MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL NAȚIONAL DE VITICULTURĂ SI VINIFICAȚIE

DIN CHIȘINĂU

Specialitatea TV“Tehnologia Vinului si a Produselor obținute prin fermentare”

Gr 122

Elevul practicant: Hariton Cristian

R A P O R T

PE REZULTATELE PRACTICII

TEHNOLOGICE

INTREPRINDEREA SRL “Imperial Vin” SATUL Pleseni,RAIONUL

CANTEMIR

Conducatorii practicii:

De la CNVVC: Nota

De la Unitatea Economica: Marcovanu Vera

Raportul este prezentat pentru susținere la “ “ 2015

Conducator instruire practică Boian A.

CHIȘINĂU 20151

C U P R I N S:

I. Analiza generală de activitate a întreprinderii:

1.1 Descrierea tehnico – economică a întreprinderii. Analiza SWOT;

1.2 Productivitatea, specializarea şi sortimentul întreprinderii;

1.3 Baza materiei prime şi piaţa de desfacere.

II. Prelucrarea strugurilor şi obţinerea vinurilor:

2.1 Descrierea cramei şi dotarea ei tehnică;

2.2 Recepţia strugurilor. Actele normative existente;

2.3 Desciorchinarea şi zdrobirea strugurilor - descrierea utilajului existent, pierderile şi rămăşiţele obţinute.

2.4 Sulfitarea – rolul, formele utilizate, dozele, calculele tehnologice realizate;

2.5 Macerarea mustuelei – metodele, regimul, utilajul, aditivii utilizaţi, pierderile şi rămăşiţele obţinute;

2.6 Scurgerea şi presarea boştinei – scopul, randamentul de must obţinut, regimul presării, descrierea modului de funcţionare a utilajului existent, direcţiile de folosire al fracţiilor de must obţinut, pierderile şi rămăşiţele obţinute.

2.7 Limpezirea mustului şi corectarea condiţiilor – metodele, regimul, adjuvanţii, pregătirea siropului de zahăr, efectuarea calculelor tehnologice la determinarea cantităţii materialelor utilizate la limpezire şi corectarea condiţiilor mustului. Pierderile şi rămăşiţele obţinute.

2.8 Levurile utilizate la fermentarea alcoolică – producătorul, doza, caracteristicele şi modul de administrare;

2.9. Fermentarea alcoolică a mustului/mustuelei – metodele utilizate, regimul, recipienţii tehnologici, metodele de menţinere a temperaturii optimale de fermentare. Pierderile obţinute.

2.10 Fermentarea alcoolică parţială – metodele sistării, regimul, calcule tehnologice la alcoolizare, pierderile.

2

2.11 Formarea vinului pe drojdii - metodele, regimul, controlul tehno-chimic şi microbiologic realizat. Pierderile şi rămăşiţele obţinute.

2.12Pritocirea şi egalizarea vinurilor. Actele normative întocmite.

2.13. Depozitarea vinurilor materie primă – metodele, regimul, indicii de calitate a vinurilor obţinute, controlul tehno-chimic şi microbiologic realizat.

2.14. Cupajarea vinului – scopul, componentele utilizate, calcule tehnologice concrete, controlul tehno-chimic şi microbiologic realizat.

III. Vinificaţia specială, standardizare şi CTCM:

3.1 Caracteristica şi particularităţile tehnologice de producere a principalelor tipuri de vin – instrucţiunea tehnologică referitor la producerea vinului obţinut ca tematică pentru realizarea proiectului de curs

3.2 Schemele tehnologice vectoriale a principalelor tipuri de vinuri produse la întreprindere;

3.3 Utilizarea rămăşiţilor vinicole obţinute în vinificaţia primară – lista deşeurilor şi direcţii de utilizare propuse;

3.4 Inventarierea materială, acte şi procese verbale;

3.5 Laboratorul de producere – structura, metodologia determinării indicilor de calitate a strugurilor, mustului şi vinurilor obţinute, lista actelor normative existente şi modalitate îndeplinirii lor, modul de pregătire a reactivelor utilizate în laborator, realizarea schemei CTCM.

I V. Protecţia muncii

4.1 Protecţia muncii, igiena şi sanitaria industrială.

V. Anexe:

Bibliografie3

I. Analiza generală de activitate a întreprinderii:

4

Producerea vinului în Moldova, care din cele mai vechi timpuri a fost una din cele mai tradiţionale îndeletniciri ale moldovenilor, actualmente este una din cele mai importante ramuri ale economiei naţionale.

Întreprindere de vinificaţie “Imperial Vin Moldova” SA a fost fondată în anul 1977 în sudul Moldovei (comuna Pleşeni, r-nul Cantemir). Condiţiile climaterice ale Codrilor permit creşterea soiurilor europene superioare: Chardonnay, Sauvignon, Riesling, Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot etc.

Actualmente “Imperial Vin Moldova” SA reprezintă un holding bine structurat, care include o fabrică de vinificaţie înzestrată cu utilaj modern, câţiva subdiviziuni auxiliare de producere, o structură de pază, un studio de design şi reprezentanţele comerciale în Moscova şi Sankt-Petersburg. Holdingul investeşte resursele în dezvoltarea agriculturii, plantează vii proprii. În anul 2003 a fost efectuată plantarea a 70 ha de vii irigate prin picurare. Pe viitor, este planificată plantarea de până la 100 ha de vii pe an, planul general de plantare fiind de 1500 ha până la anul 2015.

Materia prima mai este comercializata de la un furnizor local ’’Glia’’ care s-a dovedit a fi un furnizor de incredere in decursul a mai multor ani.

La fabrică se desfăşoară ciclul complet de producere a vinului, de la achiziţionarea şi prelucrarea strugurilor, obţinerea şi stocarea vinurilor brute de calitate superioară, până la etapa finală de îmbuteliere a vinului. Întreprinderea este înzestrată cu utilaje moderne produse în Italia, Franţa şi Bulgaria, are îi permit de a prelucra 10 la 15 mii de tone de struguri anual.

Producția fabricii este destinată spre export, și constituie 5 milioane de sticle pe an. Țările importatoare: Rusia, Ucraina, Kazahstan, Tadjikistan, China, Statele Unite ale Americii, Letonia, Lituania, Estonia, Germania, Polonia, Cehia, Anglia, România.

5

Structura de producere a întreprinderii, este de tip tehnologic, fiind organizat pe secţii.

