a com&uilor fenolici &rin JPLC are urm%toarele avantaBe:

* este o metod% ra&id% &entru se&ararea5 identificarea i determinarea cantitativ% a

com&uilor aflai ;n amestecuri com&le@eF

* d% &osi'ilitatea se&ar%rii su'stanelor aflate ;n concentraii foarte mici ;n amestecurile

de analiatF

* este o metod% sim&l% i uoar% &entru inter&retarea reultatelor o'inuteF

Concluzii

G Primele reultate &un in evidenta ca&acitatea de se&arare a neflavonoiilor i

&osi'ilitatea de diferentiere a acestora

G Metodele descrise se recomanda &entru analia calitativa i cantitativa a

resveratrolului din struguri5 must i vin dar i din alte &roduse alimentare.

G JPLC*ul deschide un nou cam& de investigatii asu&ra moleculelor organice: fenoli5

&olifenoliZ

G Cercetarile intre&rinse in utiliarea JPLC*ul in analia resveratrolului i in general a

com&usilor fenolici au condus la a&licarea unei metode cu reolutie i re&roducti'ilitate

inalta.

G "inurile rosii sunt caracteriate de &reenta unor cantit%ti mari de alcooli su&eriori5

etili esteri5 acetati5 acii grasi si com&usi car'onilici.

Continutul de resveratrol in vin ImglK

Al' 1510*-5/1Rose 15=)*)502

Rosu -5,2*-250,

Must de struguri -5-=*/53,

2/2828282828282828282828282828


29/32

2,2929292929292929292929292929


30/32

)13030303030303030303030303030


31/32

@em&lu

CRMA78RAMA Resveratrolului de vin la tim&ul de retentie res&ectiv

)-3131313131313131313131313131


32/32

i'liografie

htt&:[[[.milestii*mici.mdromsection-2

htt&:[[[.'loom'i.ro

htt&:[[[.Burnalul.ro

htt&:ro.[iTi&edia.org[iTiPinot\oir

htt&:[[[.&ietroasa.ro

htt&:[[[.didactic.rofiles0drum.&&t]2)

htt&:[[[.vinmoldova.mdromsection0-+

htt&:&redimed.onmedic.netPortals12113(212).&df

[[[.clinchem.orgcgicontentfull0)22,2

[[[.dm&Td.comdoc211+&a&er1-.&df

htt&:[[[.univagro*iasi.roJortiLucr\St\21103)\heroiu(21g.&df

[[[.d'ioro.euatt\vie[.&h&^idY+1

htt&:211/.igem.org7eam:Rice\niversit9RSL7S
http://www.milestii-mici.md/rom/section/12http://www.bloombiz.ro/http://www.jurnalul.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Pinot_Noirhttp://www.pietroasa.ro/http://www.didactic.ro/files/5/drum.ppt#23http://www.vinmoldova.md/rom/section/517/http://predimed.onmedic.net/Portals/0/2006%2023.pdfhttp://www.clinchem.org/cgi/content/full/53/2/292http://www.dmpkd.com/doc/2007paper01.pdfhttp://www.univagro-iasi.ro/Horti/Lucr_St_2005/63_heroiu%20g.pdfhttp://www.dbioro.eu/att_view.php?id=70http://2008.igem.org/Team:Rice_University/RESULTShttp://www.bloombiz.ro/http://www.jurnalul.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Pinot_Noirhttp://www.pietroasa.ro/http://www.didactic.ro/files/5/drum.ppt#23http://www.vinmoldova.md/rom/section/517/http://predimed.onmedic.net/Portals/0/2006%2023.pdfhttp://www.clinchem.org/cgi/content/full/53/2/292http://www.dmpkd.com/doc/2007paper01.pdfhttp://www.univagro-iasi.ro/Horti/Lucr_St_2005/63_heroiu%20g.pdfhttp://www.dbioro.eu/att_view.php?id=70http://2008.igem.org/Team:Rice_University/RESULTShttp://www.milestii-mici.md/rom/section/12

Resveratrolul Din Vin

Documents

Transcript of Resveratrolul Din Vin