Firma COTNARI este una dintre cele mai cunoscute firme de productie si distributie a vinurilor din Romania. Prin proiectul de fata dorim sa studiem posibilitatile de internationalizare a acestei faimoase firme de vinuri traditionale romanesti.

Initial am ales 10 tari pentru care am realizat o scurta prezentare prin care am studiat urmatoarele puncte principale:

mediul demografic natural; mediul politic; mediul economic; mediul cultural; accesul pe piaţă;

INIMA COTNARIULUI

De peste doua mii de ani vinurile de Cotnari au fost desfatare, sfat si alinare pentru capetele incoronate si pentru oamenii de rand deopotriva. SC COTNARI SA este inima podgoriei COTNARI din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru cresterea si rodul vitei de vie ne-a invatat sa pretuim fiecare boaba purtatoare de soare si sa impartasim cu ceilalti bucuria vietii.

Drumul vinului este lung dar plin de recompense. Avem permanent grija de cele peste 1100 de hectare cu plantatii de vie prin lucrari agricole performante. Specialistii nostri lucreaza in laboratoarele combinatului sau in vii, pentru obtinerea unor noi soiuri de vita de vie si a unor noi cupaje de vinuri.

Vinurile de Cotnari prezinta calitati exceptionale, obtinute prin limitarea productiei medii de struguri la un hectar la doar 70-80% fata de celelalte podgorii ale Romaniei sau din celelalte tari viticole. Compania noastra va alege intotdeauna calitatea in detrimentul cantitatii. In vinoteca noastra, organizata pe criterii stiintifice, se pastreaza cele mai reusite colectii incepand cu anul 1957.

PODGORIE

“Podgoriile Sfinte” de la Cotnari cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei stravechi indeletniciri viti-vinicole. Din antichitate si pana astazi, vita de vie a imbratisat neintrerupt dealurile molcome ale zonei, profitand din plin de particularitatile acesteia.

Podgoria este adapostita de vanturi si de curentii reci locali, datorita fenomenului de phoehnizare a maselor de aer, ce determina un proces de incalzire. Perioada mai-septembrie este caracterizata de o nebulozitate cu valori reduse, favorizand insolatia, cresterea strugurilor si acumularea zaharului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii vitei de vie, cu o textura luto-nisipoasa, bogate in humus si baze schimbabile.

Iata de ce Grasa de Cotnari, de exemplu, nu s-a adaptat in nici o alta podgorie din Romania sau din lume.

Podgoria a fost mereu daruita cu “buna potrivire de oameni intelepti si de la natura” spunea si marele prozator roman Mihail Sadoveanu.

TEHNOLOGIE

1

“O intreaga tehnologie urmareste maturarea si invechirea vinurilor, caci vinul autentic de Cotnari nu se utilizeaza in anul in care a fost produs ci dupa doi ani, patru sau chiar 10 ani, cand inregistreaza o adevarata personalitate” dupa cum spunea specialistul si autorul Alecu AL. Floares.Traditia milenara se impleteste cu promovarea celor mai avansate sisteme. In ultimii ani, compania a promovat investitii substantiale impreuna cu firme de renume din Italia si Suedia. Aceste investitii au crescut capacitatea statiei de imbuteliere, au modernizat instalatatiile de racire, de eliminare a sarurilor tartrice, de depozitare a vinului la invechit etc.

CERCETARE

Specialistii combinatului SC COTNARI SA se dedica unei activitati sustinute de cercetare stiintifica, de studiere a evolutiei vinurilor si de constituire a sortimentelor. Din laboratoarele echipate la standarde de ultima generatie au iesit, in ultimii ani, doi noi soiuri de vita de vie: Grasa-75 si Perla Cotnariului.

In present cercetam si alte vite de vie pentru obtinerea unor biotipuri cu parametri calitativi superiori.

DEGUSTARE

Pentru cei care viziteaza combinatul SC COTNARI SA, se ofera posibilitatea degustarii unor sortimente de vinuri proprii.

Mai intai degustatorul va imprima paharului o usoara miscare circulara. Il va apropia apoi usor de nari aspirand in mod atent si profund. Dupa ce il va apropia de buze, efectuand prin intredeschiderea acestora si trecerea aerului, degustatorul va simti buchetul vinului pe care il degusta.

Va sorbi din pahar, in acelasi timp apasand cu limba si miscandu-si fosele nazale. Va inghiti jumatate de sorbitura redeschizand din nou buzele pentru a permite trecerea aerului. La urma cu gura inchisa va mesteca vinul pe care l-a sorbit.