6

Structura întreprinderii SA

„Imperial Vin”

secţia de deservire

de transport

laborator

secţia păstrării alcoolului etilic

depozitul de m. p.

secţia de ambalare

secţia de baze

secţia de prelucrare a strugurilor

secţia fermentării păstrării

secţia de tratare cupajare

secţia de îmbuteliere

secţii auxiliare

casangerie

secţia de reparare a utilajului

secţia de separare

secţia electricitate şi aprovizionarea

cu apă

Sortimentul întreprinderii

Fabrica de vinuri SA “Imperial Vin “ din Pleşeni, fondat în 1977, ca întreprindere de prelucrare primară a strugurilor, a fost reconstruit şi transformat în societate pe acţiuni în anul 1996.

Pentru producerea vinurilor S.A. „Imperial Vin” utilizează soiurile de struguri nobile, alese, omologate la sudul republicii.

Printre vinurile obţinute se numără: tradiţionalele vinuri ordinare seci, demiseci, demidulci, tari şi de desert într-un ambalaj original. Producţia finită este ambalată manual utilizînd materiale naturale: saci, fire, ceramică, lemn, dopuri, medalioane şi altele. O combinaţie deosebită între calitatea înaltă a vinului într-un ambalaj deosebit la preţuri accesibile.

Gama largă de produse este constituită din:

„Душа Mонаха” (în săculeţ cu etichetă din lemn)

Vin ordinar natural, maturat în butoaie de stejar, demidulce, roşu, alcoolitatea – 9,0 vol., zaharitatea 30,0-50,0 g/dm³. Soiurile alese de struguri din regiunile de Sud, culoarea cu nuanţe de rodie, gustul moale, armonios, buchet catifelat.

„Душа Mонаха” (în săculeţ cu etichetă din hîrtie)

Vin ordinar natural, maturat în butoaie de stejar, demidulce, roşu, alcoolitatea – 9 %vol., zaharitatea 30,0-50,0 g/dm³. Soiurile alese de struguri din regiunile de Sud, culoarea cu nuanţe de rodie, gustul moale, armonios, buchet catifelat.

„Душа Mонаха Mycкатная” (în săculeţ cu etichetă din lemn)

Vin ordinar natural, maturat în butoaie de stejar, demidulce, alb, alcoolitatea – 9,0-11,0 %vol., zaharitatea 30,0-50,0 g/dm³. Soiul Muscat de struguri din

7

regiunile de Sud, culoarea de la galben-pai pînă la auriu, gustul plin, armonios, cu nuanţe de muscat, buchetul bine pronunţat de soi.

„Ҝагор” (cu etichetă de lemn)

Vin natural, ordinar, maturat în butoaie de stejar, roşu, de desert, alcoolitatea 16,0 %vol., zaharitatea 160,0 g/dm³. Soiul de struguri Cabernet-Sauvignon, culoarea roşie intensivă, gustul plin armonios, buchetul catifelat, pronunţat, cu nuanţe de ciocolată, prune şi coacăză neagră.

„Cabernet-Sauvignon” (cu etichetă de lemn)

Vin de soi, maturat în butoaie de stejar, roşu sec, alcoolitatea 9,0-11,0 %vol. Soiul de struguri Cabernet-Sauvignon, culoarea roşie cu nuanţe de rodie, gustul plin, armonios, buchetul de soi cu nuanţe de coacăză neagră.

„Merlot” (cu etichetă din lemn)

Vin de soi, roşu, sec. Soiul de struguri Merlot, culoarea de la roşu pînă la roşu închis, gustul plin, catifelat, buchetul de soi, cu nuanţe florale.

„Muscat Auriu” (cu etichetă de plută)

Vin de soi, maturat în butoaie de stejar, demisec, alb, alcoolitatea 9,0 %vol., zaharitatea 5,0-25,0 g/dm³. Soiul de struguri Muscat, culoarea de la auriu deschis pînă la auriu pronunţat, gustul plin, armonios, cu nuanţe de muscat, buchetul bine pronunţat de soi.

„Chardonnay” (cu etichetă de plută)

Vin de soi, maturat în butoaie de stejar, alb, sec, alcoolitatea 9,0-11,0 %vol. Soiul de struguri Chardonnay, culoarea galben pai, gustul moale, armonios, cu puţină amăreală în post-gust, buchetul fin, gingaş, floral.

„Sauvignon” (cu etichetă de plută)

Vin de soi, maturat în butoaie de stejar, alb, sec, alcoolitatea 9,0-11,0 %vol. Soiul de struguri Sauvignon, culoarea galben pai cu nuanţe verzui, gustul proaspăt, armonios, buchetul fin, cu uşoare nuanţe de coacăză neagră.

„Aligote” (cu etichetă de plută)

Vin de soi, maturat în butoaie de stejar, demisec, alb, alcoolitatea 9,0 %vol., zaharitatea 5,0-25,0 g/dm³. Soiul de struguri Aligote, culoarea galben-aueiu, gustul plin, proaspăt, cu post-gust caracteristic, buchetul floral (flori de cîmp), cu nuanţă pronunţată de vanilin.

8

II. Prelucrarea strugurilor şi obţinerea vinurilor Descrierea cramei şi dotarea ei tehnică.

Crama este dotata cu 4 bunchere de alimentare cu snec PIM cu productivitatea de 20t/h. Un zdrobitor-desciorchinator cu valturi ДР -25 si unul ДР -150 ambele cu o productivitate de 25 t/h si un zdrobitor-desciorchinator centrifugal ЦДГ – 20 cu productivitatea de 20t/h.

2 prese cu vid VS – 150 cu productivitatea 28-35t/3-3,5h si 1 presa pneumatica Sigma – 16 cu productivitatea 33-34t/ 1,5-2h. Mai detine si 3 presuri Т-1-ВПО-20 cu productivitatea de 20t/h.

9

5 pompe cu piston IDEAL -520 cu capacitatea de 52t/h si 6 pompe cu piston ПМН-28 cu capacitatea de 25-28t/h.

Recepţia strugurilor. Actele normative existente;

Cântărirea se face în felul următor : mai întîi se cântăreşte auto -vehicolul cu poamă şi se fixează masa, după care se descarcă şi se cântăreşte auto-vehicolul gol şi se face diferenţa între masa autovehicolului cu poamă şi masa autovehicolului gol.

La fabrica SA „Imperial Vin” sunt 6 lunii de prelucrare, dar doar 4 se folosesc in procesul tehnologic.

