„Viaţa e prea scurtă ca să bei vin prost.“ · Servirea și păstrarea vinului 22 Armonizarea...

16

Transcript of „Viaţa e prea scurtă ca să bei vin prost.“ · Servirea și păstrarea vinului 22 Armonizarea...

  • „Viaţa e prea scurtă ca să bei vin prost.“ Anonim

    Volum publicat cu sprijinul Avincis Vinuri S.R.L. şi STOICA & Asociaţii

  • Madel ine Puckette & Just in Hammack

    traducere din limba englezăMIHAI MOROIU

    revizie şi adaptare de specialitateCĂTĂLIN PĂDURARU

  • Madeline Puckett e & Justin HammackWINE FOLLY. THE ESSENTIAL GUIDE TO WINE

    Copyright © 2015 by Wine Folly LLCAll rights reserved including the right of reproduction in whole or in part in any form.

    This edition published by arrangement with Avery, an imprint of Penguin Publishing Group,a division of Penguin Random House LLC

    © Baroque Books & Arts®, 2016

    Imaginea copertei: Stela LIEConcepţie gra că © Baroque Books & Arts®

    Redactor: Ines HRISTEA

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

    PUCKETTE, MADELINE

    Enciclopedia vinului: O nebunie de vin / Madeline Puckett e, Justin Hammack;

    trad.: Mihai Moroiu; - Bucureşti: Baroque Books & Arts, 2016

    Conţine bibliogra e

    Index

    ISBN 978-606-8564-42-5

    I. Hammack, Justin

    II. Moroiu, Mihai (trad.)

    663.2

    Tiparul executat de Monitorul O cial R.A.

    Niciun fragment din această lucrare şi nicio componentă gra că nu pot reproduse

    fără acordul scris al deţinătorului de copyright, conform Legii Dreptului de Autor.

    Creat cu pasiune şi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts®.

    colecţie coordonată de Avincis Vinuri S.R.L.

  • Introducere vi

    PRINCIPII FUNDAMENTALE

    Noțiuni de bază despre vin 2

    Degustarea vinului 12

    Servirea și păstrarea vinului 22

    Armonizarea dintre vin și mâncare 30

    STILURI DE VIN

    Stiluri de vin 40

    Vin spumant 44

    Vin alb cu un corp ușor 54

    Vin alb corpolent 70

    Vin alb aromat 80

    Vin rosé 92

    Vin roșu cu un corp ușor 96

    Vin roșu cu un corp mediu 102

    Vin roșu corpolent 130

    Vin desert 158

    REGIUNI VINICOLE

    Regiuni vinicole ale lumii 176

    Argentina 178

    Australia 180

    Austria 184

    Chile 186

    France 188

    Germania 196

    Italia 198

    Noua Zeelandă 202

    Portugalia 204

    Republica Africa de Sud 206

    Spania 208

    Statele Unite ale Americii 210

    Glosar 218

    Indice 220

    Bibliografie și mulțumiri 224

    Cuprins

  • introducere

    Vă place vinul? Vreți să ș� ți mai multe despre el? Volumul de față se adresează celorcare simt nevoia unor îndrumări simple pentru a depăși di cultățile primilor pași în lumea vinului. Cuprinde informații prac� ce care vă ajută nemijlocit să găsiți și să vă delectați cucele mai bune vinuri.

    Website-ul Wine Folly’s pune gra� s la dispoziție o mul� tudine de informații și de soluții.Este susținut de sute de mii de u� lizatori, ind vizitat deopotrivă de amatori și de profesioniș� .

    Vreți informații mai detaliate?

    Vizitați h� p://winefolly.com/book

    › Sute de ar� cole › Explicații în format video › Soluții complete › Scheme și hărți

    Acest ghid este în mod intenționat de mici dimensiuni. Reprezintă un îndrumar de referință vizuală proiectat pentru băutorul obișnuit de vin.