2

Descrierea firmei si a produsului

SC COTNARI SA a luat fiinta in anul 1948, ca sectie a unei ferme de stat, avand la vremea aceea 128 hectare plantatii de vie. In anul 1956, SC COTNARI SA devine unitate de sine statatoare. Intre anii 1966 si 1968 se construieste un combinat modern, avand o capacitate de prelucrare de 500 tone de struguri in 12 ore si 10500 tone pentru depozitare, din care 5520 tone pentru maturare.

Vinul de Cotnari - Vinul Domnesc.

La contactul cu podgoria Cotnari ramai frapat de originalitatea si pitorescul dealurilor si colinelor domoale, incarcate cu vii, adevarate altare bahice.

Una din bijuteriile pretioase ale podgoriilor romanesti este cea de la Cotnari atestata documentar de mai bine de 500 ani (1448), unde vinul este produs inca din timpuri stravechi.

Situata la limita de nord a vinului romanesc, podgoria COTNARI poate fi comparata cu cele mai vestite podgorii din lume. Dealurile sale inalte amintesc de legende cu semnificatii profunde pentru vin si istoria sa.

COTNARIUL aceasta “podgorie miracol”, prin pozitia sa geografica situata la intersectia coordonatelor geografice 47 25’ latitudine nordica si 26 25’ longitudine estica, se plaseaza spre limita nordica a podgoriilor de calitate din tara noastra si chiar din Europa.

Perla Moldovei si a tarii, vinul de Cotnari a stat la masa cu marii demnitari, imparati si regi, patriarhi si mitropoliti, cu doamne si domnite, “amendandu-l” fiecare pe limba lui, numai cu superlative.

Conditiile naturale ale acestei podgorii sunt favorabile soiurilor deosebite de vin. Solul calcaros si minunatul efect al “mucegaiului nobil” (Botrytis cinerea) alaturi de recoltatul selectiv al strugurilor stafiditi, contribuie la calitatea unica a vinului de COTNARI (D.O.C).

Turistii se pot bucura de vizitarea combinatului modern, a vechilor crame precum si a castelelor de la Carjoaia si Paraclis, a ruinelor de la Palatul Harlau, construit in timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504), sub domnia caruia podgoria a cunoscut prosperitatea.

3

COTNARI S.A. este cel mai important producator din podgoria COTNARI. Situat in “inima podgoriei”, numele producatorului se identifica pe buna dreptate cu cel al podgoriei, iar cel ce vrea sa guste un “adevarat vin de Cotnari” are grija sa comande vinul cu elementele de identificare de pe butelie care certifica autenticitatea producatorului Cotnari S.A.

Insemnele grafice prezente pe orice sticla care contine vin produs de SC Cotnari SA sunt:

Holograma de pe eticheta Castelul regelui Blanc Cotnari Denumirea Cotnari de pe eticheta si capison de pe dopul de pluta

Pe piata, vinul de Cotnari se identifica cu cel produs de Cotnari S.A., firma fiind urmasa traditiei de zeci si sute de ani din inima acestei podgorii. Cotnari SA este profilata in directia producerii vinurilor albe, cu denumire de origine controlata (DOC)  si a celor cu denumire de origine controlat si trepte de calitate (DOC-CT,CMD,CIB) (cules tarziu, cules la maturitate deplina, cules la innobilarea boabelor). Sortimentele podgoriei sunt constituite din cele mai vechi timpuri, numai din soiurile autohtone: Grasa de Cotnari, Feteasca Alba, Francusa si Tamaioasa Romaneasca (Busuioaca de Moldova), structura constituita din timpul lui Stefan cel Mare si pastrata in timp.

4

La Cotnari se produc 4 soiuri de vin:1. Vinul soi Grasa de Cotnari

5

2. Vinul soi Tamaioasa Romaneasca

Bijuterie a oenologiei romanesti, Grasa este un privilegiu mostenit de secole pe plaiurile vestite ale podgoriei Cotnari. Originalitatea si secretul acestui vin stau in recoltatul tarziu al strugurilor, cand mustul din boabe se concentreaza foarte mult datorita putregaiului nobil. Cu o culoare verzuie cand este tanar, pana la galben aurie dupa invechire, asemanatoare culorii de toamna a frunzelor de vita de vie, cu gust apropiat celui de miez de nuca, impletit cu nuante de stafide si de samburi de migdale, la care se asociaza aromele generate de putregaiul nobil, vinul Grasa de Cotnari ramane unicat intre vinurile romanesti si straine. Recomandari pentru consum: in asociere cu desertul ( prajituri, clatite, papanasi, creme, strudele, placinte si salate de fructe), cu fructele (nuci, alune sarate, migdale), precum si dupa terminarea mesei.