Dupa cintarire strugurii sunt descarcati in buncherele PIM cu capacitatea de 20t/h. Buncărul este confecţionat din tablă de oţel inoxidabil fiind cel mai răspândit în industria vinicolă.

Primele 2 bunchere sunt destinate pentru transportarea spre zdrobitor a strugurilor albi iar celelalte 2 bunchere pentru strugurii rosii.

10

Strugurii recoltaţi trebuie să ajungă într – un timp cât mai scurt undeva 4 ore, şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1. să nu zdrobească strugurii, fiindcă se vor oxida;2. să nu piardă din recoltă în timpul transportării;3. niveluri de struguri în transport nu trebuie să fie mai mult 0,6m.Struguri recepţionaţi la fabrică, trebuie să aibă sau să corespundă unor

condiţii:Condiţiile strugurilor pentru prelucrareVinul material pentru % zaharitatea aciditatea Şampanie 17 – 22 7 – 11 v. albe de masă 18 – 20 6 – 9 v. roşii de masă 18 – 20 6 – 7,5 v. roşii de masă(ghibrid) 16 7 – 9 v. tari 18 – 22 5 – 7 v. de desert 22 4 – 7 v. demidulci 20 7 – 9 v. pentru coniac 15 -suc de poamă 16 4 – 8

Desciorchinarea şi zdrobirea strugurilor - descrierea utilajului existent, pierderile şi rămăşiţele obţinute.

Introducerea strugurilor în fluxul tehnologic, la noi la fabrică se face mecanizat cu ajutorul „Telferului”.

Din buncăr cu ajutorul melcului strugurii sunt transportaţi la zdrobitorul – desciorchinător unde are loc desprinderea boabelor de ciorchini sub influenţa paletelor.

Strugurii din coşul de alimentare nimerind pe valţuri sunt zdrobiţi şi cad în jos. In acest moment şublerul se află în poziţia marginii stângi. Masa zdrobită nimereşte pe cilindrul perforat, unde are loc separarea ciorchinilor de boabe cu

11

ajutorul paletelor situate elicoidal pe arborele rotativ. Boabele cad pe melc pentru transportarea mustuelii şi prin cuva de racord pentru evacuarea mustului sunt scoase afară, iar ciorchinii sunt transportaţi pe gura de evacuare a ciorchinilor.

Zdrobitorul desciorchinator ДР-150 si ЦДГ – 20 sunt destinate pentru zdrobirea si desciorchinarea strugurilor rosii fiind conectate la tevile de transportare in vinificatoarele universale verticale din inox cu capacitatea de 3500dal.

Cele 2 zdrobitoare desciorchinatoare ДР -25 sunt destinate pentru zdrobirea si desciorchinarea strugurilor albi fiind conectate la tevile de transportare la cele 2 presuri cu vid si unul pneumatic.

Ciorchinii să nu fie, împregnaţi cu o mare cantitate de must.Resturile sunt trasportati spre gura de evacuare cu ajutorul trasportorului in bunchere de acumulare a tescovinei si ciorchinilor.

12

Macerarea mustuelei – metodele, regimul, utilajul, aditivii utilizaţi, pierderile şi rămăşiţele obţinute

Macerarea este operaţia care se efectuează în cazul vinificării soiurilor aromate, cu scopul extragerii substanţelor aromate din soiurile albe şi a culorii din soiurile roşii din pieliţa boabelor. La vinurile albe durata de macerare este de 3-4h, iar la cele roşii de 24-36h.

Macerarea mustului pe boştină se face cu respectarea strictă a anumitor parametri tehnologici, în ceea ce priveşte timpul de macerare, temperatura a boştinei, forma şi felul vasului sau a reactorului.

O macerare de până la 3 ore, poate spori cantitatea substanţilor azotoase cu 200mg/l – 240mg/l depinde de soi.

Totodată mustul se îmbogăţeşte cu vitamine, microelemente şi enzime ceea ce face ca în final mustul să fermenteze mai repede.

Extracţia substanţelor aromate are loc pe parcursul mai multor ore de contact între particulele solide şi cele lichide

La SA ”Imperial Vin” Macerarea soiurilor rosii are loc in vinificatoare cu capacitatea 2500dal.

Al 2 tip de macerare este macerarea carbonica care se efectueaza in felul urmator:

Strugurii sunt introduşi întregi în cisterne sau zdrobiţi parţial, în proporţie de 25%. Nu se sulfitează pentru ca intrarea în fermentare a strugurilor să se declanşeze imediat. Durata de macerare carbonică a strugurilor este lungă şi depinde de temperatură: 8-12 zile, temperatura de 28-300C; 15-20 zile, temperatura de 15-18 0C. Strugurii sunt scoşi din cisternă după macerarea carbonică, atunci cînd prezintă o culoare maronie, iar pieliţele boabelor au

13

devenit foarte fragile. Presarea strugurilor trebuie făcută imediat pentru a evita oxidarea lor.

Pregatirea enzimelor. Mai întîi de toate se ia 9-10 litre de apă şi apoi se încălzeşte pînă la 35oC şi apoi încetul cu încetul se presoară enzime aproximativ la 10 litri de apă se adaugă 100 g de enzime, la turnarea lor în apă se amestecă în continuu, apoi după ce am pregătit o aşa concentraţie se lasă 30 min pentru a se înhiba. Doza : 1,5-2 g/hl.

Acest amestec se adaugă în mustuială în procesul de maceratie. În această perioadă din boştină în must trec substanţele fenolice, substanţele aromatice şi taninurile. Scopul principal al maceraţiei este extractivităţii, mărimea aromatului de soi, obţinerea culorii rubiniu:

Sulfitarea – rolul, formele utilizate, dozele, calculele tehnologice realizate

Anghidrida sulfuroasă folosită în vinificaţie dă rezultate bune, dacă este folosită la momentul potrivit şi în doze cât mai corespunzătoare. Sulfitarea se face cu scopul de a steriliza mediul in care se afla materia prima.

La SA”Imperial Vin” sulfitarea strugurilor se face după transportarea lor în buncărele de recepţie. Se utilizeaza metabisulfitul.