    În paginile următoare el va descoperi: › Noțiunile fundamentale ale vinului › Cum se degustă, se manevreză și se păstrează vinul › Un compendiu cuprinzând 55 de feluri diferite de vin › 20 de hărți detaliate ale vinului

    vi

  • 34

    DE CE MERITĂ SĂ ȘTIM MAI MULT DESPRE VIN

    PROVOCARE

    Poate v-ați hotărât să faceți o rezervă de vinuri delicioase, de valoare. Sau poate doriți să parcurgeți listele de vinuri ale restaurantelor cu siguranță de specialist. Studiind vinul, veți avea de la bun început surpriza să constatați că este un subiect cu mult mai vast decât aţi crezut:

    Din fericire, universul vinicol nu ne copleșește, atât � mp cât dispunem de o bază solidă.O asemenea bază solidă de informații ne ajută să achiziționăm cele mai valoroase vinuriși să le degustăm, ca adevărați cunoscători.

    Parcurgeți următoarele probe și veți dobândi încredere în capacitatea de a alege și degusta vinul.

    Există posibilitatea de a alege dintre peste o mie de varietăți de vin…

    Degustați cel puțin 34 dintre cele 55 de vinuri menționate în volum (însă nu pe toate simultan!). Întocmiți note de degustare (p. 21).

    Încercați cel puțin câte un vin din cele 12 țări (pp. 176–217).

    Învățați degustarea oarbă (pp. 12–21) pentru soiulde vin preferat.

    Sunt mii de podgorii, ecare cu vinul ei unic…

    În ecare zi sunt puse pe piață 600 de vinuri noi…

  • Principii fundamentale

  • Noţiuni de bazădespre vin

    CE ESTE VINUL

    STICLELE DE VIN

    CARACTERISTICILEESENŢIALE ALE VINULUI

    De niția vinului, soiuri de struguri, regiuni vi� cole și ce se găsește într-o s� clă de vin.

    Despre băut, sul ți, dimensiunea s� clelorși felul cum sunt e� chetate.

    De niția celor 5 trăsături de bază ale vinului:alcool, aciditate, tanin, dulceață și corp.

    win

    efol

    ly.co

    m /

    lear

    n / b

    asic

    s

    2

  • 10%105

    11%120

    12%135

    15%180

    16 %195

    13%150

    14%165

    ÎN INTERIORUL

    UNEI STICLE DE VIN

    5 PAHARE 150 ML

    APĂ

    ALCOOL

    ACIZI, MINERALEGLICEROL, ZAHĂR

    1 PAHARDE VIN SEC

    VOLUM ALCOOLCALORII

  • 2010 2007 2012

    1990

    x365

    1985

    CE ESTE VINUL?

    Prin de niţie (inclusiv cea legală) vinul este o băutură alcoolică produsă exclusiv prin fermentarea mustului obţinut din struguri.

    VITIS VINIFERAVITIS LABRUSCA

    Vintage se referă la anul în care au fost recoltați strugurii. Vinurile non-vintage (NV) sunt obținute din amestecuri din mai mulți ani de recoltă.

    Clima temperată este cea mai favorabilă pentru cultura strugurilor. În America de Nord, strugurii cresc din nordul Mexicului și până în sudul Canadei.

    În regiunile de climărăcoroasă se produc vinuricu aciditate mai mare.

    În regiunile de climă caldăse produc vinuri cu un gustde fructe foarte coapte.

    Vinul monovarietal este obținut dintr-un singur soi de strugure (spre exemplu Pinot Noir, p. 100).

    Un cupaj este obținut dinamestecul mai multor vinuri (spre exemplu, cupajul deBordeaux, p. 134).

    Strugurii de vin diferă de cei de masă. Sunt mult mai mici, au semințe și sunt și mai dulci decât cei de masă.

    Vița de vie are nevoie de un an pentru o recoltă de struguri. Recoltarea se face înaugust–octombrie în emisfera nordică și februarie–aprilieîn cea sudică.