6

Tamaioasa Romaneasca sau Busuioaca de Moldova, este un vin alb, puternic aromat, din aceeasi gama valorica cu Grasa de Cotnari. Culoarea este un galben stralucitor, cu reflexe verzui sau galbui, in functie de trecerea anilor. Aroma sa inegalabila ingemaneaza parfumul de busuioc si fan cosit in soare. Generos si inviorator, vitalizant, plin de seva si corp, are gustul complex de pere busuioace si fragi de padure si un post-gust lung, de inalta clasa. Recomandari pentru consum: in asociere cu desertul (prajituri, clatite, papanasi, creme, strudele, placinte, salate de fructe), cu fructele (nuci, alune sarate, migdale), precum si dupa terminare mesei.

3. Vinul soi Feteasca alba

7

3. Vinul soi Francusa de Cotnari

Cuceritor prin culoarea galbena cu reflexe verzui ce devine in galben auriu prin maturare si invechire. Memorabil prin parfumul de mare complexitate ce sugereaza mirosul degajat de o vie inflorita. superb, cu aroma inconfundabila caracteristica strugurelui bine copt, asemanatoare cu cea a mierii de albine. Tehnologia de obtinere a acestui vin alb, demisec, de calitate superioara este asemanatoare cu cea a vinului Grasa de Cotnari. Recomandari pentru consum: in asociere cu pizza, spaghete, branzeturi, antreuri servite dupa gustare ( ficat, creier, sufleuri de legume), deserturi (prajituri, clatite, papanasi, creme, strudele, placinte, salate de fructe), fructe (nuci, alune sarate, migdale, piersici, caise, pere, capsuni), precum si dupa terminarea mesei.

Culoare galbena cu nuante verzui bucura ochiul, iar gustul unic, datorat unei note invioratoare, este sustinut de o buna aciditate. Aroma si parfumul sunt caracteristice strugurelui bine copt, nota de prospetime si fructuozitate fiind inconfundabila. Castiga relativ rapid o limpiditate perfecta, ajungand sa fie "pur ca o lacrima", chiar fara mari interventii. Lipsa zaharurilor lasa usor sa i se recunoasca nota autenticitatii si originalitatii. Recomandari pentru consum: in asteptarea mesei sau in asociere cu gustari calde sau reci de la inceputul mesei (pateuri cu branza, ficatei de pasare, ciuperci, creier, chiftelute, branzeturi, icre, mezeluri), preparate cu carne de pasare insotite de sosuri albe, pilaf, ciulama, pui la tava cu mujdei de usturoi, branzeturi proaspete moi.

8

Pe langa acestea, la Cotnari, se mai produc 2 sortimente de vin (cupaje): 1. Vinul Voievodal

2. Chateau Cotnari

Acest vin de inalta clasa, extractiv, elegant si scanteietor apartine categoriei de calitate DOC-CIB. Dulce natural, obtinut numai din soiuri nobile locale (Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Francusa, Busuioaca de Moldova), era cunoscut in Evul Mediu drept "Perla" sau "Floarea Moldovei". In zilele noastre este un vin mutipremiat. Procedeul tehnologic al obtinerii vinului Voievodal consta in vinificarea separata a fiecarui soi (Grasa, Feteasca, Francusa si Busuioaca) si cupajarea vinurilor obtinute in aceleasi proportii cu cca 40 zile inaintea operatiilor de limpezire, stabilizare si imbuteliere. Recomandari pentru consum: se serveste bine racit, in compania dulciurilor sau a fructelor. Pastrati sticlele culcate in vederea unei mai bune conservari.

Aroma acestui vin alb sec impleteste parfumul florilor de camp cu cel al viilor inflorite. Specialistii au "topit" calitatile soiurilor nobile locale intr-un cupaj cu personalitate distincta si puternica. Francusa aduce aciditate, feteasca Alba eleganta si stil, iar Tamaioasa ii da aroma deosebitaPrimele operatii in vederea obtinerii acestui vin debuteaza primavara, cand se selecteaza anumite loturi de pamant si se aplica o tehnica speciala. In timpul perioadei de vegetatie, loturile selectionate sunt supravegheate, iar inainte de maturitate se urmaresc cu atentie acumularile de zahar si aciditate. Cand strugurii ajung la starea adecvata, sunt culesi in cosuri, pe soiuri.

9