Doze utilizate la operații:

- Receționarea strugurilor SO2=40-50 mg/dm3

- Limpezirea mustului SO2=50-60 mg/dm3

- Decantarea de pe drojdii şi egalizarea SO2=30-40mg/dm3

- Tratarea complexă SO2=10-15 mg/dm3

SO2 protejiază substanţele colorate de oxidare şi păstrază o culoare stabilă. SO2 mai are o acţiune dizolvantă asupra substanţelor minerale şi a acizilor oganici favorizează extragerea compuşilor fenoli din peliţă şi seminţă. Menţinem aroma şi fructozitatea vinului datorită combinării ranide a H2SO3 cu O2 din must evitând astfel oxidarea, care distruge aroma. Anghidrida sulfuroasă influenţează favorabil în procesul de elaborarea a vinurilor roşii, dar nu există o opinie privind dozele de SO2 cu ce trebuie folosite pentru sulfitarea mustului. Dacă sulfitarea s – a efectuat până la fermentarea alcoolică, ea nu influenţează mult asupra fermentării manolactice.

14

Maceraţia la cald sau termomacerarea este un procedeu tehnoligic, care foloseşte încălzirea strugurilor negri, zdrobiţi ca mij loc de extracţie a culorii din peliţa acestora. Din strugurii negri scufundaţi în apă fierbinte rezultă după zdrobirea în must roşu. Acest must rezultă şi din strugurii încălziţi după zdrobire. În procesul macerării în must trec unii componenţi din părţile tari ai bobiţei. Alte complexe privesc natura biologică şi se datoresc acţiunii enzimelor şi microflorei.

Problemă de producereDe calculat ce volum de SO2 avem nevoie pentru a solfita un butoi de

boştinăV1 = 500l (concentaraţia 75mlg/l) dacă SO2 are concentraţia are de 6%

Se dă:

V1 = 5000l = 500dal 1. Cu ajutorul tabelei C1 = 75mlg/l 100dal........ 1,25lC SO2 = 6% 500dal... x l. _________________ V SO2 X = 500dal*1,25l = 6,25l = 6,25l.

Scurgerea şi presarea boştinei – scopul, randamentul de must obţinut, regimul presării, descrierea modului de funcţionare a utilajului existent, direcţiile de folosire al fracţiilor de must obţinut, pierderile şi rămăşiţele obţinute.

Pentru producerii vinurilor albe, separarea mustului din recolta zdrobită, cu sau fară desciorchinare, este o operație esențială și de mare influență asupra calitații. În prima etapă, mustul se separă de componentele solide cu care se gasește în contact prin scurgere, iar în a doua etapă, prin presarea boștinei. Mustul rezultat în prima etapă poartă numele de must răvac iar cel din a doua, must de presă.

La vinificația în alb, presarea se face cînd boștina este proaspată; la vinificația în roșu se efectuează după macerare-fermentare; așa ca din acest punct de vedere, între cele doua moduri de presare exista unele deosebiri.

La intreprindere SA “Imperial Vin” pentru vinurile albe presarea boștinei se efectueaza cu ajutorul a 2 prese cu vid VS – 150 cu productivitatea 28-35t/3-3,5h si 1 presa pneumatica Sigma – 16 cu productivitatea 33-34t/ 1,5-2h. Prima

15

fractie de la presare se utilizeaza pentru vinuri de consum current iar celelalte 2 fractii sunt trasportare la distilare.

Pentru vinurile rosii se utilizeaza 3 presuri Т-1-ВПО-20 cu productivitatea de 20t/h. Bostina incarca in presa, fractiile sunt colectate intr-un recipient situate jos, sub instalatie. Tescovina este plasata pe transportor si evacuate. Dupa efectuarea presarii instalatia necesita spalata.

Levurile utilizate la fermentarea alcoolică – producătorul, doza, caracteristicele şi modul de administrare;

Levurile influenţează în mod direct asupra calităţii vinurilor din cauza formării compuşilor cu acţiune pozitivă sau negativă în acest sens şi datorită acţiunii de separare sau de transformare a unor componenţi a vinurilor.

Maiaua – este o cultură de levuri în plină activitate, care se administrează în must unde este necesară să provoace fermentarea alcoolică. Prin levuri selecţionate se înţeleg levuri provenite din alegerea şi înmulţirea unei sau mai multe rase la care se cunosc că au fost apreciate pozitiv principalelor caracteristici.

Levurile seci active. Aceste levuri căpătat o largă răspîndire în mai multe ţări datorită faptului că pot fi folosite în producere direct fără înmulţirea preventivă sub formă de maia.

16

Obţinerea se face după o anumită tehnică în condiţii sterile, atît la realizarea biomasei cît şi la uscarea lor.

Conţinutul lor de umeditate nu depăşeşte 8%. Folosirea levurilor uscate se face printr-o rehidrare înainte de introducerea lor în must.

Rehidrarea lor se face în apă sau în amestec de apă cu must la temperetura 37 – 40oC pe 10 – 15 min. În general la prepararea maieli de levuri selecţionate se pregăteşte 2-3 litri de must sterilizat la to – 75oC pe 5 minute, apoi se răceşte la to-ra camerei. În acest must se introduce cultura la levuri selecţionate. Pentru vinurile albe – levurile care se înmulţesc în must se referă la tipul „Chiler” – este fermentat zahărul, se aşează bine la limpezire.

La intreprinderea SA „Imperial Vin” in tehnologia de obținere a vinului rosu se ultilizeaza levurile:

- Oenoferm C2 in cantitati de: 1kg levuri pentru 40-60hl. Se pregateste intrun vas unde se adauga 5l de must si 5l de apa. Se aduc la temperatura de 35-40 *C si se lasa 20min. Apoi se amesteca si se pun in must

care nu trebuie sa depaseasca temperatura de <10 *C.

- Lalvin RC-212 Bourgovin care se pregateste exact dupa aceeasi metoda ca si levurile precedente.

- Pentru soiul Pinot Gri se utilizeaza levuri speciale ZYMAFLORE RB2 pregatite tot dupa aceeasi metoda ca si levurile precedente.

17

Pentru vinurile albe se ultilizeaza urmatoarele levuri:

- Lalvin Bourgoblanc CY3079 care a demonstrate o buna toleranta la alcool. Doza este de 20 – 30 g/hl pentru conditii normale si 40g/hl in conditii dificile. Maiaua de levuri se pregateste cu must, fara adaos de apa. Mustul trebuie sa aiba temperature de 35*C, dupa prepararea maielei de levuri se lasa pentru 15min, apoi se amesteca si se pune in vasul cu must.

Fermentarea alcoolică a mustului/mustuelei – metodele utilizate, regimul, recipienţii tehnologici, metodele de menţinere a temperaturii optimale de fermentare. Pierderile obţinute.