    win

    efol

    ly.co

    m /

    lear

    n / b

    asic

    s / w

    hat-i

    s-w

    ine

    4

  • 5 PAHARE

    CALORII

    600

    820

    750

    APCANTITATEA STANDARD:150 ML

    ALCOOL

    ALTE

    ALTE COMPONENTE

    GLICEROL

    ACID AMINOACIZIESTERI

    MINERALE

    FENOLi

    460

    1440

    VIN SEC

    VIN SEC

    VIN SEC

    VIN SEC

    DULCE CU ADAOS DE ALCOOL

    ALT ALCOOL

    5

    winefolly.com

    / learn / basics / what-is-w

    ine

  • 187.5 ml

    500 ml

    750 ml

    1.5 L 3 L 4.5 L

    6

    STICLESTANDARD

    6 L

    8

    STICLESTANDARD

    9 L

    12

    STICLESTANDARD

    12 L

    16

    STICLESTANDARD

    15 L

    20

    STICLESTANDARD

    375 ml

    JENN

    IE

    STANDARD

    MAG

    NU

    M

    (4)(2)

    INFORMAŢII DESPRE STICLA DE VIN

    DESPRE BĂUT DIMENSIUNEA DE STICLĂ STANDARD

    O s� clă standard de 750 ml conține 5 pahare de vin.

    PAHARUL STANDARD DE VINPaharul standard este de 150 ml și conține în medie 150 de calorii și 0–2 grame de carbohidrați.

    BĂUTUL CU MĂSURĂIns� tutul Național al Cancerului din Statele Unite recomandăca femeile să nu bea mai mult de un pahar pe zi, iar bărbațiinu mai mult de două.

    UN PAHAR PE ZIDacă de-a lungul întregii dumneavoastră perioade dematuritate beți câte un pahar de băutură pe seară, totalul se ridică la peste 4.000 de s� cle de vin.

    O s� clă de vin conține mustul fermentat de struguriVi s vinifera. În afara sucului de strugure, apare și o can� tate redusă de dioxid de sulf (sau „sul ți“),adăugat pentru conservarea vinului.

    DESPRE SULFIȚISul ții afectează circa 1% din totalul populației, iar cramele au obligația să menționeze faptul pe e� cheta vinului, dacă el conține mai mult de 10 ppm (părți la milion).În Statele Unite, vinul nu conține mai mult de 350 ppm de sul ți, iar cel organic nu mai mult de 100 ppm. Spre comparație, o cu� e de cola conține 350 ppm, carto i prăjiți 1,900 ppm, iar fructele uscate circa3,500 ppm de sul ți.

    DIMENSIUNEA STICLELOR DE VIN

    win

    efol

    ly.co

    m /

    lear

    n / b

    asic

    s / w

    ine-

    bo� l

    e-fa

    cts

    6

  • DUPĂ SOIVinurile pot e� chetate după soiul de strugure. Acestvin german precizează pe e� chetă dumirea soiului — Riesling. Fiecare țară pre� nde un procentaj minim al soiului respec� v în compoziția vinului pentru ca varietatea să poată apărea pe e� chetă:

    80% ARGENTINA

    85% ITALIA, FRANȚA,GERMANIA, AUSTRIA,PORTUGALIA, SUA, CHILE, NOUA ZEELANDĂ, AFRICA DE SUD, AUSTRALIA

    DUPĂ REGIUNEVinurile pot e� chetate după regiunea unde sunt produse. Acest vin din Franța este e� chetat drept Bordeaux Supérieur. Dacă sunteți interesat de Bordeaux, veți a a că în această regiune se cul� vă și sunt cupajate în primul rând soiurile Merlot, Cabernet Sauvignonşi Cabernet Franc. Vinurile e� chetate după regiune sunt răspândite în:

    FRANŢA ITALIASPANIAPORTUGALIA

    DUPĂ NUMEVinurile pot e� chetate și cu o denumire inventată. De obicei, asemenea denumiri sunt atribuite vinurilor obţinute dintr-un amestec unic de soiuri de struguri conceput de producător. Uneori, însă, găsim asemenea nume pe e� cheta unor vinuri monovarietale, pentru a face deosebire între vinurile făcute de același producător.

    TREI EXEMPLE DE ETICHETARE A VINULUI

    winefolly.com

    / learn / basics / wine-label-101

    7

  • DULCE

    ALCOOL

    * În România nu există această categorie, vinul sec având între 0 şi 4g zahăr/litru. Sistemul u� lizat de autori nu se suprapune perfect peste normele UE (n. red.).

    win

    efol

    ly.co

    m /

    lear

    n / b

    asic

    s / w

    ine-

    char

    acte

    ris� c

    s