In prezent fermentarea este definita ca un proces de degradare biochimicăă, sub acțiunea enzimelor, a unor produse naturale cu structuri complexe, în produse cu structură mai simplă. Fermentația alcoolică a mustului este tot un proces

18

biochimic, spontan sau provocat, prin care glucidele se transformă în alcool etilic și CO2 ca produși principali, însoțiți de o serie de produși secundari.

Fermentarea mustului se utilizeaza pentru obtinerea vinurilor albe. În desfășurarea acestui proces se pot distinge trei faze: prefermentativă, de fermentare tumultoasă și postfermentativă. Fermentarea mustului se efectueaza in cisterne de inox de 40 m3. Fermentarea trebuie sa decurga la temperatura de 14-18 *C. Pentru a pastra aceste temperature cisternele sunt echipate cu manta de racire.

Fermentarea mustuielii se utilizeaza pentru obtinerea vinurilor rosii. Mustuiala este amplasata in vinificatoare dotate cu manta termica si gura de evacuare cu snec pentru bostina. Temperaturile optime sunt de 26-30*C.

Fermentarea alcoolică parţială – metodele sistării, regimul, calcule tehnologice la alcoolizare, pierderile.

Fermentarea alcoolică parțială este un proces special aplicat numai în cazul unor tipuri de vin. Dar există tehnologii a unor vinuri – demiseci, demidulci, la care fermentarea nu decurge integral și la un moment dat este oprită (sistată, stopată). La fel pentru unele vinuri speciale des se recurge la sistare, pentru că este nevoie de a pastra o parte din zahăr rezidual în formă reziduală care se

19

prețuiesc mai mult decît de cele cu adaos de zahăr. Spre exemplu cele mai calitative vinuri demiseci – demidulci se produc dupa schema nr.1 – metoda clasică, cu sistarea fermentării. Pentru aceasta zilnic se fac analize de 2 – 3 a greutății specifice (dupa tabela determinării zaharității) cu scopul de a fixa momentul sistării.

Dupa sistare se vor efectua urmatoarele operatii: filtrarea grosieră++ SO2 ca antiseptic, apo refrigerarea la t==0 – 20C ++ SO2 în doza de pîna la 300mg//dm3. Depozitare în vase cu cămăși termoizolate si apoi încălzirea vinului (mustuielii) la t== 70*C, cu racire ++ SO2 – 20mg//dm3.

Formarea vinului pe drojdii - metodele, regimul, controlul tehno-chimic şi microbiologic realizat. Pierderile şi rămăşiţele obţinute.

Dupa finisarea primei faze de evolutie a vinului, adica a procesului de fermentare alcoolica va incepe cea dea 2 faza de evolutie care se numeste formarea vinului si care dureaza pina la tragerea vinului de pe drojdii. Pentru vinurile seci procesul de formare va incepe dupa ce a fermentat zaharul iar pentru vinurile alcoolizate incepe dupa alcoolizare.

Din vin se elimină surplusul de CO2 care s-a format în rezultatul fermentării alcoolice. La fel în vin încep să se dezvolte și multiplice microorganismele aerobe. Astfel în perioada de formare a vinului prima masură tehnologică este umplerea frecvenă a golurilor.

În primul rînd se efectuează:

- Analize chimice- Analize organoleptice- Analize microbilogice

În rezultatul acestor analize se realizează sortarea vinurilor în dependență de starea lor în următoarele grupe:

- Vinuri sanatoase- Vinuri cu neajunsuri- Vinuri cu defecte- Vinuri infectate- Vinuri cu casări- Vinuri bolnave

Pritocirea şi egalizarea vinurilor. Actele normative întocmite

20

Operaţia de transformare a vinului dintr-o cisternă în alta cu scopul de al separa de drojdii depuse la fundul cisternei poartă denumirea de pritoc.

Dintre efectele care fac parte utilă această oparaţie mai importantă este: evitarea apariţiei a mirosurilor şi gusturilor neplăcute (în special drojdiilor).

Aeraţi moderate ce determină pe o parte o reactivare a levurilor soldate de fermentarea ultimelor resturi de zahăr, iar o altă parte trecerea Fe2+ ... Fe3+.

Efectuarea primului pritoc depinde de etapa la care se afla vinul in timpul evolutiei sale. Daca strugurii au fost sanatosi atunci pritocul va fi efectuat la 10-15 zile iar uneori chiar si la 30zile de la finisarea fermentarii alcoolice.

Pritocirea se efectueaza cu ajutorul pompei foarte atent, pentru a nu atinge sedimentul de drojdii, vinul se vehiculeaza intr-un vas curat. In acest moment se face si egalizarea vinului cu scopul de a obtine partide omogene. Egalizarea reprezinta amestecarea vinului de acelasi soi si an de recolta. In timpul egalizarii se face si sulfitarea vinului cu o doza de aproximativ 50-60mg/dm3.

Dupa formare si egalizare vinul se tine in vase pline si se efectueaza umplerea frecventa a golurilor, toate analizele necesare precum si inventarierea vinului. Drojdiile din vinul sec constituie 4-6%, din ele se extrage vinul ramas cu ajutorul filtrului cu vid.

Cupajarea vinului – scopul, componentele utilizate, calcule tehnologice concrete, controlul tehno-chimic şi microbiologic realizat.

Cupajul este operaţia tehnologică care prevede amestecarea mai multor materiale ( vin,alcool,sirop de zahăr,must tăiat, must concentrat,mistelă ) cu scopul de a îmbunătăţi calitatea, de a obţine noi tipuri de vin şi de a înlătura unele neajunsuri.

21

Intreprinderea SA “Imperial Vin” este înzestrată cu 6 cupajoare, 2 filtre cu plăci, şi două pompe centrifugale. Cupajoarele sunt dotate cu o riglă gradată şi pe conductă de furtun care ne indică nivelul luchidului în cupajor.

De obocei cupajarea se face cu:

- Alcool rectificat 96-95,5 % vol- Sirop de zahăr, ,mistel must sulficat.

Cînd se face cupajarea mai întîi în cupaj se adaogă materialul de bază, care este vinul, apoi se adaogă alcoolul, apoi siropul de zahăr.

După aceasta tot conţinutul se amestecă cu ajutorul pompei centrifugale 30 min – 60 min. Cupajul se mai poate face şi în alt mod: se pune 50 % din materialul de bază, 50% de alcool şi 50 % sirop de zahăr, aceasta este prima partidă, după aceea se adaogă tot în această ordine şi cealaltă partidă. După amestecare laboratorul ia analiză şi determină toate analizele principale, în caz că sunt devieri, de la calcul şi analiză, atunci se mai amestecă şi se mai ia încă odată proba.

Cupajul de probă se face în laborator în prezenţa comisiei de degustaţie şi laboratorul şef. Procesul de cupajare este compus din cîteva etape:

Alegerea vinomaterialelor ce pot să se complecteze anul după altul.Prin cupaj se corectează indicii de calitate a vinului, culoarea, gustul, buchetul, tipicitaea şi condiţiile de bază a vinomaterialului.În cantităţi minime se îndeplinesc cupaje de probă, şi căteva variante.

Cupajul de producere se îndeplineşte după fişă de cupaj, îndeplinită de comisia de degustaţie a înterprinderii unde se indică denumirea vinului, numărul vasului, cantitatea în dal sau %. Cupajul de producere se face cupajoare mari. Pomparea vinomaterialului în vasul de cupaj se produce conform densităţilor.

Cupajele analizate în laborator obţinut de rezultatele dorite şi după o odihnă de scurtă durată sunt pompate pentru tratare.

La fiecare partidă de cupaj se îndeplineşte fişa de cupaj, în care se indică şi pierderile.

Depozitarea vinurilor materie primă – metodele, regimul, indicii de calitate a vinurilor obţinute, controlul tehno-chimic şi microbiologic realizat.

22

Dacă considerăm că formarea s-a terminat primul pritoc vinul tînăr brut va fi supus unor păstrări vremelinice în aşteptarea operaţiilor următoare care urmează în dependenţă de necesitatea conform testării de laborator, vinurile au fost clasificate, sortate şi evident cele cu difecte n-o să aibă depozitare lungă 1-7 zile.

La SA “Imperial Vin” după ce s-a efectuat primul pritoc cu egalizarea s-a urmărit depozitarea vinului brut. Depozitarea vinului brut la fabrica “Imperial Vin” se petrece in cele 80 cisterne de inox cu capacitate de 35m3.

Cele de calitate superioară se păstrează pînă la sfîrşitul lui aprilie începutul lui mai a anului următor. Temperatura de păstrare a acestora este de 10-15*C pentru vinurile seci, iar pentru cele tari pînă la 17*C. Pentru vinurile de consum curent estede 3*C, iar de calitate superioară 6*C.

Dacă temperatura de păstrare se măreşte atunci apare pericolul de îmbăloşire a vinului şi pot apărea evaporări ale alcoolului etilic din vin, se mai pierd şi nuanşe specifice a soiului.

III. Vinificaţia specială, standardizare şi CTCM:

Caracteristica şi particularităţile tehnologice de producere a principalelor tipuri de vin – instrucţiunea tehnologică referitor la producerea vinului obţinut ca tematică pentru realizarea proiectului de curs

Fiecare serie de vinuri este dinstinctivă prin aranjamentul său specific, începând de la modelul sticlei în care este îmbuteliat vinul (sticlele au un ambalaj specific al intreprinderii) şi terminând cu capsula cu care se încoronează sticla .Vinurile produse de “Imperial Vin” îmbină într-un mod laconic tradiţiile şi tehnologiile noi de fabricare a vinurilor.

Schema tehnologică de obținere a vinului Cabernet-Sauvignon matur de calitate:

Recepția strugurilor 200-220 g/l aciditatea 6-8 g/l Desciorchinarea și zdrobirea Pomparea și sulfitarea mustuelii 70-100mg/l Macerare fermentare pe boștină levuri seci active Scurgerea și presarea selectarea răvacului Postfermentarea cu talaș de stejar Fermentarea malolactică 16-20°C cu maia de levuri Formarea vinului pe drojdii

23

Primul pritoc+sulfitare 20mg/l Depozitarea pîna la 1 ianuarie Tratare și menținere pe clei 10-14 zile Filtrare grosieră Maturare min 1 an 10-14°C Tratare cu frig Menținerea la rece Filtrare la rece Odihna 30 de zile Filtrarea sterilă Îmbuteliere Expediere

Utilizarea rămăşiţilor vinicole obţinute în vinificaţia primară – lista deşeurilor şi direcţii de utilizare propuse

Se depune la fundul vasului şi pe pereţii lui, cu timpul păstrării vinului. În dependenţă de impurităţi conţinutul 50-70% piatră de vin curată.Înainte de a spăla vasele, piatra este strînsă şi uscată, împachetată în saci şi transportată la fabrici specializate.Deşeurile vinicole obţinute, care sunt absolut denaturate, pot fi folosite pentru producerea unor produse aparte sau sunt prelucrate pentru obţinerea produselor furajere, folosite la hrană pentru animale.Alte tipuride pămăşiţe pot fi folosite pentru îngrăşăminte minerale a sectoarelor cu terenuri arabile productive..În rezultatul prelucrării vinului brut în urma tuturor proceselor tehnologice primim o serie de produse secundare. Din acestea, mai principale sînt: drojdiile, piatra de vin, sedimentul de cleire.În aceste deşeuri intră o cantitate mare de componenţi preţioşi cum sînt: glucidele, alcoolul, tartraţii.Produsele secundare reprezintă 20% din cantitatea de vin prelucrat. Prelucrarea raţională oferă posibilitatea obţinerii unei serii de industrii.După operaţiile tehnologice aplicate vinului brut, produsele secundare se pot grupa:În vinificaţia secundară obţinem următoarele tipuri de deşeuri:

- sediment obţinut de la cleire, el se filtrează şi se dă la distilare.- sediment obţinut în urma tratării cu frig, se filtrează, se spală apoi se

usucă.

24

Din această sare obţinem acid tartric, unele rămăşiţe sunt folosite pentru asigurarea cu îngrăşăminte minerale a sectoarelor de teren arabil productiv. Deşeurile de la cleire se colectează în cisterne aparte. Ca şi la alte întreprinderi vinicole, la SA “Imperial Vin” sînt vinuri care au defecte. Aceste vinuri sunt date la distilare. Rămăşiţele de la demetalizare se colectează aparte şi duc la un punct special, aceastea sunt foarte otrăvitoare.

Standardizarea

Regulile şi metodele de verificare se face comform SM 117.

Vinurile şi vinurile materia primă tratate se recepţionează comform GOST 14137.

Caracteristicile organoleptice şi fitico-chimice ale vinurilor şi vinurilor materie primă tratate, calitatea ambalării, etichetării şi marcării se determină pentru fiecare lot de produs.

Periodicitatea determinării elementelor toxice se stabileşte de către întreprinderea producătoare sau de cea care a efectuat ambalarea în acord cu Serviciul Sanitar Epidimiologic de Stat din Republica Moldova.

Mijloacele de măsurare utilizate pentru efectuarea încercărilor trebuie să fie verificate metrologic comform SM 8-12.

Utilajele de încercări trebuie atestate comform SM 8-21.

Prelevarea probelor se efectuează comform GOST 14137.

Calitatea ambalării, corectitudinea etichetării ambalajelor de desfacere, a marcării ambalajelor de transport se verifică vizual.

Limpiditatea, culoarea, aroma, buchetul şi gustul vinului şi a vinului materie primă tratat se determină organoleptic.

Determinarea concentraţiei alcoolice în %vol se determină comform GOST 13191.

Determinarea concentraţiei în masă a zaharurilor în g/dm³ se efectuează comform GOST 13192.

Determinarea concentraţiei în masă a acizilor titrabili în g/dm³ se efectuează comform GOST 14252

25

Determinarea concentraţiei în masă a acizilor voltili în g/dm³ se efectuează comform GOST 13193.

Determinarea concentraţiei în masă a extractului sec nereducător în g/dm³ se efectuează comform GOST 14251.

Determinarea concentraţiei în masă a dioxidului de sulf liber şi total în mg/dm³ se efectuează comform GOST 14351.

Determinarea concentraţiei în masă a acidului sorbic în mg/dm³ se efectuează comform SM 215.

Detzerminarea concentraţiei în masă a fierului în mg/dm³ se efectuează comform GOST 13195.

Inventarierea materială, acte şi procese verbale

Telfer electric.

Acest mecanism este folosit la întreprinderile de vinificaţie primară pentru descărcarea containerilor imobile ce transportă strugurii din cîmp la întreprindere.Dacă întreprinderea are mai multe buncăre de recepţie atunci telferul se montează pe şine ca să fie posibilă mişcarea lui de la un buncăr la altul. Capacitatea de ridicare a telferului proectat la secţia primară va fi de 5 tone.

Transportoarele.

Instalaţiile de transport continuu ce asigură transportul fără întrerupere al sarcinilor, care pot fi materiale vărsate sau produse individual de la un punct de încărcare la un punct de descărcare. Punctul de descărcare poate să fie situat la acelaşi nivel cu punctul de încărcare sau la alt nivel.Transportorul cu raclete are următoarea construcţie şi principiu de funcţionare:

-Este format dintrun jgheab dreptunghiular fix, prin care se deplasează racletele ce sunt fixate din loc în loc pe un cablu sau lanţ. Cablul se înfăşoară pe două tambure aşezate la capetele jgheabului. Tamburul de acţionare primeşte mişcarea de la un motor electric, antrenînd cablul sau lanţul pe care sunt fixate racletele.

-Alimetarea cu material se face la unul din capetele jgheabului prin pîlnia de alimentare materialul fiind evacuat prin pîlnia de descărcare, la capătul opus al jgheabului.

26

-Transportatorul cu raclete se foloseşte pentru transportul materialelor pulverulente, de obicei pentru evacuarea din secţie a tescovinei şi a ciorchinelor. Productivitatea acestui transportor este de 15-20t/h.

Avantajele transportorului cu raclete sunt următoarele:

- construcţia este eftină,- posibilitatea încărcării şi descărcării în mai multe locuri,- posibilitatea transportării materialului în ambele direcţii.

Furtunurile.

Se folosesc pentru transportarea boştinei şi mustului. La întreprinderile vinicole se folosesc de furtunuri confecţionate din polietilen, uniplast sau gumă. Pentru transportarea boştinei mai des se utilizează furtunurile cu diametrul de 38-150mm şi o lungime de 5m, iar pentru must cele de 20m.

Conductele.

Deasemenea se folosesc pentru transportarea mustului, vinului, spirtului etc. Conductele folosite la întreprinderile vinicole sunt din oţel inoxidabil, sticlă sau materiale polimerice. Cele mai des folosite conducte la întreprinderile vinicole sunt cele din sticlă deoarece se poate de observat fluxul lichidului ce trece. Diametrul interior al acestor conducte variază de la 38 la 100mm şi grosimea sticlei fiind de 4-8mm. Conductele din sticlă au unele avantaje faţă de cele din metal:

- transparenţă,- uşor de spălat,- nu sunt predispuse coroziei,- sunt igienice,- nu intră în reacţie cu produsul transportat.

Dezavantajele acestor conducte constau în faptul că uşor se pot strica, nefiind rezistente la lovituri.Cerinţa de bază impusă conductelor constă în faptul că suprafaţa interioară să fie netedă, pentru a nu mări rezistenţa la trecerea produsului prin ele.

Pompele.

Se folosesc la vehicularea boştinei, mustului şi vinului. Ele trebuie să fie ermetice pentru a nu permite pătrunderea aerului şi a asigura un debit uniform.Ele trebuie să aibă un randament înalt, masă şi dimensiuni mici, productivitatea mare. Pompele centrifugale folosite au o viteză mare de pompare şi uşor se poate de pompat chiar şi mustul ce conţine suspensii chiar şi

27

mecanice.Pompele trebuie să fie simple în exploatare, montare, să fie dirijate automat şi să nu prezinte pericol pentru personalul ce le deservesc.

Laboratorul de producere – structura, metodologia determinării indicilor de calitate a strugurilor, mustului şi vinurilor obţinute,

lista actelor normative existente şi modalitate îndeplinirii lor, modul de pregătire a reactivelor utilizate în laborator, realizarea

schemei CTCM.

Controlul la întreprindere se înfăptueşte de laborator, funcţia de bază a căruia este efectuarea analizelor la toate etapele de producere, începînd de la recepţia materiei prime şi pînă la realizarea producţiei finite. Schema CTCM la întreprinderea vinicolă, este îndeplinită de către laboratorul CTCM al fabricii. Activitatea de bază înfăptuită de laborator constă în controlul multilateral după toate procesele tehnologice prime şi terminînd cu producerea producţiei gata

Funcţiile de bază a laboratorului în domeniul CTCM sînt:

controlul asupra calităţii materiei prime a semifabricatelor şi materialelor auxiliare, producţia gata şi asupra corespunderii standartelor,

participarea la alcătuirea schemelor tehnologice pentru prelucrarea materiei prime îndreptată la menţinerea stabilităţii şi o calitate înaltă a produsului,

controlul asupra utilizării efective a materiei prime, pierderi şi deşeuri,

controlul asupra proceselor tehnologice şi respectarea regimului la fiecare operaţie,

controlul la formarea producţiei gata înpachetarea şi marcarea,

controlul sanitaro igienic asupra întregii întreprinderi.

Deci, datorită acestori controluri se va putea efectua o bună îngrijire şi coordonare cu producţia la orice moment tehnologic la care participă ea.

28

IV. Tehnica Securitatii

legi fundamentale.

Drept normă fundamentală în protecţia muncii serveşte Legea Republicii Moldova „Cu privire la protecţia muncii” întrată în vigoare prin Hotărîrea

29

Parlamentului Republicii Moldova nr. 626-XII din 2 iulie 1991 precum şi Codul de legi cu privire la muncă, actele legislative al Republicii Moldova, standarde, normative, regulamente, instrucţiuni, actele normative internaţionale ratificate de Republica Moldova şi toate prevăzînd cerinţele de securitate şi igienă în organizarea muncii, fată de mijloacele de producere, produsele tehnologice, locurile de muncă. Legile, standardele, normele, formele de instruire în protecţia muncii sînt obligatorii pentru toate întreprinderile, funcţionarii şi lucrătorii lor.

Legilor cu privire la protecţia muncii sînt supuşi toţi lucrătorii, care au relaţii de muncă cu întreprinderile şi instituţiile de diferite forme de proprietate si gospodărire precum şi studenţii din sistemul de învăţămînt superior şi elevii şcolilor profesionale, şcolilor medii specializate şi şcolilor de învăţămînt public general, care se află în momentul corespunzător la practică precum şi alţi participanţi la diferite forme de muncă.

Factorii de pericol

Principalii factori ai traumatismului sînt:

- utilajul de producere;- instalaţiile electrice şi conductorii electrici;- căderile (în timpul deservirii şi reparaţiei utilajelor din neatenţie în timpul

mişcării, în timpul operaţiilor de construcţie);- căderea obiectelor de la înălţime;- explozia încăperilor cu nivel de praf ridicat;- intoxicarea sau asficţia în urma eliminării gazelor;- incendii.

In secţiile de producere pot exista următorii factori de pericol nocivi care au influenţă asupra organismului uman:

Fizici:

- maşinile si mecanismele mobile;- părţile mobile ale utilajului de producere;- temperaturile ridicate ale suprafeţelor utilajului, materialelor, apei, vaporilor;- temperatura ridicată a aerului în zona de lucru;- umeditatea ridicată a aerului;- nivelul ridicat de zgomot;- lipsa de lumină necesară în zona de lucru;- nivelul ridicat de concentraţie a electricităţii statice;- ridicarea tensiunii curentului în circuitele electrice, scurtul circuit căruia

poate fi expus şi organismul uman;

30

- aflarea locului de muncă la înălţime.

Chimici:

- gazele intoxicante;- alte influenţe nocive.- Psihofiziologici:- transportarea şi mişcarea greutăţilor,- monotonia muncii, suprasolicitările fizice.

Instruirea lucrătorului în domeniul protecţiei muncii, respectarea cerinţellor normelor şi regulillor de protecţie a muncii, aplicarea mijloacelor de protecţie individuală, respectarea strictă a disciplinei de muncă a tehnologiei de producere care sunt prevăzute în Instrucţiunile Operaţionale ОИ-7.5.1 pot servi drept metode de prevenire a accidentelor la locul de muncă şi a bolilor profesionale.

Cauzele ce provoacă accidente, avarii sau incendii în sfera de producere. Metodele şi mijloacele de prevenire a incendiilor, exploziilor şi avariilor. Acţiunile personalului în cazul producerii lor.

Incendiul poate să se producă din următoarele cauze:

- din efectele termice ale curentului electric;- de la descărcările electricităţii statice:- de la scînteie de provenienţă mecanică;- de la încălzirea rulmenţilor şi a corpurilor.

Regulile generale.

- Personalul trebuie obligator să treacă instructajul pe tehnica securitatii electrice și face parte din grupa 1 de permisiune este acel personal,ce deservește mașinile și mecanismele,care se alimentează de la rețeaua electrică;

- acel ce se ocupă cu conectarea și deconectarea diverselor utilaje de la rețeaua electrică;acel care lucrează in apropierea utilajului electric.

- Acești lucrători trebuie să invete și șă respecte metodele corecte de lucru cu utilajul electric;trebuie să poată corect să acorde primul ajutor medical celor care au fost electrocutați.

Se interzice:

- efectuarea lucrarilor la instalațiile electrice,care corespund 1 grup de securitate electrică;

- exploatarea mașinilor și mecanismelor electrice defectate;- exploatarea cablurilor,firelor electrice,intrerupătoarelor și prizelor in stare

de deteriorare;

31

- de a lăsa fară supraveghere mașinile și mecanismele electrice aflate in funcțiune,la fel și cele conectate la rețeaua electrică;

- exploatarea mașinilor și mecanismelor care nu au legare la pamint;- reparația utilajului electric conectat la rețeaua electrică. - Curațarea mașinilor și mecanismelor,deservirea lor tehnică in apropierea

utilajului electric trebuie efectuat numai după deconectarea lor de la rețeaua electrică.

- Neindeplinirea regulilor sus numite,la fel și a instrucțiunii de exploatare a mașinilor și mecanismelor se echivalează cu incalcarea disciplinii muncii și atrage după sine raspunderea disciplinară,administrativă.

Periodicitatea controlului și incercărilor a instrumentelor de lucru.

Denumirea

Periodicitatea

Controlul Incercări

Mănuși dielectrice Inainte de folosire Odată la 6 luni

Instrument (la izolare)

Inainte de folosire Odată in an

Indicator de tensiune ''УНН''

Inainte de folosire Odată in an

Clește cu miner izolant

Odată in an De 2 ori pe a

Covoraș dielectric Odată in 6 luni ─

Suport izolator Odată in 3 ani ─

Cizme dielectrice Odată in 6 luni Odată in 3 ani

Caloși dielectrici Odată in 6 luni Odată in an

V. Anexe

32

33